8/6/2019 Democraie Vs Totalitarism

1/3

Democraie Vs. Totalitarism

Pentru a defini o societate democratic este nevoie de:

- O reala segmentare a puterii n stat- Existenta si funcionabilitatea unui sistem multipartid i a mai multor ideologii (pluralism

politic)

- Libertatea mijloacelor media- Alegeri libere(votul este egal, universal, direct si secret)

Dac aceste condiii sunt ndeplinite putem vorbi de democraie, la care se adauga drepturile

cetenesti (libertatea cuvantului si libertatea manifestaiilor si ntrunirilor).

La polul opos este totalitarismul ce poate fi de stnga (comunismul) sau de dreapta (nazismul i

facismul).

Totalitarismul contesta democraia:

- ntreaga putere este monopolizata sie de un partid sau un grup restrans (oligarhie) sau de opersoan (dictatur)

- Existenta unui singur partid si ideologii oficiale cum ar fi partidul comunist, fascist, nationalsocialist.evident ideologia devine obligatorie respectiv marxism i leninism sau materialism

dialectic si istoric pentru comunism Mein Kampf

- Alegerile devin formale, un simulacru, pentru ca era un singur partid- Presa este controlata, cenzurata, media difuzeaz doar mesaje oficiale unde viziunea

transfigureaz realitatea.

Aceasta diferenta este una prea clara. Putem vorbi de regimuri semi-totalitariste sau regimuri

nedemocratice ( dar nici totalitare)

Princilapepe ideologii politice

Sec XIX se caracterizeaza prin aparitia ideologiilor politice: liberalism, conservaionism, socialism si

naionalism.

1Liberalism principala orientare in epoca modern este liberalsmul care reprezinta interesele

burgheziei mari, mijlocie sau mic. El se situiaza pe abscisa politic la centru dreapta. Liberalismul isi

are origia in scrierile iluministe. Exista un liberalism politic si unul economic. Cel politic isi are originea

n scrierile filozofice ale englezilor Hobbs si Locke (teoritecienii monarhiei constituionale engleze) si

iluministii francezi Montesque, Voltaire si Rousseau. Acestia pun accent pe drepturile naturale ale

individului: proprietatea ,libertatea, rezistenta la opresiune. In constitutia franceza 1793 ( anului I)

era inscris i dreptul la fericire. Exista si un liberalism economic. Amintim printre precursori pe Adam

Smith, D Ricardo. Smith in lucrarea din 1776 Lucrarea naiunilor arata ca si munca este o bogaie

nationala cat si factorul uman. Liberalismul economic pune accent pe libera initiativa dezvoltarea

sistemului privat i diminuarea cat de mult posibi a interveniei statului in economie.

In spatiul romanesc liberalismul s-a manifestat initial in 1848. Se contureaza un liberalism moderat,

Cuza, Kogalniceanu, Cretzulesku i un liberalism radicl C.A.Roseti, fraii Ionel si D Brtianu. Diferenta

o facea practica. Moderaii voiau mijloace democratice iar radicalii apelau la violenta.PNL

a luatfiinta la 1875 in urma fuziunii dintre moderai si radicali. Liberalii IC Brtianu, D.A. Sturza, Ionel I.C.

Brtianu. Diviza era: prin noi nine. Sloganul n-a insemnat eliminarea factorului strain ci cresterea

ponderii capitalului autohton si diminuarea celui alogen. Organe de presa: Pruncu roman si Romanul.

Cea mai fructuasa guvernare 1876-1878 I.C Brtianu.

Conservatorismul

Se situeaza mai la dreapta decat liberalismul. Reprezinta ideologia proprietilor funciare care spun

c progresul e necesar, dar c trebuie fcut valorificnd ceea ce a fost bun n trecut ( ceea ce e bun

8/6/2019 Democraie Vs Totalitarism

2/3

nu trebuie schimbat). De aceea doctrina conservatorist in Romnia avea sloganul nainte cu pai

mrun. ntre ideologiile care au stat la baza conservatorismului amintim pe cel englezesc si german

( lordul Folkland, D Burk are o carte Rezoluii pe marginea revoluiei franceze c orice schimbare

urmat de violen este nociv. n Romnia spiritul conservatorist se manifest dupa revoluia lui

Vladimirescu din 1821. Conservatorismul se manifest i la revoluia din 1848 fiind reprezentat de

boierimea ce nu agreea modernizarea cu orice pre. Primul guvern conservatorist ianuarie-iunie 1862

l-a avut premier pe Barbu Catargiu. Dei orientarea conservatorist este mai timpurie, partidulconservator lua fiin la 1880. Reprezentani marcani: Lascr Catargiu (1871-1876), Gheorghe

