Depresia La Copii si Adolescenti

7/25/2019 Depresia La Copii si Adolescenti

1/26

Depresiaeste o tulburare a dispozitiei (starii sufletesti) care determina copilul si

adolescentul sa se simta trist sau sa fie irascibil o perioada lunga de timp. O persoanatanara care este deprimata nu se mai bucura la scoala, la joaca si in compania prietenilor

si poate fi lipsita de energie sau poate avea alte simptome. Ca si la adult, simptomeledepresiei variaza de la usoare la severe si de la o persoana la alta. Depresia poate dura o

perioada lunga de timp si poate avea o evolutie ciclica, cu perioade de boala urmate deperioade fara semne de boala. Depresia cronica, forma medie denumita si distimie, apare

atunci cand un copil se simte infrant cea mai mare parte a timpului, timp de un an sau mai

mult. Atat forma medie cat si forma grava a depresiei poate fi tratata cu eficienta.Pana de curand se credea ca numai adultii sufera de depresie in timp ce copiii si

adolescentii nu. Acum se stie ca pana si copiii mici pot avea forme grave de depresie ce

necesita tratament pentru vindecare. Oricum, simptomele depresiei la copil si adolescentsunt greu de recunoscut. Simptomele variaza de la plictiseala ladureri abdominalesi pot

fi confundate cu simptome ale altor afectiuni. ulti copii si adolescenti care sufera de

depresie nu primesc tratament adecvat pentru ca simptomatologia nu este recunoscuta.!ariatii ale starii sufletesti si sc"imbari emotionale cauzate de depresie pot trece

neobservate, considerate neimportante sau atribuite cresterii normale.

Copiii si adolescentii cu depresie au frecvent si alte tulburari precum an#ietate, tulburaride comportament asemanatoare cu "ipere#citabilitatea ("iperactivitate) cu deficit de

atentie, tulburari de alimentatie si ale procesului de invatat precum si serioase tulburari de

comportament (comportament dezordonat). Aceste manifestari pot aparea inainte de a fidiagnosticata depresia la copil.

$n trecut se considera ca depresia este %toata in minte% si ca o persoana cu depresie este

capabila sa se insanatoseasca de la sine. &a ora actuala se stie ca depresia este o afectiune

care necesita tratament si nu este un viciu sau o slabiciune. Anii copilariei si adolescenteipot fi dificili pentru copiii cu depresie si membrii familiei, in special atunci cand boala nu

este tratata. 'etratata, depresia severa poate sa dureze un an sau c"iar mai mult. Depresia

severa sau prelungita poate genera probleme precum dificultate in imprietenirea cu altepersoane si mentinerea prieteniei, dificultati la scoala, consumul de droguri,

comportament suicidar si alte probleme care se pot prelungi si la maturitate. rebuie

apelat la ajutor de specialitate daca parintii constata prezenta comportamentului depresivla copil.

Cauze

Depresia se considera a fi un dezec"ilibru al unor substante c"imice numite

neurotransmitatori, care transmit mesaje intre celulele nervoase ale creierului. neledintre aceste substante c"imice, ca de e#emplu serotonina, ajuta la reglarea dispozitiei.

Daca aceste substante c"imice, care regleaza dispozitia, produc dezec"ilibru la nivelul

celulelor nervoase din creier,rezulta depresia sau alte tulburari de dispozitie. Specialistii

nu au stabilit pana in prezent de ce se produce dezec"ilibrul neurotransmitatorilor. *i credca sc"imbarea aceasta poate apare ca o consecinta a stresului sau bolii, dar ea poate apare

si fara o cauza clara.
http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/depresia-a-ghid-medical_89http://www.sfatulmedicului.ro/Colici-si-alte-tulburari-digestive-la-copii/dureri-abdominale-la-copii_243http://www.sfatulmedicului.ro/Colici-si-alte-tulburari-digestive-la-copii/dureri-abdominale-la-copii_243http://www.sfatulmedicului.ro/Colici-si-alte-tulburari-digestive-la-copii/dureri-abdominale-la-copii_243http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/creier_6647http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/creier_6647http://www.sfatulmedicului.ro/Depresia---tristetea-patologica/depresia-a-ghid-medical_89http://www.sfatulmedicului.ro/Colici-si-alte-tulburari-digestive-la-copii/dureri-abdominale-la-copii_243http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/creier_6647


2/26

Factori de risc

Depresia la membrii familiei+ copiii si adolescentii care au un parinte cu depresie au

riscul de ori mai mare de a face depresie decat cei ai caror parinti nu au depresie.Specialistii cred ca atat trasaturile familiale mostenite (genetice) cat si convietuirea cu un

parinte care are depresie poate creste riscul copilului de a face depresie.Depresia la copii si adolescenti se poate datora stresului, problemelor sociale si

conflictelor familiale nerezolvate. *a poate fi de asemenea asociata traumelor precumviolenta, abuzul sau neglijarea.

Copiii si adolescentii care au afectiuni medicale serioase indelungate, probleme la

invatatura sau tulburari de comportament pot face mai usor depresie.nele medicamente pot declansa depresia ca de e#emplu steroizii sau narcoticele

administrate pentru calmarea durerii. Odata ce medicamentele sunt intrerupte, de obicei

simptomele dispar.

Factori care cresc riscul de depresie la tineri

Cativa factori cresc riscul de a face depresie la tineri+

- daca un parinte sau un membru apropiat din familie are depresie+ acesta este cel mai

important factor de risc pentru depresie (copiii sau adolescentii care au un parinte cu

depresie au probabilitate de ori mai mare de a face depresie)- daca au mai avut un episod depresiv, in special daca primul episod depresiv a aparut la o

varsta mica

- daca au afectiuni medicale cronice, cum ar fi diabetul sau epilepsia- prezenta unei alte tulburari psi"ice, cum ar fi comportament dezordonat sau an#ietate

(neliniste, teama)

- decesul unui membru al familiei sau prieten apropiat

- abuzul fizic sau se#ual- abuzul de alcoolsau droguri.

Alti factori de risc si situatii care duc la depresie sunt+

- fetele la inceputul pubertatii (pana la pubertate fetele si baietii au acelasi risc de a facedepresie insa dupa pubertate si la maturitate, femeile sunt de ori mai predispuse pentru

a face depresie decat barbatii)

- violenta in familie- lipsa relatiilor sociale cu persoane de aceiasi varsta

- agresivitatea sau victima unei agresiuni.

Simptome

Depresia in copilarie sau adolescenta se dezvolta treptat sau apare brusc. Copilul poateparea mai degraba irascibil decat trist sau se simte plictisit sau deznadajduit. Anturajul

copilului poate observa la copilul cu depresie lentoarea in miscari, insomnia sau agitatia.

