Carey, Ken - Transmisiunile Semintiei Stelare

8/18/2019 Carey, Ken - Transmisiunile Semintiei Stelare

1/56

TRANSMISIUNILE SEMINŢIEI STELAREKEN CAREY

DEDICAŢIE

Această carte este dedicată Vieţii conştiente în totalitatea ei, cu deosebitărecunoştinţă faţă de acel aspect al Vieţii pe care mulţi au ajuns să-l numeas"Spiritul pădurii Greenwood". Aduc mulţumirile mele profunde acelor coptandri, ale căror ramuri încărcate de ăpadă s-au aplecat protector peste drdin pădurea noastră oferind autorului unspre ece ile minunate de linişte comuniune.!ntroducere la ediţia în ##$ în limba rom%nă

&refaţă de Sir Geor'e (re)el*an

CUPRINS:Introducerea autorului pag !Cap" !#Unicitatea con$tien%ei pag &Cap" '#Cealalt( realitate pag )Cap" *#U+,ra crea%iei -iitoare pag !'Cap" Un inter-al de non . ti+p pag !/Cap" 0#Cet(%i plutitoare de lu+in( pag 'Cap" /#Un uni-er1 p1i2ologic pag '3Cap" 3#Dan1ul -ie%ii pag *!Cap" )#Si+4onia planetar( pag */Cap" 5#In1ule ale -iitorului pag *)Cap" ! #In4or+a%ia -ie pag &!Cap" !!#6n-(%(tura 1piritului pag &5Cap" !'#Un 147r$it de1c2i1 $i un nou 8nceput pag 0&Po1t4a%( pag 05

INTR9DUCEREA AUT9RULUI

+ntre'ul material a fost înre'istrat în decursul unei perioade de unspre ece fri'uroase şi în ăpe ite, între decembrie # şi / ianuarie # #. 0eşi am permis libertatea de a-l reedita şi rearanja în capitole, materialul pe carîmpărtăşesc a rămas aşa cum mi-a fost pre entat.+n anii care au urmat celor unspre ece ile de iarnă, în care micul meu birîmi părea că pulsea ă, în ade)ăratul sens al cu)%ntului, în ritmurile uneiinteli'enţe străine, stranii şi totuşi obsedant de familiare,am ajuns să mă'%ndesc de nenumărate ori la publicarea acestui material. 1u toate acestea,e2istenţa mi-a fost at%t de captată de impulsul unei at%t de incredibilesc3imbări, înc%t nu a fost cu putinţă,p%nă acum, să mă '%ndesc la aceast

$


2/56


3/56

supremă. @bişnuiesc să fac nestin'3erit însemnări pe cărţile mele. &e aceaam însemnat şi am făcut sublinieri pe fiecare pa'ină, din pură bucurie la fielucru de )ăluit, deoarece cartea transmite un mesaj de o importanţă )itală pentru ilele noastre.&a'inile conţin o comunicare din partea unei înalte surse spirituale,receptaînre'istrată de 9en 1are* în reşedinţa sa aflată într-o pădure a Americii de ;ord. 0upă opinia mea, această comunicare este at%t de importantă pentru deoarece în ultimii ani a e2istat tendinţa de a diminua importanţa comunicla ni)el spiritual. S-a pus tot mai mult accent pe potenţialul uman, mişcare decur'e din psi3olo'ia transpersonală. 1onform acesteia, sarcina )itală afiecărui om este aceea de a porni pe drumul transformaţional, întruc%t fiecdintre noi repre intă un punct responsabil în uni)ers. A slăbit astfel accentu pus pe contactul cu tăr%murile mai înalte ale inteli'enţei şi fiinţării.1u toate acestea, în ilele noastre se profilea ă, din ce în ce mai frec)ent,forma a)ansată a intrării în re onanţă deplin conştientă o capacitate de aasculta lăuntric '%ndirea fiinţelor care operea ă la ni)eluri mai înalte deinteli'enţă cosmică. Această punte dintre ni)eluri are, cu si'uranţă, oimportanţă )itală. &unctul de )edere 3olistic asupra lumii ne conduce laînţelepciunea misterelor, înţelepciune care ştie că 8ni)ers înseamnă 7inte, c0umne eu este Viaţa,manifest%ndu-se într-o di)ersitate infinită, că &lanet(erra este o creatură )ie, o fiinţă inte'rală, al cărei creier şi sistem ner)os )ade)eni umanitatea. Suntem acel punct în care natura de)ine conştientă de sişi poate reflecta !deile Vii din G%ndirea lui 0umne eu.Acest lucru ne face să înţele'em că 'eneraţia noastră a atins un pra' e)oluti), pe care îl putem trece prin puterea )oinţei noastre libere, pentru a ne e2tindconştiinţa dincolo de limitele în'uste ale '%ndirii e'ocentrice, le'ate de simţu+ntr-ade)ăr, umanitatea se apropie de naşterea întru conştiinţa unitară, ceea)a determina o transformare în '%ndire şi )i iune. 1ite )ersurile din poe i:)el*n ;olt4

>Gloria numită (erra@ (erra, &ăm%nt )iu care respiri şi '%ndeşti,+n iua în care te )om preţuiAşa cum tu însuţi ne-ai preţuit pe noiSe )a naşte @menia?.Bi, prin toată Cumina,@ ra ă de la Stea la SteaVa c%nta4 8n fiu se naşte -@menirea.

Această minunată "na)ă cosmică" numită (erra poartă încărcătura preţioasăconştiinţei de sine şi poate da naştere la ce)a cu totul nou în uni)ers - o ierade fiinţe spirituale Dcăci aceasta suntemE care pot ale'e în libertate drumul

F $


4/56

înapoi la 0umne eu, ca parte a creaţiei de)enită ea însăşi creatoare. 0e aceelumile în'ereşti sunt profund interesate de această planetă, întruc%t ea intrăacum în c%ntul final al celei mai mari epoci din e)oluţie, în care toţi a)em rol de jucat.Bi iată că apare acum ,,(ransmisiunile seminţiei stelare?, o carte menită să citită de toţi cei preocupaţi de tre irea spirituală din ilele noastre. !ată c%din afirmaţiile sale4 ":senţa )oastră reală este identitatea cu totalitatea fiinţării" "TIENŢEI

:u )in din &re enţa unde nu e2istă al timp dec%t pre entul etern.13iar şi aîn toiul acestei relaţii cu tine, păstre conştienţa deplină a acestui tăr%m şi6iinţei 8ni)ersale care îl locuieşte. &ort cu mine un mesaj care se )a do)edi)ital pentru )oi, în aceste ultime ile ale istoriei )oastre. !dentitatea meaindi)iduală ia fiinţă numai atunci c%nd intru în conte2tul relaţiei meleindi)iduale cu tine. 1%nd nu )a mai fi ne)oie de mine în această calitate, m)oi contopi din nou cu 6iinţa care susţine tot ce fiinţea ă şi )oi răm%ne acoîn unitate şi împlinire,p%nă c%nd următorul impuls mă )a trimite într-o altmisiune. &%nă atunci, nu )a e2ista nici o distincţie între mine şi Sursă.+mpreună cu ceilalţi asemeni mie dorim, la această oră, să aducem omeniracelaşi ni)el de conştienţă.Sunt un focar de conştiinţă umană colecti)ă, dar nu poţi înţele'e acum pedeplin ce poate să însemne aceasta. +ncă nu bănuieşti ce ar putea să însemunicitatea conştiinţei umane colecti)e. (u îţi deri)i identitatea din actuala ta"formă" de e2presie. (e simţi definit şi limitat de carne şi oase.

H


5/56

+n acest moment, abia începi să-ţi înţele'i unitatea cu celelalte forme ale )i0acă ţi-aş mărturisi acum, c%nd ai toate aceste definiţii restricti)e despre tică repre int un element sau un focar al conştiinţei )oastre colecti)e, aş fi, dfapt, mai puţin e2act dec%t dacă ţi-aş spune că sunt un e2traterestru. 1oresîntr-ade)ăr, criteriilor acestui termen, deoarece )in din afara c%mpului )ost planetar de influenţă. Aduc instrucţiuni speciei )oastre, din partea or'anuluiconducător al 6iinţei 'alactice.Atunci c%nd îţi )ei aminti ade)ărata ta natură şi )ei începe să-ţi deri)iidentitatea din totalitatea fiinţei )oastre, se )a putea afirma cu deplin temei sunt un element al propriei tale conştiinţe. @ricum, în acel moment, nu mămai percepe aşa cum o faci acum. 1%nd te )ei fi tre it la realitatea fiinţei tade)ărate, mă )ei percepe, pe mine ca şi pe cei de felul meu, ca e2ist%ndînăuntrul tău. &%nă atunci, mă )ei percepe ca fiind înafară. +ntre condiţia pre entă şi natura ta ade)ărată nu este dec%t un )oal c%t se poate de diafa7isiunea noastră este să te ajutăm să treci peste acest 3iatus, să te tre im disomn, să te conducem spre împlinirea destinului tău.+n mod normal, starea de conştienţă pe care o repre int nu se transpune încu)inte. +mi este 'reu să redau ce aş dori să comunic,numai prin cu)intele şconceptele cu care eşti familiari at. Cimbajul )ostru a fost conceput ca săfacilite e comerţul. 1eea ce alcătuim cu ajutorul componentelor acestui limnu reuşeşte dec%t să apro2ime e intenţia mea. :2istă un alt limbaj, mult m)ec3i şi mai fa)orabil discursului la acest ni)el, însă pe acesta l-ai uitat4 estlimbajul uni)ersal al luminii. (ransferul lui de informaţii se reali ea ă prin proiectarea efecti)ă de unităţi informaţionale )ii. Aceste unităţi sunt, în acetimp, mai precise şi mai cuprin ătoare dec%t cu)intele.Aceste unităţi au fomenite transmiterii informaţiei or'anice cu un conţinut informaţional conciînsă cuprin ător. Simultan cu această comunicare conceptuală, obţii,subconştient, aceeaşi informaţie prin acest limbaj )iu al luminii, deşi, preocupat cum eşti de cu)inte, nu )ei fi conştient de el acum. 7isiunea meafi îndeplinită în momentul în care te )oi repune în le'ătură cu )ec3iul limbaj1%nd )ei în)ăţa să în'ădui reducerea la tăcere a '%ndurilor tale şi )ei începeţi concentre i atenţia asupra frec)enţelor )ibraţionale lăuntrice, )ei de)eniconştient de o perspecti)ă mult mai cuprin ătoare asupra a tot ceea ce îţi spacum. &%nă c%nd informaţia dătătoare de )iaţă,pro)enită de la sursa fiinţeîţi )a fi accesibilă într-un mod mai fluent, )oi lucra în limitele structurii )oalin')istice şi )oi traduce totul c%t pot de e2act.6iinţele umane au tendinţa de a de)eni pri onierele propriilor concepte.(rebuie să-ţi reaminteşti că at%t cu)intele c%t şi conceptele pot fi supuse'reşelilor şi pot induce în eroare. :le nu sunt ce)a absolut. ;u le confunda curealităţile pe care le repre intă. ;ici una dintre afirmaţiile pe care le )oi fac poate fi luată drept absolută.Aceasta nu înseamnă că aş pro)eni dintr-un loc )a'. 0impotri)ă,înseamnă că

