Declaratia de La Inter La Ken

5/14/2018 Declaratia de La Inter La Ken - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/declaratia-de-la-inter-la-ken 1/23

UNIVERSITATEA „STEFAN CEL MARE” SUCEAVAFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE

PUBLICA

SPECIALIZAREA DREPTAN III, GRUPA I

DECLARATIA DE LA INTERLAKEN

PROFESOR COORDONATOR:Lect. univ. dr. VIORESCU RAZVAN

STUDENTE:HUTAN MONICA-ANCUTAMAFTEI CEZARA IRINAMUSINA ANCUTA

SUCEAVA2012

1



CUPRINS

1. Notiuni introductive.................................................................................3

2. Planul de actiuni.......................................................................................4A. Dreptul la cerere individuală……………………...……..5B. Implementarea Convenţiei la nivel naţional ....................5C. Filtrarea cererilor ............................................................ 5D. Cererile repetitive ............................................................... 5

E. Curtea .................................................................................. 5F. Supravegherea executării hotărârilor ..............................6G. Procedura simplificată pentru amendarea Convenţiei..6

3. Importanta Declaratiei de la Interlaken…………………………..…84. Romania si CEDO..................................................................................Concluzii....................................................................................................11

Bibliografie................................................................................................12

2



1. Notiuni introductive

La 18 şi 19 februarie 2010, în cadrul preşedinţiei Comitetului de Miniştri al Consiliului

Europei (CoE), Elveţia a organizat o Conferinţă Ministerială la Interlaken cu scopul de a

stimula reformarea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Conferinţa a fost co-prezidată de către Micheline CALMY-REY, ministrul Afacerilor

Externe al Elveţiei, căreia îi revine funcţia de preşedinte al Comitetului de Miniştri al CoE,

precum şi de Eveline WIDMER-SCHLUMPF, ministrul Justiţiei al Elveţiei. La conferinţă

au luat parte reprezentanţi ai celor 47 de state membre ale CoE, Secretarul General al CoE,Thorbjørn JAGLAND, Preşedintele CEDO, Jean-Paul COSTA şi Preşedintele Adunării

Parlamentare a CoE, Mevlüt ÇAVUSOGLU. Republica Moldova a fost reprezentată de

către ministrul Justiţiei, Alexandru TĂNASE (vezi aici discursul ministrului).

La 18 februarie 2010, înainte de deschiderea Conferinţei Ministeriale, ministrul Justiţiei

al Rusiei, Alexander KONOVALOV, a depus instrumentele de ratificare a Protocolului nr.

14 la CEDO, în prezenţa Secretarului General al CoE, Thorbjørn JAGLAND, şi a ministrul

Justiţiei elveţian, Eveline WIDMER-SCHLUMPF. Astfel, Protocolul nr. 14 va intra învigoare la 1 iunie 2010.

Conferinţa a avut scopul de a stabili cursul pentru viitoarea reformă a CEDO, care se

confruntă cu o situaţie disperată. Numărul de cereri depuse la CEDO se ridică la cifra de

120,000, depăşind cu mult capacităţile Curţii de a le examina. Nouăzeci de procente dintre

aceste cereri sunt în mod vădit nefondate sau nu au o bază legală, ceea ce denotă o

necunoaştere profundă a Convenţiei şi a procedurilor Curţii. De asemenea, acest fapt indică

că sistemul Convenţiei necesită a fi revitalizat prin aplicarea mai riguroasă a principiuluisubsidiarităţii, care trebuie aplicat de către instanţele judecătoreşti naţionale.

Lucrările Conferinţei s-au finalizat prin adoptarea unei declaraţii a reprezentanţilor celor 47

de state membre la CoE. Potrivit acestei declaraţii, este necesar de a stabili o balanţă

echitabilă între cauzele noi care sunt depuse la CEDO şi cele înregistrate deja şi de a reduce

3

http://www.coe.int/t/dc/files/events/2010_interlaken_conf/default_EN.asp?

http://justice.gov.md/ro/news-ministr/10067/

http://www.lhr.md/2/22.html


http://www.lhr.md/noutati/2010/interlaken.declaration.eng.pdf

http://justice.gov.md/ro/news-ministr/10067/



http://www.lhr.md/noutati/2010/interlaken.declaration.eng.pdf

http://www.coe.int/t/dc/files/events/2010_interlaken_conf/default_EN.asp?



volumul celor aproximativ 120,000 de cereri într-un mod care să garanteze examinarea

într-un termen rezonabil a cererilor noi. Suplimentar, a fost decis că trebuie să fie

îmbunătăţită implementarea la nivel naţional a hotărârilor CEDO şi că Comitetul de

Miniştri trebuie să garanteze o supraveghere efectivă a acestui proces de implementare.

În scopul realizării acestor obiective, declaraţia conţine un plan de acţiuni care prevede o

listă de măsuri pe termen scurt şi mediu, precum şi o agendă de implementare a acestora.

