7/25/2019 deficiente auditive

1/5

DEFICIENTE AUDITIVE LA COPII

1. Terminologia

Expresia deficiente auditive cuprinde, in esenta, doua categorii mari de deficit

auditiv,surditatea(pierderea totala a auzului)si i!oacu"ia(pierderea partiala a auzului). Pierderea auzului se caracterizeaza prin scaderea brusca sau progresiva a perceptiei

sunetelor. In functie de cauza , pierderea auzului poate varia ca severitate de la forma

usoara pana la severa si poate fi reversibila, temporara sau permanenta.Pierderea auzului

de asemenea este cunoscuta si ca o deteriorare a auzului, incluzand si cazurile in care

pierderea auzului este prezenta inca de la nastere (pierderea congenitala a auzului).

#urditatea presupune o pierdere a auzului de peste 90 de decibeli in vreme ce

i!oacu"ia se inscrie pe o gama de deficit auditiv situata intre 20 si 90 d.

!nii autori ("tanica si colab.,) utilizeaza expresia disfunctie auditiva, cu semnificatie

ec#ivalenta celei de deficienta auditiva.$ermenul de #andicap auditiv este folosit de asemenea, prin analogie cu #andicap vizual.

%cesti termeni inlocuiesc in prezent termenul surdo&mut, depasit in lume ca utilizare.

'uvintele surd si surditate (surzenie) sunt insa utilizate in continuare in foarte mare

masura atat la noi cat si in alte tari, nefiind considerate a avea efecte traumatizante

importante.

$% Identificarea deficientelor auditive

In comparatie cu alte deficiente (indeosebi cea vizuala si fizica), cea de auz nu

este prea usor observabila, atat de catre oameni obisnuiti si uneori, nici c#iar de catremedici. !na din particularitatile acestei disfunctii este si marea variabilitate a pierderii

senzoriale, de la cea foarte usoara (de cca 20 d), pana la cea foarte profunda (peste 90

d).

!n alt element foarte important este momentul pierderii (totale sau partiale) a auzului ,

care la copii se leaga foarte mult de structura comunicarii verbale.

'onsecintele in planul dezvoltarii si educatiei la copii se coreleaza in mare masura cu

tipul si gradul de deficit auditiv, precum si cu momentul pierderii de auz.

epistarea precoce a tulburarilor auditive este o conditie fundamentala pentru

evolutia ulterioara a copilului datorita pericolului aparitiei mutitatii, adica neinsusirealimbaului ca miloc de comunicare si instrument operational al gandirii.%ltfel spus

deficienta auditiva nu este atat de grava prin tipul, forma de manifestare, gradul de

pierdere a auzului, cat mai ales prin influentele negative asupra proceselor de percepere a

sunetelor necesare formarii si dezvoltarii normale a vorbirii, limbaului, gandirii copilului

deficient. Este o regula cunoscuta in literatura de specialitate care afirma ca un copil mic

cu pierderi mari de auz, fara o protezare precoce, inevitabil va deveni si mut. e

asemenea disfunctiile auditive cu cat sunt mai grave, cu atat vor influenta mai mult

*

7/25/2019 deficiente auditive

2/5

aparitia si dezvoltarea normala a vorbirii, fapt evidentiat prin frecventa crescuta a

tulburarilor de vorbire la copiii cu diferite grade de #ipoacuzie. In plus, datorita absentei

comunicarii prin limba, un copil surd este mai dezavantaat, sub raportul structurarii

operatiilor cognitive, decat un copil orb, dar in ambele cazuri se produc modificari

esentiale ale proceselor de receptie, analiza si raspuns pentru varietatea stimulilor din

mediul inconurator, iar prin interventia proceselor de compensare se produc transformari

maore in structurarea dominantelor perceptive si de prelucrare a datelor la nivel cerebral

care confera anumite particularitati modului de manifestare a vietii lor psi#ice atat din

punct de vedere calitativ, cat si din punct de vedere cantitativ.