$ $


6/56

toate cu)intele )oastre nu sunt destul de e2acte, înc%t să poată e2primani)elurile conştiinţei informaţionale pe care încerc să o comunic prin ele.0atotalitatea mesajului nostru )a reuşi să ră bată p%nă la c%te)a celule indi)din corpul )ostru colecti), aceşti c%ţi)a ar putea traduce această informaţieforme de e2presie culturală, care ar determina tre irea )oastră mult mai efidec%t manipulările noastre făţişe ale procesului istoric. 7esajul care ţi sede )ăluie în aceste pa'ini este c3eia care )a debloca propriile )oastre sistemlatente de admisie informaţională. Suntem aici pentru a te pune în le'ăturădirectă cu sursa tuturor informaţiilor.7isiunea noastră este de a readuce starea de conştienţă e2istenţă înainte de1ădere, tuturor fiinţelor capabile să re one e, oric%t de diferite ar fi ele,indiferent de mediul din care pro)in şi apel%nd la orice structuri conceptuaar părea adec)ate. Aceşti indi)i i )or fi, apoi, instruiţi să traducă aceastăconştienţă în forme de sc3imb informaţional, potri)ite situaţiilor lor culturarespecti)e.&e măsură ce această conştienţă se infiltrea ă tot mai ad%nc în ni)elurile ale funcţionării umane şi tot mai multe celule indi)iduale umane îşi dau seade "ce se înt%mplă", sc3imbul )a fi accelerat e2ponenţial. +n cele din urm presiunea psi3ică e2ercitată de o masă critică a omenirii )a atin'e ni)eluri csă fie suficient de mari pentru a înclina balanţa. +n acel moment, restul om)a e2perimenta o transformare instantanee, de proporţii pe care acum nu pole concepi. Atunci, )raja aruncată asupra speciei )oastre, cu mii de ani în urc%nd aţi plonjat în luminile binelui şi răului, )a fi ruptă pentru totdeauna. 1şi acum, datorită influ2ului tămăduitor pro)ocat de noua informaţie, )rajaîncepe să se ridice. 13iar în timp ce rostesc aceste cu)inte, c%mpurile de fomateriali atoare ale dependenţei şi limitării încep să-şi piardă influenţa asuconştiinţei tale.+n timpul acestei perioade de transformare )ibraţională, fiecare dintre )oi )a)ea de jucat o )arietate de roluri4 )a traduce impulsul )ital în tipare potri)itmediului înconjurător în care trăieşte şi )a e2prima acest impuls în e2istenţ

ilnică. Acum îmi contopesc conştiinţa cu celulele corpului tău, pentru a teîn estra cu o parte din informaţia mai concretă pe care o împărtăşesc uneoînsă )oi face acest lucru c%t mai rar posibil. 6uncţia mea primară este aceea-ţi arăta cum să te racorde i la aceste sisteme de date. 1ălău it fiind, )eiîn)ăţa să te elibere i de autodefinirile tale, să te desc3i i faţă de e2perienţaunei realităţi mult mai cuprin ătoare dec%t cre i că este posibil în pre ente întorci la un ni)el de conştiinţă în care să fii capabil să comunici cu noi, prin cu)inte şi concepte st%njenitoare, ci direct, prin comuniune cu tot cefiinţea ă.Vrei să ştii mai multe lucruri despre e2tratereştriI Vrei o definiţie a în'erilorSuntem )oi înşi)ă, suntem tu însuţi, în trecutul şi )iitorul îndepărtat. Suntemtu, aşa cum ai fost, cum ai putea fi şi cum eşti, de fapt, dacă nu ai fi că ut

/


7/56

starea ori'inară, de 'raţie. :2istăm într-un uni)ers paralel, al non-formei, trăice ai fi trăit şi tu, dacă nu te-ai fi asociat cu procesele materiali atoare. :ufuncţione în această calitate ca moaşă la naşterea ta în lumea formei. Sunîn'er al destinului,un mesa'er din stele, dar sunt, totodată, reflectarea unităţtale înainte şi după materie. Sunt aici ca să intru în conştiinţa ta, sunt aici cte tre esc.8nindu-mă acum cu tine în această comunicare, care este în acelaşi timp şicomuniune, pot între)edea o perioadă )iitoare de unificare. +i intuiescrealităţile ciudate şi copleşitoare. 7ă simt ca un e2plorator într-un ţinut )astnemarcat. @are îţi dai seama de caracterul special şi nemaipomenit ale reafi ice ca atareI Simt,deopotri)ă, plăcere şi durere c%nd intru în e)enimente)ieţii tale.Simt durere la intuirea potenţialului pe care-l )ăd risipit şi la propria meaînsărcinare de a mă e2prima prin cu)inteJ dar simt bucurie la tot ce percep simţurile tale.0eşi canalele tale sen oriale constituie, în dependenţa ta e2clusi)ă de ele,marea ta limitare, ele sunt şi minunate instrumente de percepţie. :le sunt, înade)ăr, încununarea calităţilor tale şi tra'icul tău cusur. &entru prima oară a prilejul să percep realitatea în acest fel. ;iciodată nu am mai )ă ut structuratimpului şi a spaţiului redusă la asemenea tipare, complicate în frumuseţeaAş )rea să pri)esc o )reme prin oc3ii tăi şi să cuprind culorile şi camera şicopacii care se )ăd pe fereastră şi m-aş desfăta în felul tău curios de a perclumina- ca iluminare5 7-aş bucura să pot e2plora lumea ta, cu un aercopilăresc şi jucăuş. Acum înţele' mai bine cum ai putut fi amă'it ce tăr%ad%nc de forţe înfiorătoare este acest plan material5(otuşi, nu )ei mai putea continua să ăbo)eşti mult timp pe-aici,dacă nu neapucăm de treburile noastre, cele ce ne sunt la îndem%nă.7ulte din lucrurilcare le )ăd acum nu )or mai supra)ieţui prea multor ani de i'noranţă umanăimportant să folosim acest timp,pentru a-ţi furni a informaţia necesară. esimportant să te restabilim ca mecanism central de control pe această planetîntr-o stare de funcţionare automată. &oate că )a )eni o i, după ce totul )areaşe at în ordine, c%nd )om putea petrece o )reme impreună,bucur%ndu-minunăţiile creaţiei. Aş fi înc%ntat de oca ia unei călătorii împreună cu tin)ăd ce îmi )ei arăta prin oc3ii tăi, să aud ce )ei au i cu urec3ile tale, să simamprenta ţăr%nei pe această minunată substanţă care este totodată şi soare piatră. 0ar acum a)em de lucru. (rebuie să plăsmuim uneltele conceptuale cte )or elibera.

CAPIT9LUL ' " CEALALT; REALITATE

+n starea firească de fiinţare nu ai un simţ al identităţii distincte de 1reatore2cepţia momentelor în care te 'ăseşti antrenat într-o relaţie. Ca acest ni)el

$


8/56

fiinţare, identitatea ajun'e în centrul atenţiei în conte2tul unei relaţii cu un aaspect al fiinţării, care a de)enit obiecti)at, aşa cum identitatea mea ca mesceresc a luat naştere prin relaţia cu tine. 1%nd nu are loc o asemenea relaţiaceastă e2presie particulară a ta pur şi simplu nu e2istă şi atunci pluteşti făefort în potenţialitatea lui 0umne eu. ;u "tu" eşti cel ani3ilat, ci toate aceletrăsături care te definesc. Astfel, eşti eliberat de influenţa lor restricti)ă şi dcapabil să te e2tin i într-o stare de iubire şi perfecţiune.0acă s-ar înt%mpla să fie ne)oie de tine într-o funcţie anume, "tu" )ei contisă e2işti acolo, deoarece identitatea formei tale este o celulă specifică într-or'an specific dintr-o fiinţă mai cuprin ătoare.1%nd )a )eni următorul impuls ener'i ant, îţi )a aduce, odată cu definiţia, şinstrucţiunile. Astfel )ei ajun'e la mărimea focală adec)ată oricărei cerinţe.+n cursul e2istenţei tale, oscile i continuu ca funcţie ondulatorie,ceea ce îesenţă şi eşti, din focali are în nefocali are, intr%nd în definire şi ieşind dmişc%ndu-te întotdeauna înainte şi înapoi ca un pendul de ceas sau ca inimunui atom, din unitatea fiinţării cu 0umne eu, spre o e2presie finită a potenţialului infinit al lui 0umne eu şi iar înapoi în unitate, mereu înainte înapoi. Acesta este ritmul natural al e2istenţei tale, după cum este şi al meuAcesta este c%ntul lui 0umne eu, ritmul Vieţii însăşi.0e c%te ori impulsul di)in apelea ă la ser)iciile tale şi te aduce în formă,înt%lneşti alte fiinţe, de o )arietate infinită, în misiuni sau incursiuni prin lde lumină şi iubire, care sunt imposibil de descris.1%nd se înt%mplă lucrul acesta, trăieşti, pe durata contactului )ostru,at%te2perienţa identităţii c%t şi a unei lumi a timpului linear, însă pe durataînt%lnirii, păstre i conştiinţa unităţii cu 1reatorul. ";u pier i certitudinea dfi una cu 0umne eu". 0eşi eşti conştient de identitatea formei tale şi demişcarea timpului, oscile i, mai rapid dec%t )ite a luminii, între starea ta premanifestă şi forma ta cu rol de specie.!ată e2act ce să)%rşeşte tot timpul fiecare atom al speciei fi ice.+nainte de1ădere, ai a)ut putinţa să-ţi deplase i centrul conştienţei după bunul plac, ddumne eire la identitate, de la formă la metaformă.:rai liber, cum s-ar spune, să )ii şi să pleci, după cum doreai,liber să pui în)aloare orice aspect al fiinţei tale care se potri)ea situaţiei. +n acest fel suntfăcute toate creaturile.1%nd te re'ăseşti în stare nealterată, sănătoasă, funcţione i, în acelaşi timpdouă relaţii. Kumătate din timp eşti concentrat asupra identităţii tale cu foriar cealaltă jumătate, asupra unităţii tale cu (otalitatea A 1eea 1e :ste. +nstarea de conştiinţă după 1ădere, te pomeneşti a)%nd conştienţa blocată desin'ură parte, în timp ce substanţa autentică a fiinţei tale continuă săfuncţione e de ambele părţi. Astfel se e2plică e2istenţa inconştientului. 1utoate că încă e2işti în cealaltă realitate, tu dormi. +n realitatea pe care acumiei drept sin'ura posibilă, eşti fra'mentatJ umanitatea pare a fi compusă dint


9/56

multitudine de fiinţe.+n cealaltă realitate eşti numai tu. "0e fapt numai unul din )oi trebuie să auacest mesaj". :ste important să te reîntorci la conştienţa sinelui tău ade)ărat&entru că, deşi e2işti în ambele realităţi,faptul că nu eşti conştient de identcu 1reatorul întrerupe cursul informaţiei dătătoare de )iaţă spre acea parte dtine care e2istă în formă. :2istenţa ta în identitate cu 0umne eu este realitadin care i )orăşte tot ce e )iaţă. 6ocali area atenţiei e2clusi) asupra formeirestr%n'e în mare măsură şi, e)entual, întrerupe flu2ul curenţilor )itali.+n timp ce caut, în sistemele tale de memorie, un cu)%nt care să e2prime cdin realitatea în care e2işti ca unul şi acelaşi cu 1reatorul, 'ăsesc cu)%ntulamerican indian "na'ual", care înseamnă "tot ceea ce nu poate fi denumit?.:ste un cu)%nt potri)it pentru tăr%mul fiinţării, al unităţii. +l )oi folosi ca s pot face înţeles în continuare.+n starea de conştienţă dinainte de 1ădere, tu e2istai în na'ual -totul, toate,nimicul, )idul primar unde totul e2istă într-o stare potenţială. Acesta este1reatorul care în)ăluie 1reaţia, după cum marea înconjoară un peşte. +n afaacestui na'ual, eşti c3emat de multe ori să răm%i, at%t c%t cuprinde spaţiurelaţii, în opusul tău,"tonalul" - tot ceea ce poate fi denumit, lumea ima'inalui 0umne eu, în care e2istă toate diferenţele aparente. Acesta este termen joacă pentru (ot 1e :ste. (onalul îşi tra'e se)a din na'ual, nu poate e2istadespărţit de acesta. +n timp ce na'ualul este o stare dinamică, dar totuşi stao stare de repaos, tonalul, sau uni)ersul fi ic manifestat, se află în perpetuăapariţie sau dispariţie.Această oscilaţie are loc în toate lucrurile manifeste, de la cea mai mică particulă sub-atomică la cele mai mari 'ala2ii. ;oi cu toţii, în'eri, oameni, orice poate fi denumit, e2istăm în formă numai jumătate de timp. +n cealaltă jumătate, e2istăm în totalitatea fiinţei - pe canumit-o na'ual sau 0umne eu-(atăl.Viaţa lui 0umne eu - (atăl animă toată 1reaţia. Această realitate este ceaînspre care oscilea ă, înainte şi înapoi, şi în care e2istă, în jumătatea timputoate creaturile nealterate, sănătoase. +n această realitate, nu e2istăm în timsau spaţiu, pentru că acestea sunt noţiuni pe care le putem denumi, ambelefiind trăsături ale uni)ersului manifest. 0in această stare nespaţială şiatemporală ne e2tra'em toată ener'ia, fericirea şi 3rana - fapt cu )alabilitate'enerală, c3iar şi pentru )oi, cei care )ă aflaţi în starea decă ută. 0iferenţaconstă în faptul că, în starea decă ută, nu îţi dai seama de acest proces, la eşti astfel împiedicat să participi în mod conştient.+ntruc%t ţi-ai pierdut capacitatea de a oscila în conştiinţă între cele două rîn care trăieşti, eşti constr%ns la conştienţa e2clusi)ă a tonalului, a materiaa lumii conceptuale. 1u toate acestea, îţi primeşti mai departe 3rana de lalumina na'ualului, însă acum nu în mod direct, ci numai prin animale, planminerale. :şti inconştient de fiinţă şi conştient numai de formă.