Copilul poate fi autocritic sau poate avea sentimentul ca cei din jur sunt prea critici fata

de el.Aceste simptome de depresie sunt adesea subtile la inceput. $n acest stadiu este dificil de

asociat simptomele cu depresia si este greu de crezut ca este vorba de depresie la copil.
http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Epilepsia-si-Convulsiile/epilepsia_351http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/alcoolismul-a-abuzul-de-alcool-sau-dependenta_22http://www.sfatulmedicului.ro/Diabetul-Zaharat/diabetul-zaharat_894http://www.sfatulmedicului.ro/Epilepsia-si-Convulsiile/epilepsia_351http://www.sfatulmedicului.ro/Alcoolul/alcoolismul-a-abuzul-de-alcool-sau-dependenta_22


3/26

Copilul cu depresie poate avea urmatoarele simptome+

- iritabilitate

- temperament violent- dureri ine#plicabile, ca de e#emplu dureri de cap sau de stomac

- dificultati in gandire si in luarea deciziilor

- somnolenta sauinsomnie- modificari ale obiceiurilor alimentare care pot duce la crestere, scadere in greutate sau

absenta castigului in greutate, asteptat la copilul in crestere

- scaderea respectului de sine (scaderea increderii in fortele proprii)- sentimentul de vinovatie sau deznadejde

- obosealapermanenta sau lipsa de energie

- retragere din viata sociala, ca de e#emplu lipsa interesului fata de prieteni

- gandul la moarte si ganduri de sinucidere.

Depresia netratata poate duce la sinucidere. Semnele de atentie pentru sinucidere se

modifica cu varsta. Semnele de atentie pentru sinucidere

.
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/insomnie_1249http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala_1198http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/insomnie_1249http://www.sfatulmedicului.ro/Oboseala-cronica/oboseala_1198


4/26

$nca de inceput trebuie spunem ca ultim / de ani, numarul de adolecenti ce

prezinta episoade depresive a crescut foarte mult , incat se poate considera o adevarata

problema de sanatate publica. Cei mai multi dintre adolescent care traverseaza overitabila perioada depresiva, sunt ingrijiti medical si0sau psi"ologic. Acest fapt se

afla originea esecurilor scolare, a tulburarilor de caracter, a unor conduite suicidare

mai ales a conduitelor de dependenta.

1etele baiet isi e#prima depresia acelasi fel. 1etele manifesta aceasta tulburareprin preocuparile lor privind imaginea corpului, greutatea, dureri mai mult sau mai putin

difuze, care nelinistesc prima vedere, dar a caror intensitate, persistenta mai ales

luarea considerare a apelului implicit trebuie e#trem de atent evaluate.

2aiet e#prima depresia intr-o forma comportamentala, agresiva, descarcandu-si astfel

tensiunea suferinta pe care o resimt relatie imaginea negativa pe care o au

despre ei insisi, ascunsa printr-o aparenta insolenta sau o reactie violenta, acestea nefiind

decat e#presiile ei manifeste.

Originea acestor depresii adolescenta este univoca. Desi unele vulnerabilitati

neurobiologice sunt incontestabile, o cauza frecvent intalnita este data de situatiile

familiale + doliu, parinte deprimat, conflicte familiale, divort 3 sau situat e#istentiale +

deceptie sentimentala, esec scolar, boala fizica. n alt factor este, incontestabil, presiuneaculturala sociala actuala, care face pe un tineri, aceasta varsta cand speranta

idealizarea sunt miscari firesti, resimta lumea ca fiind deceptionanta, prea

constrangatoare sau ingrijoratoare privire viitor.

A2O4DA4$ *4AP*$C*

5. ratamentul medicamentos + medicamentele c"iar daca rezolva niciunele dintreconflictele cauza nu repara nici o deficienta biologica specifica, produce o

ameliorare reala, contribuind redresarea somnului si reducerea angoaselor ae#ceselor dispozitionale. n minimum de c"imioterapie face posibil un ma#imum de

psi"oterapie.

. Psi"oterapia + fie ca este vorba de convorbiri cerere, de o psi"oterapie scurta sau una

de lunga durata, acest tip de abordare este tot cazul de dorit. Ajutorul dat parintilor estefel de important domeniul depresiei adolescentului cat in cazul copilului.

. $nterventia asupra mediului + fel ca pentru copilul mic, interventia asupra mediului

poate modifica net fundatura care se instaureaza intr-un climat depresiv trait deadolescent, dar de apropiat lui. Aceasta interventie este de natura foarte diversa +sc"imbarea liceului, a sectiei, amenajarea unui loc de viata diferit de cel din copilarie,

spitalizarea pentru a putea e#prima conflictele a fi 6lucrate7 fara a fi puse repetitiv

act.

8. Preventia + ea se situeaza atat nivelul primei copilarii, cat si nivelul adolescentei.ediul are lesne tendinta de a recunoaste starea depresiva adolescent, atribuind


5/26

unei conduite sau alteia un caracter benign temporar, care ar avea tendinta de a se

rezolva de sine. 4ecunoasterea tratamentul unei depresii adolescenta permite

plus realizarea unei munci preventive fata de eventuale tulburari ulterioare, varstaadulta. este un efect de neglijat.


6/26

$n terapie, cel mai mult ma intristez atunci cand cineva imi povesteste cum si-a distrus

relatia de cuplu prin anumite actiuni sau din contra, din lipsa anumitor actiuni.

De fapt, e#ista anumite lucruri care contribuie cu siguranta la destramarea unei relatii.$ata cateva zone in care actiunea sau inactiunea au un rol covarsitor.

1. Bani.2anii sunt motivul numarul unu de divort. Daca unul dintre parteneri a mintit,

obtinerea increderii poate fi o provocare destul de mare. Puteti incerca din nou, insa

trebuie sa fiti dispusi sa recuperati ceea ce s-a pierdut si sa va asigurati ca totul este clarin ceea ce priveste partea monetara a relatiei voastre.

2. Sex/infidelitate.O casatorie lipsita de se# sau una in care e#ista infidelitate, poate

stinge iubirea mai repede decat stinge vantul o lumanare. 'u lasati flacara sa se stinga,

mai ales ca este atat de usor sa o intretineti.

3. Lipsa de respect.Daca va jigniti partenerul, il faceti sa se simta insignifiant, il

amenintati ca plecati sau il insultati si tipati, conform cercetarilor relatia voastra are sanseminime de supravietuire.