&% De ce nu aud unii co!ii '

eficientele de auz sunt de cele mai multe ori, consecinta unor malformatii sau

dereglari anatomo&fiziologice ale structurilor analizatorului auditiv.in aceasta

perspectiva, deficientele de auz pot fi clasificate astfel+

a. #urditate de transmisie (sau surditate de conducere) se instaleaza datoritadificultatilor aparute in calea undelor sonore la trecerea lor de la exterior spre

urec#ea interna, prin malformatii ale urec#ii externe sau medii, defectiuni ale

timpanului, obturarea sau blocarea canalului auditiv extern (spre exemplu, in urma

prezentei unor corpuri straine sau dopuri de ceara) sau prin aparitia unor afectiuni

la nivelul structurilor urec#ii milocii (ex.in urma unor otite mastoidite, infectii

insotite de secretii purulente care bloc#eaza transmiterea undelor sonore si au un

efect distructiv asupra structurilor osoase si cartilaginoase de la acest nivel).

b. #urditatea de !erce!tie ( este provocata de leziuni la nivelul urec#ii interne,

nervului auditiv sau centrilor nervosi de la nivelul scoartei cerebrale (surditate

centrala), fiind urmata de pierderea functiei organului receptor din urec#ea interna

sau a nervului auditiv.

c. #urditatea mi)ta (include atat elemente ale surditatii de transmisie cat si ale celei

de perceptie, consecutive unor afectiuni de tipul otosclerozei sec#ele operatorii,

traumatisme etc.

upa gradul deficitului auditiv, pot fi identificate urmatoarele tipuri (clasificare I%-

iroul international de audio&fonologie)+

& #ipoacuzie usoara (deficit de auz leer) o pierdere de auz de 20&0 d.

& #ipoacuzie medie (deficit de auz mediu) o pierdere de auz de 0&/0 d.

& #ipoacuzie severa (deficit de auz sever) o pierdere de auz de /0&90 d.& cofoza (deficit de auz profund, surditate) o pierdere de auz de peste 90 d.

In functie de lateralitate, putem intalni+

& deficiente unilaterale

& deficiente bilaterale

upa momentul aparitiei deficientei, intalnim+

& deficiente ereditare (anomalii cromozomiale, transmitere genetica)

& deficiente dobandite

2

7/25/2019 deficiente auditive

3/5

sau

& deficiente prenatale

& deficiente perinatale (neonatale)

& deficiente postnatale

Pierderea auzului inaintea varstei de 2&1 ani are drept consecinta mutitatea vom avea

de&a face cu un copil surdomut. aca pierdera auzului intervine la cativa ani dupa ce

copiii si&au insusit vorbirea,apar dificultati in mentinerea nivelului atins evidentiindu&se

c#iar unele regresii in vorbire, sub toate aspectele (bogatia vocabularului, intensitatea

vocii, exprimare gramaticala etc.). a varste mai mari, copiii sunt pusi in situatia de a

face un efort suplimentar de mentinere a atentiei care ii auta sa compenseze lipsa de

intensitate a sunetului perceput sau pentru a percepe miscarile de la nivelul buzelor si

fetei interlocutorului (labiolectura).

Efectul tulburarilor de auz este diferit, in functie de+

& varsta la care a aparut tulburarea

& particularitatile psi#ice ale subiectului

& mediul in care traieste subiectul& atitudinea celor din ur

3 urec#e cu auz normal poate suplini surditatea celeilalte.

in punct de vedere statistic, unul din zece oameni sufera, intr&o proportie mai mare sau

mai mica, de tulburari de auz.

*. Prevenirea si+sau diminuarea consecintelor negative ale surditatii la co!ii

Indiferent de tipul de surditate, aparitia acesteia la copiii de varste mici determina

imposibilitatea dezvoltarii normale a limbaului si, implicit, a gandirii copilului, ce are

consecinte serioase in planul dezvoltarii sale psi#ice.in acest motiv, diagnosticul

timpuriu al pierderii auzului, urmat imediat de protezarea auditiva, este cea mai eficienta

cale de compensare a auzului dar si garantia reusitei integrarii scolare a copilului cu acest

tip de tulburari.