4



2. Planul de acţiuni se referă la:

A. Dreptul la cerere individuală – Comitetul de Miniştri să examineze noile reguli

procedurale şi să determine în ce măsură acestea pot fi aplicate fără a descuraja cererile

întemeiate;

B. Implementarea Convenţiei la nivel naţional – statele membre să execute în totalitate

hotărârile CtEDO şi să prevină violări similare pe viitor, să ia în calcul jurisprudenţa în

evoluţie a Curţii, inclusiv care se referă la alte state, să implementeze recursuri efective, să

asigure implementarea recomandărilor Comitetului de Miniştri;

C. Filtrarea cererilor– informarea potenţialilor reclamanţi privind jurisprudenţa CtEDO,

evidenţiindu-se rolul birourilor de informare ale CoE, implementarea de către CtEDO a

mecanismului de filtrare efectivă a cererilor, Comitetul de Miniştri urmează să stabilească

un mecanism de filtrare în afară de procedura judecătorului unic;

D. Cererile repetitive – statele membre să faciliteze reglementarea amiabilă şi adoptarea

declaraţiilor unilaterale şi, după adoptarea unei hotărâri pilot, să coopereze cu Comitetul de

Miniştri în vederea implementării măsurilor generale necesare; CtEDO să stabilească

standarde clare şi previzibile pentru procedura hotărârii pilot şi să evalueze efectele acestei

proceduri;

E. Curtea – statele membre să asigure transparenţa şi calitatea procedurii de selectare a

candidaţilor la postul de judecător la CtEDO, inclusiv cunoaşterea dreptului internaţional

public, a sistemului de drept naţional şi cel puţin a unei limbi oficiale ale CtEDO, precum

şi să deţină o experienţă practică legală necesară; CtEDO să evite reconsiderarea

circumstanţelor faptelor sau dreptului naţional care au fost stabilite şi decise de către

instanţele naţionale, în conformitate cu jurisprudenţa sa potrivit căreia ea nu este cea de-a

patra instanţă, să aplice uniform şi riguros criteriile privind admisibilitatea şi să ia în

consideraţie rolul său subsidiar în interpretarea şi aplicarea Convenţiei, să aplice noile

criterii de admisibilitate prevăzute de Protocolul nr. 14 şi să identifice alte posibilităţi de

aplicare a principiului minimis non curat praetor , să solicite Comitetului de Miniştri

reducerea până la cinci membri numărul judecătorilor Camerei aşa cum este prevăzut de

5



Protocolul nr. 14, să identifice priorităţile la examinarea cauzelor şi problemele structurale

care ar putea genera nu număr semnificativ de cereri repetitive;

F. Supravegherea executării hotărârilor – Comitetul de Miniştri să acorde prioritate şi

cauzelor ce indică probleme structurale majore şi să acorde importanţă necesităţii stabiliriirecursurilor interne efective;

G. Procedura simplificată pentru amendarea Convenţiei - Comitetul de Miniştri să

examineze posibilitatea introducerii unei proceduri simplificate pentru modificarea viitoare

a Convenţiei sau a unei prevederi a acesteia, de exemplu prin intermediul unui Statut al

CtEDO sau a unei prevederi în Convenţie similară cu cea din art. 41 (d) al Statutului CoE.

În vederea implementării planului de acţiuni, declaraţia prevede o agendă de

implementare a obiectivelor acestuia, şi anume:

- Statele membre urmează să informeze Comitetul de Miniştri, înainte de sfârşitul anului

2011, despre măsurile întreprinse în vederea implementării declaraţiei;

- Comitetul de Miniştri să implementeze, până în iunie 2011, măsurile stabilite în declaraţie

care nu necesită modificarea Convenţiei;

- Comitetul de Miniştri să stabilească termeni de referinţă organelor competente pentru a

stabili, până în iunie 2012, măsurile specifice care necesită modificarea Convenţiei (care sereferă la mecanismul de filtrare şi simplificarea modificării Convenţiei);

- Comitetul de Miniştri să evalueze, pe parcursul anilor 2012 până în 2015, în ce măsură

implementarea Protocolului nr. 14 şi a planului de acţiuni de la Interlaken a ameliorat

situaţia la CtEDO şi să decidă, înainte de sfârşitul anului 2015, necesitatea adoptării unor

noi acţiuni. Înainte de sfârşitul anului 2015, Comitetul de Miniştri să decidă dacă măsurile

adoptate sunt suficiente şi să se pronunţe asupra necesităţii unor schimbări mai profunde.

La randul sau, presedintele CEDO, Jean Paul Costa, a subliniat importanta Declaratiei de la

Interlaken, din februarie 2010, care stipuleaza ca o serie de probleme sa fie rezolvate la

nivel national, in conformitate cu principiul subsidiaritatii, precum si noile evolutii ale

Curtii, ca urmare a intrarii in vigoare a Protocolului nr. 14 din iunie, aditional la Conventie.

