Decizii Iccj Civil 01-12-20092

5/14/2018 Decizii Iccj Civil 01-12-20092 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/decizii-iccj-civil-01-12-20092 1/70

DECIZIILE DE ÎNDRUMARE ŞI DECIZIILE DE ADMITERE A RECURSURILOR ÎN INTERESUL LEGII

PRONUNŢATE DE INSTANŢA SUPREMĂ ÎN MATERIE CIVILĂ(dispozitivele hotărârilor, 1956-2009)

Actualizat Jud. Cristi Danileţ, vicepreşedinte Judecătoria Oradea01.12.2009 Gref. Ioana Vaida, Judecătoria Oradea

ANUL NR.DECIZIE

OBIECT SOLUŢIE

2009 DRIL nr. 28 Dreptul muncii

Curtea de conturi. Primade concediu

Prima de concediu prevăzută de art. 35 alin. 2 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată, cumodificările şi completările ulterioare, nu se acordă controlorilor financiari (în prezent auditori publici externi) şi celorlalte categoriide personal contractual care îşi desfăşoară activitatea în cadrulCurţii de Conturi.


Funcţionari publici.Supliment post şi

treaptă de salarizare

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 31 alin. 1 lit.„c” şi „d” din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată, stabilesc că în lipsa unei cuantificări legale nuse pot acorda pe calea judecătorească drepturile salarialeconstând în suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare.

2009 DRIL nr. 6 Drept civil

Cheltuieli de înmormântare.

Prescripţie

Dispoziţiile art. 728 raportate la art. 774, art. 775, art. 777 şi art.896 din Codul civil şi ale art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor laprescripţia extinctivă, republicat, se interpretează în sensul căcererile privind lichidarea pretenţiilor referitoare la cheltuielile de înmormântare şi respectarea tradiţiilor religioase ce compunpasivul succesoral sunt prescriptibile în termenul general deprescripţie atât în situaţiile în care sunt formulate în cadrul acţiuniide ieşire din indiviziune, cât şi atunci când sunt formulate pe caleseparată.

2009 DRIL nr. 4 Drept procesual civil

Învestirea cu formulăexecutorie Biletul la

ordin, cambie, cec

Dispoziţiile art. 3741 din C.pr.civ, raportate la art. 61 din Legea nr.58/1934, cu modificările şi completările ulterioare, şi, respectiv, laart. 53 din Legea nr. 59/1934, cu modificările şi completărileulterioare, se interpretează în sensul că biletul la ordin, cambia şi

cecul se învestesc cu formulă executorie pentru a fi puse înexecutare.2008 DRIL nr. 46 Dreptul muncii

Spor confidenţialitate.Magistraţi şi personal

auxiliar.

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 99 alin. (1)lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şiprocurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,raportat la art. 16 alin. (1) si (2) din Codul deontologic almagistraţilor, şi ale art. 78 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privindstatutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, modificată şicompletată, raportat la art. 9 din Codul deontologic al acestora,constată că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, precum şipersonalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor deconfidenţialitate de 15%, calculat la indemnizaţia brută lunară,

respectiv salariul de bază brut lunar.2008 DRIL nr. 45 Dreptul asigurărilor sociale

Dispoziţiile art. 141, raportate la dispoziţiile art. 13 si 14 din Legeanr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi

1



Veteran de război.Decoraţii. Calcul renta

lunară.

ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, astfel cum a fostcompletată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2004,aprobată prin Legea nr. 210/2004, se interpretează în sensul cărenta lunară se calculează conform prevederilor art. 13 si 14 dinlege, în raport cu solda de grad şi/sau solda de funcţie, după caz,ale unui sublocotenent din Ministerul Apărării Naţionale.

2008 DRIL nr. 41 Dreptul muncii Litigii personal medical -unităţi sanitare. CAS

În litigiile dintre personalul medical şi unităţile sanitare având caobiect plata unor sume de bani reprezentând drepturi salariale,casele de asigurări sociale de sănătate nu au calitate procesualăpasivă.

2008 DRIL nr. 40 Dreptul asigurărilor sociale

Pensionare 1 iulie 1977-31 martie 2001. Grupă

specială de muncă

Dispoziţiile art. 77 alin. (2) raportat la art. 43 alin. (1) şi (2) dinLegea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturide asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul completde cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentrupersoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul1 iulie 1977-31 martie 2001 şi care şi-au desfăşurat activitatea îngrupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 dinLegea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şiasistenţă socială.

2008 DRIL nr. 33Legea 10/2001.

Revendicare. Imobilepreluate abuziv în

perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989.

Cu privire la acţiunile întemeiate pe dispoziţiile dreptului comun,având ca obiect revendicarea imobilelor preluate în mod abuziv înperioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, formulate dupăintrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 şi soluţionate neunitar deinstanţele judecătoreşti, s-a stabilit că în caz de concurs dintrelegea specială şi legea generală se rezolvă în favoarea legiispeciale, conform principiului specialia generalibus derogant ,chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială. Încazul în care sunt sesizate neconcordanţe între legea specială,respectiv Legea nr. 10/2001, şi Convenţia europeană a drepturilor omului, aceasta din urmă are prioritate. Această prioritate poate fidată în cadrul unei acţiuni în revendicare, întemeiată pe dreptulcomun, în măsura în care astfel nu s-ar aduce atingere unui altdrept de proprietate ori securităţii raporturilor juridice.

2008 DRIL nr. 32 Drept procesual civil

Litigii evaluabile în bani

Dispoziţiile art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a şi b şi art. 282/1 alin. 1din C.pr.civ, se interpretează în sensul că, în vedereadeterminării competenţei materiale de soluţionare în primăinstanţă şi a căilor de atac, sunt evaluabile în bani litigiile civile şicomerciale având ca obiect constatarea existenţei sauinexistenţei unui drept patrimonial, constatarea nulităţii, anularea,rezoluţiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturipatrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriuprivind restabilirea situaţiei anterioare.


Personal auxiliar instanţe şi parchete.Indemnizaţie 10%.

Dispoziţiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 privindsalarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată, şi ale art. 3 alin. (8) din OrdonanţaGuvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar dincadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângăacestea, precum şi din cadrul altor unităţi din sistemul justiţiei seinterpretează în sensul că indemnizaţia lunară de 10% din salariulde bază nu se cuvine decât categoriilor de grefieri expres şilimitativ prevăzute de normele mai sus menţionate.


Funcţionari publici dininstanţe şi parchete.

Drepturi alepersonalului auxiliar

Dispoziţiile art. 40 şi 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernuluinr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pe anul 2005, aprobată cumodificări şi completări prin Legea nr. 76/2005, ale art. 42 dinOrdonanţa Guvernului nr. 2/2006 privind reglementareadrepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici

pentru anul 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legeanr. 417/2006, şi ale art. 41 din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a

2



altor drepturi ale funcţionarilor publici până la intrarea în vigoare alegii privind sistemul unitar de salarizare şi alte drepturi alefuncţionarilor publici, precum şi creşterile salariale care se acordăfuncţionarilor publici în anul 2007, aprobată cu modificări şicompletări prin Legea nr. 232/2007, se interpretează în sensul căfuncţionarii publici din cadrul instanţelor şi parchetelor nu

beneficiază de drepturile băneşti reglementate de legislaţiaspecifică personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi al parchetelor de pe lângă acestea.


Spor de 50% pentru riscşi suprasolicitare

neuropsihică

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 47 dinLegea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi alepersonalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată,constată că judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, precum şipersonalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50%pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, calculat laindemnizaţia brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, şidupă intrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 83/2000,aprobată prin Legea nr. 334/2001.

2008 DRIL nr. 16 Dreptul asigurărilor

sociale

Pensie de invaliditategrad II. Ales local.

Cumul

Dispoziţiile art. 5 alin. 1 pct. II, art. 94 alin. 1 lit. d din Legea nr.

19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi deasigurări sociale, modificată şi completată, raportate la dispoziţiileart. 36 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali,modificată şi completată, se interpretează în sensul că:persoanele alese în funcţii de consilieri locali pot cumula pensiade invaliditate gradul II cu indemnizaţia corespunzătoare funcţieielective.

2008 DRIL nr. 15 Drept procesual civil Şedinţă publică.

Procedurănecontencioasă.

Dispoziţiile art. 121 alin. 1 din C.pr.civ1 se interpretează în sensulcă sunt aplicabile şi la judecata în primă instanţă a cererilor privitoare la procedurile necontencioase, cu excepţia cazurilor când legea dispune altfel.


Tichete de masă.Personal din justiţie

Dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 142/1998 seinterpretează în sensul că alocaţia individuală de hrană sub formatichetelor de masă nu se poate acorda judecătorilor, procurorilor,personalului auxiliar de specialitate şi funcţionarilor publici, iar pentru personalul contractual din cadrul instanţelor şi parchetelor aceste beneficii nu reprezintă un drept, ci o vocaţie, ce se poaterealiza doar în condiţiile în care angajatorul are prevăzute înbuget sume cu această destinaţie şi acordarea acestora a fostnegociată prin contractele colective de muncă.

2008 DRIL nr. 7

Sindicat.Reprezentativitate.

Organizaţiile sindicale din unitate sunt reprezentative dacă îndeplinesc în mod alternativ fie condiţiile prevăzute de art. 17alin. (1) lit. c) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv demuncă, republicată, respectiv să aibă statut legal de organizaţiesindicală şi numărul de membri ai sindicatului să reprezinte celpuţin 1/3 din numărul salariaţilor unităţii, fie condiţia prevăzută deart. 18 alin. (3) teza finală din lege, în sensul de a fi afiliate la oorganizaţie sindicală reprezentativă.

2008 DRIL nr. 6 Drept comercial

Dizolvare societate.Recurs.

Dispoziţiile art. 237 alin. 5 din Legea nr. 31/1990 privindsocietăţile comerciale, republicată, se interpretează în sensul că:hotărârea prin care s-a respins cererea de dizolvare a uneisocietăţi comerciale poate fi atacată cu recurs în condiţiileprevăzute de acest text de lege.

2008 DRIL nr. 5 Drept civil – contracteLegea 85/1992.

Contracte încheiateulterior apariţiei legii.

Dispoziţiile Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţiicu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurileunităţilor economice sau bugetare de stat, republicată, suntaplicabile şi în cazul contractelor de închiriere încheiate dupădata intrării în vigoare a acestui act normativ.

2007 DRIL nr. Dreptul muncii Dispoziţiile art. 100 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea

1 Şedintele vor fi publice, afară de cazurile când legea dispune altfel.

3



LXXXVII(87) Magistraţi. Primă de

asigurare. Decontare

judecătorească se interpretează în sensul că magistraţiibeneficiază de decontarea primelor de asigurare pentru viaţă,sănătate şi bunuri, numai în măsura în care cazul asigurat s-aprodus în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cuacestea.

2007 DRIL nr.

LXXXVI(86) Uzucapiune. Cartefunciară. Decretul-lege115/1938. Legea 7/1996

În situaţia prescripţiilor achizitive începute sub imperiul Decretului-

lege nr.115/1938 şi împlinite după intrarea în vigoare a Legii nr.7/1996, acţiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietateprin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate dedispoziţiile legii vechi, respectiv ale Decretului-lege nr. 115/1938.

2007 DRIL nr.LXXXV (85)

Drept comercial

Anulare incidente plăţi.Competenţă.

În aplicarea dispoziţiilor art. 2 pct. 1 lit. a) din C.pr.civ, raportat laart. 3 pct. 11 din Codul comercial, s-a decis că acţiunile înanularea incidentelor de plăţi înscrise în Fişierul naţional deincidente de plăţi sunt de competenţa tribunalului, ca primăinstanţă.

2007 DRIL nr.LXXXIV

(84)

Drept comercial

Sechestru asigurător.Bunuri imobile.

Dispoziţiile art. 907 din Codul comercial se interpretează printrimitere la prevederile art. 591 alin. 1 teza I din C.pr.civ, în sensulcă: în materie comercială, sechestrul asigurător se poate înfiinţaşi asupra bunurilor imobile ale debitorului.

2007 DRIL nr.LXXIX (79)

Drept civil

Legea nr. 112/1995.Executare silită.

Dispoziţiile art. 9 alin. 8 din Legea nr. 112/1995 pentrureglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia delocuinţe, trecute în proprietatea statului, se interpretează însensul că imobilele dobândite în temeiul prevederilor acestuiarticol pot constitui obiect al executării silite.

2007 DRIL nr.LXXVIII

(78)

Dreptul muncii

Consilieri juridici.Clauze de mobilitate şi

de confidenţialitate.Negociere.

Dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 514/2003, modificată prin Legeanr. 246/2006, raportate la dispoziţiile art. 60 alin. (1) şi (2) dinStatutul profesiei de consilier juridic, art. 31 (fost art. 29) şi art.117 (fost art. 93) din Legea nr. 188/1999 privind Statutulfuncţionarilor publici, republicată, se interpretează în sensul că nuse pot negocia de consilierii juridici cu statut de funcţionari publiciprestaţiile suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitateşi clauza de confidenţialitate, în condiţiile prevăzute de art. 25 şi26 din Codul muncii. Această categorie poate beneficia de sporurisalariale în condiţiile stabilite prin acte normative de salarizare afuncţionarilor publici şi de legislaţia specifică autorităţii sauinstituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

2007 DRIL nr.LXXVII (77)

Dreptul muncii

Funcţionari publici.Primă de concediu

Dispoziţiile art. 34 alin. (2) [(devenit art. 35 alin. 2)] din Legea nr.188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată, seinterpretează în sensul că: prima de concediu, reprezentând osumă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării înconcediu, se cuvenea acestei categorii de personal.

2007 DRIL nr.LXXII (72) Carte funciară.

Plângere. Calitate OCPI

În cauzele ce au ca obiect plângerile privind cartea funciară întemeiate pe dispoziţiile art. 50 din Legea nr. 7/1996,republicată, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu are

calitate procesuală pasivă.2007 DRIL nr.LXII (62)

Drept comercial

Hotărâre AG. Ordonanţăpreşedinţială

suspendare. Recurs.

Prevederile cuprinse în art. 133 alin. (3) din Legea nr. 31/1990,republicată, cu modificările şi completările ulterioare, seinterpretează în sensul că ordonanţa preşedinţială prin care s-arespins cererea de suspendare a executării dispoziţiilor uneihotărâri a adunării generale a acţionarilor poate fi atacată curecurs.

2007 DRIL nr.LXI (61)

Drept fiscal

Produse nemarcate.Contravenţie. Calitate

procesuală.

Dispoziţiile art. 190 alin. (1) lit. c) [devenit art. 220 alin. (1) lit. c)]din Codul de procedură fiscală, republicat, raportate laprevederile art. 191 alin. (2) [devenit art. 221 alin. (2)] din acelaşicod, se interpretează în sensul că persoana care nu are calitateade antrepozitar sau comerciant nu este subiect activ alcontravenţiei de deţinere în afara antrepozitului fiscal ori de

comercializare a produselor accizabile supuse marcării, fără a fimarcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false,potrivit titlului VII din Codul fiscal.

4



2007 DRIL nr. LV(55)

Drept fiscal

Reducere impozit pevenit. Militar decorat.

Art. 10 din Legea nr. 80/1995, potrivit căruia cadrele militare înactivitate decorate cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-aşi I beneficiază de reducere a impozitului pe venit cu 30%, 40%şi, respectiv, 50%, a fost abrogat, cu caracter definitiv, prinOrdonanţa Guvernului nr. 73/1999.

2007 DRIL nr.

LIV (54)

Dreptul asigurărilor

sociale

Pensie anticipată. Aleslocal. Cumul

Dispoziţiile art. 92 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 19/2000, cu

modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensulcă persoanele alese în funcţii de consilieri locali pot cumulapensia anticipată, respectiv pensia anticipată parţială, cuindemnizaţia prevăzută de dispoziţiile art. 34 din Legea nr.393/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

2007 DRIL nr.LIII (53)

Expropriere imobil 6martie 1945-22

decembrie 1989. Acţiuneulterioară Legii 10/2001.

Dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind expropriereapentru cauză de utilitate publică2 se interpretează în sensul căaceste dispoziţii nu se aplică în cazul acţiunilor având ca obiectimobile expropriate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie1989, introduse după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001.

2007 DRIL nr. LII(52) Legea nr. 247/2005.Despăgubiri. Dispoziţii

emise anterior legii.

Prevederile cuprinse în art. 16 şi următoarele din Legea nr.247/2005, privind procedura administrativă pentru acordareadespăgubirilor, nu se aplică deciziilor/dispoziţiilor emise anterior intrării în vigoare a legii, contestate în termenul prevăzut deLegea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.247/2005.

2007 DRIL nr.XLI (41) OG nr. 105/1999.

Strămutaţi. Măsurireparatorii.

În aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutatede către regimurile instaurate în România cu începere de la 6septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice,aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, s-adecis că cetăţenii români, indiferent de naţionalitate, care au fostpersecutaţi din motive etnice de regimurile instaurate în perioada

6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, indiferent dacă la datastrămutării aveau domiciliul pe teritoriul statului român sau peteritoriile româneşti aflate sub ocupaţia altor state şi indiferentdacă localitatea în care au fost strămutaţi ori s-au refugiat se aflasub jurisdicţie românească ori sub administraţia unui alt stat,beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute de textul de legemai sus menţionat.

2007 DRIL nr. XL(40)

Dreptul muncii

Daune morale. Angajat.Condiţii de acordare

În cadrul litigiilor de muncă privind atragerea răspunderiipatrimoniale a angajatorilor, potrivit art. 269 alin. (1) din Codulmuncii, daunele morale pot fi acordate salariaţilor numai în cazul în care legea, contractul colectiv de muncă sau contractulindividual de muncă cuprinde clauze exprese în acest sens.

2007 DRIL nr.

XXXIX

Cerere recurs. Lipsă

semnătură. Acoperirenulitate.

Dispoziţiile art. 3021 alin. 1 lit. d), raportate la art. 316 din C.pr.civ,

se interpretează în sensul că cererea de recurs trebuie săcuprindă semnătura părţii. Nerespectarea acestei cerinţe poate fi împlinită în condiţiile art. 133 alin. 2 din C.pr.civ.

2007 DRIL nr.XXXVIII

Învestire cu formulăexecutorie. Hotărâri în

materie comercială.

Dispoziţiile art. 7208 din C.pr.civ se interpretează în sensul căhotărârile date în primă instanţă privind procesele şi cererile înmaterie comercială, fiind executorii de drept, nu trebuie învestitecu formulă executorie pentru a fi puse în executare.

2007 DRIL nr.XXXVII

Curator. Desemnare.Instanţă competentă Dispoziţiile art. 44 din C.pr.civ3 se interpretează în sensul că

2 Dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat,respectiv lucrarile nu au fost începute, fostii proprietari pot sa ceară retrocedarea lor, daca nu s-a făcut o noua declarare de utilitate publică.3 Art. 44 C.pr.civ: (1) În caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal,

instanţa, la cererea părţii interesate, va putea numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii.De asemenea, instanţa va putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi cel reprezentat sau când opersoană juridică, chemată sa stea in judecată, nu are reprezentant legal. (2) Dispoziţiile alin. 1 se aplică, în mod corespunzător, şipersoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă. (3) Numirea acestor curatori se va face de instanţa competentă să hotărască asupra cererii

5



revine instanţei pe rolul căreia se află cauza competenţa desoluţionare a cererii formulate de partea interesată pentrunumirea unui curator special.

2007 DRIL nr.XXXVI

Dreptul muncii

Spor de vechime înmuncă. Magistraţi,personal Curtea de

Conturi.

Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 50/1996, în raport cuprevederile art. I pct. 32 din Ordonanţa Guvernului nr. 83/2000,art. 50 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 şi art.6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 160/2000 seinterpretează, în sensul că: Judecătorii, procurorii şi ceilalţimagistraţi, precum şi persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător financiar, procuror financiar sau de controlor financiar încadrul Curţii de Conturi a României beneficiau şi de sporul pentruvechime în muncă, în cuantumul prevăzut de lege.

