PROIECT DE LECŢIEȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,MARIA BRINDEA”PESACDATA: 25.02.2015CLASA: a IV - a PROF. ÎNV. PRIMAR: : Deac RalucaARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicareOBIECTUL: Limba românăUNITATEA DE ÎNVĂŢARE: ROMÂNI CU CARE NE MÂNDRIMSUBIECTUL: Personalităţi ale neamului românescTIPUL: Sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelorSCOPUL LECȚIEI: Să manifeste independenţă în situaţii de comunicare; să-şi exprime argumentat respectul faţă de înaintaşii noştri;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

OC1 – să recunoască autorii textelor studiate făcând corelaţie între titlu şi autor; OC2 – să recunoască personajele principale ale textelor studiate;OC3 – să argumenteze de ce personajele studiate se pot încadra în lista oamenilor de seamă ai poporului român;OC4 – să dea exemple de alte personalităţi din domeniile cunoscute sau din zona lor;OC5 – să descrie un personaj prezentându-i caracteristicile fizice sau morale ale acestuia;OC6 – să selecteze cuvinte care au acelaşi înţeles;OC7 – să completeze texte lacunare cu ajutorul cuvintelor „cel” şi „ce-l”;OC8 – să recunoască într-un şir de cuvinte doar pronumele personale;OC9 – să analizeze pronumele personale indicând persoana, numărul şi genul;

STRATEGII DIDACTICE:

METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică şi de verificare, explicaţia, munca independentă, exerciţiul, demonstraţia, observarea, descoperirea, povestirea orală

MIJLOACE DIDACTICE: fişe de lucru, manual, citate, flipchart, fişe cu portrete, dicţionar

FORME DE ORGANIZARE: frontală, individuală

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Nr.

crt.

ETAPELELECŢIEI CONȚINUTUL ACTIVITĂȚII

STRATEGII DIDACTICE

EVALUAREMetode şi

procedee

Resursemateriale

Forme de

organizare

1.

2.

3.

4.

Momentorganizatoric

Captareaatenţiei

Anunţarea obiec-tivelor

Dirijarea recapitu-lării

Asigur condiţiilor optime pentru buna desfăşurare a lecţiei.

Voi capta atenţia elevilor cu ajutorul cuvintelor scriitorului Mihail Sadoveanu, cuvinte care au ca mesaj faptul că iubirea de ţară nu se arată prin vorbe ci prin fapte.

Pe baza planului de recapitulare pe care elevii l-au primit din ora anterioară voi anunţa scopul lecţiei şi obiectivele propuse.

Recapitularea propusă o vom face cu ajutorul unei fişe de lucru, fişă alcătuită în funcţie de obiectivele stabilite.Cu ajutorul conversaţiei de tip euristic conduc elevii spre aflarea răspunsurilor dorite şi spre atingerea obiectivelor propuse.

Care sunt titlurile textelor pe care le-am studiat în această unitate?

explicaţia

conversaţia

manualcaiet…

fişa de lucruindividual

observarea sistematică

5.

Obţinereaperformanţei

Prezint clasei portretele eroilor prezentaţi şi le cer să îi recunoască. Aşez aceste portrete pe o planşă.

În ce domenii s-au remarcat aceştia?

Se rezolvă primul şi al doilea item al fişei.

Pe baza cunoştinţelor dobândite la orele de Istorie şi Limba română vom trece în revistă tot ceea ce ştiu despre aceste personaje.

Voi pune accent pe modul în care fiecare şi-a slujit ţara şi pe ceea ce a rămas în urma lor, o moştenire deosebit de valoroasăiar pentru aceasta avem fișe de lucru pentru fiecare personaliate pe care au studiat-o din unitatea de învățare ,,Români cu care ne mândrim”.

Aceste enunţuri sunt scrise şi în dreptul portretelor

Le cer să numească şi alţi români cu care ne mândrim.

Vom vorbi şi de personalităţi ale comunei noastre.

euristicăconversaţia de verificare

descoperirea

exerciţiul

conversaţiaeuristică

povestireaorală

expunerea

exemplifi-carea

portrete ale perso najelor studiate

dicţionar

frontal

frontal

individual

aprecieriverbale

observarea sistematică

aprecieriverbale

observarea sistematică

6.

7.

Aprecieri finale

Tema decasă

Prin al patrulea item voi verifica măsura în care elevii cunosc semnificaţia unor cuvinte.

Itemii 5, 6 şi 7 verifică cunoştinţele referitoare la scrierea corectă a cuvintelor „cel” şi„ce-l” şi la pronumele personal.

Verific frontal rezolvarea exerciţiilor şi fac observaţiile necesare.

La sfârșitul orei copiii își vor nota tema pentru acasă.