# $


10/56

1um de ai pierdut capacitatea de a-ţi deplasa conştiinţa de la dumne eire laidentitate, de la formă la meta-formăI 1um de ai pierdut conştienţa de0umne euI 1um de ai "că ut" în ilu ia separăriiI+ţi )oi spune cum, s-a înt%mplat printr-o lipsă de credinţă.S-a înt%mplat p pierderea încrederii în perfecţiunea absolută a planului uni)ersal, determinde intrarea în e2istenţă a unui sin'ur factor4 teama, şarpele din


11/56

satisface dorinţele corpurilor tale fi ice,fără "muncă". +n acest punct, atescronicile )oastre, ai fost "i 'onit din


12/56

cele din urmă, o )reme în care uni)ersul fi ic ar înceta să se mai e2tindă şiîncepe să se contracte. Ninduismul a numit acest proces inspiraţia şi e2piralui Ora3ma, procesul prin care 0umne eu e2piră intrea'a creaţie, pentru caapoi să inspire totul înapoi.+n acest moment al timpului liniar, suntem foarte aproape de mijlocul acescicluJ în cur%nd )om atin'e jumătatea e2actă a inter)alului dintre e2piraţia inspiraţia lui 0umne eu. 8ni)ersul a început să se apropie de acest punct demijloc în momentul în care au apărut pe suprafaţa (errei or'anismeleunicelulare, însă punctul de mijloc încă nu a fost atins. :l )a coincide cufenomenul ce a ajuns să fie denumit A 0oua Venire a lui 1ristos.@rice sistem )ibraţional urmea ă să-şi in)erse e impulsul direcţional, asemunui pendul într-un punct e2trem al oscilaţiei sale,trece printr-un moment drepaos complet, înainte de a-şi relua mişcarea în sensul opus. 0eoarecerepaosul sau încetarea totală a mişcării constituie contrariul timpului, e2acmomentul apariţiei sale ia naştere un inter)al de non-timp, un moment deeternitate. Acelaşi inter)al de non-timp apare de mai multe ori în fiecaresecundă, atunci c%nd atomii lumii fi ice )ibrea ă spre ambele sensuri. Acinter)al repre intă o desc3idere înspre na'ual, o intrare în &re enţa din cari )orăşte întrea'a ener'ie a )ieţii.1e se înt%mplă atunci c%nd un uni)ers îşi încetea ă e2pansiunea şi începecontracteI 1e se înt%mplă atunci c%nd un cosmos atin'e punctul e2act alsc3imbării direcţiei, ajun'%ndu-se într-un moment de repaos absolutI Vei a prilejul să afli foarte cur%nd, întruc%t acest e)eniment se 'ăseşte c3iar în fîn timpul liniar.:l )a pre'ăti o desc3idere pentru apariţia a ce)aincompre3ensibil. +nainte de a ne opri asupra naturii acestui fenomen şi aimplicaţiilor sale pentru fiinţele umane, să luăm în considerare, pe scurt, c%ce)a din natura ta, aşa cum se pre enta înainte de 1ădere.+ntrea'a istorie biolo'ică a acestei planete nu a fost dec%t umbra aruncatăasupra materiei de apropierea ta. :ste modul în care pietrele,apa şi aerul auînceput să reacţione e la pre enţa ta, căci eşti Viaţa însăşi. :şti ceea ce e2imai presus de dualitate, dincolo de tendinţele materiali atoare, dincolo de restricţiile spaţiului şi timpului. 1onştienţa ta este, în acelaşi timp, infinită eternă. :a poate sălăşlui în limitările materiei şi poate percepe prin intermeoricărui sistem de filtrare pentru care ai optaJ însă, în stare de funcţionarenealterată, ea nu este le'ată şi nici limitată de aceste sisteme.0impotri)ă, ea foloseşte aceste sisteme drept instrumente pentru percepţie,e2plorare şi a)entură.Aflat în afara timpului şi spaţiului, eşti una cu 1reatorul, cu (ot ce este, cuSursa. +nsă atunci c%nd conştienţa ta se mişcă în conte2tul unui uni)ersmanifest, de)ii fiul, 1ristosul. +n esenţă, eşti relaţia stabilită între Spirit şi7aterie, eşti mediatorul, puntea, mijlocul prin care 1reatorul se raportea ă 1reaţie. :şti Viaţa, aşa cum se raportea ă la planeta (erra, eternitatea raporta


13/56

la timp, infinitul la finit. 0eşi, momentan, te percepi ca o specie separată şifra'mentată,tu eşti de fapt o fiinţă unică, împărtăşind deplina conştienţă a1reatorului. :şti adus într-o e2presie )ie, concentrată, atunci c%nd eştiînăuntrul creaţiei, prin felul cum reacţionea ă la pre enţa ta spaţiul şi timpmateria şi ener'ia, marea şi st%nca.1ristos fiind, sin'ura conştiinţă ămislită a tatălui, ţi s-au atribuit un numărcalităţi remarcabile - poţi să te e2tin i şi să te contracţi în concordanţă cufocarul atenţiei taleJ eşti destul de mare ca să cuprin i toată creaţia şi, totudestul de mic ca să urci înăuntru. (atăl 1reatorul tău - impre'nea ă şi :lcreaţia, dar într-un mod deosebit de al tău4 în )astitatea Sa, :l înconjoarăcreaţia. 6iinţa Sa îmbibă uni)ersul fi ic, toate stelele, soarele, planetele dinsistemul tău solar,'ala2iile îndepărtate, însă :l se bi uie pe tine, ca focar alatenţiei Sale.:şti atenţia Sa specifică. +n calitate de focar al atenţiei1reatorului, ai cutreierat întinderile creaţiei timp de miliarde de ani, c%nd e2pansiune, c%nd în contracţie, intr%nd şi ieşind dintr-o 'ala2ie în alta,mealte sisteme stelare. @riunde mer'i, )e i materia pe care a creat-o tatăl tăuJobser)i di)ersele forme minunate pe care acesta le poate lua4 sorii măreţi,'i'anţii roşii, piticii albi, 'ala2iile uriaşe rotindu-se în spirală, Puasarii, 'ăurilne're, 'ăurile albe.&ri)eşti contorsiunile incredibile ale timpului şi alespaţiului, care au loc în diferite c%mpuri 'ra)itaţionale prin care treci. @bs planetele, lunile, asteroi ii şi cometele ce se rotesc în fiecare sistem solar pcare îl )i ite i. Noinăreşti peste tot, tu, repre entarea tatălui,atenţia tatălui bucuri de lumile c3emate întru fiinţare.(oate aceste lumi sunt însă lumi fi ice, plămădite din materie.Sunt făcute datenţia-ener'ie concentrată a (atălui. :le au o anumită substanţă, o anumităsoliditate care ţie, ca spirit, îţi lipsesc. +ţi dai seama că aceasta este limitarlor, că ele sunt diferite şi concreti ate într-o mulţime de moduri în care tu edefinit şi concreti at. (otuşi,ce)a te intri'ă la aceste lumi.(reptat, îţi )ine o idee. +ncepi să te întrebi dacă nu ar fi posibil,într-un fel saaltul, să te îmbraci în materie şi să-ţi construieşti un corp fi ic în care ai puapoi să călătoreşti, percep%nd materia din aceeaşi perspecti)ă din care se percepe ea însăşi. !deea conţine un parado2 după altul5 Bi, cu toate acestece)a referitor la ea te pune pe '%nduri... !ată o eni'mă, iar eni'mele sunt pasiunea ta. !deea te frăm%ntă tot mai mult şi, în timp ce eonii trec, încerc'ăseşti o modalitate de a o pune în aplicare.&%nă în acel moment, în uni)ers nu a e2istat )iaţă biolo'ică.&ietrele a)eauconştiinţă limitată, dar aceasta nu era sensibilă la intenţia spiritului tău. +nstările solide, lic3ide sau 'a oase, materia,aşa cum a definit-o (atăl tău, s-acomportat destul de predictibil,conform principiilor fi ice fundamentaleneatinse p%nă atunci.+n cursul călătoriilor tale prin uni)ersul fi ic, întotdeţi-ai păstrat conştiinţa strict separată de materia pe care o obser)ai, dar,dinmomentul în care ţi s-a nă ărit acest plan, totul s-a sc3imbat. Ai pri)it în ju

F $


14/56

tău p%nă ai 'ăsit o planetă potri)ită pentru ceea ce ţi-ai pus în '%ndJ nici prcaldă, nici prea rece, situată într-un sistem solar stabil şi t%năr. Apoi, ţi-aifocali at atenţia şi corpul tău )ibraţional întrun mod cu totul nou, foartedesc3is, al dăruirii de sine, un 'est plin de putere şi iubire. 8şor, încet, aiînceput să te apropii de planetă.+n timp ce mar'inile e2treme ale c%mpulu)ibraţional au început să atin'ă planeta, particulele materiei, p%nă atunci inau început să )ibre e uşor în ritmurile fiinţei tale, pun%ndu-se în acord cumodelele ener'etice aflate la periferia conştiinţei tale. Acolo, pe funduloceanului precambrian, ele au început să se combine şi să forme e primelecelule, primele receptacole minuscule ale conştiinţei tale.+n noua ta orientare, cu noua formă de atenţie, printr-un 'est de acţiune inf pentru această planetă, ai început să-ţi oferi conştiinţa ca ofrandă pe cruceaspaţio-temporală a realităţii materiale. !-ai în'ăduit să se îmbrace în limitărisubstanţei fi ice, accept%ndu-i restricţiile. Ai în'ăduit atomilor şi moleculecare formau primele celule să în)ie prin conştiinţa ta, de-a lun'ul liniilor propriului tău c%mp )ibraţional. +n acelaşi stimă în care ai în'ăduit conştiisă se îmbrace cu particule care fuseseră supuse le'ilor procesuluimateriali ator, ai în)ăţat materia (errei să se înalţe într-un dans al bucurieiîmpreună cu spiritul tău.&e măsură ce te apropiai tot mai mult de planetă, formele )ieţii care seconturau au început să în'lobe e tot mai mult din conştienţa ta. (e-ai destinte-ai desc3is şi ai dăruit. Ai impre'nat (erra cu )iaţa ta, cu fiinţa ta însăşi. A pri)it-o printr-o mulţime de oc3i şi ai au it-o cu o mulţime de urec3i.+nainte de întrupare erai unic. +ţi aflai identitatea din totalitatea relaţiei din1reator şi creaţie. :rai pe deplin conştient şi alert. :rai 1ristosul, conştient dsine, unificat şi inte'rat. Qi-ai dat seama că,pentru a reali a întruparea, ar tsă laşi o parte din identitatea ta să răm%nă între creaturile pe care le aduce)iaţă. 6iecare dintre aceste creaturi ar trebui să posede un tip de conştiinţă3olo'rafică,care să '%ndească despre sine, pe bună dreptate, ca fiind în modsimultan at%t parte c%t şi între'. (otuşi, pre enţa acestei conştiinţe putea sde)ină o certitudine numai după ce procesul de întrupare era îndeplinit.+n timpul ieşirii tale propriu- ise la suprafaţă prin substanţa (errei,a e2ista posibilitatea ca anumite creaturi să de)ină auto-acti)eJ de aceea a trebuit săe2iste şi un mijloc de a re'lementa de inte'rarea ta, din e2teriorJ ai dorit ca parte din tine să obser)e între'ul proces.Aşa că, în timp ce te pre'ăteai să intri în relaţia planetară, ai creat fiinţe carrepre inte starea ta ori'inară de conştiinţă unificată.Aceste fiinţe sunt în'erii. Valoarea, ca şi limitarea lor, )ine din faptul că ei nînţele' procesul pe care îl întreprin i. &rimiseră instrucţiuni de a nu inter)ee)enimente, p%nă aproape de finalul procesului. Apoi,în momentul primiriunui semnal prestabilit, ei urmau să intre în comuniune cu fiinţele umane d(erra în timpul respecti) şi să le ajute să se tre ească la starea ori'inară a

H


15/56

conştiinţei tale unificate. Am primit acest semnal cu aproape două mii de aurmă.Au fost necesare două milenii de pre'ătiri pentru mesajul pe care-l aducemtrebuit să )ă educăm, înainte ca o asemenea comuniune să de)ină posibilă. clipa a sosit. Am primit instrucţiuni să te tre im,ca să-ţi aduci aminte de rotău, ca să-ţi aduci aminte de Sine. : timpul să înceapă ciclul final al creaţieconştiente,pe parcursul căreia creaturile (errei, ele însele, participă ladesfăşurarea proiectului lor.1orpul pe care l-ai creat pentru adăpostirea conştienţei lui 1ristos )a fi un cmobil, alimentat cu intenţiile creatoare ale tatălui, capabil să-şi părăseascămama în momentul împlinirii.