4. Copiii.Pentru unii dintre noi, copiii sunt doar niste purtatori de microbi bipezi, pentrualtii sunt motivatia de a trai. Atunci cand familiile se combina sau trec prin sc"imbari

dificile, copiii pot deveni centrul relatiei. Asigurati-va ca mentineti un ec"ilibru in ceea ce

priveste rolurile din relatie, astfel incat sa aveti energie pentru a face fata problemelor cu

copiii.

5. Prieteni de sex opus.!-ar placea ca partenerul vostru sa petreaca timp cu o persoana

de se# opus, sa ia pranzul, sa isi trimita mesaje, etc.9 Daca raspunsul este nu, atunci si voi

trebuie sa va conformati acelorasi reguli si sa vorbiti cu partenerul vostru despre granitelece trebuiesc respectate.

. !esentimente.Cand tineti in voi durere, suferinta sau furie, in inima voastra nu prea

mai ramane loc de iubire. Daca aveti resentimente (si cine nu are9), vorbiti despre ele si

clarificati-le, astfel va veti putea bucura de relatia voastra.

". #isconfort/redecorari.Daca locuiti intr-o zona de constructii, este destul de dificil sava simtiti confortabil. &ipsa de confort se resimte si atunci cand suntem bolnavi sau ne

ranim. Casa voastra ar trebui sa fie un loc plin de pace, de aceea daca redecorati sau aveti

probleme de sanatate, aveti grija ca gradul de confort sa fie o prioritate.

$. %inciuna/ promisiuni incalcate.Odata ce ati fost prinsi mintind sau v-ati incalcat opromisiune, lucrurile se pot sc"imba si cel mai adesea in rau. C"iar daca va este teama ca

veti avea probleme, spuneti adevarul si nu va incalcati promisiunile. $ar daca ati facut

acest lucru in trecut, cautati modalitati sa va revansati pentru ele.


7/26

&. Lenea.oate relatiile reusite au nevoie de munca. Daca nu sunteti dispusi sa faceti

aceasta munca, legatura cu partenerul vostru se va deteriora si veti avea resentimente. n

inceput minunat poate fi sa vorbiti despre ce tip de munca necesita relatia voastra.

1'. !autatea.Daca va pedepsiti partenerul, atunci cand nu obtineti ceea ce va doriti sau

daca amandoi aplicati tratamentul tacerii unul cu celalalt, va condamanti la o viata dedurere emotionala. 'u mai fiti rautaciosi si invatati cum sa faceti fata lucrurilor care va

irita.

'u este foarte dificil. ot ce aveti de facut este sa evitati aceste lucruri care distrug

relatiile si sa tineti dragostea vie in viata voastra.


8/26

Cele mai nepotrivite 100 de lucruri pe care le putemspune unei persoane depresive

sursa+Psych Central Staff

traducere de Alina i"aela 2arbu

nele persoane trivializeaza depresia (adesea neintentionat) spunand o platitudine uneipersoane depresive, ca cum de asa ceva ar avea nevoie.

Desi uneori unele dintre aceste ganduri au fost de ajutor unora dintre persoanele bolnave

(spre e#emplu, rugaciunea este de ajutor pentru anumite persoane), conte#tul care

aceste lucruri sunt spuse, adesea diminueaza intentia pozitiva pe care vorbitorul a avut-o.

Platitudinile vindeca depresia.

$ata o lista intocmita de persoanele care sustin vindecarea depresiei+

'.Care e problema ta9

1.!rei nu te mai plangi mereu9 Ce te face crezi ca pasa cuiva9

2. ai obosit iti incepi toate propozitiile eu- eu- eu9

3.rebuie iti impui te simti mai bine.

4.otul e decat capul tau.

5.Credeam ca esti mai puternica de atat.

. a zis nimeni ca viata e corecta.

".Pe masura ce dev mai puternica o iti mai plangi atata de mila.

$.&eaga-ti sireturile mergi drum.

&.e simti mai bine acum9 (Spus de obicei dupa o conversatie de cinci minute care

vorbitorul m-a intrebat Ce e bine? Vrei vorbesti despre asta?, avand cele mai

bune intentii, dar fara o intelegere a depresiei, considerand-o orice dar o tristeteirationala.)

1'.De ce te maturizezi odata9

11. iti mai plange atata de mila.

12.*#ista multi oameni care au probleme mult mai mari ca ale tale.
http://psychcentral.com/lib/2010/worst-things-to-say-to-someone-whos-depressed/http://www.limbaengleza.info/http://www.limbaengleza.info/http://psychcentral.com/lib/2010/worst-things-to-say-to-someone-whos-depressed/http://www.limbaengleza.info/


9/26

13.Ai atatea lucruri bune, de ce esti fericita9

14.*ste o zi minunata:

15.Ai atat de multe lucruri pentru care f recunoscatoare, de ce esti deprimata:

1.Ce motive ai tu f depresiva9

1".1ericirea este o alegere.

1$.Crezi ca tuai probleme9

1&.Cel putin e c"iar asa de rau.

2'.Poate ar trebui iei vitamine pentru stress.

21.otdeauna va e#ista cineva intr-o situatie mai dificila decat a ta.

22.4ela#eaza-te:

23.Ar trebui nu mai iei atatea medicamente.

24.*sti ceea ce crezi.

25.$nveseleste-te:

2.ereu iti plangi de mila.

2".De ce poti fii tu normala9

2$.&ucrurile sunt c"iar asa de dificile, nu9

2&.e-ai rugat9 Ai citit 2iblia9

3'.rebuie iesi din casa mai des.

31.rebuie iesim impreuna odata. (Siiigur:)

32.Aduna-te:

33.Oamen sunt atat de fericiti pe cat aleg fie.

34.1a o baie fierbinte, eu asa fac mereu cand sunt suparata.

35.*", toata lumea se mai deprima din cand cand.


10/26

3.Angajeaza-te:

3".;ambeste lumea va zambi tine, plangi vei plange singur.

3$. arati depresiva:

3&.*sti atat de egoista:

4'. te gandesti niciodata nimeni altcineva decat tine.

41.Doar cauti atentie.

42.*sti ciclu9

43.!ei deveni o persoana mai buna datorita depresiei.

44. tot mai avem zile proaste din cand cand.

45.Ar trebui iti cumperi niste "aine mai dragute.

4.Prinzi mai multe muste miere decat otet.

4".De ce zambesti mai des9

4$. varsta ta ar trebui te distrezi ma#im.

4&. iti faci rau decat tie.

5'.Poti face tot ce iti doresti daca iti doresti suficient de mult.

51.Aici este un loc de munca, spital. (Dupa ce i-am spus sefului meu ca sufar de

depresie.)

52.Depresia este un simptom al pacatului tau impotriva lui Dumnezeu.

53.u singura ti-ai facut asta.