2007 DRIL nr.XXXIII

Drept procesual civil

Apel. Recurs.Inadmisibilitate.

În aplicarea dispoziţiilor art. 299 alin. 1 raportat la art. 297 alin. 2teza finală din C.pr.civ, s-a decis că recursul declarat împotrivahotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţele de apel, princare s-au anulat în tot sau în parte procedura urmată, precum şi

hotărârea apelată, cu reţinerea cauzei spre judecare, cu excepţiacazului în care instanţa de apel a constatat propria sacompetenţă, este inadmisibil. Aceste hotărâri pot fi atacate curecurs numai odată cu deciziile pronunţate asupra fondului, după judecarea cauzelor în apel.

2007 DRIL nr.XXXII

Drept administrativ

OG nr. 105/1999 .Hotărâre comisie.

Contestaţie.

În aplicarea dispoziţiilor art. 7 alin. 4 teza I din OrdonanţaGuvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturipersoanelor persecutate de către regimurile instaurate înRomânia cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prinLegea nr. 189/2000, s-a decis că Hotărârea Comisiei pentruaplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999, aprobată cumodificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, poate fi

contestată la instanţa de contencios administrativ competentă, întermen de 30 de zile de la comunicare, conform textului de legemai sus menţionat.

2007 DRIL nr.XXIII

Dreptul asigurărilor

Asigurător. Regres.Acţiune comercială.

În aplicarea dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 32/2000 privindsocietăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, s-a deciscă natura juridică a acţiunii în regres exercitate de asigurător (societate de asigurare) împotriva persoanelor culpabile deproducerea unui accident este comercială, iar nu civilă.

2007 DRIL nr.XXII

Drept contravenţional

Proces-verbal decontravenţie. Lipsămenţiuni. Nulitate.

În aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (7) din Ordonanţa Guvernuluinr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată prinLegea nr. 180/2002, s-a decis că nerespectarea cerinţelor înscrise în art. 16 alin. (7) din actul normativ menţionat atragenulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a

contravenţiei.2007 DRIL nr.XXI Legea nr. 9/1998. Data

stabilirii compensaţiilor

În aplicarea dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privindacordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunuriletrecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatuluidintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie1940, republicată, precum şi ale art. 5 din Hotărârea Guvernuluinr. 286/2004, s-a decis că data stabilirii compensaţiilor esteaceea a emiterii hotărârii comisiei judeţene, respectiv amunicipiului Bucureşti, pentru aplicarea dispoziţiilor Legii nr.9/1998. Validarea de către Cancelaria Primului-Ministru ahotărârilor comisiilor teritoriale, cu depăşirea termenului de 60 dezile prevăzut în art. 7 alin. (3) din aceeaşi lege, atrageactualizarea întregii sume în raport cu indicele de creştere a

preţurilor.

de chemare în judecată.

6



2007 DRIL nr. XXLegea nr. 10/2001.

Contestaţie la decizia derespingere. Refuz de arăspunde la notificare

În aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv înperioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, s-a deciscă instanţa de judecată este competentă să soluţioneze pe fondnu numai contestaţia formulată împotriva deciziei/dispoziţiei derespingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a

imobilelor preluate abuziv, ci şi acţiunea persoanei îndreptăţite încazul refuzului nejustificat al entităţii deţinătoare de a răspunde lanotificarea părţii interesate.

2007 DRIL nr. XV Drept procesual civil

Contestaţie laexecutare. Instanţă

competentă.

În aplicarea dispoziţiilor art. 400 şi 402 din C.pr.civ, republicat, cumodificările şi completările ulterioare, s-a decis:1. Competenţa de soluţionare în primă instanţă a contestaţieiformulate împotriva executării silite propriu-zise şi a contestaţieicare vizează lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titluluiexecutoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicţie revine judecătoriei.2. Competenţa de soluţionare a contestaţiei privind înţelesul întinderii sau aplicării titlului executoriu, ce reprezintă o hotărâre judecătorească comercială sau un alt titlu comercial emis de un

organ jurisdicţional, revine, după caz, instanţei comerciale sauorganului jurisdicţional care a pronunţat hotărârea ce se execută.

2007 DRIL nr.XIV

Drept procesual fiscal

Contestaţie laexecutare. Instanţă

competentă.

În aplicarea dispoziţiilor art. 169 alin. (4) din Codul de procedurăfiscală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, s-adecis că judecătoria în circumscripţia căreia se face executareaeste competentă să judece contestaţia, atât împotriva executăriisilite înseşi, a unui act sau măsuri de executare, a refuzuluiorganelor de executare fiscală de a îndeplini un act de executare în condiţiile legii, cât şi împotriva titlului executoriu în temeiulcăruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nueste o hotărâre dată de o instanţă judecătorească sau de un altorgan jurisdicţional, dacă pentru contestarea lui nu există o altăprocedură prevăzută de lege.

2007 DRIL nr.XIII

Drept procesual civil

Minută. Lipsa menţiuniicu privire la pronunţarea

în şedinţă publică.Nulitate.

În aplicarea dispoziţiilor art. 121 alin. 3 din C.pr.civ, coroboratecu prevederile art. 258 alin. 2 şi ale art. 261 alin. 1 pct. 8 teza I dinacelaşi cod, s-a decis că minuta, întocmită cu ocazia deliberării,trebuie să cuprindă menţiunea că pronunţarea acesteia s-a făcut în şedinţă publică. Nerespectarea acestei cerinţe atrage nulitatearelativă a hotărârii în condiţiile art. 105 alin. 2 din C.pr.civ, numaiatunci când se dovedeşte că s-a adus o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.

2007 DRIL nr. XII Dreptul muncii

Prima de concediu 2004-2006. Poliţişti.

În aplicarea dispoziţiilor art. 37 alin. (2) teza I din OrdonanţaGuvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi alepoliţiştilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 353/2003, cumodificările şi completările ulterioare, s-a decis că prima deconcediu, respectiv o sumă egală cu salariul de bază din lunaanterioară plecării în concediu, pe lângă indemnizaţia deconcediu, se cuvine pentru perioada anilor 2004-2006, astfel cuma fost reglementată prin dispoziţia legală menţionată.

2007 DRIL nr. XI Drept funciar

Legea nr. 18/1991.Acceptare succesiune.Repunere în termen.

În aplicarea dispoziţiilor art. 8 şi art. 13 alin. (2) din Legea nr.18/1991, republicată, s-a decis că beneficiază de repunerea întermenul de acceptare a succesiunii numai moştenitorii care nuau acceptat succesiunea în termenul prevăzut de art. 700 dinCodul civil, iar nu şi cei care au renunţat la moştenire.

2007 DRIL nr. VI Dreptul muncii

Magistraţi. Spor anticorupţie.

În aplicarea nediscriminatorie a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) dinOrdonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 177/2002 privindsalarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor 4, precum şi a

4 Judecătorii care compun completele specializate pentru judecarea infracţiunilor de corupţie, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, primesc un spor de 30% dinindemnizaţia de încadrare brută lunară.

7



dispoziţiilor art. 28 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă aGuvernului nr. 43/2002, modificată prin Ordonanţa de urgenţă aGuvernului nr. 24/2004, modificată şi aprobată prin Legea nr.601/20045, s-a decis că drepturile salariale prevăzute de acestetexte de lege se cuvin tuturor magistraţilor.

2007 DRIL nr. V Drept fiscal

TVA, impozit pe profit.Documente justificative.

În aplicarea dispoziţiilor art. 21 alin. (4) lit. f) şi ale art. 145 alin. (8)lit. a) şi b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum şiale art. 6 alin. (2) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată,s-a decis că taxa pe valoarea adăugată nu poate fi dedusă şi nicinu se poate diminua baza impozabilă la stabilirea impozitului peprofit în situaţia în care documentele justificative prezentate nuconţin sau nu furnizează toate informaţiile prevăzute dedispoziţiile legale în vigoare la data efectuării operaţiunii pentrucare se solicită deducerea TVA.

2007 DRIL nr. III Protecţia copilului.Tutelă. Instanţă

competentă.

În aplicarea dispoziţiilor art. 124 alin. (1) din Legea nr. 272/2004

privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului6

, competenţade soluţionare, în primă instanţă, a cererilor privind măsura deprotecţie alternativă a tutelei copilului revine judecătoriei.

2007 DRIL nr. II Judecător incompatibil.Revizuire/contestaţie în

anulare.

În aplicarea dispoziţiilor art. 24 din C.pr.civ decide că judecătorulcare soluţionează fondul cauzei nu devine incompatibil săsoluţioneze cererea de revizuire sau contestaţia în anulare.

2006 DRIL nr.XXXVI Sesizare Curte

ConstituţionalăRespingere. Recurs.

În aplicarea dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,republicată, s-a decis că încheierile instanţelor de recurs derespingere, ca inadmisibile, a cererilor de sesizare a CurţiiConstituţionale, cu soluţionarea unei excepţii deneconstituţionalitate, sunt supuse căii de atac a recursului.

2006 DRIL nr.XXII

SC de consultanţă,asistenţă şi reprezentare

juridică. Autorizare.Inadmisibilitate.

În aplicarea dispoziţiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 31/1990privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, s-a decis că cererile de autorizare aconstituirii şi de înmatriculare a societăţilor comerciale deconsultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică sunt inadmisibile.

2006 DRIL nr.XXI

Dreptul muncii.

Casarea cu trimitere.Cazuri.

În recurs, casarea cu trimitere în materia conflictelor de muncăpoate fi dispusă numai în situaţiile prevăzute expres şi limitativ înart. 81 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 168/1999, precum şi încazul în care prima instanţă nu s-a pronunţat asupra fonduluicauzei.

2006 DRIL nr.XIII

Drept financiar bancar Contractele de credit

bancar. Titlu executoriu.

În aplicarea dispoziţiilor art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998privind activitatea bancară, republicată, stabilesc: Contractele decredit bancar încheiate anterior intrării în vigoare a prevederilor legii menţionate au caracter de titlu executoriu.

2006 DRIL nr. XII Drept comercial Reorganizare judiciară

şi faliment. Creanţepreluate de AVAS

Dispoziţiile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privindprocedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată,sunt aplicabile şi în cazul creanţelor preluate de Autoritateapentru Valorificarea Activelor Statului.

2006 DRIL nr. XI Somaţie de plată.Admitere. Scrisoare

recomandată cuconfirmare de primire. Învestire cu formulă

În aplicarea dispoziţiilor art. 6 alin. (4) şi art. 9 alin. (2) dinOrdonanţa Guvernului nr. 5/2001, s-a decis că cererea de învestire cu formulă executorie a ordonanţei de admitere, în totsau în parte, a somaţiei de plată nu este admisibilă dacă aceastanu a fost comunicată prin scrisoare recomandată cu confirmare

5 Personalul prevăzut la alin. (1) si judecătorii care compun completele specializate în infracţiunile de corupţie, potrivit art. 29 din Legea nr.

78/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de o majorare cu 40% a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, iar personalul prevăzut la alin.(2) si (3) beneficiază de o majorare cu 30% pentru activitatea specializată de combatere a infracţiunilor de corupţie.6 Cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea masurilor de protecţie specială sunt de competenţa tribunalului de la domiciliul copilului.

8



executorie. de primire.2006 DRIL nr. X

SC. Radiere înmatriculare/ menţiune.

Admisibilitate.

În aplicarea dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 26/1990,republicată, astfel cum a fost modificat prin art. VIII pct. 23 dinLegea nr. 161/2003, cererea de radiere a unei înmatriculări saumenţiuni din registrul comerţului este admisibilă numai încondiţiile în care persoana fizică ori juridică, ce se consideră

prejudiciată ca efect al unei înmatriculări sau ca urmare aefectuării unei menţiuni în registrul comerţului, face dovadaexistenţei anterioare a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile princare au fost modificate, în tot sau în parte, ori au fost anulateactele ce au stat la baza înregistrării a cărei radiere se solicită,dacă prin acea hotărâre nu s-a dispus menţionarea ei în registrulcomerţului.

2006 DRIL nr. IXLegea nr. 10/2001.

Contestaţie la refuz deemitere decizie. Instanţă

competentă.

Instanţa căreia îi revine competenţa de a soluţiona cererileformulate împotriva refuzului persoanei juridice notificate,deţinătoare a imobilului, de a emite decizie sau dispoziţiemotivată de restituire în natură ori de acordare de despăgubiri,potrivit Legii nr. 10/2001, este secţia civilă a tribunalului în a căruirază teritorială îşi are sediul persoana juridică respectivă.

2006 DRIL nr. IVUzucapiune. Posesie începută înainte deadoptarea legilor nr.

58/1974 şi nr. 59/1974. Întrerupere.

În cazul posesiilor începute înainte de adoptarea legilor nr.58/1974 şi nr. 59/1974, prescripţia achizitivă asupra terenurilor nua fost întreruptă prin intrarea în vigoare a acestor legi, astfel că,după abrogarea lor prin Decretul-lege nr. 1/1989 şi Decretul-legenr. 9/1989, posesorii acelor terenuri pot solicita instanţelor de judecată să constate că au dobândit dreptul de proprietate privindterenurile respective.

2006 DRIL nr. III Dreptul asigurărilor sociale

Asistenţă medicală

gratuită. Militari,poliţişti.

În aplicarea dispoziţiilor art. 9 lit. b) din Legea nr. 80/1995 privindStatutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare,precum şi ale art. 28 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privindStatutul poliţistului, s-a decis că atât cadrele militare active, cât şipoliţiştii beneficiază de asistenţă medicală gratuită şi demedicamente gratuite, potrivit reglementărilor din legile speciale,numai dacă au fost respectate dispoziţiile cu caracter generalcuprinse în Legea nr. 145/1997 şi, respectiv, în Ordonanţa deurgenţă a Guvernului nr. 150/2002, privind achitarea cotelor decontribuţie lunară la Fondul asigurărilor sociale de sănătate, lacare se face referire în Hotărârea Guvernului nr. 270/1999 şi înHotărârea Guvernului nr. 677/2003.

2005 DRIL nr.XXIII

Dreptul muncii

Primă de concediu 2001-2002. Magistraţi.

În aplicarea dispoziţiilor art. 411 alin. 1 din Legea nr. 50/1996privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organeleautorităţii judecătoreşti, introdus prin Ordonanţa Guvernului nr.83/2000, s-a decis că prima de concediu, pe lângă indemnizaţiade concediu, respectiv o sumă egală cu indemnizaţia brută sau,după caz, salariul brut din luna anterioară plecării în concediu,pentru magistraţi şi personalul auxiliar, se acordă numai pentruanii 2001 şi 2002, astfel cum a fost reglementată prin dispoziţialegală menţionată.

2005 DRIL nr.XXI

Drept funciar

Acţiuni de cartefunciară. Acte anterioare

Legii nr. 7/1996.

Acţiunile de carte funciară (în prestaţie tabulară şi în rectificaretabulară), având ca obiect înscrierea în cartea funciară a unor drepturi reale imobiliare prevăzute în acte juridice valabil încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 7/1996, suntguvernate de dispoziţiile legii vechi, respectiv de Decretul-lege nr.115/1938.

2005 DRIL nr. XXDaune cominatorii. Cererea privind obligarea la daune cominatorii7 este admisibilă şi

7 Daunele cominatorii constau în condamnarea debitorului la plata către creditor a unei anumite sume de bani pentru fiecare zi, săptămână sau

lună de întârziere, până la executarea obligaţiei în natura ei specifică. Cu toate că în sistemul dreptului civil român problema daunelor cominatorii nu a fost reglementată printr-o dispoziţie cu caracter general, această instituţie este consacrată prin norme speciale. Asemeneadispoziţii, prin care se face referire la sancţiunea plăţii de daune, sunt cuprinse în art. 48 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societăţilecomerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în art. 64 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, precum

9



Amendă civilă.Executare silită. în condiţiile reglementării obligării debitorului la plata amenzii

civile conform art. 5803 din C.pr.civ8. Hotărârea prin care s-auacordat daune cominatorii este susceptibilă de executare silită, lacererea creditorului, în limita daunelor-interese dovedite.

2005 DRIL nr. XIClauză penală. Penalităţide întârziere alături de

dobândă. Nulitate.

În aplicarea dispoziţiilor art. 1, art. 2 şi ale art. 3 alin. 1 şi 2 dinOrdonanţa Guvernului nr. 9/2000, aprobată prin Legea nr.356/2002, cu referire la art. 969 alin. 1 din Codul civil, stabilesc:Clauza penală prin care se stabileşte obligaţia restituirii lascadenţă a sumei împrumutate sub sancţiunea penalităţilor de întârziere, pe lângă dobânda contractuală convenită sau pe lângădobânda legală, contravine prevederilor legii.

2003 DRIL nr. IV Drept administrativ

Hotărâri Consiliul Local.Atac exercitat de primar.

Inadmisibilitate

În aplicarea dispoziţiilor art. 68 alin.(1) lit. b), cu referire la art. 27alin. (1), art. 46 şi la art. 71 alin.(1) din Legea administraţieipublice locale nr. 215/2001, stabileşte că primarul nu are calitateade a ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, hotărârileadoptate de consiliul local.

2003 DRIL nr. III Drept financiar bancar Faliment bancar. Scutire

taxă timbru.

În aplicarea dispoziţiilor art. 20

1

alin. 3 din Legea nr. 83/1998privind procedura falimentului băncilor, s-a decis că acţiunile şicererile adresate instanţei de lichidator sau de persoanele împuternicite de acesta în exercitarea atribuţiilor conferite prin art.10 din Legea nr. 83/1998, inclusiv cererile ulterioare formulate înconformitate cu prevederile art. 3731 alin. 1 din C.pr.civ, în cadrulactivităţii de executare silită şi în aplicarea art. 22, 24 şi 25 dinaceeaşi lege, sunt scutite de taxe de timbru.

2003 DRIL nr. II Dreptul muncii

Instanţa competentă

În aplicarea dispoziţiilor art. 2 pct. 1 lit. b1) din C.pr.civ, stabileştecă tribunalului îi revine competenţa de a judeca, în fond,conflictele de muncă, cu excepţia celor date prin lege specială încompetenţa altor instanţe.

2002 DRIL nr. 1 Contencios

administrativ Documente deprovenienţă a

mărfurilor. Admitereplângere

contravenţională.Efecte.

În măsura în care, pe calea soluţionării plângerii împotriva actelor

de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzute la art. 1lit. e) din Legea nr. 12/1990, republicată, astfel cum a fostmodificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 126/1998,aprobată prin Legea nr. 243 din 17 decembrie 1998, se constatăde instanţa de judecată existenţa documentelor de provenienţă amărfurilor, este evident că această constatare trebuie să atragănu numai anularea procesului – verbal de contravenţie şiexonerarea contravenientului de plata amenzii aplicate, ci şirestituirea mărfii confiscate. Această soluţie este impusă şi de reglementarea art. 41 alin.(2)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic alcontravenţiilor, prin care se stabileşte că „în caz de anulare saude constatare a nulităţii procesului – verbal bunurile confiscate, cu

excepţia celor a căror deţinere sau circulaţie este interzisă prinlege, se restituie de îndată celui în drept”. Tot astfel, dacăbunurile ce au făcut obiectul confiscării au fost, între timp,valorificate potrivit alin. (3) din acelaşi articol va trebui să sedispună de către instanţă, achitarea unei despăgubiri stabilite în

şi în art. 24 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care prevede că, în cazul în care termenul nu este respectat,"reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere".8 (1) Dacă obligaţia de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prinaplicarea unei amenzi civile. Instanţa sesizată de creditor poate obliga pe debitor, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părţilor, săplătească, în favoarea statului, o amendă civilă de la 200.000 lei la 500.000 lei, stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligaţieiprevăzute în titlul executoriu. (2) Dacă în termen de 6 luni debitorul nu va executa obligaţia prevăzută în titlul executoriu, la cererea creditorului,instanţa care a dispus obligarea debitorului la plata unei amenzi civile pe zi de întârziere în favoarea statului va fixa suma datorată statului cuacest titlu, prin încheierea irevocabilă, dată cu citarea părţilor, iar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligaţiei prevăzutede alin. 1, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese; în acest din urmă caz, dispoziţiile art. 574 sunt aplicabile în mod

corespunzător. (3) Amenda civilă va putea fi anulată, în tot sau în parte, ori redusă, daca debitorul execută obligaţia prevăzută în titlulexecutoriu sau, după caz, pentru alte motive temeinice, pe cale de contestaţie la executare. (4) Încheierile date în condiţiile prezentului articolsunt executorii şi se comunică din oficiu, prin grija grefierului de şedinţă, organelor fiscale competente în vederea executării silite, potrivitCodului de procedură fiscală. (5) Pentru neexecutarea obligaţiilor prevăzute în prezentul articol nu se pot acorda daune cominatorii.