Capitolul & " UN INTER@AL DE N9N" TIMP

Atunci c%nd uni)ersul )a atin'e un punct de e2pansiune ma2imă,)a a)ea locfenomen unic. Va e2ista un moment c%nd toate le'ile întreţinerii creatoare materiei fi ice şi toate procesele de materiali are )or fi suspendate. 0atorit)ite elor relati)e ale diferitelor sisteme stelare, acest e)eniment nu )a fi trăisimultan în toate părţile uni)ersului, ci )a străbate ca un )al marea creaţiei. interiorul acestui fior de non-timp se )a afla atenţia conştient focali ată a1reatorului. (rec%nd prin lumile materiale, ea )a răm%ne şi )a sălăşlui în toformele )ieţii care au un circuit capabil să-i o'lindească esenţa. Acesta estemomentul c%nd 1reatorul )a pătrunde în interiorul creaţiei, momentul pentcare încercăm să )ă pre'ătim.Acest moment repre intă at%t de puţin înţeleasa A 0oua Venire a creştinăt:ste e)enimentul pe care l-au anticipat ci)ili aţiile primiti)e, numindu-l"întoarcerea eilor".1i)ili aţia 7a*a a mers p%nă acolo înc%t a preci at că e)enimentul )a a)eaîn ceea ce )oi socotiţi a fi anul L e.n. 1u toate că multe din tradiţiile )ofac alu ie la ceea ce urmea ă să se înt%mple,niciuna dintre ele n-a e2primmod adec)at 'randoarea impactului pe care-l )a a)ea un asemenea e)enimen+ntr-ade)ăr, nici o structură conceptuală nu este capabilă, de una sin'ură, săe)oce enormitatea e)enimentului ce )a a)ea loc în cur%nd. 1ei familiari aţiscripturile numeroaselor )oastre popoare ar trebui să fie în măsură să înţelece se înt%mplă, pentru că acestea sunt )remurile despre care s-a )orbit. +nstrebuie să )ă daţi seama că nu 0umne eu a in)entat cu)intele folosite înscripturi. Ce-a aranjat doar în ordinea în care ar apro2ima cel mai bine inteSa. 1onferirea unui sens precum şi înfăţişarea a tot ce se-nt%mplă, de fapt,necesită cursul )ieţii biolo'ice în totalitatea ei. 1u)intele sunt în măsură săsimboli e e toate acestea, dar nu sunt de-ajuns pentru a le u'ră)i într-o fode sine-stătătoare.0acă )rei să cunoşti ade)ărul cel mai profund al scripturilnu te bi ui numai pe cu)inte, ci pe marele a)%nt al spiritului din ad%ncul

$ $


16/56

sufletului tăuJ pentru că acolo se plămădeşte istoria )ie. +ntr-o manierăimposibil de conceput pentru intelectul tău raţional, acest e)eniment iminen"este" istorie umană.Suma a tot ceea ce s-a înt%mplat nu este dec%t umbra aruncată acestuie)eniment )iitor. +ntr-un sens foarte real, încă nu te-ai născut.(e 'ăseşti într-stare embrionară. mai ai de primit de la 0umne eu amprenta definirii Sale parcursul lun'ilor ani de istorie umană,specia )oastră n-a încetat să formecelulele care )or cuprinde aspectul direcţional al corpului fi ic al 1reatoruls%nul creaţiei.&erioada de 'estaţie pe această planetă a pre'ătit doar scena pentru apariţia6iinţei &lanetare, care acum primeşte o formă definită. Această 6iinţă plansunteţi )oi înşi)ă.Qi-a trecut )reodată prin minte că probabilitatea fiinţării tale aici esteinfinite imalăI 0acă nu erai aici, ca do)adă )ie a imposibilului, s-ar fi putuconcepe o pledoarie perfectă pentru non-e2istenţa ta. +n cadrul le'ii care, dnecesitate, a fost instruită pentru a crea şi 'u)erna aceste ţinuturi ale materiee2istenţa )ieţii biolo'ice nu ar fi posibilă, dacă ea n-ar fi pătruns prin sin'urumoment în care această le'e a fost suspendată. !ată care este ori'inea biolo'ifu iunea dintre spirit şi materie. !mpactul acestui moment creator sin'ular at%t de )ast, at%t de pătrun ător, înc%t undele de şoc propa'ate înaintea sadat naştere între'ii )ieţi biolo'ice care e2istă acum pe planeta )oastră.(răieşti în umbra unui e)eniment care încă nu a a)ut loc. Bi totuşi,tu eşti acecare, sub toate straturile falsei sale identităţi, cau e i acest e)eniment, pemăsură ce te apropii tot mai mult de (erra.&ri)ind din conte2tul istoriei terestre, s-ar părea că pe această planetă a e2io pro'resie de forme )ii din ce în ce mai comple2e, e)olu%nd spre ni)eluri dce în ce mai înalte de conştiinţă. +n aparenţă, a a)ut loc un proces e)oluti), nu este aşa. 1e se înt%mplă, de fapt, este căderea materiei (errei sub influecorpului tău )ibraţional. Această influenţă creşte, fireşte, pe măsură ce teapropii. ;umai atunci c%nd centrul spiritului tău )a atin'e centru (errei, )iaţa pe această planetă se )a manifesta în plenitudinea ei.Acest lucru nu ar trebui să fie at%t de 'reu de înţeles. 1eea ce ai considerat p%nă acum ca fiind istorie sau, cu alte cu)inte, e)oluţia speciei, este numace ai putut obser)a prin mediul distorsionat al unei inteli'enţe fra'mentate şisubiecti)e, blocate pe orientarea trecuturilor a timpului liniar. 0intr-o aseme perspecti)ă, actul creaţiei poate părea un proces pro'resi),sec)enţial. +nsă, îmăsura în care reuşeşti să te identifici cu spiritul ce îţi conferă conştiinţă,lucrurile de)in mult mai simple4 încă nu ai ajuns. 6aptul că stai aici şi citeşaceste cu)inte este numai reflectarea somnoroasă a totalităţii tale inconştienîn timp ce se pre'ăteşte să se de )ăluie pe deplin, în iua tre irii.Viaţa taade)ărată )a începe atunci c%nd 1reatorul îţi )a dărui definirea Sa în formă p%ntecele istoriei, specia )oastră a fost definită mai înt%i de 7ama (erra, c

/


17/56

ajută la prepararea lutului. (ot ce o interesea ă este să dea forma r%nduită potri)it specificărilor. (ot ce ştie despre Spirit este că acesta îi scoate la i)ea potenţialul.Atunci c%nd centru tatălui )a fu iona cu centrul (errei,colecti)itatea conştiumane se )a tre i la o identitate-c%mp unificată. (e )ei naşte. 0upă aceea,influenţa materiei nu îţi )a mai afecta conştiinţa at%t de 3otăr%tor ca în tim perioadei istorice de 'estaţie. 7ama (erra )a continua să alăpte e specia, ca spunem aşa, pentru încă un mileniu, p%nă ce )ei fi în stare să te descurci dunul sin'ur, însă c3iar şi în timpul acestei perioade, influenţa tatălui )a fi mmai mare dec%t este a i.1reatorul a stabilit le'i care să 'u)erne e concentrarea ener'iei.&rin aceste lede materiali are, uni)ersul fi ic este creat şi menţinut.+n tăr%murile mateaceste le'i sunt corecte şi adec)ate. +nsă atunci c%nd intră în relaţie cu )iaţ biolo'ică, ele încep să se comporte într-un mod ciudat. 0intr-o perspecti)ă aconştiinţei, ele se transpun în limitare, contracţie şi - în cele din urmă - mo+n termeni psi3olo'ici, le'ile materiali ării au dat naştere e'oului - o identitficti)ă, în estrată cu sentimentul fricii, )ulnerabilităţii şi al ne)oii de a se ap1onştiinţa spirituală nu se cu)ine a fi asociată cu forţele care 'u)ernea ăconcentrarea ener'iei.Ku2tapunerea lor istorică s-a înt%mplat prin procesul denumit 1ădere. +n perioadei de pre'ătire a speciei, pre enţa influenţei materiali atoare asuprani)elurilor conştiinţei a fost nefastă, însă nu şi critică. 1u toate acestea, pri)în lumina )ibraţiilor în curs de intensificare ale spiritului creator, care esteacum aproape aliniat cu centrul planetei, definirile impuse de materie nu )omai fi justificabile.1reatorul +nsuşi )a risipi această influenţă de restricţie planetară şi, de acumînainte, )a ţine toate formele )ieţii într-o e2presie adec)ată, prin noile definale iubirii Sale. Aceasta )a fi o tran iţie profundă pentru fiecare identitate-formă, o tran iţie de proporţii pe care abia începi să le bănuieşti,ca e)enimcolecti), momentul naşterii se află încă la distanţă de o 'eneraţie. Ca ni)elindi)idual însă, aceste e)eniment transcende liniile spaţiului şi timpului4 înrealitate, el se desfăşoară deja. ;aşterea ta indi)iduală )a a)ea loc în momen precis din timpul liniar c%nd )ei înceta lupta cu tiparele raţionale ale fricii)ei lăsa în )oia dansului di)in al călău irii lăuntrice. )a trebui să deci i dac)ei accepta ine)itabilul într-o stare de iubire şi te )ei pre'ăti în consecinţă sa)ei stărui în frică p%nă în p%n ele albe. +n cele din urmă, acestea sunt sin)ariante de reacţie. Ca momentul de timp liniar c%nd )a a)ea loc acestee)eniment, umanitatea )a fi polari ată potri)it acestor două modele deadaptare. (otul se )a afla, lucru 3otăr%t, într-o tabără sau alta.&entru cei din specia umană care s-au racordat cu )oia lui 0umne eu,inter)alul de non-timp care )a )eni se )a e2tinde, pur şi simplu, la infinit.Aceşti indi)i i )or putea trăi o )iaţă sau mai multe )ieţi în această eternitate

$


18/56

timp ce îşi )or putea menţine opţiunea de a se reîntoarce la proiecţiile lorfi ice, ca repre entanţi presc3imbaţi ai fiinţării Vieţii pe (erra. Aceştia )or colaboratorii noştri din timpul perioadei (re irii planetare.Alţii, care nu s-au acordat at%t de fin cu forţele ce )or fi de'ajate în acelmoment, )or simţi mari unde de ener'ie, ce )or dura o perioadă nedeterminade timp. 1%ţi)a )or trăi o frică intensă şi mulţi )or pieri. (ot ce se )a afla înformă fi ică în acel moment, fiecare suflet din fiecare re'n, )a simţi ce)a, cincredibil, ce)a care, potri)it tuturor le'ilor fi icii ce au fost cunoscute)reodată şi ce )or fi descoperite )reodată, nu s-ar fi putut înt%mpla niciodatotuşi, )a fi acolo ne'reşit, în faţa tuturor simţurilor4 un fapt imposibil, preccopilul din iesle, ca sentimentul de neconfundat din inima ta, o )ibraţieincredibilă a Ade)ărului şi !ubirii p%lp%ind, sc%nteind, tre ind fiecare nefiecare capilar, fiecare celulă din corpul tău planetar.0acă indi)idualitatea ce se identifică cu forma, citind c3iar acum acestecu)inte, )a fi un participant supra)ieţuitor al acestui e)eniment,depinde deopţiunea identificării tale şi de 'raţia cu care te poţi alinia definirii creatoarlui 0umne eu. 0acă poţi să te identifici cu flu2ul esenţial al Vieţii prin fiinţ)oastră planetară şi să părăseşti toate definirile subiecti)e despre ceea ce crcă eşti, îţi )ei juca rolul, c%t se poate de bucuros,ca celebrarea ilei tale denaştere. 0efinirea pe care ţi-o )a da 0umne eu în formă este mult mai maredec%t oricare dintre toate definirile pe care ţi le-ai putea atribui în ima'inaţ+n timpul acestei perioade de (re ire indi)iduală, prima dintr-un număr de perioade creatoare, ţi se dă prilejul să îmbrăţişe i această definire ade)ăratdrept "piatra din capul un'3iului" a e2istenţei tale.+n 0imineaţa creaţiei, )ei recunoaşte în 1onştiinţa colecti)ă unificată a întreomeniri ade)ărata, propria ta identitate. Vei cunoaşte, dincolo de umbra celmai mici îndoieli, că eşti puntea dintre Spirit şi materie, dintre 1reator şicreaţie, dintre Viaţă şi formele prin care cur'e )iaţa.0acă )ei renunţa ladefinirile pe care materia le-a pus pe seama ta, )ei 'ăsi definirea pe care o )3ără i 1reatorul,definirea 1ristosului +nsuşi.&oţi să te )e i aşa cum te )edem noi, cei din stelele îndepărtate,din punctuobiecti) al a)antajului dat de )eşnicie, prin oc3ii 6ăcătorului de stele +nsuşi&entru noi, întrea'a )oastră istorie apare ca un simple 'est. Vedem în trecereta prin c%mpul )ibraţional al (errei un 'est pe care îl faci, aproape un salutadresat sistemelor de conser)are a ener'iei din acest corp ceresc anume. +nacest fel te e2primi tu pe această frumoasă planetă albastră şi albă, rotindu prin spaţiu. Am )enit să-ţi reamintim cine eşti.