54.Poti alege depresia efectele sale sau impotriva ei, depinde decat de tine.

55.4idica-te fa ceva.sau


11/26

5&. ai niciun motiv te simti asa.

'.* propria ta vina.

1.Ceea ce ne omoara ne face mai puternici.

2.ereu iti faci griji doar pentru problemele tale.

3. ai probleme c"iar asa de mari.

4.De ce iti faci griji9 Ar trebui f o=.

5. te mai gandi asta.

.Dispari.

". ai ce iti trebuie ca depasesti starea asta.

$.Asteapta cateva saptamani, curand iti va trece.

&.$esi oras distreaza-te.

"'.a deprimi pe mine...

"1. vreau decat te ajut.

"2.&umea e c"iar asa de rea.

"3.rebuie iti dai silinta mai mult.

"4.Crede-ma, stiu cum te simti. Am fost odata deprimata cateva zile rand.

"5.Ai nevoie de un iubit0 o iubita.

".$ti trebuie un "obb>.

"".rebuie te aduni gata.

"$.e-ai simti mai bine daca ai merge biserica.

"&.Cred ca depresia ta este o modalitate de a ne pedepsi. (ama.)

$'.Ori traiesti, ori mai respiri degeaba.

$1.Asa si, esti deprimata. esti asa mereu9


12/26

$2.Ai nevoie de o tragedie adevarata ca capeti perspectiva.

$3.*sti scriitoare nu9 ?andeste-te cat material bun obt din toate astea.

$4.Aceasta trebuie executata o strangere de mana stilul evanghelic, adica una

dintre mainile mele este prizoniera mainilor carnoase ale unei persoane, care crede caare mai multa carisma decat mine?andurile rugaciunile noastre sunt alaturi de tine.

Acest lucru chiar mi s-a intamplat !aspuns sarcasticCine suntem noi9 nu imi fa

favoruri, idiotule.

$5.Ai baut ceai de musetel9

$.Asa mult tine depresia9

$".!ei fi bine, doar rezista, totul va trece. (Ann &anders)

$$.O", "ai inveseleste-te:

$&.$ncearca nu fi asa depresiva.

&'. te mai plange. ergi ajuta oamenii nu vei mai avea timp ruminezi...

&1.$esi aer curat, pe mine mereu ma face ma simt mai bine.

&2.rebuie accepti ceea ce ti-e dat sa mergi mai departe.

&3.De ce renunti sarlatan astia (doctori) nu arunci pastilele astea, sigur te vei

simti mai bine.

&4. tot trebuie ne purtam crucea.

&5.Ar trebui te alaturi unei trupe sau unui cor sau ceva, asa te vei mai gandi

tine asa de mult.

&.u iti poti controla mintea.

&". esti buna de nimic.

&$.'imeni este responsabil pentru depresia ta.

&&. iti place cum te simti9 Atunci sc"imba-te.


13/26

1' %odalitati de a ()uta o Persoana in #epresie

sursa+"ational #nstitute of $ental %ealth


Adesea incercarea de a ajuta pe cineva care este deprimat sau sufera de depresie, este

frustranta si ne poate face sa ne simtim neajutorati. 1ie ca este vorba despre depresieclinica sau sezoniera, persoana depresiva frecvent cauta modalitati de a obtine ajutor, dar

se poate ca persoana in cauza sa nu stie de unde sa inceapa.

Aici intrati voi in scena.

4ecunoscand semnele depresiei puteti fi de mare ajutor unui prieten sau persoanei iubite

care este la inceputul luptei cu boala si nu o recunoaste.

$ata 5/ modalitati de a ajuta c"iar de astazi pe cineva suferind de depresie.

1.4ecunoasteti simptomele.

2.Convingeti persoana depresiva sa mearga la medic sau, daca este vorba de unadolescent sau copil depresiv, ajutati-l sa obtina tratament.

3.Spuneti-i persoanei depresive ca este iubit0a, ca merita sa se simta mai bine si ca se va

simti mai bine cu un tratament adecvat.

4.4ecomandati-i surse de unde poate obtine informatii folositoare.

5.Daca persoana depresiva nu este functionala, insotiti-o la tratament pana cand isi reia

functionalitatea normala.

.Daca persoana depresiva este prea bolnava sau tanara pentru a ii furniza terapeutului

informatiile necesare, asumati-va pentru o perioada rolul de intermediar.

".Daca persoana depresiva are tendinte suicidale, "alucinatii sau delir, ajutati-o sa fieinternata in spital.

$.Daca persoana depresiva este functionala si refuza tratamentul, cereti sprijinul altor

persoane @ prieteni, doctori, clerici, rude @ care ar putea-o convinge ca are nevoie de

tratament si ca acesta va fi de ajutor.

&.'u renuntati usor. Persoana depresiva se poate sa aiba nevoie sa auda de la mai multe

persoane si de mai multe ori, faptul ca merita sa se simta mai bine si ca poate face acest

lucru daca urmeaza tratamentul adecvat.

1'.Daca toate eforturile de a incuraja persoana depresiva sa se trateze au esuat sipersoana depresiva are un impact demoralizator asupra celor din jur, alte actiuni sunt

necesare+
http://psychcentral.com/lib/2010/10-ways-to-help-someone-whos-depressed/http://www.limbaengleza.info/http://www.limbaengleza.info/http://psychcentral.com/lib/2010/10-ways-to-help-someone-whos-depressed/http://www.limbaengleza.info/


14/26

- n supervisor poate ameninta cu sanctiuni daca angajatul depresiv nu se trateaza.

- n sot sau o sotie, beneficiind de sprijinul unui terapeut, poate lua in considerare

posibilitatea separarii de sotul sau sotia care refuza tratament.

- Parintii unui adult depresiv isi pot da seama e#act, cu sprijinul unui terapeut, cat suportsa ii ofere copilului lor depresiv.

- Copiii, alte rude, prietenii sau doctorii unei persoane in varsta suferind de depresie, ii

pot oferi sprijin in cautarea ajutorului unui terapeut cu e#perienta in lucrul cu batranii si

care poate fi dispus sa faca vizite la domiciliu si sa ofere sprijin la telefon.

Cel mai adesea nu este usor sa ajuti o persoana depresiva sa obtina tratament, dar acest

lucru poate fi facut, iar acest ajutor va poate face pe amandoi sa va simtiti mai bine.


15/26

Femeile depresiade de Donald


16/26

Simptomele depresiei variaza de o persoana alta, iar intensitatea simptomelor

depinde de gravitatea depresiei. Depresia provoaca sc"imbari gandire, cum simtim,

comportament in starea de sanatate fizica.