10



raport cu valoarea lor de circulaţie.2000 DRIL nr. 6 Legea nr. 112/1995.

Cerere de restituire.Cetăţenia română a

titularului.

Din prevederile Legii nr. 112/1995, coroborate cu reglementărilecuprinse în art. 2 din normele metodologice de aplicare a acesteilegi, rezultă că trebuie să aibă cetăţenia română sau să facădovada declanşării procedurii legal pentru obţinerea cetăţenieiromâne numai moştenitorii fostului proprietar şi fostul proprietar în

viaţă, care solicită în nume propriu restituirea imobilului.Din nici o prevedere a Legii nr. 112/1995 şi nici din normelemetodologice de aplicare a acestei legi nu reiese însă că, în cazulrevendicării imobilelor de către moştenitori, fostul proprietar ar fitrebuit să aibă cetăţenia română la data decesului.De altfel,dacă posibilitatea revendicării imobilului preluat abuzivde stat ar fi condiţionată şi de apartenenţa proprietarului, la datasurvenirii decesului, la cetăţenia română, s-ar contraveniprincipiului ocrotirii proprietăţii private în mod egal de către lege, înscris în art. 41 alin. (2) din Constituţie. Împrejurarea că la data decesului fostul proprietar, aparent, numai avea un drept propriu asupra imobilului nu îi poate împiedicape moştenitori să îl revendice după ce au făcut dovada calităţii

lor, deoarece ei sunt îndreptăţiţi să beneficieze de măsurilereparatorii în temeiul legii.

2000 DRIL nr. 5Imobile confiscate înperioada 1945-1989.

Revendicare.

Persoanele care consideră că în perioada 6 martie 1945 – 22decembrie 1989 au fost deposedate nelegitim de proprietăţile lor imobiliare – inclusiv în baza prevederilor Decretului nr. 223/1974 – pot cere în justiţie pe calea acţiunii în revendicarerecunoaşterea dreptului lor de proprietate asupra acestor bunurişi, ca urmare, restituirea lor.

2000 DRIL nr. 1 Drept funciar Legea nr. 18/1991.

Sentinţă. Cale de atac.

Sentinţele civile pronunţate de judecătorii în temeiul art. 53 alin.(2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată9, suntsupuse ambelor căi ordinare de atac prevăzute de C.pr.civ,respectiv atât apelului, cât şi recursului.

1999 DRIL nr. 8 Uzucapiune. Locatar.Inadmisibilitate.

Locatarul, exercitând o posesie precară, nu poate dobândiproprietatea, prin uzucapiune, asupra imobilului ce face obiectullocaţiunii.

1999 DRIL nr. 6 Expropriere anterioarăLegii nr. 33/1994. Lucrări

neîncepute într-un an

Participare procuror.Facultate.

Dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 33/199410 sunt aplicabile şi încazul cererilor având ca obiect retrocedarea de bunuri imobileexpropriate anterior intrării în vigoare a acestei legi, dacă nu s-arealizat scopul exproprierii.

Participarea procurorului în cauzele având ca obiect retrocedareaimobilelor expropriate nu este obligatorie.

1999 DRIL nr. 4 Executare actadministrativ.

Suspendare. Recurs.

Este susceptibilă de a fi atacată cu recurs hotărârea prin care sesoluţionează cererea de suspendare a executării actuluiadministrativ, formulată în cadrul acţiunii principale, cât şihotărârea prin care o atare cerere este soluţionată separat.

1998 DRIL nr. 7 Hotărâre pronunţate înapel. Trimitere sprerejudecare. Recurs.

Deciziile date în apel prin care se desfiinţează sentinţelepronunţate în primă instanţă şi se trimit cauzele spre rejudecare,sunt supuse recursului.

1998 DRIL nr. 5 Legea nr. 112/1995.Sentinţă. Cale de atac.

Hotărârile judecătoreşti pronunţate în aplicarea art. 18 alin. 1 dinLegea nr. 112/199511 sunt supuse căilor de atac prevăzute deC.pr.civ, respectiv apelul şi recursul.

1998 DRIL nr. 4 Poprire. Lipsă disponibilbănesc.

Poprirea poate fi validată chiar şi în cazul în care debitorului nuare disponibil bănesc în contul deschis la terţul poprit, executareapopririi urmând să aibă loc în măsura alimentării contului.

9 Împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 dezile de la comunicare.10

Dacă bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate în termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat,respectiv lucrările nu au fost începute, foştii proprietari pot sa ceară retrocedarea lor, dacă nu s-a facut o nouă declarare de utilitate publică.11 Hotărârile comisiilor judeţene, ale comisiei municipiului Bucureşti şi ale comisiei sectorului agricol Ilfov sunt supuse controlului judecătoresc,potrivit legii civile, şi pot fi atacate în termen de 30 de zile de la comunicare.

11



1998 DRIL nr. 1 Drept funciar Legea nr. 18/1991.

Acceptare succesiune.Repunere de drept în

termen.

În aplicarea dispoziţiilor art. 13 din Legea fondului funciar nr.18/199112, se impune a se stabili că de aceste dispoziţiibeneficiază toţi succesorii autorului îndreptăţiţi la reconstituire, eifiind consideraţi repuşi de drept în termenul de acceptare asuccesiunii cu privire la terenurile ce au aparţinut autorului.

1997 DRIL nr. 2 Drept locativ .

Locuinţe de intervenţie.Control judecătoresc.

Contract de închiriereanterior Legii nr.

85/1992. Obligareaunităţii la vânzare.

Locuinţe de intervenţie.

Actele prin care conducerile unităţilor consideră suprafeţele

locative locuinţe de intervenţie sunt supuse, în toate cazurile,controlului instanţelor judecătoreşti.Titularii contractelor de închiriere a suprafeţelor locative construitedin fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, încheiateanterior modificării aduse Legii nr. 85/1992 prin Legea nr.76/1994, pot cere instanţei de judecată obligarea unităţilor la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare a suprafeţelor respective numai dacă acestea nu sunt locuinţe de intervenţie.

1997 DRIL nr. I Drept funciar

Legea nr. 18/1991. Titlude proprietate. Anulare.

Instanţă competentă.

Adeverinţă, procesverbal de punere în

posesie. Valoareprobatorie.

Atribuire teren. Control judecătoresc.

Legea nr. 58/1974.Teren. Întindere drept de

proprietate.

Legea nr. 18/1991. Ordinemis de prefect. Control

judecătoresc.

Titlul de proprietate emis în aplicarea Legii nr. 18/1991 este actadministrativ, în baza căruia se creează raporturi juridice vizânddreptul de proprietate, iar instanţa căreia îi revine competenţamaterială de a soluţiona cererile de anulare a acestuia este

judecătoria, potrivit dispoziţiilor art.1 pct. 2 din C.pr.civ. Adeverinţa eliberată de comisia locală instituită în temeiul Legiinr. 18/1991 şi procesul verbal de punere în posesie nu pot fiasimilate, ca valoarea probatorie, cu titlul de proprietate ceconferă dreptul real de proprietate asupra terenului şi esteopozabil erga omnes în cadrul raporturilor juridice civile.Instanţele judecătoreşti pot cenzura stabilirea amplasamentuluiterenurilor, în raport cu dispoziţiile art. 13 din aceeaşi lege13,atunci când sunt sesizate cu privire la atribuirea efectivă aterenurilor de către comisiile locale, în temeiul art. 36 dinRegulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 131/199114. Întinderea dreptului de proprietate asupra terenului aferent uneiconstrucţii, dobândite prin cumpărare sub imperiul Legii nr.

58/1974, poate fi determinată prin deducerea intenţiei părţilor dinconvenţie şi din ansamblul probelor administrative.Ordinul emis de prefect în aplicarea prevederilor art. 35 alin. 6 dinLegea nr. 18/199115 este supus controlului judecătoresc, întrucâtnu face parte din categoria actelor administrative exceptate de laacest control.

12 (1) Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecatoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prinorice probe din care rezultă acceptarea mostenirii. (2) Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit încircuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor.Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei. (3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa deteren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun.13 (1) Terenurile cooperativelor agricole de producţie situate în extravilanul localităţilor devin proprietatea cooperatorilor sau, după caz, amoştenitorilor acestora, corespunzător suprafeţelor aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei. (2) Atribuirea efectivă aterenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie şi nu neaparatpe vechile amplasamente ale proprietăţii, în cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor. (3) În cazul în care între suprafaţa de teren acooperativei agricole de producţie, rezultă prin însumarea suprafeţelor de teren aduse de cooperatori sau preluate în orice alt mod decooperativă, şi suprafaţa de teren actuală au intervenit modificari atât în ce priveşte suprafaţa totală, cât şi pe categorii de folosinţă, stabilireaproprietăţii cooperatorilor sau moştenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proporţionale rezultate din scăderea suprafeţelor legalfolosite în alte scopuri din suprafaţa totală iniţială şi proporţional cu categoriile de folosinţă agricolă existente. (4) Nu vor fi afectaţi deţinătorii desuprafeţe care au proprietăţi mai mici de 1 ha. (5) Suprafeţele ocupate de plantaţii pomicole, viticole, sere, helestee, amenajări piscicole,pepiniere, construcţii administrative şi agrozootehnice, precum şi cele necesare bazei furajere aferente capacităţilor de producţie zootehniceexistente în cooperative, pot reprezenta, pe baza opţiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fărăpersonalitate juridică.14 (1) Punerea in posesie a proprietarilor, în cadrul zonelor teritoriale delimitate, se face de comisie, pe baza de măsurători topografice. (2)Persoanele care au formulat plângeri la judecătorie vor fi puse în posesie provizoriu pâna la prezentarea hotărârii judecătoreşti de cătrecomisii, cu suprafeţele stabilite pe baza hotărârii comisiei judeţene sau, dupa caz, a municipiului Bucureşti. Dupa prezentarea hotărârii judecătoreşti, punerea n posesie se va face ţinând seama de aceasta. (3) Comisiile comunale, oraşeneşti sau municipale, din rezervaconstituită potrivit legii, vor putea atribui, în completare, terenuri, dacă din hotarâre rezultă aceasta. (4) Punerea în posesie a proprietarilor se

va face în prezenţa fiecărui proprietar, semnând tabelul de luare în primire a terenului. (5) Marcarea parcelelor se face prin ţăruşi sau bornecare se asigură de fiecare proprietar.15 Atribuirea în proprietate a terenurilor prevăzute de alin. 2-5 se va face, prin decizia prefecturii, la propunerea primariilor pe baza verificăriisituaţiei juridice a terenurilor.

12



1996 DRIL nr. IV Legea nr. 18/1991.Comisie judeţeană.Calitate procesuală

civilă.

În litigiile privind aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991,comisiile judeţene constituite în atare scop au calitate procesualăpasivă şi le revine răspunderea pentru activitatea de emitere,modificare sau anulare a titlurilor de proprietate.

1996 DRIL nr. I Dreptul muncii

Decretul-lege nr.118/1990. Beneficiari.

Beneficiază de prevederile art. 1 alin. 2 lit. b din Decretul-lege nr.118/199016 şi persoanele înrolate în armata maghiară, care au

fost constituite în prizonieri de către partea sovietică după 23august 1994 ori care, fiind constituite ca atare înainte de aceastădată, au fost reţinute în captivitate după încheierea armistiţiului.

1987 DÎTS nr. 3 Contract întreţinere.Rezoluţiune.

Culpa debitorului.Efecte.

Culpa creditorului.Efecte.

În cazul admiterii acţiunii în rezoluţiunea contractului de întreţinere din culpa debitorului întreţinerii, aceasta nu va puteaobţine contravaloarea întreţinerii ce a prestat creditorului întreţinerii chiar dacă n-a avut un avantaj patrimonial de pe urmacontractului.Dacă obligaţia de întreţinere nu poate fi executată din culpacreditorului întreţinerii, acţiunea acestuia în rezoluţiuneacontractului urmează a fi respinsă, afară de cazul în caredebitorului este de acord a se desfiinţa contractul, situaţia în care

el este îndreptăţit a obţine întoarcerea valorii întreţinerii datăcreditorului, care redobândeşte bunul.

1976 DÎTS nr. 4 Dreptul muncii

Grupa I şi II de muncă.Competenţă stabilire

În soluţionarea plângerii introduse conform art. 8 şi 17 dinDecretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, judecătoria nueste competentă să facă încadrarea unui loc de muncă în grupeleI şi II prevăzute în art. 6 din Legea nr. 27/1966 privind pensiile deasigurări sociale de stat şi pensia suplimentară şi în dispoziţiilecorespunzătoare din legislaţia anterioară.

1976 DÎTS nr. 3 Probleme de jurisdicţiea muncii 17

6. Alocaţie de stat pt.copii. Competenţă

7. Cerere de intervenţie.Admisibilitate

9. Valorificare pretenţiidin raporturi de muncă

10. Acţiune contra

…..

6. Soluţionarea litigiilor având de obiect cererile persoanelor încadrate în muncă de a li se acorda alocaţia de stat pentru copiieste de competenţa organelor de jurisdicţie a muncii.7. În litigiile de muncă poate să facă cerere de intervenţieaccesorie o altă persoană încadrată în aceeaşi unitate, atuncicând justifică un interes, cum ar fi de exemplu: în caz dedesfacere a contractului de muncă, atunci când intervenient estepersoana care a determinat luarea acestei măsuri sau încontestaţii împotriva deciziilor de imputare, când producereapagubei a fost înlesnită sau plata nelegală a fost dispusă de oaltă persoană, intervenient putând fi cel ce a înlesnit producereapagubei sau a dispus plata nelegală. În aceleaşi situaţii, unitatea are şi ea posibilitatea să introducă încauză pe cel ce, cu rea-credinţă, a determinat desfacereacontractului de muncă, a înlesnit producerea pagubei ori a dispusefectuarea plăţii nelegale.

......9. Pretenţiile care derivă din raporturi reglementate de Codulmuncii pot fi valorificate numai pe căile şi în termenele prevăzutede acest cod. În cazul în care o persoană nu şi-a valorificat oatare pretenţie în condiţiile Codului muncii, ea nu se poate adresainstanţei pe calea unei acţiuni civile de drept comun. În cazul unor pretenţii derivate din săvârşirea unei infracţiuni,valorificarea lor va putea avea loc potrivit prevederilor legislaţieipenale.10. Termenul în care persoanele încadrate în muncă pot formulaorice pretenţii băneşti împotriva unităţii este cel de trei ani

16

Constituie vechime în muncă şi se ia în considerare la stabilirea pensiei şi a celorlalte drepturi ce se acorda, în funcţie de vechimea înmuncă, timpul cât o persoană, dupa data de 6 martie 1945, pe motive politice a fost constituită în prizonier de către partea sovietică dupa datade 23 august 1944 ori, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reţinută în captivitate dupa încheierea armistiţiului.17 Este vorba de Codul Muncii (Legea nr. 10 din 25 noiembrie 1972) publicat în Buletinul Oficial nr. 140 din 1 decembrie 1972.

13



unităţii. Prescripţie

11. Reintegrare în post.Calcul despăgubire.

12. Contestaţiedesfacere contract.

Renunţare.

prevăzut de art. 176 (2) din Codul muncii şi curge, după caz, de ladata producerii pagubei sau de la data când drepturile trebuiau săle fie acordate. În cazul în care recunoaşterea pretenţiilor băneşti estecondiţionată de desfiinţarea prealabilă a unui act de modificaresau de desfacere a contractului de muncă, acţiunea nu poate fi

admisă decât dacă actul de modificare sau desfacere acontractului a fost atacat în termenul de 30 de zile prevăzut deart. 176 (1) din acelaşi cod şi s-a obţinut desfiinţarea lui. În cazul în care, fără a fi avut loc un act de modificare sau dedesfacere a contractului de muncă sau chiar dacă a avut loc oasemenea modificare ori desfacere, unei persoane nu i s-a plătitretribuţia cuvenită pentru munca efectiv prestată anterior, eapoate să introducă acţiune în termenul de 3 ani, prevăzut de art.176 (2) din Codul muncii.11. În cazul în care prin hotărârea de reintegrare a unei persoane în postul din care i s-a desfăcut în mod nelegal contractul demuncă şi de obligare a unităţii la plata despăgubirilor convenite,nu s-a putut determina cuantumul despăgubirii cuvenite pe

intervalul de timp de la pronunţarea hotărârii până la datareintegrării efectiv, această sumă va trebui să fie calculată siplătită de unitate pe baza elementelor de calcul reţinute prinhotărârea de reintegrare.Pentru pretenţiile admise prin hotărâre dar nesatisfăcute deunitate cel în cauză va putea cere înfiinţarea popririi. În acest cazsuma cuvenită urmează să fie determinată de judecătorie, cainstanţă de validare a popririi, pe baza elementelor de calculreţinute în hotărârea ce se execută, luând în considerare, dupăcaz, statele de retribuţii, adeverinţe ori alte acte eliberate în acestscop. În toate cazurile în care se solicită despăgubiri, se va lua ca bazăvenitul brut, urmând ca unitatea plătitoare să reţină şi să verse

impozitul legal.12. Primirea indemnizaţiei de preaviz prevăzute de art. 131 (2)din Codul muncii, precum şi încadrarea unei persoane în altămuncă decât cea avută anterior, nu pot fi considerate, prin ele însele, ca o renunţare la dreptul de a ataca desfacereacontractului de muncă, în termenul legal, la organul competent de jurisdicţie.

14



1976 DÎTS nr. 1 Dreptul muncii Răspunderea materialăa persoanelor încadrate

în muncă

1. Decizii de imputare.

Organ competent pentruemitere

2. Decizie de imputare. Înştiinţare. Termen de

emitere

3. Decizie de imputare.Hotărâre arbitrală.Termen de emitere

4. Decizie de imputare.Plângere penală.

Suspendare emitere

1. Prin "conducătorul unităţii" care, potrivit art. l07 (1) din Codulmuncii18, este îndreptăţit să emită decizii de imputare se înţelege în primul rând organul care, în baza legii sau statutelor, aredreptul să angajeze unitatea şi prin care unitatea socialistă învestită cu personalitate juridică îşi exercită drepturile şi îşi

îndeplineşte obligaţiile. În sensul aceleiaşi prevederi legale, dreptul de a emite decizii deimputare îl au şi conducătorii unităţilor competente a centralei -uzine, fabrici, exploatări si altele similare - care au gestiuneeconomică fără personalitate juridică, precum şi conducătoriiuzinelor, fabricilor, exploatărilor şi celorlalte unităţi similare, fărăpersonalitate juridică, înfiinţate în cadrul întreprinderilor foartemari şi complexe, potrivit art. 8 din Decretul nr. 162/197319.2. Faptul că un organ subordonat conducătorului unităţii a luatcunoştinţă de existenţa unei pagube nu are de rezultat să facă acurge termenul legal pentru luarea măsurii de recuperare. Totastfel, nu este de natură să facă a curge termenul de emitere adeciziei de imputare nici o simplă sesizare sau reclamaţie, chiar

dacă este adusă la cunoştinţa celui în drept a emite decizia deimputare.Termenul în care poate fi emisă decizia de imputare începe săcurgă însă din ziua în care s-a înregistrat la registratura generalăa unităţii procesul-verbal sau nota de constatare a organului decontrol ori un alt act echivalent acestora, întocmit de un organcompetent, prin care se aduce la cunoştinţa unităţii producereapagubei.3. În cazul în care paguba este constatată pe temeiul uneihotărâri arbitrale, termenul de 60 de zile prevăzut de art. 108 (2)din Codul muncii20 se calculează de la data la care conducătorulunităţii a luat cunoştinţă de cuprinsul hotărârii arbitrale. În cazul în care această hotărâre este desfiinţată sau modificată

înainte de a se fi emis decizia de imputare, va începe să curgă unnou termen de 60 de zile, socotit de la data la care conducătorulunităţii a luat cunoştinţă de cuprinsul hotărârii date în rearbitrare.4. Plângerea făcută de unitate organului de urmărire penalăsuspendă termenul de 60 de zile prevăzut de art. 108 (2) dinCodul muncii, care va începe să curgă de la înregistrarea launitate a ordonanţei de încetare a urmăririi penale sau descoatere de sub urmărire, prevederile art. 15 alin. 2 din Decretulnr. 167/1958 fiind aplicabile. Faptul că unitatea se poate plânge împotriva ordonanţei penale nu este de natură să împiediceemiterea deciziei de imputare. În caz de redeschidere a urmăririi

18 Art. 107 alin. 1 are următorul cuprins: „Obligarea la plata despagubirilor sau a contravalorii bunurilor, precum şi la restituirea sumelor încasate fara drept, se face prin decizie de imputare emisă de conducatorul unităţii; când plata sau restituirea urmează a se face deconducătorul unităţii sau de alte persoane încadrate în muncaă de organul ierarhic superior, singure sau împreună cu alte persoane, deciziade imputare se emite de către acest organ”19

Decret nr. 162 din 22 martie 1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice, emis de Consiliul de Stat,publicat în Buletinul Oficial nr. 65 din 11 mai 197320 Termenul de emitere a deciziei de imputare este de cel mult 60 de zile - de la data când cel în drept să emită decizia a luat cunoştinţă deproducerea pagubei.