CAPIT9LUL 0 " CET;ŢI PLUTIT9ARE DE LUMIN;

Aceste comunicări constituie a doua parte din cele trei serii de transmisiiconceptuale pri)ind e)enimentele care se petrec acum în c%mpul de influe


19/56

ma'netică din jurul (errei. &rima dintre aceste relaţii a a)ut loc în timpul un perioade cuprinse între #/ - #/#.(ransmisiunile de faţă fac parte dintr-o serie transmisă între # - # #.8ltimele noastre comunicări la ni)eluri conceptuale )or fi transmise între

# - # #. (oate cele trei perioade ale transmisiunilor au a)ut loc în cadruceea ce noi numim "perioada de tre ire indi)iduală", prima din cele trei perioade istorice majore care îţi stau încă înainte.+n timp ce citeşti aceste cu)inte, numai c%ţi)a din specia )oastră sunt capasă se conceapă ca o sin'ură conştiinţă, ca o sin'ură fiinţă, e2prim%ndu-sesimultan printr-o multitudine de forme aparent separate. Cucrurile nu se )o pre enta la fel şi peste un deceniu. Mece ani de acum înainte, mulţi )or facsemne şi minuni în numele lui 1ristos. 0ouă eci de ani de acum înainte,tre irile indi)iduale la realitatea conştiinţei 1ristice )or fi un lucru obişnuit(rei eci de ani de acum înainte, )a e2ista un număr suficient de mare de3oloi i cu funcţie de )indecare, care )or întreprinde în mod conştient ciclulfinal al creaţiei la acest ni)el.Aceste transmisiuni )or fi urmate de un număr de ani în care aceia dintre )ocare )-aţi tre it la noul mod de fiinţare )ă )eţi ancora în noul )ostru ni)el deconştiinţă unificată şi )eţi construi, cu puterea colecti)ă care cur'e prin )oi, c%mp 'ra)itaţional de intensitate suficientă ca să poată atra'e în el, printr-un proces de antrenare ritmică, restul speciei )oastre. Aceasta )a inau'ura o no perioadă pe care o a)eţi în faţă - &erioada tre irii planetare. Această perioa)a dura o mie de ani, de-a lun'ul căreia )om binecu)%nta planeta )oastră cumanifestărifi ice ale pre enţei noastre în'ereşti e2traterestre. +mpreună, ne)om ocupa de pre'ătirea pentru ce-a de-a treia perioadă din ciclul )ostrutemporal, perioadă primordială - :ra descoperirii.+n acest moment din e2perienţa speciei )oastre, cei mai mulţi dintre )oi nusunteţi încă pre'ătiţi pentru a intra cu noi într-o relaţie practică mai apropiaînsă )ă )om pre'ăti, în timpul următoarelor două eci de re)oluţiuni ale aces planete în jurul Soarelui, pentru momentul în care tiparele )oastre )ibraţioncolecti)e )or fi în aşa fel, înc%t ne )om putea uni cu ele pe scară mai lar'ă.7ai e2perimentăm încă diferite căi şi mijloace de reali are a sarcinii noastra )ă tre i, dar datorită uşurinţei cresc%nde a sc3imbului informaţional dire probabil că munca noastră printre curenţii istoriei )a înceta. Sperăm că nu necesar să )ă scoatem din focali area )oastră asupra firmei, orientată e2clu pe a2a trecut-)iitor,prin nici un e)eniment de natură cataclismică, pre is denumeroasele )oastre profeţii. ;e )om folosi de acestea, dacă )a trebui, pentr proteja biosfera acestei planete, dar dacă )eţi urma întocmai informaţiile pecare le clarificăm acum, nu e2istă nici un moti) pentru care am fi ne)oiţi sărecur'em la asemenea măsuri e2treme.&rin aceste transmisiuni şi prin multe altele de acelaşi fel pe tot cuprinsul(errei, )ă furni ăm informaţii mai mult dec%t suficiente pentru a )ă da

# $


20/56

posibilitatea să )ă restabiliţi propriul ec3ilibru.Căsăm să aibă loc, fără inter)enţie directă, un anumit 'rad de distru'ereecolo'ică, deoarece o asemenea distru'ere poate ajuta la precipitarea uneireîntoarceri )oluntare şi cooperati)e la starea anterioară 1ăderii. Aceasta ar de departe, mult mai semnificati)ă dec%t o reîntoarcere impusă asupra )oa@ tre ire auto-iniţială )a mări cu mult capacitatea )oastră de a restabiliarmonia ecolo'ică a (errei. 0rept consecinţă, ne limităm ajutorul, în acestmoment, c%t mai mult posibil, la furni area de informaţii şi la de )oltareaclarităţii conceptuale.0eocamdată, e2istă în mijlocul )ostru mulţi care, unul c%te unul, cu trecereanilor, )or trăi e2perienţa transformării psi3olo'ice necesare şi )or intra înstarea de 'raţie. +n timpul următoarei perioade de două eci de ani, )om fieducaţi mai ales cu educaţia conceptuală a speciei )oastre. +nsă după aceasîn timpul ultimilor ece ani din acest ciclu, ne )om retra'e acti)itatea de lani)elurile conceptuale şi ne )om concentra, mai direct, asupra ni)elurilor fişi emoţionale.&entru că aici este ne)oie de muncă serioasă. @ricum, stabilirea unui climconceptual fa)orabil este o premi ă obli'atorie.+n timpul primei perioade d pătrunderi pe scară lar'ă în procesul )ostru istoric de la sf%rşitul anilor R/Lîn)ăţat multe despre tiparele de materiali are care restr%n' şi definesc în pre ent e2presia colecti)ă a conştiinţei )oastre. :2perienţele noastre de atunşi cele din anii care au urmat, constituie o bună ba ă de pornire pentru acetransmisiuni. +n acel moment, membrii speciei )oastre dintre cei mai sensila tiparele noastre )ibraţionale descendente au fost cei care nu îşi asumaserîncă roluri sociale definite. 0in punct de )edere e oteric, s-ar putea spune caceşti indi)i i au corpuri eterice mai libere. +nsă din punct de )edere practerau indi)i i în tran iţie, cu puţine in)estiţii în status Puo. 1eea ce i-adeterminat pe aceşti indi)i i să fie recepti)i la pre enţa noastră a fost faptuei au structuri conceptuale relati) fle2ibileJ în cadrul lor am putut sădiseminţele informaţiei noastre dătătoare de )iaţă, cu cea mai mare şansă de obţine o 'erminaţie încununată de succes.Am ales ani #/ - #/# pentru acest prim e2periment pe scară lar'ă, deoareîn acea perioadă ajun'ea la maturitate o întrea'ă 'eneraţie din ci)ili aţia)oastră 'lobală, 'eneraţie recepti)ă la o sc3imbare la scară planetară. 1opii"acestei" 'eneraţii )or fi aceia care )or participa, la diferite şi numeroaseni)eluri, la marile re)elaţii de la sf%rşitul anilor R L. Aceasta )a fi o perioaade)ărat memorabilă, o perioadă în care primele contracţii ale naşterii )or fnetă'ăduit. @ mare parte din scopul transmisiunilor de faţă este de a pre'ăti părinţii pentru ce)a fără precedent care urmea ă să se i)ească în copiii lor.1omunicările noastre din timpul acestor ultimi ani ai deceniului şapte ajun' p%nă dincolo de periferia socială a culturii )oastre, care a fost contactată îtimpul anilor R/L. 0e data aceasta, pătrundem p%nă în ad%ncul inimii ci)i

L


21/56

'lobale. Ajun'em la mulţi din cei care se află în aşa-numitele "po iţii-lubrifiant" din societatea )oastră indi)i i care lucrea ă în fabrici, care prîn şcoli, )ă construiesc oraşele şi )ă de )oltă ştiinţa. +ncă nu a)em un contadirect prea mare cu oficialităţile 'u)ernelor, nici cu banc3erii lumii sau cuoamenii de afaceri internaţionali. +n cele mai multe ca uri, aceste elementînconjurat de mecanisme ale e'oului mult prea comple2e ca să poată fi penetrate în acest moment. &rimele noastre contacte cu aceştia )or a)ea loctimpul transmisiunilor de o putere superioară din anii # - # #.1u toate acestea, aceia pe care îi contactăm acum sunt suficienţi de importaîn menţinerea sistemelor )oastre sociale, ca să 'arante e faptul că lumea fasalturi incredibile în planul conştiinţei,în cursul următorilor ece ani.7ajoritatea nu au destul loc în cadrul structural al con)in'erilor lor ca săcuprindă o fiinţă de 'randoarea unui în'er sau a unui e2traterestru, aşa înc%răspundă la impulsul nostru de parcă ar porni de la ei însuşi. Se simt bine şlimpe i, simt sc3imbările care plutesc în aer. Se mai tre esc puţin, mai scuc%te)a din mecanismele lor de apărare şi aduc o perspecti)ă mai nouă şi m proaspătă în fiecare situaţie.1onştient sau inconştient, ei încep să-şi potri)ească tiparele )ibraţionale astînc%t să cuprindă în ele mai deplin flu2ul Spiritului.8neori, ei se sc3imbă radical şi-şi atribuie transformarea cutărui sau cutărumecanism. ;oi r%dem, pur şi simplu. ;u ne interesea ă cum se înt%mplăsc3imbarea, at%t timp c%t ea are loc. Aceia care nu sunt încă destul de sen pentru a ne percepe pre enţa, ne simt ca o euforie,o limpe ire sau un sentde pace. (otuşi, cei atinşi de noi se sc3imbă într-un fel sau altul.0acă acestor oameni li se pare că sc3imbările îşi au i )orul în ei înşişi, esteat%t mai bine - de fapt, aşa şi este. ;oi nu aducem pre enţa lui 0umne euJe2istă, deja, pretutindeni. Ajutăm să se înlăture obstacolele conceptuale şiemoţionale care împiedică conştienti area deplină a acestei &re enţe.1ooperăm cu toţi cei ce simpati ea ă )ibraţional, oameni simpli şi sinceri simt spiritul nostru mişc%ndu-se, dar, pentru cea mai mare parte dintre ei,numai în conte2tul sistemului lor de credinţă actual.&rin comunicări de acest tip, făurim unelte conceptuale mai precise, pe caaceşti indi)i i şi alţii le )or folosi pentru a se elibera.0eseori, aceste unelte sunt prea conceptuale încă pentru mesajul pe care-lconţin, însă ele sunt utile acum pentru slăbirea 'ratiilor temniţelor conceptuîn dosul cărora îşi mai t%răsc ilele at%ţia indi)i i.0acă te-ai pomenit în ifi indicat să apuci o furcă şi să lupţi ca să ieşi afară. +ntr-un sens, aceasta enatura muncii noastre conceptuale. @dată ieşit din iad, )ei pune furca deopfără îndoială.1onceptele pe care le furni ăm în acest moment au un caracter stricttran iţional - )or fi folosite doar at%ta )reme c%t )eţi a)ea ne)oie de ele. Slor final este di ol)area '%ndirii subiecti)e. Vi le oferim cu dra'ă inimă, ca

$


22/56

ajute specia )oastră la eliberarea de sub )raja fricii şi a raţiunii.