6



Totodata, inaltul oficial a tinut sa evidentieze faptul ca Romania nu are plangeri la CEDO

cu privire la incalcari grave ale drepturilor omului.

3. Importanta Declaratiei de la Interlaken

7



In ciuda eforturilor considerabile de a simplifica procedurile interne, Curtea Europeana

a Drepturilor Omului (Strasbourg) sufera de o supraaglomerare cronica. In scopul

continuarii reformarii Curtii, Elvetia organizeaza o conferinta ministeriala a celor 47 de

state membre ale Consiliului Europei in 18-19 februarie 2010 la Interlaken. Acest

eveniment reprezinta unul dintre evenimentele forte ale presedintiei elvetiene la Consiliul

Europei, care a debutat in noiembrie 2009. In felul acesta, Elvetia isi reafirma angajamentul

sau traditional in favoarea protectiei drepturilor omului si a perenitatii Curtii Europene a

Drepturilor Omului.

Consilierii federali Micheline Calmy-Rey, sefa Departamentului Federal al Afacerilor

Externe (DFAE) si presedinta Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei si Eveline

Widmer-Schlumpf, sefa Departamentului Federal al Justitiei si Politiei vor prezida

impreuna conferinta miisteriala.In Conferinta de la Interlaken, Elvetia doreste ca statele membre sa adopte o declaratie

comuna prin care sa-si reitereze vointa de a se angaja in favoarea respectarii drepturilor

garantate de Conventia europeana a drepturilor omului si sa opteze pentru mecanisme

proprii de asigurare eficienta a protectiei. De altfel, statele membre trebuie sa sustina

Curtea pentru ca aceasta sa-si mareasca in scurt timp eficienta in cadrul legislative actual.

In sfarsit, conferinta ministerial intentioneaza sa intensifice si sa concretizeze masurila care

vizeaza reformarea structurilor Curtii pe termen mijlociu si lung, masuri care sunt detaliateintr-un plan de actiune.

Secretarul de stat pentru afaceri globale, Doru Costea, a participat la Conferinţa de nivel

înalt privind viitorul Curţii Europene a Drepturilor Omului, desfăşurată la Izmir (Turcia),

în perioada 26-27 aprilie 2011.

La finalul lucrărilor participanţii au adoptat „Declaraţia de la Izmir” care, în esenţă,

exprimă angajamentul statelor părţi de a continua procesul de reformă a Curţii, precum şi

disponibilitatea de a găsi cele mai bune soluţii în vederea eficientizării activităţii acesteia.

În intervenţia sa, secretarul de stat Doru Costea a reafirmat ataşamentul ferm al României

pentru principiile şi valorile consacrate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi

susţinerea pentru procesul de reformă a Curţii. A subliniat că această Conferinţă marchează

o etapă importantă în activitatea Curţii, respectiv în procesul de reformă a acesteia şi a

evidenţiat faptul că orice analiză viitoare privind reforma Curţii trebuie să ţină seama de

8



principiile ce stau la baza Declaraţiei de la Interlaken. Dintre acestea, în discursul său a

menţionat importanţa întăririi principiului subsidiarităţii şi a necesităţii asigurării clarităţii

şi coerenţei jurisprudenţei Curţii.

Şeful delegaţiei române a prezentat progresele înregistrate în eficientizarea activităţii

Curţii ca urmare a intrării în vigoare a Protocolului 14, respectiv a reglementării

procedurilor hotărârii pilot şi a celor de soluţionare pe cale amiabilă a cauzelor. În ceea ce

priveşte activitatea Comitetului Miniştrilor, a subliniat importanţa introducerii noului

mecanism privind supravegherea executării hotărârilor Curţii, în care statele sunt primele

chemate să identifice soluţiile optime în vederea punerii în executare a hotărârilor instanţei

europene.

În privinţa noilor direcţii indicate în cadrul acestei conferinţe, partea română a subliniat

necesitatea ca nicio măsură viitoare să nu fie de natură a afecta dreptul la recurs individual.Procesul de reformă al instanţei de la Strasbourg a început încă din anul 2001, când a fost

elaborat Protocolul 14 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, intrat în vigoare la 1

iunie 2010. Acest Protocol prevede o serie de amendamente procedurale la Convenţie care

au permis, printre altele, reorganizarea formaţiunilor jurisdicţionale ale Curţii şi a

competenţelor acestora, instituirea completului de judecător unic, formarea completului de

trei judecători pentru soluţionarea unui anumit tip de cauze şi introducerea unui nou criteriu

de admisibilitate referitor la absenţa unui prejudiciu important.Conferinţa de la Izmir şi-a propus continuarea procesului de ameliorare a activităţii Curţii

şi de analizare a rolului actual al acesteia.