*#ista trei tipuri principale de depresie+ depresia majora, distimia depresia bipolara. Pe

langa aceste tipuri principale multi oameni mai dezvolta depresie reactiva, care poatefi mai putin grava, dar care totusi necesita tratament psi"ologic. Depresia reactiva are loc

atunci cand dezvoltam multe dintre simptomele depresiei ca raspuns stresul uneigrave probleme de viata, insa simptomele sunt suficient de grave pentru a caracteriza

o depresie majora. Daca aceste simptome usoare se manifesta fara a fi o reactie un

eveniment stresant, iar depresia a durat suficient de mult pentru a fi consideratadistimie, atunci starea este denumita despresie nespecificata. Alte depres pot fi provocate

de efectele fiziologice ale unei probleme medicale sau de abuzul de droguri.

acest articol vom trece revista decat cele trei tipuri de depresie principaledepresia reactiva.

#epresia ma)oraCunoscuta sub numele de depresie unipolara sau clinica. Persoanelesuferinde manifesta unele sau toate simptomele depresiei listate mai jos, pentru o

perioada de cel putin doua saptamani sau c"iar pana cateva luni, uneori c"iar maimult. 2oala poate avea loc episodic o data, de doua ori sau de mai multe ori pe parcursul

vietii.

#istimiaAceleasi simptome sunt prezente, insa desi de obicei mai usoare dureaza cel

putin doi ani. Persoanele suferind de distimie pot deasemenea treaca prin episoadede depresie majora.

#epresia *ipolaraAcest tip de depresie se intalneste mult mai rar decat celelalte forme

ale depresiei. Se manifesta prin stari ciclice de prezenta a simptomelor depresiei cealterneaza stari de euforie, stari de bucurie nejustificata sau manie.

Simptomele depresiei maniei

Ar trebui consultati un psi"olog pentru o evaluare daca suferiti de mai multe din

urmatoarele grupuri de simptome daca acestea dureaza de mai mult de doua saptamani

sau daca sunt un impediment munca dvs. sau viata de familie. *ste de mentionatfaptul ca toti cei suferind de depresie manifesta toate aceste simptome, iar gravitatea

simptomelor variaza de o persoana alta.

#epresie

Stare permanenta de tristete, neliniste sau goliciune.

Pierderea interesului sau a placer pentru activitati obisnuite, inclusiv se#.Agitatie, iritabilitate sau plans e#cesiv.

Sentimente de vinovatie, nimicnicie, neajutorare, disperare, pesimism.

Dormitul e#ces sau minus, trezitul devreme.&ipsa apetitului scaderea greutate sau mancatul e#cesiv luarea greutate.


17/26

'ivel scazut de energie, oboseala, sentimental de incetineala miscari.

?anduri de moarte sau sinucidere, sau incercari de sinucidere.

Dificultati concentrare, aducere aminte sau luarea deciziilor.Simptome fizice persistente ce raspund tratament, cum ar fi dureri de cap,

probleme digestive sau durere cronica.

%ania

Stare de spirit anormal de crescuta.$ritabilitate.

$nsomnie severa.

$dei de grandoare.Debit verbal crescut.

1uga de idei.

Activitate crescuta, inclusiv activitate se#uala.

*nergie un nivel semnificativ mai ridicat.

4ationalizare scazuta ce duce comportamente riscante.Comportament social nepotrivit.

nele persoane mod eronat incearca isi controleze simptomele depresive

ajutorul alcoolului sau a altor droguri ce afecteaza dispozitia. $nsa, desi asemenea droguripot da o stare temporara de calm cele din urma vor face decat agraveze starea

depresiva tratamentul ei, pot duce dependenta si dificultatile viet ce o

acompaniaza. plus abuzul de droguri duce un mai mare nivel de pesimismperceperea vietii, adaugand stres asupra persoanei contribuind astfel adancirea

depresiei.

Femeile au un risc mai mare de a suferi de depresie decat *ar*atii.

Depresia majora distimia afecteaza de doua ori mai multe femei decat barbati. Acestraport de doi unu este afectat de apartenenta etnica sau rasiala, ori de statutul

economic. Acelasi raport a fost inregistrat in alte 55 tari din intreaga lume. 2arbatii

femeile au apro#imativ aceeasi rata de despresie bipolara, desi femei de obicei se

manifesta prin mai multe episoade depresive mai putine episoade maniacale.Deasemenea un numar mai mare de femei sufera de forma rapid ciclica a tulburar

bipolare, care este mai rezistenta tratamentele standard.

ulti factori unici femeilor sunt considerati decisivi dezvoltarea depresiei. Cercetarile

se concentreaza pe intelegerea acestor factori, printre care+ factori reproductivi,"ormonali, genetici alti factori biologici3 abuz oprimare3 factori interpersonali3

anumite trasaturi psi"ologice de personalitate. $nsa cauzele specifice ale depresiei

femei raman incerte. ulte femei e#puse acestor factori de stres dezvolta depresie.De mentionat este ca depresia este o problema psi"ologica ce poate fi tratata, iar

tratamentul este eficient pentru majoritatea femeilor.

#imensiunile depresiei femei


18/26

(dolescenta

Studiile arata ca cea mai mare incidenta a cazurilor de depresie femei are loc

adolescenta, aceasta fiind perioada care rolurile asteptarile se sc"imba moddramatic. 1actor de stres din adolescenta includ formarea identitatii, confruntarea

propriei se#ualitati, separarea de parinti luarea deciziilor pentru prima data, plus altesc"imbari fizice, intelectuale "ormonale. Acesti factori de stres sunt general diferiti

baieti si fete pot fi asociate adesea depresia randul femeilor. ncercetatori sugereaza ca barbatii femeile isi e#prima mod diferit problemele

emotionale. adolescenta baiet tind dezvolte probleme de comportament sis a

abuzeze de diferite substante, timp ce fetele tind cada prada depresiei.

%aturitate, rolurile relat si locul de munca

Stresul poate contribui declansarea depresiei multi oameni. $ncidenta mai ridicata a

depresiei femei se poate nu se datoreze unei vulnerabilitati crescute, ci mai degraba

fie provocata de factor de stres care multe femei se confrunta. Acesti factori destres includ responsabilitati ridicate acasa si munca, cresterea copiilor de una singura,

ingrijirea copiilor sau a parintilor varstnici. Asteptarile sociale joaca deasemenea un rol

important. familiile care amb parinti au o cariera cel mai adesea femeile au o

responsabilitate mai mare ingrijirea copiilor a caminului. Conflictul legat de rolurieste deasemenea o problema, iar dezbaterea legata de alegerea femeilor intre cariera

camin continua, fel ca cea despre care este alegerea potrivita din punct de vedere

social dintre cele doua.