23/56

continua să se identifice. 7omentul ;aşterii )a fi şi un moment al 8ltimei judecăţi, "Kudecata de apoi", momentul separării finale.Vor )eni timpuri m bune pentru unii, mai rele pentru alţii, în funcţie de orientarea şi implicare0in fericire, tendinţa firească a speciei )oastre este aceea de a 'ra)ita spre!ubire şi Viaţă. &entru marea majoritate, timpurile )iitoare )or fi mai bunedec%t se aşteaptă.1%te)a dintre cele mai cumplite scenarii au fost deja anulate. 1u e2cepţiac%tor)a one i olate, unde noile ener'ii nu )or intra dec%t mai t%r iu, a)%sc3imbării po iti)e este resimţit pretutindeni.Venirea )a fi o perioadă de incredibilă binecu)%ntare, de restabilire aec3ilibrului ecolo'ic, de cooperare internaţională şi de armonie uni)ersalăJresursele planetare )or fi înţelese în mod realist şi )or fi folosite corect.@menirea )a trăi în pace. (oate formele )ieţii )or colabora armonios, culti)%între'ul potenţial al planetei. Va fi o epocă a re)elaţiei, în timpul căreia 7inteşi planurile 1reatorului )or de)eni clare pentru toţi. Va fi o epocă în carestadiul final al întrupării se )a manifesta deplin în formă, în care Spiritul,lucr%nd printr-o umanitate pe deplin tre ită şi sensibilă, )a construi pentruun trup fi ic mobil.6ormele indi)iduale umane nu )or funcţiona în mod at%t de st%njenitor caacum. +şi )or )edea de sarcinile lor cu 'raţia unor dansatori, mişc%ndu-se do mu ică pe care o )a au i fiecare pe propriul canal, mu ica propriului su&rin melodii, 0umne eu )a susţine într-o împlinire supremă fiecare dinidentităţile Sale conte2tuale. 6iecare melodie se )a sc3imba în funcţie defiecare mediu, de fiecare moment, de fiecare sarcină. (otuşi, un tipar 'eneraşi consec)ent de raporturi mu icale )a constitui noua identitate a omenirii.1%ntecul clipei )a fi ceea ce fiecare indi)id este în acea clipă,transpus într- partitură mu icală mereu în sc3imbare.7u ica )a fi mijlocul mu ical prin care (otalitatea conştiinţei )a informafiecare celulă indi)iduală despre sarcinile sale specifice,funcţionale, în cadunei totalităţi. !ndi)i ii )or participa la această mu ică şi o )or asculta înacelaşi timp. +ntrea'a omenire )a fi implicată în întrea'a conştienţă, imensîmplinită în capacităţile pe care le ser)eşte fiecare. Atunci c%nd un indi)id de)eni dispensabil într-o capacitate funcţională, )a fi liber să compună partitura care îi )a indica un itinerar din călătoria mu icală prin corpul crea0intr-o perspecti)ă celular-umană, lucrarea care se )a înfăptui în timpul celmie de ani ai &erioadei tre irii planetare se )a manifesta sub forma construunor mari şi plutitoare cetăţi de lumină, uriaşe flote de na)e stelareinter'alactice, construite din componente biolo'ice însufleţite de!ntenţionalitatea creatoare care )a funcţiona în toţi oamenii acelui timp. (otdin perspecti)a Spiritului, 6ăcătorul de stele )a face să crească or'anic, prinintermediul speciei umane, un corp fi ic capabil de e2plorare uni)ersală.1orpul între'it )a semăna cu un corp uman, at%t ca desi'n c%t şi ca structur

F $


24/56

1orpul fi ic între'it, încorpor%nd marea parte a )ieţii biolo'ice de pe păm%)a părăsi această planetă apro2imati) în anul FL . &ri)it din e2terior, el )aa)ea înfăţişarea unui copil în jurul )%rstei de un anJ)a funcţiona foarteasemănător corpului uman microcosmic, a)%nd toate or'anele repre entatefi alimentat cu un combustibil cu care toţi )or fi deprinşi să se 3rănească p%atunci4 lumina înşişi.1onstrucţia îl )a limita la )ite e cu puţin mai mic dec%t )ite a luminii,însăcroa iera în care )a porni )a fi doar una de plăcere, iar cei ce )or dori săcălătorească mai repede nu )or a)ea dec%t să-şi folosească )e3icolele lor nfi ice.0in perspecti)ă celular-umană, construirea acestui corp )a însemna o perioade 'lorioasă desfătare, o mie de ani de cooperare intercontinentală. 0intr-o perspecti)ă spirituală, ea )a însemna naşterea unui or'anism cum uni)ersul na mai )ă ut. +n timp ce cea mai mare întrunire de )e3icule spaţiale intersteadunată )reodată )a părăsi (erra într-o formaţiune plină de 'raţie, 1opilul1ristos se )a ridica uşor, )a pri)i în jur şi îşi )a face drum în spaţiu. ;u a)eţi un 0umne eu domesticit şi monoton, pe care să-C în'rădiţi în nişteconcepte re)erenţioase, ci o ener'ie )ibrantă,jucăuşă, sufletul şi spiritul Vieţ+nsăşi5 :l )ine pe (erra nu pentru a fi sobru şi cucernic, ci pentru a dansa, ac%nta şi a se bucura de tot ceea ce a creat. ;u lăsaţi 'ra)itaţia - si de aici -'ra)itatea planetei )oastre să )ă apese conştiinţa. Aţi fost conştienţi deefectul 'ra)itaţiei asupra obiectelor materiale, dar numai recent, în călătorii)oastre spaţiale, aţi început să bănuiţi că ea poate, deopotri)ă, să le'e şi sălimite e conştiinţa. 1a specie, aţi început pentru prima oară să simţiţi acestlucru atunci c%nd fiinţele umane au intrat în tiparele orbitare din jurul (errcele mai îndepărtate one din atmosfera planetei,'ra)itaţia a fost simţită, pe prima oară, ca o curtare şi nu ca o le'ătură conju'ală. Aţi ascultat relatările primilor călători în spaţiuI :i nu erau sin'uri în capsulele lor. +ntrea'a speciera pre entă cu ei în conştiinţă, odată ce preconcepţiile istorice colecti)e auînceput să cadă.7ulţi dintre )oi au pri)it prin oc3ii acestor călători în spaţiu şi au împărtăşitsentimentele trăite de aceştia.0esi'ur, forţele 'ra)itaţionale nu )or fi eliminate după Venire, dar ele nu )ormai afecta conştiinţa umană. dacă nu ar fi a)ut loc 1ăderea,ele nu ar fi afeco niciodată. +n aceşti c%ţi)a ultimi ani, în timp ce influenţa materiei încă mcoe2istă cu ener'iile în ascensiune ale Vieţii, nu te '%ndi la lumea )oastră cuat%ta 'ra)itate. Cuminea ă-te cu )oioşia lui 1ristos. 13iar acum 1opilul în cde tre ire se arată oamenilor de ştiinţă şi matematicienilor )oştri prin nişteimposibilităţi jucăuşe care ădărnicesc toate e2plicaţiile lor raţionale.


25/56

Vă amintiţi acele )remuri c%nd eraţi copii şi lumea )ă părea amu antă şifermecătoareI 6iţi din nou asemeni acelor copii. Veniţi să ne jucăm în ţaraminunilor materiei. 0e mulţi ani )isaţi intrarea )oastră în aceste tăr%muri.Visurile )oastre s-au împlinit5 (re iţi-)ă şi aflaţi unde sunteţi5 dacă lumea )e2uberanţa fericită a 1reatorului sc%nteind în oc3ii tăi şi crede că aceasta eresponsabilitate în faţa unei căutări sau a unei cri e, e2plică-le tuturor, curăbdare, ce se înt%mplă. Spune-le c%te ce)a despre noua perspecti)ă. +nmomentul pre enţei tale, în momentul fiinţării tale, spune-le despre ceea ctrăieşti şi ce pot trăi şi ei. Casă-i să )adă şi să înţelea'ă că fericirea,pacea şiseninătatea nu-ţi aparţin numai ţie, ci sunt reflectarea în )iaţa ta a 6iinţei ce)a simţi întotdeauna în lar'ul Său. ;u lăsa această anticipare a ceea ce )a )eni să te distra'ă de la lucrarea ce îţistă înainte. ;u-ţi înpuia capul cu amănuntele acestei )i iuni, ca să le e2puiapoi, prin e2trapolări raţionale. +ncearcă să simţi Spiritul pre ent în tot ce spus, întrupea ă-l practic în traiul tău de i cu i. Vi iunea este reală, dar paşi mai trebuie făcuţi, pentru ca tot ceea ce este deja să)%rşit de Spirit să desă)%rşească la fel şi pe păm%nt. &rin tine se )or face aceşti paşi, eştimecanismul pe care domnul l-a desemnat pentru a-şi implementa Voia întăr%mul formei.+n liniştea fiinţei tale lăuntrice, ia le'ătura cu :l. 0ob%ndeşte claritatea,3otăr%rea şi călău irea Sa. Atunci c%nd )ei primi instrucţiuni şi )ei descodomeniul în care poţi sluji celorlalţi, porneşte şi du la îndeplinire ceea cetrebuie făcut.Suntem pre'ătiţi să ne unim, în comuniune conştientă, cu acei membri aispeciei )oastre care au trăit moartea şi renaşterea psi3olo'ică. (otuşi, înainteajutorul nostru să se poată materiali a,trebuie să e2iste mai multe desc3ideni)elele umane. ;u putem comunica acum cu acei oameni ale căror c%mpu)ibraţionale sunt denaturate de factorii e'oului, de reacţii emoţionale, deconceptuali are e2cesi)ă pe a2a trecut-)iitor. +n asemenea ca uri,pre enţanoastră ar forţa tiparele lor )ibraţionale să se alinie e cu ale noastre, răpindîn mod prematur o porţiune din propria lor identitate. &utem să lucrăm nucu aceia care sunt perfect conştienţi cine sunt şi ce fac. 1u ei, uniunea de)inre-uniune.:ste de importanţă 3otăr%toare să-ţi aminteşti ori'inea şi rostul.1obor%rea materie şi-a atins punctul inferior e2trem. &entru ca toate lucrurile cu careidentifici să nu fie ani3ilate în colapsul entropic, trebuie să începi să te tretrebuie să începi să trăieşti.+n toţi aceşti ani ai istoriei )oastre ai fost mort faţă de cea mai mare şiimportantă parte a ta. 0ar timpul petrecut în sarcofa' s-a împlinit. ;u )ei maifi mistuit de focurile necredinţei. +nalţă-te, aşadar, din focurile i'noranţei şalătură-te din nou trăirii cosmice. A sosit timpul separării.;u sunt dec%t docăi în faţa ta4 poţi păşi în inocenţa celor care se încred în 0umne eu sau po

$ $


26/56

pieri în colapsul iminent al sistemelor tale raţionale. 1e întotdeauna, tu eşticare ale'e.