15



5. Lipsă în gestiune.Probe. Culpă.

6. Lipsă în gestiune.Plusuri în gestiune.

Compensare.

7. Lipsă în gestiune.Perisabilitate

8. Lipsuri în greutate. Altprodus. Răspundere

gestionar.

9. Folosire autovehicul în interes personal.Calcul despăgubire

penale, organul de jurisdicţie a muncii, sesizat cu judecareacontestaţiei împotriva deciziei de imputare, va suspenda însă judecata până la soluţionarea definitivă a cauzei penale.5. Procesele-verbale întocmite de către organele de control şirevizie ale unităţii ori ale organelor superioare constituie probăpentru constatarea lipsurilor, chiar dacă cel în cauză nu a fost

prezent la efectuarea verificării sau nu le-a semnat.Actul de constatare a lipsei în gestiune creează o prezumţie deculpă împotriva gestionarului. Această prezumţie poate ficombătută cu acte legale de intrare si ieşire a mărfurilor dindepozit, iar cu alte mijloace de probă numai în situaţii bine justificate, ca acelea în care, din cauze obiective, nu s-a putut ţineo evidenţă ori pentru a se dovedi o împrejurare de forţă majoră,sau alte cauze independente de orice vină.6. Compensarea cantitativă a lipsurilor cu plusurile constatate la

inventariere poate fi aprobată numai atunci când a fost posibilă oconfuzie între sorturile aceluiaşi produs, datorită asemănăriiaspectului lor exterior, dar fără a se diminua valoric patrimoniulunităţii. Ea poate fi admisă, de regulă, numai pentru aceeaşi

perioadă de gestiune şi la acelaşi gestionar, însă numai dacălipsa nu provine din sustragerea, alterarea sau degradarea mărfiidin vina acestuia.Instanţa este îndreptăţită să verifice dacă lipsurile au fost reale oris-au datorat unei erori la întocmirea inventarului.7. La aplicarea coeficienţilor de perisabilitate instanţele suntobligate să respecte actele prevăzute de actul normativ care le-astabilit.Dacă lipsa la inventar depăşeşte cota de perisabilitate acordatăde organul competent, cel în cauză nu va putea fi exonerat deplata despăgubirii decât dacă va face dovada certă că nu arenicio vină în producerea pagubei şi că deci lipsa nu-i esteimputabilă.

Nu se pot acorda perisabilităţi în cazurile şi în măsura în carelipsa la inventar provine din sustragerea, alterarea saudegradarea mărfii datorită vinei gestionarului.8. Gestionarul nu răspunde pentru lipsurile în greutate constatatela mărfurile preambalate primite prin numărare şi nici dacă ulterior se constată că produsul nu este cel menţionat pe ambalaj, dacăacele mărfuri se distribuie sau se vând în ambalajul original, iar acesta este intact.9. Despăgubirea datorată de persoanele încadrate în muncăpentru folosirea în interes personal a autovehiculelor din dotaţiaunităţilor socialiste în care lucrează se calculează pe bazatarifului stabilit pentru prestările de servicii de acest fel de către întreprinderile de transport către populaţie. În caz de folosire a

autovehiculului de interes de serviciu dar în alte condiţii decâtcele prevăzute prin actele normative, se vor imputa cheltuielileefective de transport.Paguba se recuperează în condiţiile prevăzute de Codul muncii.10. Orice pagubă adusă avutului obştesc, fie prin plăţi nelegale

16



10. Pagubă. Răspunderematerială şi disciplinară.

11. Şcolarizare,specializare. Restituire

cheltuieli.

12. Detaşat. Pagubă

13. Desfacere contractde muncă. Pagubă

descoperită ulterior.Recuperare

14. Deces. Recuperarepagubă.

nerecuperate de la beneficiari, fie prin neluarea sau luarea greşităa unor măsuri, urmează a se recupera de la cei ce au provocat-o,fără ca stabilirea răspunderii materiale să împiedice, atunci cândeste cazul, aplicarea şi a unor sancţiuni disciplinare.11. Persoanele trimise de unităţile socialiste la şcoli sau la cursuride calificare ori perfecţionare, cu scoatere din producţie, care nu-

şi respectă angajamentul luat de a lucra într-o unitate dupăabsolvirea şcolii sau cursului, o anumită perioadă stabilită delege, sau, prezentându-se o părăsesc mai înainte de împlinireatermenului stabilit, ori li se desface contractul de muncă dinmotive ce le sunt imputabile, sunt obligate să restituie cheltuielilefăcute, după caz, integral sau proporţional cu timpul pentru cares-au obligat să presteze munca dar nu au lucrat. În aceleaşi condiţii se va angaja răspunderea şi pentru cheltuielilefăcute cu persoanele care, fiind trimise pentru specializare lafirmele furnizoare de utilaje si instalaţii sau alte asemenea, dinţară sau din străinătate, nu se prezintă la unităţi sau le părăsescpentru a se încadra în alte locuri de muncă.Calea de urmat pentru recuperarea cheltuielilor suportate de

unitate, este aceea a deciziei de imputare, atât în cazulpersoanelor care erau încadrate în muncă la data semnăriiangajamentului de şcolarizare, cât şi în cazul persoanelor care,deşi nu erau încadrate în muncă la acea dată au semnatangajamentul de şcolarizare ca act adiţional la contractul demuncă.Numai în cazul în care angajamentul de şcolarizare s-a luat înafara unui contract de muncă sau a unui act adiţional la contractulde muncă, restituirea cheltuielilor se va cere, în lipsa alteidispoziţii normative, pe calea acţiunii civile de drept comun. În cazul în care, după obţinerea titlului executoriu pentrurestituirea cheltuielilor, cel în cauză se prezintă la unitate şiprestează munca în contul angajamentului, termenul de

prescriere a dreptului de a cere executarea silită se întrerupe petimpul cât lucrează, cuantumul sumei datorate urmând a firecalculat în raport de timpul rămas nelucrat după obţinereatitlului.12. Răspunderea materială a persoanei detaşate la altă unitate,pentru paguba cauzată din vina şi în legătură cu munca sa laaceastă unitate, este aceea prevăzută de Codul muncii şi sestabileşte prin decizie de imputare emisă de unitatea la care afost detaşată.13. Recuperarea, în cadrul răspunderii materiale, a pagubelor suferite de avutul obştesc din vina persoanelor încadrate înmuncă, în cazul în care au fost descoperite după desfacereacontractului, se face pe calea deciziei de imputare, indiferent dacă

cel în cauza a trecut în alt loc de muncă sau nu s-a încadrat înmuncă la altă unitate.14. Obligarea la plata despăgubirilor sau a contravalorii bunurilor,precum şi la restituirea sumelor încasate fără drept, se facepotrivit dispoziţiilor din Codul muncii, chiar dacă a intervenit

17



15. Despăgubiri datorateunităţii. Dobânzi.

16. Pagubă. Pierderetermen de recuperare

17. Anulare decizieimputare. Sistare

reţineri

19. Recuperare daune.Reţineri din retribuţie.

decesul persoanei încadrate în muncă. În cazul în care decesul a avut loc înainte de a se fi emis deciziade imputare, unitatea are deschisă calea acţiunii împotrivamoştenitorilor, la organul de jurisdicţie şi în termenele prevăzutede Codul muncii.Dacă decesul autorului pagubei s-a produs în cursul judecării

contestaţiei sale împotriva deciziei de imputare şi unitatea nu ceretermen pentru introducerea în cauză a moştenitorilor, organul de jurisdicţie va putea să dispună, în mod cu totul excepţional şi cuarătarea motivelor, citarea moştenitorilor printr-un curator special,până la intervenirea lor în litigiu.Dacă decesul a avut loc înainte de comunicarea deciziei deimputare, aceasta va fi comunicată moştenitorilor, care vor puteaintroduce contestaţie.Executarea hotărârii, respectiv a deciziei de imputare în cazul încare nu a fost contestată, se va face împotriva moştenitorilor potrivit prevederilor Decretului nr. 221/1960.Termenul de sesizare a organului de jurisdicţie nu curge cât timpnu a fost acceptată moştenirea şi pe tot timpul procedurii

succesorale, operând pe această perioadă o suspendare acursului prescripţiei.15. La sumele datorate de persoanele încadrate în muncăunităţilor, cu titlu de despăgubiri, în cadrul răspunderii materiale,nu se plătesc dobânzi, în afară de cazul în care paguba cauzatăavutului obştesc este rezultatul unei infracţiuni, sau prin lege sedispune altfel.16. Persoana încadrată în muncă, din a cărei vină s-a pierduttermenul de recuperare a pagubei, nu poate chema în judecatăpe cel ce a cauzat nemijlocit paguba prin fapta sa, pentru a-irestitui sumele de bani pe care le-a plătit ca despăgubire datorităpierderii termenului de recuperare. Aceeaşi soluţie urmează a seaplica şi în caz de pierdere a termenului de recuperare a sumelor

încasate fără drept ori a contravalorii unor servicii nedatorate.17. Hotărârile nedefinitive ale organelor de jurisdicţie a muncii,inclusiv ale judecătoriilor şi ale colegiului de jurisdicţie al CurţiiSuperioare de Control Financiar, prin care se admite contestaţiacelui obligat la plată sau restituire şi se anulează decizia deimputare, sunt executorii şi au ca efect, până la eventuala lor suspendare sau desfiinţare, sistarea reţinerilor dispuse.Reţinerile făcute până la acea dată nu se pot restitui până lasoluţionarea definitivă a litigiului.18. .........19. În cazul persoanelor încadrate în muncă, recuperareadaunelor aduse avutului obştesc se face prin reţineri din retribuţie,precum şi din alte sume ce li se cuvin din partea unităţii la care

lucrează.Dacă debitorul şi-a pierdut calitatea de persoană încadrată înmuncă, executarea silită pentru realizarea creanţelor unităţii seface de către organele prevăzute în Decretul nr. 221/196021, cuprocedura şi în condiţiile prevăzute de acest decret şi de

21 Decret nr. 221 din 1 iulie 1960 cu privire la executarea silită împotriva persoanelor fizice a plăţii impozitelor şi a taxelor neachitate în termenşi a creanţelor băneşti ale organizaţiilor socialiste, precum şi cu privire la executarea confiscării, emis de Marea Adunare Naţională, publicat înBuletinul Oficial nr. 10 din 1 iulie 1960

18



20. Reţineri dinretribuţie. Întindere

Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 792/1960. În cazul gestionarilor de bunuri, pentru despăgubirea unităţiiurmează a se aplica dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 22/1969.20. În caz de răspundere materială, reţinerile din retribuţie,precum şi din orice alte sume ce se cuvin celui în cauză dinpartea unităţii, se fac în condiţiile prevăzute de art. 109 (2) din

Codul muncii22

, fără ca ratele să fie mai mari de o treime dinretribuţia tarifară netă lunară. Reţinerea cotei de 1/3 esteobligatorie dacă paguba este mai mare decât această cotă, iar debitorul nu are şi alte reţineri; dacă se fac şi alte reţineri, nu sepoate depăşi 1/2 din retribuţie şi urmează a se aplica, după caz,ordinea de preferinţă prevăzută de art. 409 Cod procedură civilă23

sau de art. 34 din Decretul nr. 221/1960.Limitele maxime ale reţinerilor pentru acoperirea pagubelor cauzate de persoanele încadrate în muncă se stabilesc în raportde retribuţia tarifară de încadrare lunară, inclusiv indemnizaţiile,sporurile şi majorările care, potrivit legii, fac parte din aceastăretribuţie, luându-se în considerare retribuţia din momentulurmăririi, din care se vor scădea sumele ce reprezintă diminuări

aplicate potrivit legii sau rezultate din aplicarea unor sancţiunidisciplinare.Urmărirea în aceste limite se poate face şi asupra altor venituriprovenite din muncă cum sunt premiile, în cazul în care reţinereanu poate fi făcută, în întregime, sau în parte, din sumele arătatemai sus, fără însă ca suma totală reţinută să depăşească limitelemaxime stabilite, de o treime si respectiv de jumătate dinretribuţia tarifară lunară.Nu sunt supuse reţinerii, pentru acoperirea pagubelor cauzate încondiţiile prevăzute de dispoziţiile referitoare la răspundereamaterială, sumele de bani ce se acordă cu destinaţie specială,precum şi cele ce se plătesc pentru prestarea muncii în condiţiideosebite, precum alocaţia de stat pentru copii, indemnizaţia de

instalare pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior,diurnele de delegare sau detaşare, sau sporurile pentru muncaprestate în condiţii deosebite.

22 Ratele nu pot fi mai mari de 1/3 din salariul tarifar net lunar, fără a putea depasi împreuna cu celelalte reţineri pe care le-ar avea cel încauza, jumătate din acest salariu.23 Art. 409 (1) Pensiile de retragere, recompensele naţionale, lefile şi diurnele: ale eclesiasticilor, militarilor şi tuturor funcţionarilor plătiţi deStat, district, comuna şi instituţiunile de binefacere ale căror bugete se votează de Cameră, nu se pot ceda nici în total, nici în parte. Ele nu sepot urmari decât până la o treime pentru datorii către Stat, penalităţi prevazute de lege, pentru chirii şi creanţe alimentare precum şi pentru

creanţele privilegiate prescrise de articolul 1729 codul civil; până la jumătate în ce priveşte plata dotei legiuitei soţii, precum şi alimenteleacordate de lege soţiei, copiilor şi ascendenţilor. (2) Indemnizatiile de chirie ce se acorda unor funcţionari, precum sunt aceia ai căilor ferate,sunt neurmaribile şi necesibile în mod absolut. (3) Ele se pot însă urmări şi ceda în total numai pentru chirie, datorită pentru semestrul la careacele indemnizaţii sunt aferente.

19



1975 DÎTS nr. 5 Legea nr. 5/1973. Fond locativ. Raporturi dintre proprietari şi chiriaşi.

1. Închiriere. Ordine de

prioritate.

2. Forma scrisă. Adprobationem, ad

validitatem

3. Pierdere drept locativ

4. Familia titularului

1. Închirierea suprafeţelor locative din fondul de stat se face înordinea de prioritate stabilită, pentru persoanele încadrate înmuncă, de către organele de conducere colectivă din unităţi, curespectarea criteriilor prevăzute de art. 8 alin. 3 si 4 din Legea nr.5/197324, iar pentru pensionari de comitetul executiv sau, după

caz, de biroul executiv al consiliului popular.Odată ce a fost stabilită, ordinea de prioritate la închiriere esteobligatorie. În cazul în care ea este nesocotită cu prilejul emiterii înştiinţării în vederea încheierii contractului de închiriere sau serefuză încheierea acestui contract potrivit înştiinţării făcute întemeiul ei, persoana îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti, care, după caz, va anula înştiinţarea şi va obligaunitatea să emită o nouă înştiinţare corespunzătoare ordinii deprioritate stabilită, sau va obliga întreprinderea competentă să încheie contractul de închiriere conform înştiinţării legal emise.Instanţa judecătorească nu are însă competenţa de a cenzuraordinea de prioritate la închiriere, stabilită de unitate.Nu constituie împiedicare la închirierea unei locuinţe din fondul de

stat faptul că solicitantul este proprietar în indiviziune asupra unuiapartament pe care nu are posibilitatea de a-l folosi efectiv calocuinţă.2. Contractul de închiriere se încheie în formă scrisă şi nu poate fidovedit în alt mod decât prin prezentarea înscrisului care îlconstată. În cazurile prevăzute în mod expres prin art. 60 alin.penultim şi art. 17 din Legea nr. 5/1973, forma scrisă acontractului de închiriere şi respectiv de subînchiriere este cerutăpentru validitatea raportului locativ. În lipsa acestei formecontractele respective sunt nule, fiind aplicabile totodatăsancţiunile prevăzute de art. 17.Pentru apartamentele proprietate personală din mediul urban,nelocuite de proprietar şi familia sa, contractul de închiriere se

încheie în condiţiile prevăzute pentru locuinţele aparţinândfondului de stat.3. Locatarul care lipseşte din locuinţă mai mult de şase luni, înafara cazurilor exceptate de lege, îşi pierde dreptul său asupraacelei locuinţe.De asemenea îşi pierde dreptul locativ şi persoana care, deşi a încheiat contract de închiriere, nu şi l-a valorificat prin ocuparealocuinţei în termen de şase luni de la încheierea contractului sauprin introducerea, în acelaşi termen, a acţiunii de justiţie pentruevacuarea celui ce o deţine.4. Fac parte din familia titularului contractului de închiriere, însensul art. 15 alin. 2 din Legea nr. 5/1973, copiii rezultati dincasatori, din afara casătoriei sau din înfiere, atât timp cât sunt

minori cât şi după ce au devenit majori, precum şi copiii încredinţaţi spre creştere şi educare potrivit normelor legaleprivind regimul ocrotirii unor categorii de minori.Cu privire la părinţii soţilor, condiţia de a fi întreţinuţi de aceştiaeste îndeplinită nu numai când sunt lipsiţi de mijloacele necesaretraiului, ci şi atunci când, deşi au venituri proprii, au nevoie totuşide ajutor sau asistenţa datorită vârstei înaintate sau stării

24 (3) Închirierea suprafeţei locative din fondul locativ de stat aflat în administrarea unităţilor prevăzute la art. 1 se face în urmatoarea ordine deprioritate:

- muncitorilor calificaţi, în primul rind celor din marile unităţi industriale;- salariatilor transferaţi în interesul serviciului din alte localităţi;- cadrelor de specialitate care lucrează în producţia materială, în activitatea de proiectare, cercetare ştiintifică şi învaţământ;- absolvenţilor repartizaţi în producţie, veniţi din alte localităţi;

- familiilor cu mai mulţi copii;- celor încadraţi pe baza de concurs, veniţi din alte localităţi;- celorlalti salariaţi şi pensionarilor.(4) În cadrul categoriilor de mai sus, se acordă preferinţă celor care au condiţii grele de locuit, îndeosebi celor cu mai mulţi copii.