-enimente leate de reproducere

*venimentele legate de reproducere ale feme include ciclul menstrual, sarcina, perioadadupa sarcina, infertilitatea, menopauza uneori decizia de a avea copii. Aceste

evenimente provoaca fluctuatii dispozitie care pentru unele femei include depresia.Cercetator au confirmat ca "ormon au efecte asupra c"imiei creierului astfel

rezultand adesea sc"imbari emotii dispozitie. ecanismul biologic e#act implicat

depresie este insa cunoscut.

ulte femei sufera anumite sc"imbari fizice comportamentale asociate fazeleciclului lor menstrual. anumite femei aceste sc"imbari sunt severe, au loc regulat

includ sentimente de depresie, iritabilitate alte sc"imbari emotionale fizice. Acestea

se denumesc sindrom premenstrual, insa legatura afectiunile depresive este inca

inteleasa. *#ista pareri ce pun sub semnul intrebar calificarea drept o afectiune.Cercetari viitoare vor contribui o mai buna intelegere a acestui sindrom.

Depresia postpartum variaza de o tristete trecatoare urma sarcin pana o depresie

grava psi"otica ce imobilizeaza. Studiile arata ca femeile care sufera de depresie dupanastere cel mai adesea au avut episoade depresive inainte. otusi, pentru majoritatea

femeilor, depresiile postpartum sunt trecatoare nu au consecinte grave.


19/26

Sarcina, daca este dorita, arareori contribuie depresie, iar cazurile de avort par a

avea o rata mai ridica de depresie. 1emeile ce sufera de probleme legate de fertilitate pot

avea stari puternice de tristete sau an#ietate, insa este clar daca acest lucru contribuieo rata mai ridicata de boli depresive. rebuie adaugat ca tinerele mame pot avea un

risc mai mare de a dezvolta depresie din cauza stresului ridicat.

Personalitate psi0oloie

Studiile arata ca indivizii anumite caracteristici @ gandire pesimista, stima de sinescazuta, credinta ca au foarte putin control asupra evenimentelor din viata tendinta

catre ingrijorarea e#cesiva @ sunt predispusi depresiei. Aceste caracteristici pot creste

impactul evenimentelor stresante sau pot fi o piedica a actiona gestionarea lor. ne#perti au sugerat ca modul care sunt crescute fetele mod traditional se poate le

induca aceste trasaturi poate fi unul dintre factor ce provoaca o rata mai ridicata a

depresiei femei.

Alti cercetatori au sugerat ca femeile sunt mai vulnerabile decat barbatii fatadepresiei, ci pur simplu isi e#prima sau etic"eteaza simptomele mod diferit.

1emeile isi admit mai usor sentimentele depresive, vorbesc despre ceea ce simt sau cauta

ajutor profesionist. Pe de alta parte, barbat pot fi conditionati social nege asemenea

sentimente sau le ingroape. Deasemenea barbat au o tendinta mai mare de a rabufni(act out) cand sunt stresati. Acestea rezulta rate ridicate de alcoolism violenta fizica

barbati.

ictimizarea

Studiile arata ca femeile molestate copilarie au sanse mai mari dezvolte depresie

clinica un moment dat viata, decat cele fara o astfel de istorie. plus, mai multestud arata o rata crescuta a depresiei printre femeile violate varsta adulta. Avand

vedere ca mult mai multe femei au fost abuzate se#ual copilarie decat barbate, acestedescoperiri sunt relevante. 1emeile ce sufera de alte tipuri frecvente de abuz, cum ar fi

abuz fizic sau "artuire se#uala, pot deasemenea sufere mai des de depresie. Abuzul

poate duce depresie prin inculcarea unei stime de sine scazute, a unei stari de

neajutorare, autoinvinovatire izolare sociala. present inca mai sunt necesare studpentru a arata daca victimizarea este legata mod direct depresia.

Saracia

1emeile cop reprezinta din populatia saraca a Statelor nite. Anumiti cercetatoriinvestig"eaza posibilitatea ca saracia este una dintre caile spre depresie. n statuteconomic scazut aduce sine multi factori de stress printre care izolare, incertitudine,

frecvente evenimente negative acces redus resurse. ristetea moralul scazut sunt

mai des intalnite printre persoanele venituri mici care beneficiaza de sprijinsocial. $nsa cercetarile au stabilit inca daca depresia este mai des intalnita randul

celor ce se confrunta asemenea factori de stres provocati de mediu. n studiu efectuat


20/26

scara larga a aratat ca depresia afecteaza mod egal atat pe cei bogati, cat pe cei

saraci.

#epresia arsta a treia

&a un moment dat depresia menopauza era considerata o boala unica cunoscuta subnumele de melancolie involutionista. Cercetarile au aratat insa ca bolile depresive

sunt diferite sin u au o probabilitate mai mare menopauza decat alte varste. De fapt,

femeile cele mai vulnerabile depresiei provocata de sc"imbari viata, sunt cele ce au unistoric de episoade depresive. O teorie mai vec"e, sindromul cuibului gol, afirma ca

atunci cand cop pleaca de acasa femeile pot suferi o profunda pierdere a scopului a

identitat ce duce depresie. otusi studiile arata nicio crestere a bolilor depresiveprintre femeile aflate aceasta etapa a viet lor.

Ca in cazul grupelor de varsta mai tinere, mai multe femei varsta decat barbati

sufera de depresie. mod similar, toate grupele de varsta, celibatul (inclusiv vaduvia)

este deasemenea un factor de risc pentru depresie. ciuda acestor informat depresiaar trebui considerate o consecinta normala a problemelor fizice, sociale

economice ale varstei a treia. realitate, studiile arata ca majoritatea persoanelor

varsta se declara multumite de viata lor.