CAPIT9LUL / " UN UNI@ERS PSI 9L9


27/56

&artea ta embrionară a luat sf%rşit, 'estaţia este completă, momentul naşteeste aproape.1a să reintri în &re enţa lui 0umne eu, trebuie mai înt%i să părăseşti pre enţa Satanei. Ai trăit în pre enţa Satanei în toţi anii istoriei)oastre.1uprins de teamă, ai fost dus departe de sălaşul tău din starea de 'raai fost dus în ad%ncul forţelor elementale şi ale tiparelor de ener'ie concenAcum a sosit clipa să părăseşti această înc3isoare. ;u trebuie să )ă părăsiţitrupurile fi ice, nici obiectele planului fi ic, ci trebuie să părăsiţi interpret)oastre pri)ind aceste obiecte şi trupuri. !nterpretările şi definiţiile nu reflecdec%t deformarea perspecti)ei )oastre subiecti)e.!nterpretările sunt cele care se interpun între tine şi claritatea percepţiei de )ei a)ea ne)oie ca să îndeplineşti lucrarea ce te aşteaptă.(rebuie să te despride ele, odată cu '%ndurile tale, cu )isele tale, cu speranţele şi temerile tale.Acestea s-ar putea să ţi se pară nişte lucruri nesemnificati)e, eterice, plutinuşor prin minte, dar nu te lăsa indus în eroare de lipsa lor aparentă de subs:le sunt substanţa din care sunt plămădite ră boaiele, )estitorii morţii, a'enţmaladiilor şi ai distru'erilor. 1u ener'ia pe care le-o dai prin atenţia ta,ele au puterea să sc3ilodească o planetă întrea'ă. +ţi aduci aminte de &omul dinmijlocul Grădinii


28/56

este trecutul, iar suflul său este )iitorul. Acti)at de )ino)ăţia ta orientată spretrecut şi de teama ta orientată spre )iitor, te urmăreşte ca o )astă umbrăcosmicăJ îşi aruncă nă)oadele fricii în apele conştiinţei tale, apoi le retra'e fr%n'3iile raţiunii înapoi, în trecutul apăsat de )ino)ăţie.&entru a ilustra acest lucru, pre enţa ta ar putea fi comparată cu o membraelastică, destinată să fie umplută p%nă la refu cu ener'ia şi puterea Vieţii. două spintecături enorme în plinul ei, )ino)ăţia şi teama lasă să se scur'ă preţioasa substanţă )itală, lăs%ndu-te slăbit,ineficient şi efemer, folosind totimpul propria substanţă )itală pentru a acti)a toate lucrurile de care te temi:ste uşor să in)erse i această situaţie. +n'ăduie-ţi să mori faţă de trecut şitre eşte-te în momentul pre ent. 0e ce ai e itaISunt c3iar at%t de cuprine2perienţele tale din trecut, înc%t pot asi'ura ba a pentru a înţele'e tot ceînt%mpini în pre entI oare merită ele într-ade)ăr autoritatea şi credibilitatecare le-o daiI 1%t de atent ai fost la factorii pre enţi în momentul manifeslorI dacă eşti at%t de preocupat de "e2perienţă", c%t de atent )ei fi la ceea înt%mplă în acel momentI 8nde îţi este atenţia acumI:şti acolo unde te duce atenţia. 0e fapt, eşti c3iar atenţia ta.0acă atenţia îţi efra'mentată, tu eşti cel fra'mentat. 1%nd atenţia îţi este în trecut, eşti în trec1%nd atenţia îţi este în momentul pre ent eşti în &re enţa lui 0umne eu şdumne eu este pre ent în tine.+n'ăduie-ţi să mori faţă de tot ceea ce nu e2istă cu ade)ărat şi descoperă cee2istă.


29/56

acelea care nu au e2istenţă dec%t în cadrul concepţiilor tale, sunt lucrurilenu au nici o realitate în afară de realitatea pe care le-o dai tu.(ot ce îţi esteesenţial )a fi menţinut de puterea creatoare a 0umne eului 1el Viu (ot cemenţii, prin folosirea eronată a capacităţilor tale creatoare, )a ser)i numai limplicarea în domenii unde ener'iile tale )itale ajun' să fie 'reşit canali ate în cele din urmă, disipate. @rice credinţă, orice concept, orice con)in'ere pcare o ai şi care o'lindeşte cu ade)ărat ceea ce este pre ent în 7intea lui0umne eu, se )a afla şi acolo, de cealaltă parte a procesului psi3olo'ic. Aşanu ai de ce să te temi, lepăd%ndu-te de aceste lucruri. (ot ce a fost sfinţit d0umne eu )a continua să e2iste. Va pieri numai ceea ce a căutat să te înşelelipsindu-te de propriul tău destin. :ste într-ade)ăr foarte simplu4 renunţă latoate şi )e i ce îţi păstrea ă 0omnul.@rice e itare pe care o simţi do)edeşte o încredere persistentă în teamă şiraţiune. !ată eii mincinoşi ai )eacului acesta. :i )or continua să te înrobeasc%tă )reme nu-ţi )ei restitui încrederea !ubirii şi Vieţii. Ai încredere absolu0umne eu, şi Ade)ărul proiectului Său 0i)in îţi )a fi re)elat în orice situaţieAcest proiect este manualul tău de lucru. !'noră-l, în fa)oarea propriilor taleinterpretări, şi )ei i'nora astfel proiectul propriei tale identităţi. !nformaţiiconcrete pentru fiecare situaţie sunt furni ate constant de sursa cunoaşteriiinfinite. 0e ce să nu te încre i în eaI&rimul tău impuls )a fi întotdeauna, aşa cum a fost întotdeauna,instrucţiun pro'ramatică de la ni)elul sistemului tău de anali ă subliminală, sfatul1reatorului tău. Acesta )a fi un mesaj direct de la Sinele tău ade)ărat, impu)ieţii, poarta către tot ce numeşti 1er.:ste sc%nteia spontană a di)inităţii, aşcum se diferenţia ă prin tine în conte2tul situaţiei tale. :a poate aprecia şie)alua factorii pre enţi în orice situaţie, cu o )ite ă care depăşeşte cu mult proces de '%ndire raţională.Ai la îndem%nă toate informaţiile pertinente din uni)ers,pur şi simplu la ce1%nd )ei fi conştient de totalitatea ta, impulsul )ital îţi )a transmite tot ce ane)oie să ştii, în orice situaţie dată. 7esajul său )a )eni întotdeauna sub form primului tău impuls spontan. 6ii atent.

CAPIT9LUL 3 " DANSUL @IEŢII

1opil fiind, tendinţa ta conceptuală nu era încă pe deplin definităJîncă mai păstrai capacitatea de a intra în ţinuturile fiinţării eterne. 6iind copilul trelui 0umne eu, )ei fi din nou în măsură să 'răbeşti sau să încetineşti scur'eretimpului, să opreşti picăturile de ploaie pe 'eam sau ră boiul din @rientulmijlociu. A)%nd conştienţa eternităţii în fiecare moment, cu sistemele talein)oluntare de anali ă a datelor furni %ndu-ţi rapoarte infailibile, de mii d pe secundă, )ei a)ea suficient timp să aprecie i corect toţi factorii pre enţimomentul oricărei circumstanţe care ţi se pre intă.

# $


30/56

Vei determina cursul optim de acţiune, cu uşurinţa şi 'raţia unui dansator. Vale'e întotdeauna calea reacţiei optime, nu pentru că ţi-ar lipsi libera )oinţă pentru că o asemenea cale repre intă pentru tine at%t calea re istenţei minc%t şi calea ma2imei împliniri. ;u îţi )ei folosi libera )oinţă spre a face 'reşinutile, ci spre a afla ce rol ai putea juca în mod creator în cadrul între'uluiNotăr%ndu-te să faci Voia lui 0umne eu, )ei descoperi unica şi ade)ăratalibertate.1apacitatea ta de funcţionare )a atin'e perfecţiunea potenţialului său şi )eiînt%mpina puţine dificultăţi în corectarea di armoniei din situaţia )oastrăistorică.(răind în această stare de 'raţie, )ei funcţiona asemeni unui computerJsupra)e'3ind )ariabilele fiecărei situaţii date, determin%nd tiparulcomportamental optim, parcur'%nd datele, ajust%ndu-te pentru date noi, iaiar, de mai multe mii de ori pe secundă. (oate datele le'ate de o anumităsituaţie )or fi procesate la ni)elul inconştientului.Ca ni)elul conştientului, întotdeauna îţi )ei da seama de cursul acţiunii carefoloseşte optim potenţialului disponibil al tuturor factorilor pre enţi în acesituaţie. 7ecanismele de control intern, reîntoarse în cele din urmă la impuldirecti) al Vieţii, )or a)ea 'rijă de asta în mod inconştient. (otul )a fi la fel desimplu şi de natural ca şi respiraţia. +ncrederea în proiectul pe care 0umnel-a inte'rat deja în corpul tău este c3eia pentru acest nou tip de funcţie.+ţi poţi ima'ina ce ane)oios ar fi dacă ţi s-ar cere să-ţi asumi răspunderea pentru toate sistemele autonome din corpul tăuI +ntr-un anumit sens, asta c%nd nu ţii seama de sistemele tale autonome de procesare a informaţiei, drespect pentru un proces de '%ndire raţională.0in punct de )edere istoric, mintea ţi-a fost preocupată de suprasaturarea cudate sen oriale, care nu au fost niciodată destinate prelucrării conştiente.6uncţia ta conştientă este într-un alt domeniu,cel al creaţiei spontane, aldansului, al mu icii şi al înc%ntării, căci asta )ei începe să faci şi atunci c%)ei fi recăpătat încrederea în impulsul Vieţii. Vei începe să danse i - să dandupă mu ica sufletului tău.:2istă şapte canale )ibraţionale primare menţinute în cadrul corpului)ibraţional 'lobal al fiinţei planetare. +n fiecare din aceste şapte canale e2isşapte sub-canale. :2ecutarea conştientă a responsabilităţilor tale creatoare î proiectul 'lobal )a a)ea loc printrunul sau altul din aceste canale primare.0escoperirea ni)elului la care ai fost proiectat să funcţione i nu )a )eni princonceptuali are, ci prin sensibili area ta lăuntrică faţă de sentimente, )ibraritmuri planetare. @dată ce te-ai acordat cu aceste ritmuri, )ei afla că sarcinfuncţionare pe care trebuie să le îndeplineşti sunt c3iar lucrurile pe care docel mai mult să le faci. ;emaifiind le'at de responsabilităţi false, născute din teamă şi dependenţă fde tiparele trecutului, )ei pune m%na pe uneltele îndeletnicirii tale şi te )ei

FL


31/56

desfăta cu împlinirea creatoare a Voii lui 0umne eu.Cucr%nd în această nouă modalitate, fiecare )a au i notele propriei sale safuncţionale şi )a e2ecuta dansul îndeplinirii acelei obli'aţii anume. &e fiecacanal primar,toate melodiile )or a)ea acelaşi ritm şi aceleaşi notefundamentaleJ fiecare canal )a fi într-o relaţie de armonie cu toate celelalte jurul tău, pe întrea'a planetă, )or răsuna melodii ale bucuriei, sincroni ate perfect una cu cealaltă,c%nt%nd împreună, într-o orc3estraţie perfect ec3io simfonie perfectă. Acesta este c%ntecul de dra'oste al 1reatorului pentru planeta (erra.+n această stare de 'raţie, nu )ei mai fi constr%ns de dictatele în'uste aleinterpretărilor tale raţionale. ;u )ei mai fi ţinut pri onier de structura propritale concepţii. Vei fi liber să pluteşti într-o oscilaţie ritmică şi )oioasă, întrerealitatea ta ca totalitate nemanifestată a lui 0umne eu şi realitatea ta ca proiecţie funcţională a Sa concreti ată în formă. Abord%nd direct sistemeinformaţionale ale fiinţei eterne,specia ta )a conduce (erra către o eră deneconceput a binecu)%ntării şi prosperităţii.&roiectul ade)ăratei tale lucrări aici, pe (erra, e2istă deja înăuntrul tău. ;u ane)oie de instrucţiuni de unde)a din e2teriorul tău, nici din această carte, nidintr-o altă carte din )ec3ime, nici de )reo altă persoană, obiect sau e)enimAceste lucruri pot fi utile uneori, dar sarcina ta primară este să-C tre eşti p1ristos cel )iu în inima ta. !ată ade)ărata ta identitate. :2primă-l pe 0umneîn tot ceea ce eşti şi lasă deoparte toate c%rjele care te-au ajutata să tra)ersistoria,împleticindu-te.Voi sunteţi mijlocul prin care 0umne eu iubeşte creaţia. Voi sunteţidispo iti)ul prin care apar ener'iile catali atoare în etapa finală a procesulucreaţie. Sunteţi înalţi preoţi şi preotese, in)esti'aţi cu autoritatea de a pre esin'ura Citur'3ie reală, Citur'3ia cosmică a lumii, în care materia este ridicacu afecţiune, în &re enţa lui 0umne eu şi impre'nată cu puterea şi )iaţaSpiritului.6ii conştient, aşadar, copil al luminii, de importanţa ta proprie, nu ca oidentitate a e'oului indi)idual, ci ca un element component 3otăr%tor înstructura între'ii 1reaţii. Cucrurile pe care le faci a i,lucrurile pe care le )eiface m%ine, lucrurile pe care le )ei face săptăm%na )iitoare - au o semnifimult mai mare dec%t bănuieşti.6ii conştient de tot ce faci, pentru că tu eşti săm%nţa, ori'inea multor lucrucare )or )eni. &rin faptele tale de a i )or fi create şi distruse lumi uriaşe. Acum un telescop îndreptat spre o stea îndepărtată trebuie mişcat cu un sin'umilimetru la punctul de sprijin pentru a se deplasa cu mulţi ani-lumină lacelălalt capăt, la fel eşti şi tu într-un loc de început asupra unor lumi )iitoarîncă nenăscute.6ii conştient de toate acestea. 6ii conştient de tine însuţi. 6ii conştient deresponsabilitatea ta. :2istenţa în aceste lumi ale formei este un pri)ile'iu