20



5. Drept de extindere

6. Schimb de locuinţe

necorespunzătoare sănătăţii. În cazurile în care, în suprafaţa locativă atribuită, locuiesc sausunt primite şi alte persoane, în temeiul unor raporturi de familiecare implică o locuinţă comună ori în temeiul unor obligaţii de întreţinere, aceste persoane nu pot fi considerate că nu au nici undrept locativ. Drepturile locative ale acestor persoane sunt, însă,

subordonate drepturilor acelor dintre membrii familiei prevăzuţi încontractul de închiriere, în legătură cu care au fost primite înlocuinţă. Prezenţa în locuinţă a acestor persoane nu modificăcuantumul chiriei calculată în funcţie de prevederile art. 15 alin. 2. În cazul contractelor de închiriere prelungite prin lege, membrii defamilie îşi păstrează drepturile locative în condiţiile în care le-audobândit potrivit normelor legale în vigoare la acea dată.5. Dreptul de extindere poate fi exercitat de orice locatar încondiţiile prevăzute de art. 7 alin. 2. din Legea nr. 5/1973, în cazul în care suprafaţa locativă pe care o deţine nu corespunde aceleiala care este îndreptăţit.De acest drept poate beneficia şi locatarul care posedă unapartament proprietate personală exclusivă sau în indiviziune în

care nu se poate muta.Termenul în care poate fi exercitat dreptul de extindere este acelde 10 zile prevăzut pentru încheierea contractului de închiriere. El începe să curgă de la data la care persoana îndreptăţită acunoscut sau trebuie să cunoască existenţa suprafeţei locativeexcedentare şi deci naşterea dreptului ei.Dacă dreptul de extindere a fost exercitat cu respectareacondiţiilor legale, suprafaţa locativă excedentară va fi închiriată înmod obligatoriu persoanei îndreptăţite.6. Locatarii principali pot conveni să facă schimb de locuinţe cu

privire la locuinţele care fac parte din fondul de stat, precum şi cuprivire la locuinţele proprietate personală supuse normării şi închirierii. În cazul acestor din urmă locuinţe, schimbul poate fi

aprobat numai dacă proprietarul, îndreptăţit potrivit legii, nu-şimanifestă voinţa de a se muta el însuşi în apartamentul său.Pentru efectuarea schimbului de locuinţe este necesar, înprincipiu, de consimţământul membrilor majoritari ai familiei, dar nu şi al altor colocatari. În cazul cererii de schimb de locuinţeformulate de titularul contractului de închiriere, consimţământulmembrilor majori ai familiei este prezumat.Dacă un membru al familiei pretinde că nu a fost de acord cuschimbul de locuinţe, el va putea cere anularea acestuia, urmândca instanţa să aprecieze dacă opunerea lui nu constituie un abuzde drept.Schimbul de locuinţe poate fi aprobat chiar dacă părţile nu deţinacelaşi număr de încăperi, afară dacă prin schimb nu se

urmăreşte eludarea prevederilor legale referitoare la normareasuprafeţei locative. Aprobarea nu poate fi refuzată pe motiv căsuprafaţa inferioară a încăperilor este diferită sau ca locuinţelediferă din punct de vedere al confortului ori dependinţelor.Pentru realizarea schimbului de locuinţe este necesară aprobareatuturor unităţilor în a căror administrare se găseau locuinţelerespective.Schimbul de locuinţe făcut cu încălcarea prevederilor legale poatefi anulat de instanţă, la cererea celor interesaţi, introdusă întermen de şase luni de la data la care au cunoscut ori au trebuitsă cunoască efectuarea lui. Împotriva refuzului unităţii socialiste de a aproba schimbul delocuinţe partea interesată se poate plânge la instanţa judecătorească în termenul de şase luni socotit de la data la carea cunoscut sau trebuia să cunoască refuzul aprobării.

21



7. Mutare

8. Divorţ. Atribuirelocuinţă.

În cazul locuinţelor proprietatea organizaţiilor cooperatiste sau aaltor organizaţii obşteşti, schimbul de locuinţe urmează a seconcretiza în contractele de închiriere.7. Persoana care are o locuinţă proprietate personală, dar nulocuieşte în ea, se poate adresa instanţei judecătoreşti, pe calede acţiune, pentru valorificarea dreptului de a se muta în propria

sa locuinţă, dacă face dovada că s-a adresat în prealabilcomitetului sau, după caz, biroului executiv al consiliului popular,care şi-a dat aprobarea de a se închiria, persoanelor ce o deţin,locuinţa oferită de ei sau o alta locuinţă. În cazul în care comitetul, respectiv biroul executiv al consiliuluipopular refuză aprobarea de a închiria locuinţa oferită sau o altălocuinţă în locul celei oferite, proprietarul se va putea adresainstanţei judecătoreşti, care va obliga comitetul (biroul) executivsă dispună atribuirea locuinţei oferite de proprietar, în vederea încheierii contractului de închiriere, în măsura în care aceastălocuinţă întruneşte condiţiile prevăzute de lege. În ambele situaţii chiriaşului trebuie să i se asigure suprafaţalocativă la care este îndreptăţit potrivit legii, precum şi

dependinţele necesare în măsura în care le-a avut în vechealocuinţă. Astfel, chiriaşul nu va fi îndreptăţit să pretindă un număr mai mare de camere sau o suprafaţă locativă mai mare oricondiţii mai bune de locuit, decât le avea în locuinţa din careurmează să se mute, dar nu va putea fi obligat să se mute într-olocuinţă insalubră sau lipsită de dependinţele necesare.Chiriaşul va putea să invoce dreptul de a deţine în continuarelocuinţa proprietarului, numai dacă va face dovada că la dataintroducerii acţiunii în evacuare avea încheiat contractul pentruconstruirea sau cumpărarea unei locuinţe proprietate personalăori că a făcut demersuri concludente pentru mutarea în propria salocuinţă deţinută de alte persoane. În cazul în care locuinţa din care urmează să se mute are garaj,

chiriaşul poate fi evacuat şi din garaj fără ca proprietarul să fieobligat a-i da în schimb un alt garaj.8. În caz de divorţ, instanţa, la cerere, va atribui locuinţa unuiadintre soţi în condiţiile prevăzute de art. 22 din Legea nr. 5/1973,numai dacă suprafaţa locativă deţinută de ei nu ar putea fi împărţită.Dacă locuinţa se află în clădiri construite din fondurile întreprinderilor sau organizaţiilor economice de stat, destinate aservi ca locuinţe pentru persoanele încadrate în muncă în aceleunităţi, precum şi în cazul locuinţelor construite din fondurile deinvestiţii centralizate şi nominalizate prin plan pe noile obiectivemai importante, raportul de locaţiune este accesoriu contractuluide muncă. Dar şi în asemenea situaţii instanţa este îndreptăţită

să dispună evacuarea necondiţionată a titularului contractului de închiriere şi evacuarea condiţionată a soţului în favoarea căruiaoperează criteriile de preferinţă prevăzute de lege pentruatribuirea locuinţei. În cazul în care o atare locuinţă ar putea fi împărţită, se va proceda la un partaj provizoriu, dispunându-seevacuarea condiţionată a soţului în favoarea căruia opereazăcriteriile legale de atribuire, dar fără a se dispune evacuareasoţului titular al contractului.Soţul titular al contractului de închiriere nu va putea fi însăevacuat în cazul locuinţelor de serviciu, în care prezenţa sapermanentă în preajma locului de muncă este impusă despecificul muncii. Aceeaşi soluţie urmează a se da şi în cazulsuprafeţelor locative deţinute de personalul casnic şi de deservireconform art. 69 alin. 1 din lege.Dispoziţia din art. 22 al Legii nr. 5/1973 este aplicabilă şi în cazul

22



9. Evacuare

10. Mutare în locuinţă

11. Folosinţă dependinţe

soţilor subchiriaşi sau toleranţi, situaţia lor juridică faţă delocatarul principal rămânând aceeaşi.Dacă locuinţa aparţine ambilor soţi în coproprietate, iar în cadrulacţiunii de divorţ nu s-a cerut şi împărţirea bunurilor comune,instanţa, la cerere, va putea dispune, pe calea unei măsuriprovizorii, împărţirea sau atribuirea locuinţei după aceleaşi criterii,

urmând ca rezolvarea definitivă a raporturilor patrimoniale dintresoţi să aibă loc ulterior, în cadrul acţiunii separate de partaj. În situaţia în care, fie în cadrul acţiunii de divorţ, fie în acela alacţiunii separate, s-a cerut împărţirea bunurilor comune instanţava proceda potrivit prevederilor legale aplicabile în materie departaj, dar la alegerea modalităţii de lichidare a stării dedevălmăşie va putea să atribuie locuinţa soţului în favoareacăruia înclină menţionatele criterii legale de preferinţă. În cazul unei locuinţei aparţinând în proprietate personalăexclusivă unui soţ, instanţa, apreciind împrejurările cauzei, vaputea să-l oblige, la cerere, în situaţiile prevăzute de art. 41 şi 42din codul familiei, să asigure celuilalt soţ, precum şi copiilor care i-au fost încredinţaţi acestuia spre creştere şi educare, o suprafaţă

locativă, fie în apartamentul proprietatea sa, fie în altă locuinţă. Încazul în care conlocuirea copiilor şi a soţului căruia i-au fost încredinţaţi, împreună cu soţul proprietar al apartamentului, nu ar fi posibilă în fapt, sau nu ar fi indicată din cauza relelor salecomportări, se va putea dispune, în mod provizoriu, evacuareacelui din apartament, până ce le va asigura o altă locuinţă.9. a) Faptul că prin lege s-a organizat o procedură administrativăde evacuare a suprafeţelor locative ocupate fără contract de închiriere nu constituie împiedicare pentru unitatea socialistă careadministrează ţi închiriază locuinţe din fondul de stat, prevăzută în art. 1 alin. 1 din Legea nr. 5/1973, de a cere evacuarea pe cale judiciară chiar şi în cazurile în care ar putea folosi proceduraevacuării administrative.

b) Unităţile socialiste care administrează şi închiriază locuinţesunt îndreptăţite să introducă şi acţiuni pentru restrângereasuprafeţelor locative excedentare supuse închirierii.10. Cel ce şi-a construit o locuinţă proprietate personală esteobligat să se mute în ea împreună cu membrii săi de familiearătaţi în art. 5 alin. 2 din Legea nr. 4/1973 (soţ, soţie şi copiiminori). În cazul în care construirea locuinţei a fost solicitată înmod expres şi pentru alţi membri de familie decât cei menţionaţi în art. 5 alin. 2 din citata lege, aceeaşi obligaţie de a se muta leva reveni şi acestor membri. Ca atare, dacă nu îndeplinescaceastă obligaţie şi nu eliberează locuinţa pe care au deţinut-opână la data la care construcţia le-a fost pusă la dispoziţieconform contractului, întreprinderea sau organizaţia în a cărei

administrare se găseşte locuinţa deţinută poate cere evacuareadin acea locuinţă a persoanelor obligate la mutare. Acelaşi drept îl va avea şi proprietarul persoană fizică. În cazul în care nu se cere evacuarea, noua locuinţă construită,dacă este situată în mediul urban, va fi supusă în întregimenormării şi închirierii.11. a) Locatarul are dreptul la folosirea dependinţelor dintr-olocuinţă ce aparţine fondului locativ de stat, sau dintr-o locuinţăproprietate personală supusă în întregime normării şi închirierii,numai pe baza unui contract de închiriere, încheiat la intrarea înlocuinţă sau completat ulterior, în cursul locaţiunii.În cazul unui apartament închiriat mai multor familii pe baza unor

contracte de închiriere separate, primul locatar principal căruia i-au fost închiriate dependinţele nu poate invoca un drept deexclusivitate asupra lor, iar unitatea care administrează fondul

23



12. Cheltuieli făcute dechiriaş. Recuperare

13. Recalcularea chiriei

14. Competenţă jurisdicţională

15. Ordonanţăpreşedinţială. Obiect

locativ este îndreptăţită să închirieze şi altui locatar folosinţaunora sau a tuturor dependinţelor din acel apartament.Instanţele judecătoreşti vor putea să verifice însă, la cerere, dacăfolosirea dependinţelor din acelaşi apartament, de către toţilocatarii, este posibilă în fapt şi dacă prin lărgirea dreptului deacces la ele nu se aduce o gravă stânjenire folosinţei exercitate

de locatarii cărora le-au fost închiriate anterior.b) Colocatarii au dreptul să încheie convenţii cu privire la modulde folosire a dependinţelor care le-au fost legal închiriate, dacănu implică modificarea structurii interioare a suprafeţei locative şifără ca aceste convenţii să fie opozabile altor persoane decâtcele ce au luat parte la încheierea lor sau să influenţezecuantumul chiriei.c) În cazul în care baia se foloseşte în comun de două sau mai

multe familii ce locuiesc în acelaşi apartament, suma stabilită delege pentru folosirea acestei dependinţe urmează a se împărţi penumărul familiilor care au contracte de închiriere separate,proporţional cu suprafaţa locativă deţinută în exclusivitate.12. Chiriaşul care a făcut cheltuieli de întreţinere sau reparare a

locuinţei care-i incubă proprietarului, le poate recupera prinreţinerea contravalorii lor din chirie. În cazul în care proprietarulnu este de acord cu reţinerea, contestând, de exemplu, naturasau cuantumul cheltuielilor, aceasta se va putea face pe bazaunui titlu executoriu obţinut în condiţiile legii. În cazul în care chiriaşul a executat lucrări de sporire a confortuluicu autorizarea prealabilă a proprietarului, acesta se poate înţelege cu chiriaşul, fie să plătească el valoarea lucrărilor, iar chiriaşul să plătească majorarea de chirie corespunzătoaresporului de confort, fie să suporte chiriaşul cheltuielile deefectuare a lucrărilor, urmând a le reţine din chiria majorată. Încazul în care proprietarul nu şi-a dat autorizarea prealabilă dar,ulterior, a pretins majorarea de chirie corespunzătoare sporului de

confort, chiriaşul poate pretinde compensarea cheltuielilor dinchiria majorată.Dacă lucrările au fost efectuate fără autorizarea prealabilă, iar acesta nu înţelege să le reţină, chiriaşul nu este îndreptăţit să-şirecupereze cheltuielile, ci va putea fi obligat ca, la încetarealocuinţei, să le ridice şi să aducă locuinţa în starea ei anterioară,plătind eventual şi despăgubiri, dar fără a i se putea pretinde omajorare de chirie pentru sporul de confort.13. Unităţile socialiste au dreptul să recalculeze chiria prevăzută în contractul de închiriere şi să pretindă, înăuntrul termenului deprescripţie, plata diferenţei pentru trecut, în raport de chiria legală. Într-o atare situaţie instanţa, stabilind diferenţele datorate, va faceaplicarea prevederilor cuprinse în contractul tip de închiriere

(pct.8), aprobat prin H.C.M. nr. 860/1973.14. Litigiile în legătură cu închirierea şi folosirea suprafeţeilocative se soluţionează de instanţele judecătoreşti în temeiul art.67 din Legea nr. 5/1973, cu aplicarea normelor de procedurăprevăzute în dreptul comun.15. Calea ordonanţei preşedinţiale poate fi folosită în litigiilocative ori de câte ori sunt întrunite condiţiile cerute de art. 581din C.pr.civ. Astfel pot fi evacuate pe această cale persoanele care au ocupato suprafaţă locativă fără contract de închiriere sau care, având unatare contract, au încercat să-şi valorifice dreptul pe căi de fapt,precum şi persoanele tolerate în locuinţă. De asemenea, se poatedispune prin ordonanţă preşedinţială desfiinţare sau încetareapiedicilor aduse de colocatari la folosirea părţilor comune şiaccesoriilor locuinţei, precum şi a piedicilor aduse de persoane

24



străine la valorificarea dreptului locativ constatat prin hotărâre judecătorească. Cererea de ordonanţă preşedinţială se vasoluţiona, de regulă, cu citarea părţilor.

1974 DÎTS nr. 9 Trecerea în altă muncă.Transferare şi desfacere a

contractului de muncă.

1. Contestaţie

2. Trecerea temporară înaltă muncă

3. Termen desfacerecontract de muncă

4. Aviz sindicat.Caracter

5. Neoferire alt post.Anulare desfacere

1. În toate cazurile în care s-a dispus transferarea în interesul

serviciului, iar persoana încadrată în muncă nu este de acord cudispoziţia de transfer, fie pentru motive de sănătate dovedite cucertificat medical, fie pentru alte motive temeinic justificate,contestaţia sa împotriva acelei dispoziţii este de competenţaorganului ierarhic superior.2. Trecerea temporară în altă muncă este schimbarea locului demuncă în cadrul aceleiaşi unităţi pe o perioadă de timp scurtă. Această măsură are caracter excepţional şi se poate dispunenumai în cazuri bine justificate, chiar şi în afara consimţământuluicelui în cauză, care însă se poate plânge împotriva ei la comisiade judecată, dacă o consideră nelegală.3. Termenul de o lună, prevăzut de art. 130 alin. 2 din Codulmuncii25 pentru desfacerea contractului de muncă pentru motivele

arătate în alin. 1 lit. a, i sau k26, nu începe să curgă, în situaţiileenumerate de art. 146 din acelaşi cod27, decât la încetarea acelor situaţii. Dacă vreuna dintre aceste situaţii s-a ivit după cetermenul a început, curgerea lui se suspendă, urmând ca după încetarea acelei situaţii să înceapă a curge un nou termen de olună pentru desfacerea contractului.4. Avizul comitetului sindicatului la desfacerea, din iniţiativaunităţii, a contractului în cazul oricărei persoane încadrate înmuncă, sau al organului sindical superior în cazul celor ce suntmembri ai comitetului sindicatului ori ai altui organ sindical, arecaracter consultativ. Luarea prealabilă a avizului este obligatorie,dar lipsa lui nu este de natură să atragă anularea deciziei dedesfacere a contractului de muncă. În cazul în care consultarea

prealabilă a organului sindical a fost omisă, urmează ca instanţasesizată cu judecarea contestaţiei împotriva deciziei de desfacerea contractului să ceară ea avizul prevăzut de lege. În cazul celor aleşi în organul de conducere colectivă al unităţiisau în comisia de judecată, contractul de muncă nu poate fidesfăcut fără aprobarea organului care i-a ales. Această aprobaretrebuie să fie prealabilă, iar instanţa nu este îndreptăţită să cearăo aprobare ulterioară sau să ţină seama de o asemeneaaprobare. Aceste avize şi aprobări sunt cerute de lege numai atunci cânddesfacerea contractului de muncă este lăsată la apreciereaorganului de conducere.5. Desfacerea contractului în situaţiile prevăzute de art. 130 alin.1 lit. a-c, e si f din Codul muncii28, fără ca unitatea să-şi fi îndeplinit obligaţia de a-i oferi un alt loc de muncă sau de a lua

25 (2) Contractul de muncă poate fi desfăcut pe temeiul lit. e, i sau k, în termen de cel mult de la o lună de la constatarea, de cătreconducătorul unităţii, a împrejurării care constituie temeiul desfacerii.26 Art 130 (1) Contractul de muncă poate fi desfăcut, din iniţiativa unităţii, în cazul când: a) unitatea îşi reduce personalul prin desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de cel în cauză ca urmare a reorganizării; i) persoana incadrata în muncă savârşeşte o abatere gravă sau încalcă în mod repetat obligaţiile sale de muncă, inclusiv normele de comportare în unitate; k) persoana încadrată în muncă este condamnatădefinitiv pentru o infracţiune în legatură cu munca sa, dacă condamnarea o face necorespunzătoare postului pe care îl deţine;27 Art. 146 Contractul persoanei încadrate în muncă nu poate fi desfăcut din iniţiativa unităţii în timpul incapacităţii temporare de muncă încare primeşte ajutoare de asigurări sociale, în caz de graviditate, în timpul concediului de maternitate şi în perioada de alăptare, în perioadacât îngrijeşte copilul bolnav, în vârstă de până la 3 ani, precum şi în timpul cât soţul satisface serviciul militar, în afară de cazurile prevăzute laart. 130 alin. 1 lit. c, d, g, j, k, l.28 Art. 130 (1) Contractul de muncă poate fi desfăcut, din iniţiativa unităţii, în cazul când: a) unitatea îşi reduce personalul prin desfiinţarea

unor posturi de natura celui ocupat de cel în cauză ca urmare a reorganizării; b) unitatea îşi încetează activitatea prin încetare; c) unitatea semută în altă localitate, iar persoana încadrată nu acceptă să o urmeze; e) persoana nu corespunde, sub raport profesional, postului în care afost încadrată; f) în postul ocupat de persoana încadrată în muncă este integrat, pe baza hotarârii organelor competente, cel care a deţinutanterior acel post;

25



contract de muncă celelalte măsuri prevăzute de art. 133 alin. 1 din acelaşi cod 29,este de natură să ducă la anularea deciziei de desfacere acontractului. Dacă unitatea nu are un post corespunzător pe caresă-l ofere celui în cauză, ea trebuie considerată că şi-a îndeplinitobligaţia legală prin însuşi faptul de a se fi adresat organuluiierarhic superior sau organului de repartizare în muncă

solicitându-i sprijinul prevăzut de menţionatul text de lege.Dacă unitatea îşi îndeplineşte obligaţia legală după desfacereacontractului de muncă, această măsură se consolidează, iar contestaţia celui în cauză urmează a fi examinată numai înlegătură cu despăgubirea cuvenită pentru perioada de timp dintredesfacerea contractului şi îndeplinirea ulterioară a menţionateiobligaţii legale.