În cadrul dezbaterilor, reprezentanţii statelor membre au analizat oportunitatea unor

viitoare posibile măsuri apte să eficientizeze activitatea Curţii. Printre opţiunile avute în

vedere s-au menţionat: introducerea unui sistem de taxare aferent cererilor individuale,

reglementarea unei noi competenţe a Curţii, respectiv posibilitatea emiterii de avize

consultative la solicitarea instanţelor superioare naţionale, introducerea unui nou mecanism

de filtraj şi necesitatea elaborării unui statut al Curţii Europene.

În ceea ce priveşte chestiunea taxelor de timbru, România a subliniat că un potenţial

efect benefic al acestora în vederea degrevării Curţii de cereri inadmisibile se subsumează

unei imperioase şi complexe analize premergătoare privind impactul său concret, costurile

9



şi etapele practice necesare pentru eventuala implementare a sa. Totodată, iniţiativa de a

acorda Curţii competenţa emiterii avizelor consultative, trebuie să fie însoţită, în prealabil,

de un proces de reflecţie riguros asupra aptitudinii concrete a unei astfel de proceduri de

degrevare a rolului Curţii.

Punere în aplicare

În vederea punerii în aplicare a acestui Plan de Acţiune, Conferinţa:(1) invită statele părţi, Comitetul Miniştrilor, Curtea şi Secretarul General să acorde

un

10



efect deplin Planului de Acţiune;(2) invită, în special Comitetul Miniştrilor şi statele părţi, să implice societatea

civilă încăutarea de mijloace efective pentru aplicarea Planului de Acţiune;

(3) invită statele părţi să informeze Comitetul Miniştrilor, înainte de sfârşitul anului

2011, cu privire la măsurile luate în vederea aplicării părţilor relevante ale prezenteiDeclaraţii;(4) solicită Comitetului Miniştrilor, dacă este cazul în cooperare cu Curtea şi

acordândmandatele necesare organelor competente, să continue şi să pună în aplicare, până îniunie 2011, măsurile incluse de prezenta Declaraţie care nu necesită modificări aleconvenţiei;

(5) solicită Comitetului Miniştrilor să mandateze organele competente să pregătească, până în iunie 2012, propuneri precise de măsuri care necesită modificări ale convenţiei,aceste mandate trebuind să includă propuneri privind un mecanism de filtrare în cadrul

Curţii şi studierea măsurilor care pot simplifica modificările convenţiei;(6) solicită Comitetului Miniştrilor să evalueze, în perioada 2010-2015, în cemăsurăaplicarea Protocolului nr. 14 şi a Planului de Acţiune va îmbunătăţi situaţia Curţii. În baza acestei evaluări, Comitetul Miniştrilor trebuie să se pronunţe înainte de sfârşitulanului 2015 cu privire la necesitatea efectuării altor acţiuni. Înainte de sfârşitul anului2019, Comitetul Miniştrilor trebuie să decidă dacă măsurile adoptate s-au doveditsuficiente pentru a asigura o funcţionare durabilă a mecanismului de control alconvenţiei sau dacă schimbări mai profunde se dovedesc necesare;

(7) solicită preşedinţiei elveţiene să trimită prezenta Declaraţie şi ActeleConferinţei de

la Interlaken Comitetului Miniştrilor;(8) solicită preşedinţiilor viitoare ale Comitetului Miniştrilor să monitorizezeaplicarea prezentei Declaraţii.

Romania, in topul plangerilor la CEDO

11



Zece la suta dintre plangerile inregistrate in 2007 la Curtea Europeana a Drepturilor

Omului au fost depuse de cetateni romani, Romania clasandu-se, din acest punct de

vedere, pe locul al treilea, in timp ce, ca numar de condamnari, statul roman se afla

pe locul al cincilea, relateaza AFP.

Jumatate dintre plangerile depuse in 2007 la CEDO – instanta care poate fi sesizata de 800

de milioane de cetateni europeni - provin din patru tari.

Astfel, 20.300 de plangeri (fata de 19.300 in anul precedent) provin din Federatia Rusa

(reprezentand 26% din totalul plangerilor) si 9.150 (fata de 9.100) din Turcia (12%).

Urmeaza Romania, cu 10%, si Ucraina, cu 7%. Urmatoarele clasate sunt Polonia,

Republica Ceha si Italia, cu cate 4% din numarul total al plangerilor, urmate de Germania,

Slovenia si Franta, cu 3%.

Pe parcursul anului 2007, CEDO a decis in 88 de cazuri ca statul roman a incalcat

drepturile omului, ceea ce plaseaza Romania, din acest punct de vedere, pe locul al

cincilea.

Cele mai multe hotarari emise de Curte - prin care se constata cel putin o incalcare a

drepturilor omului - au vizat, in 2007, Turcia (319).

Dintre aceste hotarari, opt au constatat cazuri de tortura si 23 au fost decizii prin care s-a

recunoscut aplicarea unor tratamente inumane.

Cu 175 de hotarari prin care statul este condamnat pentru nerespectarea drepturilor omului,

Rusia se claseaza pe pozitia a doua, urmata de Ucraina (108), Polonia (101) si Romania

(88).