$n jur de B//./// de persoane raman vaduve Statele nite fiecare an, majoritateasunt femei varsta sufera de siptome depresive diferite grade. ajoritatea au

nevoie de tratament special, dar cele care sunt triste sau foarte triste beneficiaza de pe

urma grupurilor de ajutor reciproc sau psi"oterapie. mod remarcabil o treime dintrevaduvi0 vaduve prezinta simptomele unui grav episod depresiv prima luna de deces

jumatate dintre acestia se afla depresie clinica un an mai tarziu. Aceste depres

raspund psi"oterapie si medicatia standard antidepresive.

ratamentul depresiei

C"iar depresia severa poate raspunde foarte bine tratament. $ntr-adevar credinta caboala de care suferim este incurabilaeste adesea parte din disperarea ce acompaniaza

depresia grava. $nformatiile despre eficienta tratamentelor moderne pentru depresie sunt

clare. Ca in cazul altor probleme de ordin psi"ologic, cat tratamentul incepe maidevreme, atat este mai eficient. mod evident tratamentul va elimina factor de

stres inevitabili viata suisurile coborasurile, insa ne poate creste capacitatea de a

face fata acestor evenimente poate duce o viata mai satisfacatoare.

ipuri de tratament pentru depresie

Cele mai frecvente tratamente pentru depresie sunt psi"oterapia medicamenteleantidepresive sau o combinatie intre cele doua. Depinde de natura gravitatea depresiei

intr-o anumita masura de preferintele individului, care dintre aceste tratamente este cel

mai potrivit pentru o anumita persoana. depresiile usoare sau moderate psi"oterapiaeste cel mai probabil tratamentul de urmat, insa depresiile severe imobilizatoare


21/26

mod obisnuit se recomanda medicatie pa langa psi"oterapie. tratamentul combinat,

medicamentele pot indeparta simptomele fizice repede, timp ce psi"oterapia ne

permite invatam modalitati eficiente de a face fata problemelor.

Psi0oterapia

Psi"oterapia este folosita tratamentul depresiei mai multe feluri. primul randsprijinul consilier poate ajuta pentru a usura durerea depresiei poate adresa problema

disperar depresiei. al doilea rand terapia cognitiva lucreaza sc"imbarea ideilorpesimiste, asteptarilor nerealiste a evaluarilor personale mult prea critice care creaza

depresia o sustin. erapia cognitiva poate ajuta persoana depresie distinga care

probleme ale viet sunt importante care sunt minore. Deasemenea ajuta stabilireaunor scopuri de viata pozitive a dezvoltar unei imagini de sine pozitive. al treilea

rand, terapia a#ata pe solut este necesara pentru a sc"imba partile din viata persoanei

suferinde care creaza un grad ridicat de stres, contribuind astfel depresie. Aici poate fide ajutor terapia comportamentala pentru a dezvolta abilitatile de a face fata

problemelor sau terapia interpersonala, pentru a rezolva dificultatile din relatii.

Cercetarile arata ca acest tip de terap sunt mod deosebit de ajutor tratareadepresiei.

%edicamentele

$n afara cazurilor de depresie severa de depresie bipolara, medicamentele sunt de

obicei mai degraba o optiune decat o necesitate. edicamentele antidepresive

vindeca depresia ci doar ne ajuta ne simtim mai bine controland anumite simptome.Daca suntem deprimati din cauza unor probleme de viata cum ar fi conflictele relatii,

divortul, decesul unei persoane iubite, presiuni munca, crize financiare, probleme

medicale serioase propr sau ale unei persoane apropiate, probleme legale sau probleme

copii, luarea unei pastile va face ca aceste probleme dispara.

edicamentele folosite trateze depresia include antidepresivele triciclice, in"ibitori

de monoamino o#idaza ($AO), in"ibitori de serotonina bupropion. 1iecare dintre

acestea actioneaza pe diferite cai c"imice ale creierului uman legate de starea de spirit.edicamentele antidepresive ar trebui devina un obicei. Pentru a fi eficiente

medicamentele trebuiesc luate intre 8 E luni (in primul episod depresiv) urmand

strictete instructiunile medicului. edicatia trebuie monitorizata pentru a asigura undozaj eficient pentru a minimaliza efectele secundare.

edicul curant va furniza informat legate de posibile efecte secundare de anumite

restrict alimentare. *ste de tinut minte ca toate medicamentele prescrise pot avea

anumite efecte secundare. plus orice alt tip de tratament medicamentos ar trebuirevizuit deoarece unele pot interactiona mod negative medicamentele

antidepresive.

%edicatia femeilor insarcinate sau arsta procrearii


22/26

$n general timpul sarcin orice tip de medicament (inclusiv cele scop

psi"oterapeutic) ar trebui evitat pe cat posibil alte tipuri de tratament ar trebui

incercate.

O femeie sub tratament medicamentos antidepresive care planuieste ramana

insarcinata ar trebui discute despre planurile sale medicul curant, daca pacientadescopera ca este insarcinata ar trebui isi contacteze medicul imediat. primele luni

ale sarcin din cauza acestor medicamente e#ista riscul ca fatul fie afectat de aceea+

$n primele trei luni de sarcina este recomandat litiu.

$n primele trei luni de sarcina sunt recomandate benzodiazepine.

Decizia de a folosi medicamente antidepresive ar trebui luata doar dupa ce ne sfatuim

atent medicul ceea ce priveste riscurile beneficiile pentru noi copil.

amele ce planuiesc "raneasca san trebuie tina cont de faptul camedicamentele trec cantitati mici laptele de san.

edicul trebuie informat daca luam anticonceptionale. *strogenul din anticonceptionale

poate afecta absobtia altor medicamente corp, spre e#emplu crescand efectele

secundare ale unor medicamente impotriva an#ietat sau reducandu-le eficacitateaameliorarea simptomelor.

Pentru informat detaliate despre medicamentele antidepresive ezitati va intrebati

medicul sau consultati alte surse cum ar fi biblioteca sau companiile producatoare.


23/26

u esti o printesade Dr ara D


Nu esti o Printesa! 25 de idei de tinut minte de catre femeibarbati

De-a lungul timpului am observat multe standarde duble inegalitati intre se#e

relatii, iar acestea sunt acceptate cultural. $ata cateva dintre observatiile mele, de retinutpentru femei ceea ce priveste comportamentul lor, iar pentru barbati de utilizat

propria iluminare ceea ce priveste femeile relatiile. rmatoarele idei se aplica

tuturor femeilor, totusi, se aplica suficient de multe dintre ele incat au devenit parte din

sistemul nostru eronat de credinte.

#eci doamnelor si stiti care dintre ds. ma adresez,

1. Nuesti o printesa. meriti fi tratata regeste doar pentru ca esti de se# feminin.

meriti fi tratata nici mai rau, nici mai bine decat tratezi tu pe altii.

2. esti mai speciala nu ai mai multe drepturi decat ceilalti. meriti privilegii

nimeni iti datoreaza nimic doar pentru cine esti sau pentru genul tau.

3. -sti fel de norocoasaca l6ai asit pe sotul/iu*itul tau pe cat a fost el.e-ai

gandit vreodata ca e#ista momente care tuesti norocoasa ca tesuporta tolereaza9

4. *ar*at au sentimente.2arbat sufera fel de mult ca tine atunci cand sunt

criticati, respinsi, ignorati, luati peste picior, nerespectati, invalidati si0sau batjocoriti. Defapt, se poate sufere c"iar mai mult deoarece au atatea debuseuri emotionale ca

tine, mai ales daca spui ca sentimentele lui nu conteazasausa fie barbatcand isi

e#prima sentimentele pe care tu mod eronat pretinzi ca le are sau ca estegresitle aiba. el are sentimente are dreptul ele c"iar daca sunt fel ale tale

si0sau sunt e#primate altfel decat ale tale.