In activitatile scolare cu elevii care prezinta dizabilitati auditive se recomanda

mentinerea contactului vizual si captarea atentiei inainte de a vorbi folosirea unor gesturi

si expresii faciale care sa&i aute sa inteleaga mesaele, incuraarea comunicarii si

interactiunii cu ceilalti colegi de clasa, pozitionarea optima in spatiul clasei, astfel incat

elevii sa vizualizeze clar educatorul, familiarizarea cu dispozitivele si miloacele de

comunicare, incuraarea si valorizarea in fata colegilor (elevii cu dizabilitati de auz severeau tendinta de a evita comunicarea si, din acest motiv, trebuie atent implicati in sarcinile

care presupun un raspuns verbal).

3data cu trecerea timpului,maoritatea elevilor cu dizabilitati de auz acuza dificultati

din ce in ce mai mari in ceea ce priveste dezvoltarea vocabularului, intelegerea si

construirea frazelor si a conceptelor, comparativ cu elevii cu auz normal. %lte probleme

decurg din faptul ca surzenia este o dizabilitate care nu se vede, iar educatorii pot foarte

usor sa 4 uite5 de problemele elevului, tratandu&l ca si cum nu ar avea nici o dizabilitate.

1

7/25/2019 deficiente auditive

4/5

ezvoltarea cognitiva trebuie stimulata continuu prin intermediul organelor de simt

valide si a ocului. Invatarea limbaului si comunicarii este necesar sa se faca prin cat mai

multe miloace posibile (verbale, mimice ,gestuale, tactile). 'omunicarea totala prin

toate miloacele posibile este apreciata a fi o atitudine frecventa fata de copilul surd si

de nevoile de comunicare & dezvoltare a acestuia. 'ei care accepta aceasta atitudine

demonstreaza ca se axeaza mai degraba pe abilitatile decat pe dizabilitatile

copilului(!6E"'3, *97/).

Interactiunea intre copilul surd si alte persoane copii ,adulti pe planuri multiple,

este foarte importanta pentru prevenirea izolarii si nedezvoltarii. Intensitatea vocii

persoanelor care interactioneaza cu acesti copii, mai ales in cazul utilizarii protezelor

auditive este un element adeseori foarte important in comunicare.

.

,% Forme de comunicare folosite in !rocesul educational al co!iilor cu deficiente

auditive

*. Comunicare verbala orala si scrisa are la baza un vocabular diriat de anumite

reguli gramaticale labiolectura suport important in intelegere

2. Comunicare mimico- gestuala este cea mai la indemana forma de comunicare, de

multe ori folosita intr&o maniera stereotipa si de auzitori

1. Comunicare cu ajutorul dactilemelor are la baza un sistem de semne manuale care

inlocuiesc literele din limbaul verbal si respecta anumite 4reguli gramaticale5 in ceea

ce priveste topica formularii mesaului

. Comunicare bilingva comunicare verbala 8comunicare mimico&gestuala

& comunicare verbala 8comunicare cu dactileme.

. Comunicare totala folosirea tuturor tipurilor de comunicare, in ideea de a se

completa reciproc si de a auta la corecta intelegere a mesaului.

-%Integrarea scolara a co!iilor cu deficiente auditive

Problema5integrarii5 scolare a copiilor cu deficiente auditive este una controversata

pe plan mondial. !nul dintre aspectele care prezinta o importanta deosebita este nevoia

acuta a educatiei prescolare, cat mai de timpuriu. Integrarea sau nu intr&o gradinita ori

scoala obisnuita depinde de mai multi factori, fiind insa in esenta o problema individuala.

Exista si solutii intermediare (grupe:clase speciale sau frecventa alternativa). "arcina cea mai importanta a scolii vis a vis de acesti copii cu deficiente auditive este

la fel ca pentru toti copiii sa le dea acestora cunostintele si valorile esentiale necesare

pentru a deveni membri ai societatii (!6E"'3, *97/).

Intrucat copiilor deficienti de auz le lipsesc multe dintre cunostintele si abilitatile pe

care le regasim la ceilalti copii de aceeasi varsta, cadrul didactic trebuie sa acorde o mare

pondere activitatilor care integreaza invatarea limbaului cu asimilarea deprinderilor

practice si a cunostintelor despre lume si viata. ;ocul si experienta de cunoastere directa,

7/25/2019 deficiente auditive

5/5

cu deosebire la varstele mici au o importanta covarsitoare. 3 importanta deosebita o are

la acesti copii formarea perceptiei timpului.