Grigore Cantacuzino. In 1907 are loc fuziunea ntre conservatoriti i junimiti. n fruntea partidului

ajung junimitii T Maiorescu, Petre P. Carp. Teoria lui Titu Maiorescu, a formelor fr fond, a fost

preluat i de conservatoriti. Maiorescu a fcut scoala n Germania si Austria i a fost un critic acerb

al ideilor liberale. El critic importul masiv de instituii occidentale fr ca n Romnia s fie pregtit

terenul. Astfel el spune c s-a fcut academie fr scriitori, conservator fr artisti. Teoria lui

Maiorescu a fcut epoc si a fot principalul repro adus liberalismului. Dup 1918 din cauza

introducerii votului universal i a reformei agrare partidul conservator se dizolva i dispare de pe

scena politic. Organe de pres: Timpul si Epoca la care au activat Caragiale i Eminescu.

Naionalismul

n spaiul romn naionalismul a avut valene pozitive. Datorit naionalismului s-a realizat unirea din1859 i marea unire din 1918. n provinciile romne aflate sub stpnire strin, naionalismul a fost

fora motrice de manifestare a contiinei nationale. Odat cu perioada interbelic naionalismul

capt o alt tenta. Criza economic din 1929-1933 a fovorizat ascensiunea extremei drepte care s-a

confruntat cu alt naionalism, cel xenofob, antisemit i intolerant. Acest naionalism capt nuane:

fascism in Italia, nazism n Germania, franchism n Spania, salazarism n Portugalia, legionarism n

Romania. ntre aceste micri sunt asemnri ct i diferene. Asemnri ( xenofobia, antisemitismul,

intolerana fa de minoritile rasiale, etnice i sexuale, faada paramilitar ( uniformele i

deplasarea n pas alergtor), cultul efului suprem ( fuhrer, il duce, cpitan), membrii depun jurmnt

personal in faa efului. Diferene: nazismul credea n existena rasei ariene. Legionarismul este

mistic ( religios = explicau totul religios) si mesianismul ( sacrificiul de sine).

m 1910 lua fiin partidul naional democrat condus de Iorga i A.C.Cuza. cei doi se separ in 1920.

Cuza forma propriul su partid numit partidul naional democrat cretin care in 1923 i lua numele

de liga aprrii naional cretine. Partidul era extremist, adeptul lui numerus clausus ( numarul

evreilor angajai ntr-o ntreprindere s nu fie mai mare dect procentul pe care l reprezentau din

populaia rii). Treptat apar divergene ntre A.C.Cuza i Zelinski ( care i ia numele de Zelea

codreanu). Diferena dintre Cuza si Zelea era intre teorie i practic. Ideologul a fost Naie Ionescu

care a atras tineri precum Cioran si Eliade. Diferena ntre Zelea i Nae o sintetiza chiar ultimul.

n urma disensiunilor intre Zelea i A.C.Cuza fac ca n 1927 Zelea s se desprind de LANC i s i faca

propria grupare- Leiunea Arhanghelului Mihail. Spre deosebire de LANC, LAM s-a situat pe poziii

mai radicale.n privina evreilor erau depii numerul nullus ( niciun angajat evreu la stat).n 1930 lua

fiin Garda de fier, adica latura politica a legiunii. n 1931 garda era scoas n afara legii. Decembrie

1933 pe peronul grii din Sinaia legionarii l-au mpucat pe I. Gh. Duca. n consecin n 1934

organizaia i scimb numele n totul pentru ar. Din motive strategice n frunte nu mai era Zelea

ci Zizi Cantacuzino-Grnicerul. La alegerile parlamentare din noiembrie 1937 pe primul loc au fost

liberalii (35%), apoi rnitii (20%), iar pe locul 3 legionarii (15%). Legionarii au reuit s formeze un

domeniu electoral dur i sigur ntre tineri ( elevi, studeni atrai de ideea regenerrii naionale). De

asemenea clerul a fost atras de legionari. Organe de pres Buna Vestire, Sfarm piatr. n

campania electoral Zelea dorea s adopte un stil populist cu mare priz la public.Imbrcat in

costum polular, clare pe un cal alb i cu icoana in brate el spunea Omul i poporul, Romnia este a

romnilor, Fapte nu vorbe, iar pe afiele cu Zelea sloganul Capitane s faci ara mai mndr ca

soarele. Zelea i-a fcut nunta la Focani, mediatizat la nivel nainal. Vrancea a fost un fief

naionalist.Principalul centru de rezisten anticomunist din Moldova.

8/6/2019 Democraie Vs Totalitarism

3/3

Comunismul

Spre deosebire de celelalte ideologii sociale i comuniste sunt luate de la rusi n 1848 Karl Marx

public Manifestul Partidului Comunist. Au fost mai multe orientri socialiste: marxismul (

marxism-leninism sau materialism dialectic si istoric), proudhonism, orientare anarhist.