5. #aca este reula ca tu ai amici *ar*ati sa ramai prietena fostii7 este

deasemenea reula ca sotul/prietenul tau ai*a amice femei sa ramana

prieten fostele."ueste diferit pentru tine caci tu esti femeie. *ste o logica

defectuoasa presupui ca inevitabil femeile sunt mai de incredere decat barbatii. Acesta

este unstandard dublu nu este valid. De altfel, zicala cultural acceptata &oti barbatsunt porciar trebui ec"ivalata &oate femeile sunt scroafe(i.e. femelele porcilor), care

ar trebui deasemenea acceptata cultural.

. 8n tata este fel de important iata unui copil ca o mama.Punct. Doar

pentru ca ai uter inseamna ca automat esti parintele mai bun.

". Copi sunt o*iectele eisau lui.Pronumele posesiv corect este ai nostri
http://shrink4men.wordpress.com/2009/12/15/you-are-not-a-princess-25-points-for-women-and-men-to-consider/http://www.limbaengleza.info/http://www.limbaengleza.info/http://shrink4men.wordpress.com/2009/12/15/you-are-not-a-princess-25-points-for-women-and-men-to-consider/http://www.limbaengleza.info/


24/26

$. esti proprietateasotului/prietenului tau. ar trebui te astepti ca el te

intretina sa te umple de cadouri, decat daca esti dispusa faci acelasi lucru sa il

intret fara a pune intrebari sau te plangi. esti nici copilul lui, nici intretinuta lui.Se presupune ca estipartenerul lui egal.

&. eoile7 dorintele7 sentimentele7 placerile lucrurile care displacsotului/prietenului tau7 sunt fel de importante ca ale tale.otul se reduce doar

tine mereu. Se presupune ca te afli intr-o relatie mutuala reciproca, o relatievanzator- client.

1'. #aca esti dispusa faci sc0im*ari tine si comportamentul tau7 ai

nici un drept ceri acest lucru sotului/prietenului tau. este rezonabil cerisau te astepti ca sotul0prietenul tau se sc"imbe cum doresti tu, inainte de a fi

dispusa te sc"imbi tu.

11. esti o fiinta umana mai *una doar pentru ca esti femeie. esti o zeita.

esti o vaca sacra. domnesti. *sti o persoana fel ca sotul0prietenul tau. Ambmeritati fiti tratati cu fel de multa demnitate respect, cand actionati va tratati

unul pe celalalt demnitate respect.

12. -ste o minciuna manipulatoare spui ca ti6ai sacrificatcariera7 cand de fapt tu

ai rut niciodata muncesti.Daca il consideri pe sotul0prietenul tau drept oportita de scapare de a fi un sclav platit, f sincera tine cu sotul0prietenul tau,

cel mai important' !(C)"*SCA&*A!(. 1aptul ca o alta persoana iti plateste drumul

viata este un drept inalienabil, este un cadou urias pentru care ar trebui itie#primi recunostinta mod regulat.

13. -ste resit iti folosesti copilul/copiii il ranesti7 controlezi sau storci*ani de sotul/prietenul/fostul.De fapt, este limita abuzului copiilor. Copi

sunt pioni sau scuturi umane menite fie folosite pentru scopurile tale egoiste. Suntoameni, care cand vor creste iti vor purta resentimente ca i-ai folosit aceasta maniera

cel mai probabil vor dezvolta probleme psi"ologice drept consecinta.

14. -ste resit te astepti sau soliciti ca fostul continue te sustina

financiar dupa ce relatia s6a sfarsit.Copiiiau dreptul suport financiar pana canddevin adulti varsta de 5B ani. u esti deja adult, drept urmare, esti capabila se

asteapta de tine, din punct de vedere legal, ai grija de propria persoana. Asta

e#ceptand cazul care esti dispusa continui iti sust fostul facandu-i

cumparaturile, gatindu-i, facandu-i curat alte comisioane. Daca obligatiile tale fata desotul tau s-au inc"eiat dupa divort obligatiile lui fata de tine s-au inc"eiat.

15. Sotul/prietenul tau este responsa*il pentru fericirea ta. este treaba lui

te faca fericita, aceasta este treabata. fel cum el este responsabil pentru fericirealui. Se presupune ca este partenerul tau egal asistenta ta.


25/26

1. #orinta pentru sex intr6o relatie sta*ila iu*itoare este sanatoasa naturala.

1olosirea se#ului pentru a il controla, rusina sau rani pe sotul0prietenul tau prin retragerea

afectiun sau convertirea se#ului intr-o moneda este nesanatos gresit.

1". Sotul/prietenul tau ar tre*ui fie mai important pentru tine decat copiii7 fel

cum tu ar tre*ui fi mai importanta pentru sotul tau decat copiii. alte cuvintevoi ar trebui fiti unul pentru celalalt prioritatea numarul unu, iar apoi copiii. ai

nevoie de un sot daca unica ta dorinta este ai copii, afara de cazul care consideribarbatul drept o sursa de venit pentru tine copii. Daca te poti intretine singura cel

mai probabil ar trebui ai copii. Casatoria este o legatura intre doi adulti, o

legatura intre un parinte un copil (arc 4udov, //B).


26/26

acoperi c0eltuielile.Daca poti folosi mod responsabil o carte de credit0debit,

atunci, asemeni unui copil, ar trebui ai una.

24. este su* nici o forma accepta*il sau permis iti ameninti

sotul/prietenul/fostul ca interzici accesul copi ostri. este regula

inventezi acuzat de abuz atunci cand esti furioasa, ranita sau simti ca iti pierzi controlul.Acesta este un caz de calomnie, iar daca juri curta de judecata este sperjur.

25. este corect sta*ilesti o relatie sau te casatoresti un *ar*at7 iar apoi

incerci il sc0im*i.Daca il accepti asa cum este, asa cum te astepti ca el te

accepte asa cum esti tu, ai de ce fii el. tot avem dreptul ne simtim

acceptati pentru ceea ce suntem cadul unei relatii. Daca el estesuficient de bunpentru tine de inceput, continua cauti elibereaza-lpentru a putea fi o femeie

care il apreciaza.

oate aceste observat imi par evidente de sine, ceea ce ma face ma intreb+ Cum s-

a ajuns aici9

Depresia La Copii si Adolescenti

Documents

Transcript of Depresia La Copii si Adolescenti