12



Rusia a fost condamnata in 25 de cazuri pentru aplicarea de tratamente inumane si in 13

cazuri pentru nerespectarea dreptului la viata, in urma unor plangeri care s-au referit cu

precadere la Cecenia.

In total, numarul plangerilor care au fost depuse in 2007 la CEDO a crescut cu 15%,

ajungand la 103.000, a anuntat, miercuri, la Strasbourg, grefierul Curtii.

Dintre aceste plangeri, 41.700 au fost admise, fata de 39.400 anul precedent, potrivit

bilantului anual prezentat presei

Au fost date 1.503 decizii, mai putine decat in 2006, scadere care se explica prin "vointa

judecatorilor de a se concentra asupra unor cazuri mai complexe", a explicat presedintele

Curtii, magistratul francez Jean-Paul Costa.

Presedintele CEDO puncteaza problemelemari ale Romaniei

Presedintele CEDO, Jean Paul Costa, a declarat ca, pe langa problema retrocedarii

proprietatilor, constatata recent in cazul pilot al CEDO, exista si alte probleme

precum durata excesiva a proceselor, conditiile de detentie si divergenta intre

jurisprudenta diferitelor Curti de Apel.

Totodata, el a adaugat ca retrocedarea proprietatilor nu este singura problema cu caracter repetitiv constatata de instanta de la Strasbourg in ceea ce priveste Romania.

"Subiectul la ordinea zilei este cazul pilot emis recent referitor la retrocedarea

proprietatilor. Un caz pilot inseamna un caz care constata existenta unei probleme

13

http://www.ziare.com/stiri/cedo/

http://www.ziare.com/stiri/instanta/


http://www.ziare.com/stiri/instanta/



sistemice, structurale, care incearca sa indice statului parat - in speta Romaniei - care sunt

masurile cu caracter general, mai ales de natura legislativa, care trebuie adoptate pentru

rezolvarea acestei probleme structurale, care afecteaza un numar mare de persoane", a

explicat Jean Paul Costa.

Boc si presedintele CEDO au discutat cum poate fi redus numarul plangerilor contra

Romaniei

"Nu este singura problema cu caracter repetitiv pe care am constatat-o la Strasbourg in ceea

ce priveste Romania. Exista si alte probleme, de exemplu exista in continuare cazuri

frecvente in care durata procedurilor judecatii interne este excesiva, ceea ce necesita si in

acest caz solutii legislative.

Recent a fost adoptata o lege - la inceputul saptamanii, daca nu ma insel - care prevede

mecanisme pentru accelerarea procedurilor judiciare la nivel national. Aceasta lege este un

lucru important. Poate ca nu este o solutie suficienta sau ideala, dar ministrul Justitiei,

Catalin Predoiu, m-a asigurat ca are un plan ambitios si realist pentru a accelera durata

procedurii interne in Romania", a declarat presedintele CEDO. revenind la cazul pilot al

CEDO referitor la Romania.

La randul sau, Corneliu Barsan, judecator roman la CEDO, a tinut sa sublinieze ca, in urma

cazului pilot, este pentru prima data cand Romania are o reactie foarte clara.

"As spune ca este pentru prima data cand reactia Romaniei este foarte clara fata de ceea ce

s-a intamplat in trecut, in ultimele luni, pentru ca au mai fost alte trei cazuri impotriva

Romaniei care constatau probleme structurale. Nicio reactie din partea autoritatilor romane.

Din contra, de cand a fost pronuntat cazul pilot am devenit constienti de ceea ce poate el

reprezenta pentru Romania, iar reactiile de azi ni s-au parut foarte foarte favorabile", a

adaugat Barsan.

14

http://www.ziare.com/stiri/cedo/boc-si-presedintele-cedo-au-discutat-cum-poate-fi-redus-numarul-plangerilor-contra-romaniei-1050448


http://www.ziare.com/stiri/interne/


http://www.ziare.com/predoiu/







Romania si drepturile omului - ce proceseam pierdut la CEDO

Sambata, 10 decembrie, este marcata Ziua Internationala a Drepturilor Omului si se

implinesc 63 de ani de la semnarea, la Paris, a Declaratiei Universale a Drepturilor

Omului.

In ciuda faptului ca legislatia prevede respectarea drepturilor omului, in Romania exista in

continuare cazuri in care cetatenii sunt nevoiti sa mearga la Curtea Europeana a Drepturilor

Omului, pentru a-si face dreptate.

Romania a ratificat Conventia Europeana a Drepturilor Omului in iunie 1994, cand s-au

putut face pentru prima oara petitii din partea persoanelor fizice si juridice romane.

Fiecare proces pierdut la CEDO inseamna ca despagubirile vor fi platite reclamantilor din

banii contribuabilului roman.