F $


32/56


33/56

deplasare fundamentală a identităţii. "(u" nu eşti trupul tău. ;u eşti '%nduriltale. ;u eşti ceea ce simţi, nici rolul nici e2perienţa ta. "(u" eşti însuşiSpiritului )ieţii, dans%nd în lut, desfăt%ndu-te cu pri)ile'iul minunat alîntrupării, e2plor%nd tăr%murile materiei, binecu)%nt%nd (erra şi totul di&rocesul psi3olo'ic care declanşea ă această conştienţă are loc în moment pre ent. (rebuie să fii aici, pe deplin pre ent, ca să îl trăieşti. ;u este 'reu. 6numai conştient de ceea ce faci. 0acă tai p%ine, nu te '%ndi că îţi este seteasculţi ce )orbeşte un prieten,nu te '%ndi la ce îi )ei spune tuJ dacă măn%nte '%ndi la ce o să faci după aceea, ci arată (errei aprecierea atenţiei taledepline.+n orice acti)itate ai fi antrenat, fii pe deplin conştient acolo.Aceasta te )aatra'e în pre enţa lui 0umne eu şi îţi )a arăta, repede,care porţiuni din )iaţaau cea mai mare ne)oie să fie puse la punct.&roblema nu este c%t din &re enţa lui 0umne eu poţi să aduci în )iaţa tadin )iaţa poţi să aduci în pre ent. &re enţa lui 0umne eu este pretutindenai dec%t să o cuprin i, conştient, cu atenţia.@dată ce ai în)ăţat să îţi concentre i atenţia asupra momentului pre ent, pîncepe să recur'i la facultăţile tale intuiti)e pentru a te orienta. Aceste surseintuiti)e sunt le'ătura directă cu fiinţa ta.Acordă-le încredere. ;u te )or înşela. :le se înalţă in)oluntar din ad%ncurilefiinţei tale, aidoma suflului respiraţiei taleJ te informea ă, în mod instantadespre tot ce trebuie să ştii, în orice situaţie. +ţi furni ea ă o e)aluare a sit ba ată pe înţelepciunea infailibilă a 1reatorului tău, care îţi indică tiparulcomportamental optim, pe care îl ai la dispo iţie, în orice împrejurare. :le t pot ajuta în )iitor, dar pot fi călău a ta nepreţuită în momentul de faţă.S-ar putea ca, urm%nd aceste impulsuri intuiti)e, să încalci multe din fostetale tipare comportamentale, dar nu sta pe '%nduri, lasă-le deoparte. 1ontincu încrederea unui copil. Va fi mult mai bine pentru tine să spar'i, acum şi dunul sin'ur, tiparele din )iaţa ta care nu sunt armoni ate, dec%t să aştepţi pc%nd intensitatea )ibraţională în creştere, în)ăluind atmosfera (errei, le )aspar'e în locul tău. !nformaţia de care ai ne)oie este 'ra)ată în compo iţiastructurală a fiecărei celule din corpul tău. !a le'ătura cu ea, acolo.!nter)alul care e2istă între impulsul tău )ital iniţial şi e)entuala saimplementare sau respin'ere poate să pară un lucru neînsemnat, dar c%nd iconsiderare c%te asemenea inter)ale e2istă în decursul unei ile obişnuite c%tă ener'ie umană colecti)ă se scur'e în aceste inter)ale, răm%i uluit. Aceeste desc3iderea prin care întrea'a )oastră specie este secătuită de însăşisubstanţa ei )itală. &entru a înfăptui lucrarea care te aşteaptă, nu îţi poţi peo asemenea risipă.1ondiţionarea culturală te-a con)ins că retra'erea atenţiei de la considerarearaţională a înt%mplărilor trecute şi a posibilităţilor )iitoare ţi-ar ciunticapacitatea de a-ţi împlini responsabilităţile. 0ar ade)ărul este că acest lucr

FF $


34/56

te-ar pune în libertate, pentru a-ţi putea îndeplini ade)ăratele taleresponsabilităţi.


35/56

puţin important în raport cu altcine)a. Vei înceta să te mai identici cu formindi)iduală şi )ei începe să te identifici cu colecti)itatea 6iinţei tale, cu spirilui 1ristos. 1ristos este numele dat omului, odată ce s-a tre it din umbramateriei. 1ristos este numele fiinţei unice şi unificate, care este totalitateaconştiinţei umane colecti)e."!dentificarea cu 1ristos este c3eia timpurilor cte aşteaptă."+n ilele ce )or )eni, tot ce te-a ţinut separat şi deoparte )a e2ploda odată celiberarea între'ului tău potenţial. ;iciodată nu )ei mai a)ea ne)oie să te umfîn pene, d%ndu-ţi o importanţă ima'inară,deoarece îţi )ei da seama că eşti mmai important dec%t ai îndră nit )reodată să )ise i. ;u )ei mai face )reodat'reşeala de a confunda identitatea ta ca formă cu ce)a mai mare dec%t ea. Aîn cadrul formei, te )ei )edea ca o fiinţă a luminii într-un uni)ers de fiinţee'ale,toate esenţiale pentru între'. 0incolo de formă, în 1ealaltă realitate,)ei trăi totalitatea sinelui tău, fiind pe deplin conştient cine eşti.:şti &re enlui 0umne eu. 0umne eu este pre ent pe (erra datorită ţie. @dată ce )ei ficapabil să te desc3i i complet la semnificaţia acestui ade)ăr, el )a de)enirealitatea predominantă a e2perienţei tale in-formate. Vei începe să c%nţi pta din Simfonia planetară, cu uşurinţă şi claritate. 0e îndată ce )ei începe să pri)eşti în afara ta, fiind definit indi)idual, spre lumea din jurul tău, să )e icum ai putea de)eni folositorJ de îndată ce )ei începe să ser)eşti în capacita pentru împlinirea căreia ai fost creat, )ei începe să iei parte la pacea şi feric1reatorului tău. Vei trăi o stare de conştiinţă într-at%t de superioară celor tînainte, înc%t )iaţa ta anterioară îţi )a părea doar un )is.Acum este momentul să te faci folositor 0omnului.


36/56

frun elor ce se desprind de copac, în toamna anului. re)endică-ţi identitate1ristos şi fă-ţi sălaş în noua lume, c3iar pe măsură ce ea capătă formă sub tăi. ;u-ţi îndrepta atenţia asupra lumii ce polari ea ă spre e'oism şi teamă. ;u datenţie )ec3iului care se năruie în jurul tău. 1e a fost, în cur%nd nu )a mai Casă morţii să-şi în'roape morţii şi concentrea ăte asupra noului. 0acă eştistare să )e i mai mult binele dec%t răul din cultura contemporană, continulucre i în cadrul acelei culturi,în orice calitate ţi se pare nimerită.


37/56

)ederea tre irii ei colecti)e.1%te)a dintre aceste centre )or a)ea o orientare şi particularitate specifică.Altele )or fi mai electrice şi mai uni)ersale.0ar toate cele care sunt cu ade)ăde partea noului )or fi unite în spiritul )ieţii în aflu2. +n fiecare dintre acestcentre, indiferent de forma lor indi'enă,pre enţa Vieţii conştiente )a 'enera atmosferă în care indi)i i sinceri, ce intenţionea ă să treacă prin procesul psi3olo'ic, şi să participe la lucrarea 0omnului, pot face ajustări necesare,de)enind ferm ancoraţi pe căile Spiritului.+n acest moment e2istă multe asemenea locuri.Vor apare şi mai multe în timdeceniilor ce au mai rămas din această perioadă de tran iţie. a )remea c%n'eneraţia )iitoare )a atin'e maturitatea, )a e2ista o reţea lar' răsp%ndită deastfel de insule. Ca acea )reme,pentru oameni )a de)eni un lucru obişnuit s petreacă întrea'a e2istenţă în cadrul acestor comunităţi. :ra )iitoare nu )a fi prelun'ire a atitudinii indi)idualiste. +n timpul procesului de tran iţie, mul)or )edea că e bine să fii în preajma celor care au făcut sau fac ajustările)ibraţionale necesare. 8n mediu ocrotitor, plin de înţele'ere, poate accelera procesul, în mod considerabil.


38/56

e2istente şi de a o distribui, în mod corespun ător. Această funcţie îi )a imîn toate aspectele comunicării, nu ca obser)atori, ci ca pro'ramatori şidirectori.Sistemele )oastre de comunicaţie au aşteptat această i. :le au fost create pentru acest moment. ;u te feri de te3nolo'ia disponibilă.0eşi s-a abu at de ea în trecut, aflată în m%ini iubitoare, ea poate să transfconştiinţa planetei )oastre mai repede şi mai eficient dec%t ar fi altfel posiAcestea sunt unelte pentru m%na 0omnului. ;u )ă temeţi de el, ci iubiţi-le şfolosiţi-le pentru a răsp%ndi mesajul iubirii spre toţi cei ce nu au în)ăţat înintre în re onanţă cu alte canale,mai directe, dinăuntrul lor.+n era ce )ine,metodele )oastre te3nolo'ice de comunicaţie )or fi scoase dinde către un sistem de sc3imb informaţional mult superior lor. +n )remea acnimeni nu )a mai a)ea ne)oie de sistemele folosite acum şi numai c%ţi)a le'ăsi amu ante. +nsă acum, pentru scurtă )reme, ele constituie )e3icule pentmari transformări.6olosiţi-le înţelept şi cu discreţie.+n această cultură a ştiinţei de carte, )ei lucra cu ajutorul cu)intelor,dar înţe bine că nu at%t ele )or răsp%ndi mesajul, c%t spiritul lor pe care tu însuţi stare să-l pui în fiecare cu)%nt.Ale'e-ţi cu)intele cu atenţie şi înţelepciune - sau, şi mai bine, lasă Spiritul salea'ă pentru tine. 0ă-ţi seama, însă, că ele nu sunt dec%t repre entări ale uade)ăr mai cuprin ător.1aută ca acest ade)ăr să-ţi fie clar ţie însuţi şi cu)inttale )or reflecta această claritate. 7ulţi nici măcar nu îşi )or aminti ce au auci doar că s-au simţit mai uşuraţi şi mai plini de )iaţă, în urma pre entării tAşa şi trebuie să fie. ;u-ţi face reclamă nici ţie, nici or'ani aţiei. 1ei ce sunmeniţi să te 'ăsească şi să lucre e cu tine, o )or face.+n timp ce acti)itatea centrului )ostru începe să înflorească în lumina timpua orilor, nu '%ndi că )oi aţi fost special aleşi sau oarecum superior celorlacare lucrea ă în altă parte. 1entrul )ostru este cel potri)it )ouă, probabil. +nacelaşi ade)ăr poate fi trăit în forme diferite şi identificarea strictă cu o formoric%t de fa)orabilă Spiritului, nu este dec%t o prelun'ire a e'oului.(oate fiinţele în curs de tre ire sunt e'ale 0omnului. (oate or'anele ce setre esc în corul lui 1ristos sunt la fel de importante pentru lucrarea ce trebfăcută. 1u c%t )ei putea folosi mai mult forma fără a o scoate în e)idenţă, cat%t mai puternic )a fi impactul Spiritului.+nţele'e că, deşi )oi sunteţi instrumentele sc3imbării, nu )oi,în sens indi)idu)eţi produce sc3imbarea, ci 1reatorul care pătrunde în istoria )oastră. &emăsură ce fiinţa Sa în)eleşte atmosfera )ibraţională, sc3imbarea )a sur)eni sau fără participarea unui 'rup anume. 7enţionăm acest lucru nu pentru ascădea din importanţa rolurilor pe care le )or juca 'rupurile sau indi)i ii.0anu cădeţi sub )raja e'oului. 6iţi simpli în moti)aţie şi acţiunile )oastre )ora)ea o semnificaţie mult mai mare.0acă se înt%mplă să ajun'i la o părticică din acest ade)ăr, accept-o şi respec

F

Carey, Ken - Transmisiunile Semintiei Stelare

Documents

Transcript of Carey, Ken - Transmisiunile Semintiei Stelare