Muncaindependentă

fişa de lucrufrontal

aprecieriverbale şi notarea elevilor

FIȘA NR. 1Muma lui Ştefan cel Mare

(fragment) de Dimitrie Bolintineanu1. Încercuiți răspunsurile corecte:

a) Personajele care apar în textul poeziei sunt: Ştefan cel Mare; mama domnitorului; sultanul;

b) Acţiunea se desfăşoară: la castelul unde mama sa se refugiase; la cetatea de scaun, Cetatea Neamţului; pe câmpul de bătălie;

c) Timpul în care se petrece acţiunea este: la miezul nopţii; la prânz; dimineaţa;

d) La rugămintea fiului său mama: îi deschide poarta; îl trimite din nou la luptă; îi spune că mai bine moare demn pe câmpul de luptă decât să se ascundă ca un fricos

în cetate;

e) Voievodul: se ascunde la nişte prieteni; adună oaste nouă şi porneşte o luptă nouă; ascultă de mama sa şi câştigă bătălia;

f) Prin această poezie poetul ne spune: că iubirea de ţară este mai importantă decât iubirea de mamă; că mama nu-şi iubea fiul; că aşa trebuie să lupte un conducător pentru ţara sa; că Ştefan cel Mare a dat exemplu de patriotism tuturor românilor.

g) Stabiliţi care este tema poeziei: copilăria natura ţării povestiri cu tâlc istoria patriei

2. Aşezaţi în ordine ideile planului simplu: ...... Respingerea mamei

...... Rugămintea fiului

...... Înfrângerea din prima bătălie

...... Biruinţa domnitorului

FIȘA NR. 2

George Enescu după Pavel Câmpeanu

1. Încercuiți răspunsurile corecte:

Momentul când se petrece acţiunea este: dimineaţa seara în luna lui august, vara

Locul unde se desfăşoară acţiunea este: în satul natal la Paris la horă, pe povârnişul dealului

Personajele textului sunt: Jurjac Tănăsică sătenii lăutarii compozitorul George Enescu

2. Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu acelaşi sens:

coasta violonistneostenită demultdomoală neobosităscripcar se reflectăse răsfrâng misteriostainic farmecvraja povârnişodinioară molcomă

3. Scrie cuvintele cu sens opus celor date:

lumină → .............................. domoală → ............................... a înainta → ........................liniştea → ................................ bucurie → ............................... a se opri → .......................ilustru → ................................. odinioară → ............................ fremătător → ....................

4. Selectaţi explicaţiile care vi se par potrivite: „ Jurjac se lasă pe povârnişul dealului, înaintând ca prin vis spre cercul dansatorilor” pentru că: era curios să vadă cum dansează sătenii; muzica şi dansul popular îl vrăjeau; era distrat;

„Toate din cele pe care le vede şi le aude îl pătrund pe copil, îl inundă cu un simţământ răscolitor şi de neînţeles, un fel de bucurie tristă, care-i umple ochii de lacrimi.” copilul nu înţelegea ce se întâmplă şi era trist; emoţiile copilului erau adânci şi amestecate, bucurie şi tristeţe deopotrivă; copilului îi vine să plângă de emoţie;

5. Selectaţi din cuvinte doar pronumele personale:

dumneavoastră, eu, mare, lor, dânsul, a citi, l-, nouă, voi, tine, autor, dânsele, Măria Ta, albastru, ele, trei, le, dumnealui, o, noi, -mi, Excelenţa Voastră, a voi, matale, zăpadă, tu, lor, ne-, persoană.

6. Alege forma corectă a pronumelui personal:

Eu/Ieu am primit premiul întâi la tenis.A venit şi ea/ia la plimbare.Ei/Iei au interpretat un cântec nou.

FIȘA NR. 3

O vizită în atelierul lui Brâncuşi(fragment)

după Cella Delavrancea

1. Încercuiți răspunsurile corecte:

Acţiunea se desfăşoară : la Bucureşti în anul 1922 la Paris vara într-un sat românesc primăvara

Personajele lecturii sunt: Brâncuşi autoarea Cella Delavrancea Barbu Delavrancea

Casa lui Brâncuşi din Paris era: o casă din satul nostru românesc o vilă în stil franţuzesc o casă modernă

Mesajul textului este: deşi locuia departe sculptorul nu şi-a uitat niciodată ţara; arta populară românească i-a fost sursă de inspiraţie toată viaţa; Brâncuşi uitase de locurile natale.