Romania a fost reclamata la CEDO, intr-un proces intentat de o femeie in varsta de 71 de

ani atacata de o haita de caini vagabonzi, deoarece autoritatile nu au luat masura de a

rezolva problema cainilor comunitari. CEDO a dat dreptate femeii, iar Romania trebuie sa

plateasca despagubiri de 9.000 de euro. Reclamanta a apelat la articolul 3 din Conventia

Drepturilor Omului, care interzice tratamentul inuman sau degradant, si la articolul 8, care

garanteaza dreptul la viata privata si de familie.

Camera Deputatilor a aprobat in noiembrie 2011 o lege care lasa autoritatilor locale

optiunea de a eutanasia cainii vagabonzi care nu sunt revendicati, decizie care a starnitcontroverse si furia iubitorilor de animale.

Si anul acesta au existat cazuri in care Romania pierdut procese la CEDO. In mai 2011,

CEDO a decis, in cazul intentat de Nicolae si Elena Vlase, ca Justitia romana nu a

15

http://www.ziare.com/stiri/proces/







desfasurat o investigatie eficienta cu privire la moartea fiului lor, Nicusor Vlase, ucis in

timpul Revolutiei din 1989. Cazul a fost anchetat de Parchetul Militar, care a finalizat

ancheta initial prin neinceperea urmaririi penale.

Solutia a fost infirmata la Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar dupa ani de zile de

tergiversari, parintii au facut plangeri la Consiliul Superior al Magistraturii.

CEDO a apreciat ca, in acest caz, s-a incalcat Articolul 2 din Declaratia Universala a

Drepturilor Omului, care face referire la dreptul la viata, conform Asociatiei pentru

Apararea Drepturilor Omului in Romania - Comitetul Helsinki (APADOR-CH),

De asemenea, Curtea a hotarat, in cazul intentat de presedintele Asociatiei "21 Decembrie",Teodor Maries, ca acestuia i s-a incalcat dreptul care ii garanteaza respectul vietii private si

a corespondentei.

Cazul Ion Predica, detinut mort in inchisoare

In iunie 2011, Romania a fost condamnata de CEDO pentru incalcarea dreptului la viata,

dupa ce un barbat a reclamat faptul ca ancheta in cazul decesului mortii fiului sau de 20 deani, in timpul executarii unei pedepse cu inchisoarea, dureaza de mai bine de sapte ani.

Ion Predica a reclamat la Curtea Europene faptul ca fiul sau, Marian Predica, a murit in

2003, la 20 de ani, in timp ce executa o pedeapsa cu inchisoarea, in urma loviturilor primite

de la angajatii Penitenciarului Rahova.

Barbatul a reclamat si lipsa unei anchete impartiale si eficiente care sa clarifice

circumstantele in care a murit fiul sau, iar desi ancheta penala a inceput in urma cu

aproximativ sapte ani, ea nu este finalizata nici in prezent si circumstantele exacte ale

decesului nu sunt cunoscute.

CEDO a obligat statul roman sa plateasca 10.000 de euro unui fost detinut

16

http://www.ziare.com/stiri/ucis/

http://www.ziare.com/stiri/ancheta/


http://www.ziare.com/stiri/inchisoare/

http://www.ziare.com/stiri/inchisoare/cedo-a-obligat-statul-roman-sa-plateasca-10-000-de-euro-unui-fost-detinut-1132350

http://www.ziare.com/stiri/ucis/


http://www.ziare.com/stiri/inchisoare/

http://www.ziare.com/stiri/inchisoare/cedo-a-obligat-statul-roman-sa-plateasca-10-000-de-euro-unui-fost-detinut-1132350



Un alt detinut, Ioan Tudorel Demian, va primi despagubiri de 10.000 de euro din partea

statului roman, dupa ce a reclamat faptul ca la penitenciarele din Gherla si Baia Mare nu a

primit ingrijiri medicale pentru diabet.

CEDO: Romania va plati 13.300 euro unui roman condamnat pentru omor

Un alt detinut, Fane Ciobanu, a reclamat in anul 2000 Romania pentru ca penitenciarele

unde a fost inchis erau suprapopulate, s-a vazut nevoit sa imparta patul cu alti detinuti,

fiind cazat in aceeasi celula cu persoane care sufereau de maladii transmisibile.

Acesta a reclamat si igiena precara din penitenciare, lipsa apei calde sau lipsa incalzirii incelule, precum si regimul alimentar nepotrivit cu faptul ca suferea de ulcer. Decizia CEDO

a fost ca acesta va primi despagubiri de peste 13.000 de euro.

Detinut bolnav, dupa ce a fost tinut in celula cu fumatori

In ianuarie 2011, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat Romania la plata

sumei de 4.000 de euro pentru ca nu a protejat sanatatea unui detinut diagnosticat cufibroza pulmonara, deoarece a fost nevoit sa imparta celula cu mai multi fumatori.

Acesta a solicitat sa fie mutat in alta celula inca din 1994, insa acest lucru nu s-a intamplat

decat in 1999, cand a fost diagnosticat cu fibroza pulmonara.