1974 DÎTS nr. 5 Dreptul muncii.

1. Pagube aduse deangajaţi. Recuperare.

2. Neefectuareacercetării. Răspundere.

3. Decizie de imputare.Termen de 60 zile.

Caracter.

1.În cadrul răspunderii materiale pentru pagube aduse societăţilor de către angajat recuperarea urmează a se face în primul rând dela cei ce le-au provocat prin fapta lor directă. În litigiul dintre societate şi autorul direct al pagubei pot fiintroduşi, pentru a le face opozabile probele administrate şiconstatările rezultate, persoanele care au înlesnit producerea ei.

În cazul în care s-a emis decizie de imputare şi împotriva lor,aceste persoane vor avea dreptul să o conteste şi să ceară, iar instanţa va fi obligată să încuviinţeze, chiar şi din oficiu,suspendarea judecăţii, precum şi a executării deciziei deimputare, până la terminarea procedurii de recuperare împotrivaautorului direct al pagubei. În acelaşi mod se va proceda şi în caz de restituire a sumelor încasate fără drept, a contravalorii unor bunuri ori a serviciilor nedatorate.2. Cel îndreptăţit a lua măsura de recuperare răspunde materialpentru paguba cauzată unităţii de o altă persoană dacă, datorităfaptului că nu s-a îngrijit ca în termenul legal de 60 de zile de laluarea la cunoştinţă a pagubei să se facă cercetările necesare

spre a se stabili cu certitudine persoana vinovată de producereaacelei pagube şi întinderea acesteia, a emis decizie de imputare împotriva altei persoane sau pentru o sumă mai mică decâtaceea ce reprezintă prejudiciul real. Aceeaşi răspundere îi revine şi celui care, nesocotindu-şi sauneglijându-şi îndatoririle de serviciu, nu a făcut cercetări temeinicişi complete pentru identificarea persoanei vinovate de producereapagubei şi stabilirea exactă a cuantumului acesteia, dacă, înambele situaţii, decizia de imputare a fost anulată sau paguba afost recuperată doar parţial.Tot astfel se va proceda şi în cazul în care paguba ar rezulta dinnerestituirea unor sume încasate fără drept, a contravalorii unor bunuri predate ori a unor servicii nedatorate.3. Termenul de 60 zile pentru emiterea deciziei de imputare,prevăzut de art. 108 alin. 2 din Codul muncii, are caracterul unuitermen de prescripţie. Acest termen este susceptibil de întrerupere şi de suspendare, în condiţiile dreptului comun. El nueste însă susceptibil de repunere în termen. În cazul în care, considerându-se că paguba a fost cauzată printr-o faptă ce constituie infracţiune, au fost sesizate organele deurmărire penală, suspendarea operează faţă de toţi cei ce auprovocat paguba, indiferent dacă au fost indicaţi în reclamaţiapenală.Termenele de trei ani şi respectiv de un an, prevăzute de art. 108alin. 1 din acelaşi cod, pentru constatarea pagubei, au caracterul

29 Art. 133 (1) În cazul în care contractul de muncă urmează să fie desfăcut din iniţiativa unităţii pentru motivele prevăzute în art. 130 alin. 1 lit.a-c, e si f, aceasta este obligată să ofere persoanelor în cauză trecerea în altă muncă corespunzătoare, solicitând în acest scop sprijinulorganului ierarhic superior şi al organelor de repartizare în muncă sau, după caz, să ia măsuri pentru recalificarea acestor persoane.

26



4. Constatare pagubă.

5. Decizie de imputare.Comunicare. Sancţiune.

6. Prescripţie începutăsub vechiul cod.

unor termene de decădere. Decizia de imputare va putea fi emisăşi după expirarea acestor termene în cazul în care atâtconstatarea pagubei, cât şi luarea ei la cunoştinţă au avut loc înăuntrul lor. Într-o atare situaţie termenul de 60 de zile se vaputea împlini şi după expirarea termenului de constatare apagubei.

În cazul persoanelor care au înlesnit producerea pagubeitermenul de 60 de zile pentru recuperarea pagubei rămaseneacoperite va începe să curgă din momentul în care se vaconstata că paguba nu mai poate fi recuperată de la autorul eidirect. În cazul răspunderii pentru neemiterea deciziei de imputare întermenul legal, pentru emiterea ei greşită sau pentruneefectuarea unor cercetări temeinice şi complete, termenul de60 de zile va începe să curgă de la data la care cel în drept a luatcunoştinţă de paguba produsă prin neemiterea deciziei deimputare sau, după caz, de hotărârea definitivă a organului de jurisdicţie prin care s-a anulat decizia de imputare greşită ori defaptul că paguba a putut fi recuperată doar parţial.

În toate situaţiile de mai sus constatarea pagubei va trebui săaibă loc în termen de trei ani, socotit de la expirarea termenuluide 60 de zile în care trebuia să fie luată măsura de recuperare împotriva celui ce a produs paguba iniţială. Atunci când paguba a fost cauzată societăţii printr-o faptă ceconstituie infracţiune, răspunderea se va stabili potrivit legiipenale.4. În cazul încasării unor sume de bani fără drept, al predării unor bunuri ori al prestării unor servicii nedatorate, constatareapagubei va trebui să se facă în termen de un an numai faţă de celce a primit suma sau bunul ori a beneficiat de prestarea acelor servicii, cu bună-credinţă.Faţă de cei vinovaţi de efectuarea plăţii, predarea bunului ori

prestarea serviciilor nedatorate, societatea îşi păstrează dreptulde a constata paguba în termenul de trei ani, socotit de laprimirea sumei sau bunului ori prestarea serviciilor nedatorate. Acelaşi termen se aplică şi în cazul în care beneficiarul nu a fostde bună-credinţă, iar în cazul în care fapta sa va constituiinfracţiune, răspunderea i se va stabili potrivit legii penale.5. Termenul de 15 zile, prevăzut de art. 108 alin. 3 din Codulmuncii pentru comunicarea deciziei de imputare nu estesancţionat cu decăderea. Această comunicare poate fi făcutăcelui în cauză în termenul general de prescripţie de trei ani dindreptul comun.Până la data comunicării decizia de imputare nu poate fi pusă înexecutare.

6. Dispoziţiile noului Cod al muncii se vor aplica în principiu şiprescripţiilor neîmplinite la data intrării sale în vigoare, iar termenele de prescripţie vor fi socotite că încep să curgă de laaceeaşi dată.Dispoziţiile Codului anterior al muncii privitoare la termenele deprescripţie vor rămâne mai departe aplicabile numai dacătermenele pe care le prevăd s-ar împlini înaintea celor stabiliteprin noul Cod al muncii.

1974 DÎTS nr. 3 1. Nulitate căsătorie.Stabilirea bunei/relei

credinţe a soţilor.

2. Soţi. Bun. Stabilirecaracter.

1. În cazul în care instanţa declară nulă sau anulează căsătoria,ea este obligată să stabilească, prin aceeaşi hotărâre, buna saureaua-credinţă a soţilor la încheierea căsătoriei.2. Oricare dintre soţi poate să ceară şi să obţină constatarea căunul sau mai multe bunuri dobândite în timpul căsătoriei suntbunuri comune şi nu proprii ale celuilalt soţ, sau că, dimpotrivă,sunt bunuri proprii.

27



3. Soţ. Înfiere.Consimţământul

celuilalt soţ. Sancţiune.

3. Luarea consimţământului soţului neînfietor, în condiţiile art. 69alin. 2 din Codul familiei, este obligatorie, neîndeplinirea acesteicondiţii fiind sancţionată cu nulitatea relativă a actului. Acţiunea în anulare poate fi exercitat numai de soţul căruia nu i s-a luat consimţământul.Nulitatea înfierii poate fi acoperită prin renunţare expresă sau

tacită la exercitarea acţiunii.1974 DÎTS nr. 1 Dreptul muncii

Pagubă adusă desalariat. Recuperare

l. Organizaţia socialistă care a plătit despăgubiri altei organizaţiisocialiste pentru paguba adusă de persoana sa încadrată înmuncă prin săvârşirea unei fapte ilicite şi care se subrogă îndrepturile organizaţiei socialiste păgubite poate cere de lapersoana sa încadrată în muncă, pe calea acţiunii în regres,numai ceea ce a plătit efectiv cu titlu de despăgubire.2. În cazul în care organizaţia socialistă păgubită nu a obţinut pecalea arbitrajului de stat contravaloarea întregii pagube calculateconform dispoziţiilor Decretului nr. 220/1960 si H.C.M. nr.532/196330 diferenţa dintre valoarea despăgubirii acordate şiaceea calculată potrivit acestor acte normative, va putea fi cerutăde organizaţia socialistă păgubită direct de la persoana încadrată

în muncă a organizaţiei socialiste, vinovată de săvârşirea fapteiprejudiciabile, pe calea unei acţiuni de drept comun.


1. Desfacere disciplinarăa contractului de

muncă. Temei juridic.Recurs.

2. Cercetare prealabilă.Lipsă. Sancţiune.

1. În cadrul de aplicare a noului Cod al muncii, temeiul juridic aldesfacerii disciplinare a contractului de muncă îl constituiedispoziţiile art. 130 alin. 1 lit. i.Cât priveşte competenţa de judecare a contestaţiilor împotrivadesfacerii disciplinare a contractului de muncă, ea este stabilităprin art. 174 lit. b din acelaşi cod, hotărârea pronunţată de judecătorie în atare litigii fiind supusă recursului la tribunal, cuexcepţia contestaţiilor făcute de persoanele cu funcţii deconducere la care se referă art. 175 alin. 1 lit.b şi care au fostdate spre soluţionare organului administrativ ierarhic superior.2. Cercetarea prealabilă a faptei ce constituie abatere, ascultarea

celui în cauză şi verificarea susţinerilor făcute de el în apărare înainte de aplicarea sancţiunii disciplinare, prevăzute în art. 13alin. 3 din Legea nr. 1/1970, sunt obligatorii. În cazul în careaceastă condiţie legală nu a fost îndeplinită, judecătoria vaconstata nulitatea deciziei de desfacere a contractului de muncă,iar prin consecinţă va admite contestaţia şi va dispunereîncadrarea în funcţie.Dacă însă cercetarea, ascultarea salariatului şi verificareasusţinerilor sale făcute în apărare nu au fost efectuate datorităunor motive întemeiate, cum ar fi sustragerea în orice mod asalariatului de la îndeplinirea acestei proceduri prealabile,părăsirea unităţii fără a se prezenta la convocarea ce i s-a făcut,lipsa nejustificată de la serviciu sau alte asemenea împrejurăricare îi sunt imputabile, instanţa va proceda la judecarea litigiului în fond.

1973 DÎTS nr. 2 Minor. Pensie deîntreţinere

1. Prestări periodice.Sumă globală

Majorare pensie.

1. Părţile pot conveni ca pensia de întreţinere stabilită în sarcinadebitorului sub formă de prestări periodice să fie înlocuită prindepunerea anticipată a sumelor ce reprezintă prestările periodicepe tot timpul stabilit de instanţă. Într-o atare situaţie creditorul obligaţiei de întreţinere va fi îndreptăţit să primească plata în mod periodic, la termenelestabilite, iar nu deodată sub forma unei sume globale. El îşi vapăstra dreptul de a solicita mărirea pensiei de întreţinere în raportcu schimbarea criteriilor avute în vedere de instanţă în stabilirea

30

Decret nr. 220 din 20 octombrie 1960 privind stabilirea valorii pagubelor cauzate avutului obştesc, emis de Marea Adunare Naţională,publicat în Buletinul Oficial nr. 22 din 20 octombrie 1960. Hotărâre nr. 532 din 20 iulie 1963 privind modul de stabilire a valorii pagubelor cauzate avutului obştesc, pentru bunurile care nu au preţuri cu amănuntul legal stabilite, emisă de Consiliul de Miniştri publicat în BuletinulOficial nr. 24 din 26 iulie 1963.

28



Creditor mai mare de 18ani.

2. Înţelegere părinţi.Scutire de contribuţie.

obligaţiei. De asemenea, copilul devenit major şi aflat încontinuarea studiilor va putea cere, în condiţiile prevăzute delege, plata pensiei de întreţinere şi după împlinirea vârstei de 18ani.2. Dacă instanţa constată că părintele căruia i s-a încredinţatcopilul minor spre creştere şi educare este în măsură să-i asigure

singur condiţiile materiale necesare, poate să încuviinţeze învoiala dintre părinţi prin care cel căruia nu i s-a încredinţatcopilul este scutit temporar de contribuţia sa ori este obligat la ocontribuţie mai mică.Schimbarea ulterioară a situaţiei materiale a părintelui care s-aobligat să suporte singur cheltuielile de întreţinere va putea să justifice revenirea instanţei asupra hotărârii de sistare a plăţiidatorate de celălalt părinte.

1972 DÎTS nr. 10 Legea nr. 3/1970. Minori ocrotiţi

1. Fixare contribuţie de întreţinere

2. Obligaţie de platăpărinţi.

3. Minorul are venituri

4. Compunere complet.Asistenţă juridică

1. În cadrul contestaţiilor introduse împotriva hotărârilor date decomisiile pentru ocrotirea minorilor, judecătoria are îndatorirea săstabilească, în sarcina persoanelor obligate potrivit legii să întreţină pe minorul cu privire la care s-a dispus internarea într-oinstituţie de ocrotire, contribuţia bănească pe care urmează să o

suporte pe toată perioada cât va dura măsura de ocrotire. Această contribuţie va fi calculată pe baza criteriilor legal, potrivitprevederilor din Codul familiei, în funcţie de venitul mediu realizat în ultimele 6 luni, iar pentru agricultori în funcţie de venitul realizat în anul precedent.Instanţa nu va putea să înlăture obligarea la plata contribuţiei apersoanelor cărora le-ar reveni obligaţia de a-l întreţine pe minor,decât în cazurile în care, potrivit legii, nu li s-ar putea impune oatare obligaţie.2. La plata contribuţiei urmează să fi obligaţi ambii părinţi,proporţional cu mijloacele materiale de care dispun, chiar dacăfiind despărţiţi în fapt sau divorţaţi, unul dintre ei a fost obligat prinhotărâre judecătorească să plătească pensie de întreţinere

pentru copilul încredinţat spre creştere şi educare celuilalt părinte. Într-o atare situaţie însă instanţa, la cererea celui interesat, vasuspenda executarea pensiei de întreţinere cu începere de ladata internării efective a minorului în instituţia de ocrotire.3. În cazul în care minorul cu privire la care s-a luat măsurainternării într-o instituţie de ocrotire este beneficiarul unei pensiide urmaş sau alte venituri care sunt mai mici decât cheltuielile pecare le face statul cu întreţinerea lui, persoanele cărora le revinedatoria de a-l întreţine vor fi obligate să suporte diferenţa. În cazul în care pensia de urmaş sau veniturile care le realizează sunt maimari decât aceste cheltuieli, minorul este obligat să le suporteintegral, iar diferenţa îi rămâne la dispoziţie.4. Contestaţiile introduse împotriva hotărârilor date de comisiilepentru ocrotirea minorilor ce se soluţionează de judecătorii încomplet format de un judecător cu participarea procurorului, fărăa fi necesară desemnarea unui apărător din oficiu.

1972 DÎTS nr. 4 Dreptul familiei

Alocaţie pentru copii.Regim legal

Alocaţia de stat pentru copii este supusă aceluiaşi regim legal caşi pensia de întreţinere. În consecinţă, normele de drept procesual prevăzute pentrupensia de întreţinere se aplică şi în litigiile având ca obiectrestituirea alocaţiei de stat pentru copii încasată şi reţinută penedrept de un părinte ori stabilirea unei despăgubiricorespunzătoare în cazul în care părintele a împiedicat din culpasa încasarea alocaţiei. Aceleaşi norme sunt aplicabile şi în cazul alocaţiilor pentru copiiplătite din alte fonduri.

1971 DÎTS nr. 7 Dreptul muncii 1. Despăgubirea datorată de angajaţi pentru folosirea ilegală aautovehiculelor din dotarea angajatorului se calculează pe baza

29



Angajat. Folosire ilegalăa autovehiculului

angajatorului. Stabiliredespăgubiri

tarifelor legale, stabilite pentru transporturile efectuate, indiferentdacă autovehiculul aparţine parcului auto al unei întreprinderi careefectuează transporturi cu plată sau parcului pentru transporturiinterne al unei societăţi.2. Această despăgubire se realizează pe căile de recuperareprevăzute în Codul muncii.

1971 DÎTS nr. 6 Dreptul muncii. Angajat. Răspunderematerială.

1. Noţiune de „salariulunar”

2. Majorare/diminuaresalariu

1. Prin noţiunea de salariu lunar folosită în art. 68 alin. 2 dinCodul muncii, modificat, în legătură cu plafonarea reţinerilor ce sepot face angajatului pentru recuperarea pagubelor aduse unităţii în care lucrează, se înţelege salariul tarifar de încadrare realizat,corespunzător timpului efectiv lucrat, inclusiv sporurile şiindemnizaţiile care, potrivit normelor legale în vigoare, se includ însalariul tarifar.Nu se includ în salariul tarifar realizat sumele reprezentândcontribuţia pentru pensia alimentară, diminuările pentruneîndeplinirea sarcinilor stabilite, precum şi reducerile ca urmarea aplicării unor sancţiuni disciplinare. În acelaşi sens urmează a se considera folosită noţiunea desalariu şi în dispoziţiile art. 71 alin. 2 din Codul muncii.

În toate aceste dispoziţii legale se ţine seama de salariul tarifar net şi nu de salariul brut.2. Majorările precum şi diminuările salariului tarifar care intervin înperioada de recuperare a pagubei urmează să fie avute în vederela stabilirea atât a cuantumului ratelor lunare prevăzute în art. 71alin. 2, cât şi a plafonului celor trei salarii lunare prevăzute în art.68 alin. 2, modificat, din Codul muncii.La stabilirea plafonului celor trei salarii lunare se va ţine seama demedia salariilor tarifare încasate în cursul anului calendaristic încare se face recuperarea. În mod corespunzător se vor avea în vedere variaţiile veniturilor şi în cazul în care angajatul a fost pensionat.

1971 DÎTS nr. 2

Pensie de întreţinere.Copil devenit major.Continuare studii.

Părintele este obligat să dea întreţinere copilului devenit major,

dacă se află în continuare de studii, până la terminarea acestora,fără a depăşi vârsta de 25 de ani.Pentru a beneficia de întreţinere, copilul trebuie să dovedeascăstăruinţă în continuarea studiilor.

30



1970 DÎTS nr. 5 Drept administrativ.Legea 1/1967

1. Control judecătoresc.Obiect. Competenţă

materială şi teritorială

2. Calitate procesualăpasivă

3. Procedura prealabilă

4. Acţiune inadmisibilăsau greşit îndreptată

1. Sunt supuse controlului judecătoresc, în condiţiile Legii nr.1/196731 actele administrative, precum şi faptele materialeasimilate lor prin art. 1 alin. 2 din lege, iar nu şi operaţiunile careprin ele însele nu produc efecte juridice şi nici alte fapte materialeefectuate în desfăşurarea activităţii organelor administraţiei destat.