2. Legaţi prin cuvintele cu acelaşi sens: a)

au sfedelit odaie vatră indulgenţă sură agere poliţe

cameră cuptor căruntă au cercetat îngăduinţă rafturi iuţi

b)scrin vibraţia a surâs şlefuiesc voluminoasă te voi pofti glas dovedeşti

a zâmbit dulăpior tremurul netezesc te voi invita demonstrezi mare voce

3. Marcaţi cu răspunsurile pe care le consideraţi corecte:

Expresia „Doi ochi albaştri m-au sfredelit cu privirea” doreşte să spună că: privirea sculptorului era pătrunzătoare; se uita ca şi cum ar fi vrut să descifreze cu privirea firea omului pe care-l vedea; se uita în gol, fără interes;

Avea „O casă din satul nostru românesc” pentru că: nu avea bani de o casă mare; îi era dor de satul natal şi aşa se simţea ca acasă; considera că valorile româneşti tradiţionale erau mai presus de un mod de viaţă străin;

„Totul era vioi în el, barbă sură, părul lăsat în voie, haina de lucrător, mâinile agere.” sugerează că:

semăna cu un meşter popular din România; avea înfăţişarea unui artist preocupat de arta sa, haina şi mâinile sugerau faptul că muncea cu

o preocupare deosebită; semăna cu un meşter francez modern;

Din fragmentul „Pe un scrin erau nişte pepeni ovoidali... Luceau atât de tare, încât mi s-a părut că le aud vibraţia de violoncel.” se înţelege că:

statuile de alamă, prin forma lor ovoidală, trezea în sufletul artistei vibraţii melodioase; fiind muziciană, simţea la rândul ei frumuseţea artei; pepenii i se păreau buni de mâncat;

„Le şlefuiesc cu mâinile, luni de zile, până sunt însufleţite.” dovedesc că Brâncuşi: din dorinţa de a realiza opere perfecte muncea şi luni de zile; sculpturile păreau vii dovedind geniul său artistic; modul de lucru era asemănător cu cel al meşterilor populari;

„Nimeni n-a simţit până acum că alama asta cântă.” arată că: fata a simţit cântecul sculpturii pentru că era şi ea artistă; sculptura sugera muzică şi artele s-au întâlnit în această lucrare; artiştii simt la fel indiferent prin ce ramură a artei se exprimă.

4. Încercuiţi forma corectă:

Mi-a spus că nu-l/nul aşteaptă aşa de mult. L-a/La văzut alaltăieri în parc.

A plecat l-a/la spectacol cu colega ei. Cred că l-ai/lai văzut pe Ion, nu pe Vasile.

Nu l-am/lam mai văzut de mult. L-aţi/Laţi văzut cumva pe Zderanţă?

L-oi/Loi chema când oi avea eu chef! Întreabă-l/Întreabăl mai bine pe el dacă vrei să ştii.

A-l/Al cui este penarul acesta? Aştept să-l/săl primesc peste două zile.

L-ar/Lar fi primit azi dacă l-ar/lar fi L-aş/Laş vedea dacă ar trece pe aici.

trimis la timp. Eşti l-aş/laş dacă nu recunoşti că ai greşit.

Numele și prenumele Data

_____________________________ ________________

FIŞĂ DE EVALUARE

UNITATEA 5 - ROMÂNI CU CARE NE MÂNDRIM

1. Stabileşte valoarea de adevăr (A sau F) a următoarelor enunţuri:

a) Textul ,,George Enescu” aparţine lui Dimitrie Bolintineanu . (.....)

b) Autorul textului ,,Muma lui Ştefal cel mare” este Pavel Câmpeanu. (....)

c) Fragmentul ,,O vizită în atelierul lui Brâncuşi” aparţine Cellei Delavrancea. (....)

2. Precizează personajele textelor studiate:

a) ,,Muma lui Ştefan cel Mare”: Ştefan

lăutarii

mama

b) ,,George Enescu”: turcii

Jurjac

Tănăsică

c) ,, O vizită în atelierul lui Brâncuşi : Cella Delavrancea

dansatorii

Brâncuşi

3. Scrie trei enunţuri prin care să argumentezi că Ştefan cel Mare, George Enescu şi

Constantin Brâncuşi au fost oameni de seamă ai poporului român.

________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________

4. Formează perechi de cuvinte cu acelaşi înţeles:

orologiu dans popularpovârniş nemiloasă

ager oalăindulgent victoriecrudă ceasbiruinţă isteţhoră coastăceaun îngăduitor

5. Completaţi cu forma corectă („cel”, „ce-l”):

Am citit basmul „Prâslea-..............-Voinic şi merele de aur”.

Înotătorul a sărit .............mai frumos de la platformă.

Ionel mi-a spus...............frământă.

L-am văzut pe ...............certat cu toată lumea.

Nu ştiu ...........doare.

6. Subliniaţi din şirul de cuvinte doar pronumele personale:

dumneavoastră, nenea, mi, nai, v - , mine, nou, nouă, cel, - o, nor, le, vouă, ni, car,

deci, peste, ei, lui, te, suie, lor,

7. Analizează pronumele întâlnite în textul de mai jos:

- Bunico, spune povestea!

- Apoi, nu v-am spus-o şi aseară?

- Ne-ai spus-o, dar noi am uitat-o, bunicuţă. Spune-ne povestea cu împăratul Măzărean. Bunică,

tare te mai rugăm! Dumneata spui cele mai frumoase poveşti!

PRONUMELE PERSOANA NUMĂRUL GENUL