Un raport al Departamentului de Stat american din 2010 arata, insa, ca situatia din

penitenciarele romanesti a fost imbunatatita, iar supraaglomerarea nu este o problema, fiind

respectat standardul de 3,9 metri patrati de spatiu disponibil pentru fiecare detinut,

recomandat de Comisia Europeana.

CEDO obliga Romania sa dea 21 de miliarde de euro

17

http://www.ziare.com/stiri/cedo/cedo-romania-va-plati-13-300-euro-unui-roman-condamnat-pentru-omor-1126444

http://www.ziare.com/stiri/cedo/cedo-obliga-romania-sa-dea-21-de-miliarde-de-euro-1127532

http://www.ziare.com/stiri/cedo/cedo-romania-va-plati-13-300-euro-unui-roman-condamnat-pentru-omor-1126444

http://www.ziare.com/stiri/cedo/cedo-obliga-romania-sa-dea-21-de-miliarde-de-euro-1127532



O alta problema a Romaniei o reprezinta situatiile privind retrocedarea proprietatilor

confiscate de comunisti, care au dus la nenumarate plangeri privind drepturile omului.

Romania ocupa primul loc in privinta nerespectarii drepturilor de proprietate intre cele 47

de tari membre ale Consiliului Europei, iar in 2010 s-a solicitat schimbarea de urgenta a

legilor privind retrocedarile.

Cum poate fi redus numarul plangerilorcontra Romaniei ?

Primul-ministru Emil Boc si presedintele Curtii Europene a Drepturilor Omului,

Jean-Paul Costa, au avut, vineri, o intrevedere in cadrul careia au discutat despre

identificarea masurilor ce ar putea reduce numarul de cauze impotriva Romaniei la

CEDO.

"In cursul intrevederii au fost abordate aspecte legate de cauzele privind restituirea

proprietatilor si durata procedurilor judiciare. Cele doua delegatii au avut, de asemenea, un

schimb de opinii pe tema aderarii Uniunii Europene la Conventia Europeana a Drepturilor

Omului, dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, care deschide calea acestui

proces", se arata in comunicatul biroului de presa al Guvernului.

Boc a spus ca Executivul va analiza impactul aplicarii procedurii-pilot a CEDO privind

legislatia aferenta despagubirilor pentru imobilele nationalizate, inclusiv din perspectiva

constrangerilor de ordin bugetar. Totodata, premierul a anuntat ca a dispus formarea unui

grup de lucru ce reuneste reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului

Justitiei, Ministerului Finantelor Publice, Autoritatii Nationale pentru Restituirea

18

http://www.ziare.com/emil-boc/



http://www.ziare.com/emil-boc/





Proprietatilor, ce trebuie sa elaboreze un pachet de masuri cu privire la revizuirea legislatiei

privind acordarea de despagubiri in cazul imobilelor nationalizate.

"La randul sau, presedintele CEDO, Jean Paul Costa, a subliniat importanta Declaratiei de

la Interlaken, din februarie 2010, care stipuleaza ca o serie de probleme sa fie rezolvate la

nivel national, in conformitate cu principiul subsidiaritatii, precum si noile evolutii ale

Curtii, ca urmare a intrarii in vigoare a Protocolului nr. 14 din iunie, aditional la Conventie.

Totodata, inaltul oficial a tinut sa evidentieze faptul ca Romania nu are plangeri la CEDO

cu privire la incalcari grave ale drepturilor omului", se arata in comunicatul Guvernului.

La intalnirea dintre cei doi, au mai particpat ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, agentul

guvernamental al Romaniei la CEDO, Razvan-Horatiu Radu, judecatorul ales din parteaRomaniei la CEDO, Corneliu Barsan si Santiago Quesada, grefierul-sef al Sectiei a III-a,

care judeca la CEDO cauzele romanesti.

plangeri cu privire la incalcari grave aledrepturilor omului"

Premierul Emil Boc a discutat, vineri, cu o delegatie condusa de presedintele CEDO, Jean-Paul Costa, despre masurile legislative care pot diminua numarul plangerilor impotrivaRomaniei aflate pe rolul CEDO.

Primul-ministru Emil Boc a primit astazi, la Palatul Victoria, o delegatie a Curtii Europene

a Drepturilor Omului (CEDO) condusa de presedintele Curtii, Jean-Paul Costa.Intrevederea a vizat identificarea masurilor care pot contribui la reducerea numarului decauze impotriva Romaniei aflate pe rolul CEDO. In cursul intrevederii au fost abordate aspecte legate de cauzele privind restituirea proprietatilor si durata procedurilor judiciare. Cele doua delegatii au avut, de asemenea, unschimb de opinii pe tema aderarii Uniunii Europene la Conventia Europeana a Drepturilor

19





Omului, dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, care deschide calea acestui proces.