Normele de competenţă materială stabilite de lege au caracter imperativ, iar excepţia de necompetenţă trebuie ridicată chiar şidin oficiu. În cazul dublei subordonări, atât pe plan local cât şi pe plancentral a organului administraţiei de stat pârât, competenţa îirevine judecătoriei.Cât priveşte competenţa teritorială, cererea celui vătămat îndreptul său printr-un act administrativ ilegal poate fi introdusă atâtla instanţa în raza căreia domiciliază reclamantul cât şi la instanţade la sediul organului administraţiei de stat care a emis actulpretins a fi ilegal.2. În litigiile referitoare la cererile celor vătămaţi în drepturile lor prin acte administrative ilegale, au calitate procesuală pasivă

organele administraţiei de stat, precum şi orice altă entitate, încazurile în care emit acte administrative. În cazul organelor locale ale administraţiei de stat se va cita caparte în proces unitatea administrativ teritorială prin comitetulexecutiv al consiliului popular.Dacă în cadrul procesului se cer şi despăgubiri, iar organulemitent al actului nu are personalitate juridică, se vor cita atâtorganul administraţiei de stat cu această calitate, cât şi organulemitent.3. Acţiunea celui vătămat printr-un act administrativ ilegal poate fiintrodusă numai dacă s-a adresat în prealabil organuluiadministrativ care a emis actul, fără a fi obţinut restabilirealegalităţii şi numai după expirarea termenului prevăzut de lege

pentru rezolvarea reclamaţiei. În cazul în care reclamaţia a fost rezolvată înainte de împlinireatermenului legal, cel vătămat se va putea adresa instanţei fără sămai aştepte expirarea termenului.Tot astfel dacă prelungirea termenelor prevăzute în art. 6 dinDecretul nr. 534/196632 ar duce la depăşirea termenului de 6 luni,cel vătămat va trebui să introducă acţiunea mai înainte de a se împlini cele 6 luni calculate de la data comunicării actuluiadministrativ a cărui anulare se cere.4. Acţiunea celui vătămat într-un drept al său printr-un actadministrativ ilegal poate fi considerată inadmisibilă Legea nr.1/1967, numai dacă procedura jurisdicţională la care se referătextul este reglementată prin lege sau decret.

În cazul în care cererea a fost îndreptată greşit la instanţa judecătorească, iar reclamantul nu se opune, ea va fi trimisă spresoluţionare organului jurisdicţional competent.

1969 DÎTS nr.1033

Divorţ. Copii

1. Motive

1. Instanţa nu va putea să pronunţe desfacerea căsătoriei, decâtdacă va constata că, datorită unor motive temeinice, raporturiledintre soţi sunt atât de grav şi iremediabil vătămate, încâtcontinuarea căsătoriei a devenit vădit imposibilă. Cât priveştedespărţirea în fapt a soţilor, ea va putea să ducă la desfacereacăsătoriei numai dacă instanţa îşi va forma convingerea, pe bazăde probe, că este definitivă, că sustragerea de la obligaţia de

31 Legea nr. 1 din 26 iulie 1967 privind judecarea de către tribunale a cererilor celor vătămaţi în drepturile lor prin acte administrative ilegale.32

Decretul nr. 534 din 23 iunie 1966 cu privire la primirea, examinarea şi rezolvarea cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor şi propunerilecetăţenilor.33 S-a avut în vedere forma adusă prin decizia nr. 10 din 28 decembrie 1974 cu privire la modificarea unor motivări şi soluţii date prin deciziade îndrumare nr. 10 din 13 noiembrie 1969.

31



2. Împăcarea soţilor

3. Reguli procedurale

convieţuire, îndelungată şi nejustificată, îi este imputabilă soţuluipârât şi că, în mod vădit, continuarea căsătoriei nu mai este cuputinţă. O atare despărţire în fapt a soţilor va putea să constituieprin ea însăşi un motiv de divorţ dacă soţii trăiesc despărţiţi de celpuţin 5 ani.34

În acest scop, instanţa este obligată să lămurească şi să

cunoască motivele reale de divorţ, cauzele adânci aleneînţelegerilor dintre soţi, fără a se limita la motivele invocate înacţiune, care uneori sunt doar aparente şi nereale. În exercitarea rolului ei activ, instanţa nu se va mărgini la probeleşi explicaţiile părţilor, ci va trebui să dispună din oficiu efectuareaprobelor pe care le-ar socoti necesare pentru lămurirea situaţiei.Totodată, în vederea încredinţării copiilor minori în conformitatecu interesele acestora, instanţa va culege din timp toate datelenecesare cu privire la profesia soţilor, profilul lor social-moral,modul în care îşi exercită îndatoririle faţă de copii, starea sănătăţiilor şi a copiilor, posibilităţile materiale pe care le au soţii pentruasigurarea creşterii şi educării copiilor, precum şi orice alte datecare ar putea fi de natură să influenţeze asupra soluţiei.

2. Atât preşedintele, la primirea cererii de divorţ, la termenul fixatpentru înfăţişarea părţilor, la expirarea termenului de gândire şi lafixarea primului termen de judecată, cât şi instanţa, în tot cursulprocesului, au obligaţia să depună toate stăruinţele pentru arealiza împăcarea soţilor, fără a se limita să înregistrezedeclaraţia soţului reclamant că stăruie în acţiune.3. În ceea ce priveşte respectarea regulilor procedurale însoluţionarea proceselor de divorţ:a) Nu se va da curs cererii până ce nu au fost depuse certificatelede stare civilă sau copii legalizate;b) Dacă la termenele fixate pentru împăcarea soţilor sau la celefixate pentru şedinţa de judecată procedura de chemare a soţuluipârât a fost îndeplinită prin afişare, iar acesta nu s-a înfăţişat la

nici unul dintre acele termene, instanţa va trebui să facă cercetăripentru aflarea domiciliului său, conformându-se prevederilor art.6161 din C.pr.civ, pentru ca pârâtul să poată lua efectiv cunoştinţăde introducerea acţiunii.c) Procedura de citare prin publicitate nu va fi încuviinţată decâtdupă ce se va face dovada că pârâtul nu are domiciliu cunoscut;d) Dacă la primul termen de judecată soţii nu se împacă instanţava fixa un al doilea termen pentru propunerea şi discutareaprobelor, iar apoi un al treilea termen pentru administrareaacestora;e) Termenul de gândire va fi de cel puţin 3 luni şi cel mult de 6luni sau de cel puţin 6 luni şi de cel mult un an, după cum, la datala care se fixează de către preşedinte, soţii au sau nu copii

minori. Odată ce a fost stabilit, termenul de gândire nu mai poatefi prelungit.35

f) Nu se vor da termene de gândire în situaţiile prevăzute de art.6131 din C.pr.civ. Totuşi instanţele de judecată vor cerceta şi înatare situaţii, cu toată atenţia, fondul cererilor de divorţ,admiţându-le numai dacă ar ajunge la concluzia că o continuare acăsătoriei a devenit în mod vădit imposibilă.De asemenea, nu se va da un alt termen de gândire în cazul încare soţul pârât introduce şi el acţiune de divorţ sau cererereconvenţională;g) Dacă soţii au copii născuţi din căsătorie sau care au starea

34

Pct. 1 alin. 1 este reprodus astfel cum a fost reformulat prin decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 10 din 28 decembrie1974.35 Pct. 3 lit. e este reprodus astfel cum a fost reformulat prin decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 10 din 28 decembrie1974.

32



4. Ordonanţăpreşedinţială

5. Hotărârea judecătorească

copiilor născuţi din căsătorie, hotărârea nu se va putea pronunţafără concluziile orale sau scrise ale autorităţii tutelare;h) Primirea cererii de divorţ, stabilirea taxei de timbru şi fixareaprimului termen pentru prezentarea părţilor în faţa instanţei se vor consemna de preşedinte în rezoluţii, iar orice altă activitate , înexercitarea atribuţiilor sale, având caracterul jurisdicţional, în

încheieri.4. Pe cale de ordonanţă preşedinţială, instanţa poate lua,vremelnic, măsuri cu privire la încredinţarea copiilor, la obligaţiade întreţinere, la alocaţia pentru copii, precum şi la folosirealocuinţei.36 Încredinţarea provizorie a copiilor minori până la pronunţareahotărârii se va face totdeauna ţinându-se seama exclusiv deinteresele copiilor.Cererile de pensie de întreţinere între soţi sau pentru copii minorise rezolvă în cadrul însuşi al procesului de divorţ, ca cereriaccesorii, fără a fi necesar să se formeze dosar aparte dacăprocesul se găseşte încă la prima instanţă.5. În ceea ce priveşte hotărârea pronunţată de instanţă:

a) Divorţul se pronunţă din vina soţului pârât sau din vina ambilor soţi. El nu se poate pronunţa decât dacă instanţa constată cămotivele temeinice care fac imposibilă continuarea căsătoriei aufost provocate de soţul pârât, nu şi atunci când cauza dezbinăriieste imputabilă exclusiv soţului reclamant.Pronunţarea divorţului din vina ambilor soţi se va face numaiatunci când culpa concurentă a soţului reclamant este gravă şibine stabilită şi ar putea duce ea singură la desfacerea căsătoriei. În cazul în care divorţul este cerut pentru alienaţie mintală saudebilitate mintală cronică ori pentru o boală gravă si incurabilăsurvenită înainte sau în timpul căsătoriei, instanţa urmează săconstate desfacerea căsătoriei fără a pronunţa divorţul din vinasoţului pârât.37

b) Dacă pronunţă divorţul, instanţa este obligată să facă aplicareaart. 42 din Codul familiei cu privire la încredinţarea spre creştereşi educare a copiilor minori unuia dintre părinţi sau, în modexcepţional şi numai pentru motive temeinice, unei alte persoanesau unei instituţii de ocrotire. Învoiala părinţilor în această privinţănu este obligatorie pentru instanţă, după cum nu este necesar săse încredinţeze copilul părintelui care nu a fost în culpă. Instanţava ţine seama exclusiv de interesele copilului, în care scop vaavea în vedere vârsta, sexul copilului, ataşamentul său faţă deunul dintre părinţi, posibilităţile de creştere şi educare alefiecăruia dintre părinţi, moralitatea acestora, etc.Tot prin hotărârea de divorţ instanţa va stabili contribuţia fiecăruipărinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură si pregătire

profesională a copiilor, obligând pe părintele care nu a primitcopilul să plătească celuilalt părinte, sau persoanei căreia i-a fost încredinţat copilul, suma fixată pentru întreţinere. Instanţa se vapronunţa în această privinţă chiar dacă părţile nu au cerut-o,stabilind pensia de întreţinere eventual sub forma unei coteprocentuale din retribuţia lunară a debitorului şi luând de îndatămăsuri de poprire, conform art. 461^1 din Codul de procedurăcivilă.c) Instanţa va atrage atenţia părţilor asupra aplicării dispoziţiilor

art. 40 din Codul familiei privitor la păstrarea numelui purtat întimpul căsătoriei şi a art. 36 din acelaşi cod privitor la împărţireaprin buna învoială a bunurilor comune.

36 Pct. 4 alin. 1 este reprodus astfel cum a fost reformulat prin decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 10 din 28 decembrie1974.37 Pct. 5 lit. a a fost completat cu alin. 3 prin decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 10 din 28 decembrie 1974.

33



6. Recurs

7. Menţiune în actul de

stare civilă

8. Educare

Dacă, potrivit art. 40 din Codul familiei, soţii s-au înţeles ca aceladintre ei care a purtat în timpul căsătoriei numele celuilalt săcontinue a purta acest nume şi după desfacerea căsătoriei,instanţa va lua act de învoiala soţilor prin însăşi hotărârea dedivorţ. Dacă există motive temeinice ea va putea să acordesoţului care o cere dreptul de a continua să poarte numele

celuilalt soţ, chiar în cazul când nu a intervenit o astfel de învoială.6. Instanţele de recurs sunt obligate, în aceste procese careinteresează îndeaproape întreaga societate, să-şi exercite cutoată exigenţa controlul juridic, pentru a împiedica trecerea înputerea lucrului judecat a unor hotărâri greşite în fond sau date cu încălcarea regulilor procesuale.7. După rămânerea definitivă a hotărârii de divorţ instanţa o vacomunica din oficiu serviciului de stare civilă pentru a facemenţiune pe marginea actului de căsătorie.38

8. Plenul Tribunalului Suprem îndrumă instanţele să judeceprocesele de divorţ, cu toată grija cuvenită unei problemedeosebit de importante pentru societatea noastră, pentru

educarea oamenilor muncii într-o morală sănătoasă şi pentrucreşterea viitoarelor generaţii.

1969 DÎTS nr. 5 Contract închirierelocuinţă

1. Ordin repartiţie. Încheiere contract

2. Mutare proprietar în

locuinţa ocupată dechiriaş

3. Schimb de locuinţe.Locatari

4. Drept de extindere.Drept de opţiune

1. Pentru ocuparea unei suprafeţe locative cu destinaţie delocuinţă nu este suficientă obţinerea ordinului de repartizare, cieste necesară şi încheierea contractului de închiriere.Dacă organul de administraţie locativă refuză în mod nejustificat încheierea contractului de închiriere, titularul ordinului derepartizare va putea să-l cheme în judecată, în temeiul art. 56 dinLegea nr. 10/196839, pentru a fi obligat – sub sancţiunea de a plătidaune – să încheie contractul.2. Persoana care are o locuinţă proprietate personală, dar nu

locuieşte în ea, se poate adresa instanţei judecătoreşti, pe carede acţiune, pentru valorificarea dreptului de a se muta în proprialocuinţă, dacă face dovada că s-a adresat în prealabil autorităţiiadministrative, care a emis în favoarea chiriaşului ordin derepartizare pentru locuinţa oferită de el sau pentru o altă locuinţă. În ambele situaţii locuinţa trebuie să fie corespunzătoare în ceeace priveşte suprafaţa locativă la care este îndreptăţit chiriaşul şisă îndeplinească anumite condiţii pentru ca practic să poată fifolosită. Chiriaşul nu va fi îndreptăţit să pretindă un număr maimare de camere sau condiţii mai bune de locuit decât le avea înlocuinţa din care urmează să se mute.Garajul aferent locuinţei va fi evacuat numai dacă proprietarulposedă un autoturism şi oferă un alt garaj. Această obligaţie o areproprietarul numai dacă la data introducerii acţiunii chiriaşulposedă un autoturism.3. Locatarii principali pot conveni să facă schimb de locuinţe.Pentru efectuarea schimbului de locuinţe este necesar consimţământul scris şi prealabil al tuturor membrilor majori aifamiliilor respective. Împotriva refuzului organului administrativ de a aproba schimbulde locuinţe, părţile interesate se pot plânge pe cale de acţiune lainstanţele judecătoreşti, conform art. 56 din Legea nr. 10/1968.4. Dreptul de extindere poate fi exercitat de orice locatar în cazulcând suprafaţa locativă pe care o deţine nu corespunde aceleia la

38

Pct. 7 este reprodus astfel cum a fost înlocuit prin decizia de îndrumare a Plenului Tribunalului Suprem nr. 10 din 28 decembrie 197439 Legea nr. 10 din 9 mai 1968 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi. Art. 56: Oricelitigii în legătură cu aplicarea prevederilor prezentei legi se soluţionează de instanţele judecătoreşti, cu excepţia celor date în mod expres încompetenţa altor organe.

34



5. Divorţ. Atribuirelocuinţă.

care este îndreptăţit potrivit legii.Dreptul de opţiune poate fi exercitat numai de locatarul principalşi numai în favoarea unei persoane care este îndreptăţită să i serepartizeze o locuinţă În cazurile în care dreptul de extindere sau de opţiune a fostexercitat cu respectarea prevederilor legale, Comitetul Executiv al

Consiliului popular nu va putea repartiza altei persoane suprafaţalocativă devenită disponibilă.5. În caz de divorţ, instanţa la cerere va atribui locuinţa unuiadintre soţi în condiţiile prevăzute de art. 19 din Legea nr. 10/1968,numai dacă suprafaţa locativă deţinută de ei nu ar putea fi împărţită.Dacă locuinţa se află în clădiri construite cu scopul de a servi

35



pentru nevoile locative ale angajaţilor, instanţa nu va puteadispune evacuarea soţului angajat. Totuşi atunci când beneficiulcontractului ar urma să fie acordat soţului care nu este angajatulunităţii, se va dispune evacuarea lui condiţionată de atribuireaaltei locuinţe corespunzătoare. Aceeaşi soluţie se va da şi în cazul suprafeţelor locative deţinute

de personalul casnic şi de deservire a clădirilor cu mai multeapartamente, în condiţiile art. 17 din lege, precum şi în alte cazuride suprafeţe locative cu afecţiunea specială de a servi ca locuinţepentru anumite categorii de angajaţi.Dacă locuinţa aparţine altei persoane, iar soţii au calitatea desubchiriaşi sau toleranţi, ea va putea fi împărţită sau atribuită înaceleaşi condiţii, fără ca luarea acestei măsuri să atragă

36



intervertirea titlului lor faţă de proprietar sau locatarul principal.Dacă locuinţa aparţine ambilor soţi în coproprietate, iar în cadrulacţiunii de divorţ nu s-a cerut şi împărţirea bunurilor comune,instanţa, la cerere, va putea dispune, pe calea unei măsuriprovizorii, împărţirea sau atribuirea locuinţei după aceleaşi criterii,urmând ca rezolvarea definitivă a raporturilor patrimoniale dintre

soţi să aibă loc ulterior, în cadrul acţiunii separate de partaj. În situaţia în care, fie în cadrul acţiunii de divorţ, fie în acel alacţiunii separate, s-a cerut împărţirea bunurilor comune, instanţava proceda potrivit prevederilor legale aplicabile în materie departaj, dar la alegerea modalităţii de lichidare a stării dedevălmăşie va putea să atribuie soţului în favoarea căruia înclinămenţionatele criterii legale de preferinţă.

37



6. Drept de folosinţăgaraj.

7. Cheltuieli chiriaş.

În cazul unei locuinţe aparţinând în proprietate personalăexclusivă unui soţ, instanţa, apreciind împrejurările cauzei, vaputea să-l oblige, la cerere, în situaţiile prevăzute de art. 41 şi 42din Codul familiei, să asigure celuilalt soţ, precum şi copiilor carei-au fost încredinţaţi acestuia spre creştere şi educare, osuprafaţă locativă corespunzătoare, fie în apartamentul

proprietatea sa, fie în altă locuinţă6. Titularul ordinului de repartizare asupra garajului pierde dreptulsău de folosinţă dacă încetează să mai fie proprietar deautoturism. Această consecinţă nu se produce dacă va facedovada că se găseşte în situaţia de a obţine un alt autoturism.7. În cazul în care chiriaşul a făcut cheltuieli pentru lucrări de întreţinere sau reparare a clădirii, care îi incubă proprietarului, el

38



Recuperare are dreptul să ceară, pe cale de acţiune, restituirea lor integrală.La cererea chiriaşului, instanţa va putea admite ca restituireacheltuielilor să se facă treptat, prin compensarea cu chiria. În cazul în care chiriaşul a făcut lucrări de sporire a confortului,proprietarul este îndreptăţit să pretindă chiria majorată, ca urmarea lucrărilor respective, cu obligaţia de a-i restitui cheltuielile făcute

şi anume cu începere de la plata acestei despăgubiri.Chiriaşul va putea să-şi recupereze cheltuielile făcute pentruasemenea lucrări, întocmai ca şi cheltuielile făcute pentru lucrărilede întreţinere şi reparare a clădirii care îi incubă proprietarului,afară de cazul în care părţile au convenit la un alt mod de plată.Dacă lucrările de sporire a confortului, de amenajare saumodificare a spaţiului locativ au fost efectuate de chiriaş pe cont

39



8. Competenţa jurisdicţională.

propriu, fără autorizarea proprietarului sau fără a fi respectatcondiţiile stabilite, proprietarul nu va putea fi obligat să suportecheltuielile, fiind îndreptăţit să-l oblige a le ridica sau să-ldespăgubească8. Litigiile în legătură cu repartizarea şi folosirea suprafeţeilocative se soluţionează de instanţa judecătorească în temeiul art.