In ceea ce priveste aplicarea recentei proceduri-pilot a CEDO referitoare la legislatiaaferenta despagubirilor acordate in cazul imobilelor nationalizate, primul-ministru a

declarat ca in cadrul Executivului se va analiza impactul acestei decizii, pentru a fiidentificata solutia optima in acord cu recomandarile CEDO, tinandu-se insa cont si deactualele obstacole de ordin bugetar.

De altfel, in cadrul unei sedinte de Guvern recente, premierul a solicitat formarea unui grupde lucru interministerial alcatuit din specialisti ai Ministerului Afacerilor Externe,Ministerului Justitiei, Ministerului Finantelor Publice, cu participarea Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, astfel incat sa poata fi elaborat, supus dezbaterilor siinaintat Parlamentului un pachet de masuri cu privire la revizuirea legislatiei privindacordarea de despagubiri in cazul imobilelor nationalizate.

Referitor la durata si calitatea actului de justitie, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, aevidentiat eforturile de pana acum ale Guvernului pentru imbunatatirea cadrului legislativ, printre exemplele relevante in acest sens numarandu-se elaborarea si promovarea noilor coduri: Codul Penal, Codul Civil, Codul de procedura penala si Codul de procedura civila.De asemenea, ministrul Predoiu a mai evocat faptul ca dezbaterea asupra proiectului delege privind accelerarea solutionarii proceselor si fluidizarea procedurilor se afla in stadiuavansat la Parlament. La randul sau, presedintele CEDO, Jean Paul Costa, a subliniat importanta Declaratiei de laInterlaken, din februarie 2010, care stipuleaza ca o serie de probleme sa fie rezolvate lanivel national, in conformitate cu principiul subsidiaritatii, precum si noile evolutii ale

Curtii, ca urmare a intrarii in vigoare a Protocolului nr. 14 din iunie, aditional la Conventie.Totodata, inaltul oficial a tinut sa evidentieze faptul ca Romania nu are plangeri la CEDOcu privire la incalcari grave ale drepturilor omului.

Din delegatia romana care s-a intalnit cu reprezentantii CEDO au facut parte ministrulJustitiei, Catalin Predoiu si Agentul Guvernamental al Romaniei la CEDO, Razvan-HoratiuRadu. Din partea CEDO au mai fost prezenti Corneliu Birsan, judecatorul ales din parteaRomaniei la CEDO si Santiago Quesada, grefierul-sef al Sectiei a III-a, care judeca laCEDO cauzele romanesti.

20



CONCLUZII

Conferinţa

(1)Reafirmă adeziunea statelor părţi la convenţie la dreptul la recurs individual;(2) Reiterează obligaţia statelor părţi de a asigura apărarea integrală la nivelnaţional adrepturilor şi libertăţilor garantate de convenţie şi invită la o consolidare a principiuluisubsidiarităţii;

(3) Subliniază că acest principiu implică o responsabilitate partajată între statele părţi şiCurte;

(4) Subliniază importanţa asigurării clarităţii şi coerenţei jurisprudenţei Curţii şiinvită,în special, la o aplicare uniformă şi riguroasă a criteriilor privind admisibilitatea şi

competenţa Curţii;(5) Solicită Curţii să folosească cât mai mult posibil instrumentele procedurale şiresursele de care dispune;

(6) Subliniază necesitatea adoptării unor măsuri care să contribuie la reducereanumărului de cereri vădit inadmisibile, necesitatea unei filtrări eficiente a acestor cereri, precum şi necesitatea găsirii unor soluţii pentru soluţionarea cererilor repetitive;

(7) Subliniază caracterul obligatoriu al executării integrale, efective şi rapide ahotărârilor definitive ale Curţii;

`(8) Reafirmă necesitatea menţinerii independenţei judecătorilor şi a păstrăriiimparţialităţii şi calităţii Curţii;

(9) Invită la îmbunătăţirea eficienţei sistemului de monitorizare a executării

hotărârilor Curţii;(10) Subliniază necesitatea simplificării procedurii care vizează modificarea

dispoziţiilor organizatorice ale convenţiei;

(11) Adoptă următorul Plan de Acţiune ca instrument de orientare politică pentru procesul către o eficientizare pe termen lung a sistemului convenţiei.

21



BILBIOGRAFIE

http://www.lhr.md/news/175.html

22





http://www.coe.ro/stire.php?id=877www.ziare.com/stiri/.../romania-in-topul-plangerilor-la-cedo-222626www.business24.ro/www.9am.rowww.romanialibera.ro/.

\

23

http://www.coe.ro/stire.php?id=877

http://www.ziare.com/stiri/.../romania-in-topul-plangerilor-la-cedo-222626







http://www.business24.ro/

http://www.9am.ro/

http://www.romanialibera.ro/

http://www.coe.ro/stire.php?id=877


http://www.business24.ro/

http://www.9am.ro/

http://www.romanialibera.ro/

Declaratia de La Inter La Ken

Documents

Transcript of Declaratia de La Inter La Ken