56 din Legea 10/1968 cu aplicarea normelor de procedurăprevăzute în dreptul comun.

1968 DÎTS nr. 13 Stabilire despăgubiri. La stabilirea veniturilor victimei unei fapte ilicite şi, implicit, a

40



Victima unei fapte ilicite.Diminuare sau pierderea capacităţii de muncă

despăgubirii ce i se cuvine, în cazul în care a suferit o diminuaresau pierdere a capacităţii sale de muncă şi nu are calitatea desalariat, ori nu este pensionar, urmează a se ţine seama devaloarea reală a prestaţiilor ei, fie în gospodăria casnică, fie camuncitor ziler, fie în orice alt loc de muncă, asigurându-se astfelşi în asemenea situaţii o acoperire justă şi integrală a pagubei

suferite, corespunzătoare cantităţii de muncă pe care nu o maipoate presta. În acelaşi mod se va stabili şi despăgubirea cuvenitămoştenitorilor, în cazul când, ca urmare a faptei ilicite, victima adecedat.

1968 DÎTS nr. 12 Soţ supravieţuitor 1. „Mobilele şi obiectele aparţinând gospodăriei casnice”, la carese referă art. 5 din Legea nr. 319/194440, cuprind bunurile mobilecare prin natura lor sunt destinate a servi în cadrul gospodăriei

40 Legea nr. 319 din 10 iunie 1944 pentru dreptul de moştenire al soţului supravieţuitor. Art. 5: În cazurile prevăzute la art. 1 pct. b - d inclusiv,soţul supravieţuitor va moşteni, în afara de partea sa succesorală mobilele şi obiectele apartinând gospodăriei casnice, precum şi darurile denuntă.

41



1. Semnificaţia„Mobilele şi obiectele

aparţinând gospodărieicasnice”

2. Soţ în concurs cupărinţii decedatului

3. Acte de dispoziţiedecujus. Rezerva

succesorală

casnice şi care au fost folosite de soţi efectiv în acest scop.2. În cazul în care soţul supravieţuitor vine în concurs cu părinţiisoţului decedat, bunurile aparţinând gospodăriei casnice şidarurile de nuntă i se cuvin în totalitate soţului supravieţuitor,dacă soţul decedat nu a dispus de partea sa din aceste bunuri.3. În cazul în care soţul decedat a dispus de o parte din bunurile

aparţinând gospodăriei casnice sau din darurile de nuntă, prinacte între vii ori prin testament, aceste bunuri vor fi luate încalculul rezervei cuvenite părinţilor şi soţului supravieţuitor,putând servi la întregirea ei.

42



1968 DÎTS nr. 4Pensie de întreţinere.

Debitor, membru C.A.P.

1. Prin câştigul din muncă, în sensul art. 94 alin. 3 din Codulfamiliei, se înţelege, în ceea ce-i priveşte pe membriicooperativelor agricole de producţie, veniturile în natură şi în banirealizate în cursul anului agricol expirat, atât din munca prestată în cadrul cooperativei, cât şi în cel al gospodăriei familiale deţărani cooperatori.

2. Pensia de întreţinere datorată de membrul unei cooperativeagricole de producţie va putea fi stabilită fie în natură, fie în bani,sau în natură şi în bani, în raport de felul veniturilor realizate. Încazul în care obligaţia de a plăti - stabilită parţial sau total înnatură - nu va fi executată, urmărirea ei se va face prinechivalent, la preţul pieţei ţărăneşti. Pensia de întreţinere va fistabilită şi prestată numai în bani, dacă această modalitate ar

43



corespunde în mai mare măsură intereselor celui ocrotit şi nu ar fi împovărătoare pentru debitorul obligaţiei.Cuantumul pensiei de întreţinere va putea fi modificat în cazulcând câştigul din muncă pe anul agricol expirat avut în vedere deinstanţă la darea hotărârii s-a micşorat sau s-a mărit în anulurmător. În aceleaşi condiţii va putea fi schimbată şi modalitatea

de prestare a pensiei, ţinându-se seama atât de interesulbeneficiarului, cât şi de posibilităţile de plată ale debitorului.1968 DÎTS nr. 3 Partaj

Hotărâre definitivă.Executare. Revendicare

1.Hotărârea de partaj rămasă definitivă constituie titlu executoriuşi este susceptibilă de executare, indiferent dacă în acţiune s-acerut sau nu predarea efectivă a bunului şi chiar dacă instanţa nua dispus această predare. Ca atare, introducerea de către

44



bunuri partajate copărtaş a unei acţiuni în revendicare împotriva copărtaşului caredeţine bunul atribuit şi refuză a-l preda nu este necesară.2. Executarea cu privire la predarea bunurilor împărţite poate ficerută în termenul de prescripţie de trei ani, prevăzut de art. 6 dinDecretul nr. 167/1958.3. Hotărârea de partaj nu este susceptibilă de executare în cazul

când părţile declară în mod expres că nu solicită predareabunurilor. În această situaţie, pentru ca partea care a obţinuthotărârea să intre în posesia bunurilor atribuite şi a căror predarei-a fost refuzată de ceilalţi copărtaşi, este necesară introducereaunei acţiuni în revendicare. O atare hotărâre îşi păstrează putereade lucru judecat, putându-se opune prescripţia dreptului de a cereexecutarea numai cu privire la obligaţia de a plăti sulte.

45




Încălcare norme deprotecţie a muncii.

Urmărire ca infracţiune.Contravenţie.

Suspendare prescripţie

În cazul în care pentru o faptă care constituie contravenţie lanormele de protecţie a muncii a fost sesizat organul de urmărirepenală, iar ulterior s-a constatat că fapta nu întruneşte elementeleunei infracţiuni contra protecţiei muncii, cursul termenului deprescripţie de o lună, pentru aplicarea sancţiunii contravenţionale,este suspendat pe tot timpul cât pricina s-a aflat în faţa organului

de urmărire penală sau a instanţei penale de judecată41

.Când fapta a fost urmărită ca infracţiune şi ulterior s-a stabilit căea constituie contravenţie, prescripţia aplicării sancţiunii nu curgepe tot timpul cât pricina s-a aflat în faţa organului de urmărirepenală sau a instanţei de judecată, dacă sesizarea s-a făcut înăuntrul termenului de 3 luni de la data săvârşirii faptei.Prescripţia operează, totuşi dacă sancţiunea nu a fost aplicată în

41 Potrivit Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sancţionarea contravenţiilor, aplicarea sancţiunii pentru contravenţii se prescrie în termen de 3luni de la data savârşirii faptei.

46



termen de 1 an de la data săvârşirii faptei (art. 13).1967 DÎTS nr. 12

Pensie de întreţinere.Calitate autoritatea

tutelară.

Autoritatea tutelară are calitatea procesuală de a introduceacţiune pentru obligarea unuia dintre părinţi la plata pensiei de întreţinere pentru copilul aflat în îngrijirea celuilalt părinte, în cazulcând acesta din urmă, din neştiinţă, din neglijenţă sau din oricealte motive, nu acţionează el însuşi.

Ea va putea să introducă acţiune şi împotriva celorlalte persoanecare, potrivit legii, sunt obligate să dea întreţinere copilului.1967 DÎTS nr. 7 Înstrăinare imobil.

Decretul nr. 144/1958

1. Antecontract vânzare-cumpărare.

1. Învoiala intervenită între părţi anterior obţinerii autorizaţiei de înstrăinare, prin care se obligă să perfecteze în viitor înstrăinareaunui bun imobil ce intră sub incidenţa Decretului nr. 144/195842,constituie un antecontract de vânzare – cumpărare, pentru

42 Decretul nr. 144 din 29 martie 1958 privind reglementarea eliberării autorizaţiilor de construire, reparare şi desfiinţare a construcţiilor,precum şi a celor referitoare la înstrăinările şi împărţelile terenurilor cu sau fără construcţii.

47



2. Hotărâre care ţine locde act autentic de

înstrăinare.

3. Rezoluţiune contract

valabilitatea căruia nu se cer a fi întrunite condiţiile prevăzute înart. 11 din acelaşi decret43.2. În cazul în care această învoială întruneşte condiţiile prevăzute în art. 12 din Decretul nr. 144/195844, în sensul că a fost încheiată în scris şi au fost respectate modalităţile de plată a preţului, dar una dintre părţi sau succesorii ei refuză să se prezinte pentru

autentificarea actului în termen de 3 luni de la obţinereaautorizaţiei, la cererea părţii ce înţelege să-şi execute obligaţia,instanţa judecătorească va putea da o hotărâre care va ţine locde act autentic de înstrăinare.3. Dacă partea îndreptăţită să ceară încheierea contractului, întemeiul art. 12 din Decretul nr. 144/1958, nu înţelege să urmezecăile prevăzute de această dispoziţie legală, ea are dreptul să

43 Art. 11: (1) Înstrăinarea sau împărţeala, prin acte între vii, a terenurilor cu sau fără construcţii, proprietate particulară, de pe teritoriuloraşelor, comunelor reşedinţe de raioane, localităţilor balneoclimatice şi a comunelor declarate centre muncitoreşti, precum şi a comunelor încare se vor dezvolta staţiuni balneoclimatice şi centre muncitoreşti, se vor putea face numai cu autorizaţia prealabilă dată, în condiţiunileprezentului Decret, de către comitetele executive ale sfaturilor populare. (2) Actele de înstrăinare sau împărţeala terenurilor de mai sus se vor face numai în forma autentică. (3) Înstrăinările sau împărţelile terenurilor prevazute în acest articol, făcute fără respectarea cerinţelor prezentului decret, sunt nule de drept. Nulitatea poate fi invocata de Procuratură, de comitetele executive ale sfaturilor populare şi de oricepersoană interesată.44 Art. 12 (1) În cazul în care s-a încheiat un înscris, din care rezultă că proprietarul unui teren cu sau fără construcţii s-a obligat sa-l înstraineze cu titlu oneros şi s-au respectat modalităţile de plată a preţului prevăzute în înscris, iar în termen de 3 luni de la eliberareaautorizaţiei prevăzută în art. 11 una din părţi sau succesorii acesteia nu se prezintă, din orice motive, la notariat pentru autentificarea actuluide înstrăinare, instanţa judecătorească va putea da o hotărâre care să ţină loc de act autentic de înstrainare. (2) Neprezentarea uneia din părţila autentificare, în urma somaţiei făcute de cealaltă parte prin executorul judecătoresc, se va constata printr-un proces-verbal încheiat denotariatul de stat raional sau orăşenesc, în circumscripţia căruia se află imobilul în cauză. (3) Instanţa judecătorească va putea fi sesizată departea interesată sau de succesorii acesteia, până la expirarea valabilităţii autorizaţiei de înstrăinare. (4) Transcrierea dreptului de proprietatesau înscrierea în cartea funciară a acestui drept, se vor face în temeiul unei copii legalizate de pe hotarârea judecătorească rămasă definitivă.

(5) Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi actelor sub semnatura privată încheiate înainte de publicarea prezentului Decret, în care scopautorizaţiile de înstrăinare valabile la această dată se consideră prelungite de drept până la expirarea unui termen de 6 luni de la publicareaDecretului de faţă. Termenul de 3 luni, prevăzut pentru prezentarea la notariat în scopul autentificării actului, curge de la data publicăriiprezentului Decret.

48



4. Restituire sumeplătite. Prescripţie.

ceară rezoluţiunea antecontractului şi restabilirea situaţieianterioare încheierii sale.4. Dreptul la acţiunea în restituire a sumelor plătite are ca temeineexecutarea de către proprietarul bunului a obligaţiei ce-i revinedin antecontract şi se prescrie în termen de 3 ani, care începe săcurgă de la data când cumpărătorul a cunoscut că încheierea

contractului de vânzare-cumpărare nu mai poate avea loc.Dacă însă părţile au stabilit un termen pentru perfectareavânzării, prescripţia urmează a se calcula de la expirarea acestuitermen.

1967 DÎTS nr. 4Indiviziune/devălmăşie.Lichidare. Împărţire înnatură, atribuire unuicopărtaş sau vânzare.

În cazul în care, în cadrul procedurii de împărţeală, instanţaconstată că un bun nu poate fi împărţit comod în natură, ea nu vadispune întotdeauna scoaterea lui în vânzare, ci va trebui săexamineze dacă nu există motive temeinice care să impunălichidarea stării de indiviziune sau devălmăşie prin atribuireabunului, unuia dintre copărtaşi, urmând ca ceilalţi copărtaşi să

49



primească echivalentul corespunzător cotelor la care au dreptul, în alte bunuri sau în bani.

1966 DÎTS nr. 16Plata diferenţei de preţ.

Prescripţie acţiune.

În cadrul vânzărilor de produse şi prestărilor de servicii de cătreorganizaţiile socialiste termenul de prescripţie a acţiunii pentruplata diferenţei de preţ, în situaţia în care acesta a fost calculatgreşit, începe să curgă pentru organizaţia socialistă de la data

naşterii dreptului ei la acţiune, după distincţiile art. 7 din decretulnr. 167/195845, iar pentru cumpărător de la plata efectivă apreţului.

1966 DÎTS nr. 15Uzucapiune. Regim de

carte funciara

În regiunile în care transmiterea drepturilor reale imobiliare estesupusă regimului legii pentru unificarea dispoziţiilor de cartefunciară din 27 aprilie 1938, dobândirea acestor drepturi prinuzucapiune este reglementată de dispoziţiile art. 27 si 28 dinaceastă lege46 şi nu de dispoziţiile Codului civil.

1966 DÎTS nr. 5 Executare silită. Cerere. Cererea adresată de creditor organului de executare, de a

45 Art. 7 (1) Prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită. (2) În obligaţiile careurmează să se execute la cererea creditorului precum şi în acelea al căror termen de executare nu este stabilit, prescripţia începe să curgă dela data naşterii raportului de drept. (3) Dacă dreptul este sub condiţie suspensivă sau cu termen suspensiv, prescripţia începe să curgă de la

data când s-a împlinit condiţia sau a expirat termenul.46 Art. 27 În cazul când s-au înscris fără cauză legitimă, drepturi reale, care pot fi dobândite în temeiul uzucapiunii, ele vor ramâne valabildobândite, dacă titularul dreptului le-a posedat cu bună-credinţă, potrivit legii, timp de 10 ani. Art. 28 Cel ce a posedat un bun nemişcător încondiţiunile legii, timp de 20 ani, după moartea proprietarului înscris în cartea funciară, va putea cere înscrierea dreptului uzucapat.

50



Întrerupere prescripţie efectua urmărirea, întrerupe prescripţia dreptului de a cereexecutarea silită.

1966 DÎTS nr. 2Cheltuieli de judecată.Stabilirea/ modificareapensiei de întreţinere

sau desfacereacăsătoriei

Dispoziţia cuprinsă în art. 274 C.pr.civ, potrivit căreia partea carecade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielilede judecată, se aplică deopotrivă în acţiunile care au ca obiectstabilirea sau modificarea pensiei de întreţinere, cât şi în acţiunile

care au ca obiect desfacerea căsătorie.Dispoziţia cuprinsă în art. 275 din acelaşi cod, în baza căreiapârâtul care a recunoscut la prima zi de înfăţişare pretenţiilereclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată , afară numai dacă a fost pus în întârziere înainte dechemarea în judecată, se aplică în acţiunile care au ca obiectstabilirea sau modificarea pensiei de întreţinere.

1966 DÎTS nr. 1Recurs declarat de

procuror în procesulcivil. Soluţionare.

În cazul în care procurorul a declarat recurs în favoarea uneiadintre părţi, instanţa, admiţând acest recurs, nu va putea modificasau casa hotărârea în defavoarea acelei parţi. Ea va puteaproceda în acest fel numai în cazul în care procurorul ar fitransformat, înăuntrul termenului stabilit pentru introducerea căiide atac, recursul declarat iniţial într-un recurs în favoarea

celeilalte părţi. În cazul în care se admite recursul declarat de parte, va fi admis

51



şi recursul declarat de procuror în favoarea acesteia, chiar dacăhotărârea de admitere a fost determinată de motivele invocate departe.

1965 DÎTS nr. 19 Copil din afaracăsătoriei. Pensie de

întreţinere.

1. Data acordării

2. Caracter executoriu

1. Pensia de întreţinere pentru copilul din afara căsătoriei, încazul în care a fost cerută o dată cu acţiunea în stabilirea

paternităţii, se acordă de la data introducerii acţiunii.2. Hotărârea prin care s-a stabilit paternitatea şi a fost obligat tatălla plata pensiei de întreţinere faţă de copilul din afara căsătorieinu este executorie de drept nici în partea referitoare la pensia de întreţinere.Instanţa va putea, însă, în baza art. 279 C.pr.civ., să încuviinţezeexecuţia vremelnică a acestei părţi a hotărârii.

1965 DÎTS nr. 16 Pensie de întreţinere.Mai mulţi copii. Stabilire

Instanţa judecătorească, atunci când stabileşte obligaţia părinteluisau a celui care a înfiat de a plăti întreţinerea pentru doi sau maimulţi copii, va fixa, în concret, suma necesară întreţinerii pentrufiecare copil în parte, specificând totodată şi termenul până lacare este datorată. În cazul când nevoile copiilor sunt asemănătoare, pensia se

poate fixa într-o sumă globală.1965 DÎTS nr. 11 Dreptul muncii Organizaţia socialistă, care a încheiat un contract cu o altă

52



Contract întreorganizaţii socialiste.

Recuperare despăgubiride la angajaţi.

organizaţie socialistă, nu poate cere despăgubiri de la organelesau ceilalţi angajaţi ai acesteia din urmă, în caz de neexecutare,executare cu întârziere sau necorespunzătoare a contractului.

Acest drept îl are organizaţia socialistă păgubită numai atuncicând neexecutarea, executarea cu întârziere saunecorespunzătoare a contractului constituie o infracţiune.

1965 DÎTS nr. 10 Alocaţie de stat pentru copii

1. Nedepunere actepentru alocaţie. Acţiune.

2. Reţinere alocaţie.Acţiune.

3. Reţinere alocaţie.Copil din afara

căsătoriei. Acţiune.

1. Părintele nesalariat, căruia i s-a încredinţat copilul în urmadivorţului, are dreptul să acţioneze, potrivit art. 998-999 C.civ., pefostul său soţ, care refuzând sau neglijând să completezedeclaraţia şi să depună actele necesare pentru acordareaalocaţiei de stat, a împiedicat încasarea acesteia de cătrepărintele îndreptăţit.2. Reţinerea alocaţiei de stat de către părintele care a încasat-ope nedrept şi refuzul de a o remite părintelui căruia i s-a încredinţat copilul justifică introducerea unei acţiuni bazată pe îmbogăţirea fără just temei.3. În mod asemănător, părintele copilului din afara căsătoriei,recunoscut sau a cărui filiaţie a fost stabilită judecătoreşte, poate

utiliza acţiunile bazate pe dispoziţiile art. 998 sau 999 C.civ., oripe îmbogăţirea fără just temei, în cazul împiedicării încasării sau

53



4. Termen de prescripţie

5. Rol instanţa de divorţ

reţinerii alocaţiei de stat de către celălalt părinte. Aceste acţiuni pot fi folosite în mod corespunzător, şi în cazul încredinţării copilului în timpul procesului de divorţ, potrivit art.613 C.pr.civ.4.Termenul de prescripţie pentru introducerea acţiunilor de maisus este de 3 ani, potrivit art. 3 şi 8 din Decretul nr. 167 din 21

aprilie 1958.5. Instanţa care pronunţă divorţul nu trebuie să se preocupe demodalitatea plăţii alocaţiei de stat pentru copii.

1965 DÎTS nr. 5 Contravenţie silvică.Pagubă nerecuperată.

Calitate procesualăactivă în acţiunea de

recuperare.

Calitatea de reclamant în acţiunea civilă prin care se cereobligarea celui ce a săvârşit o contravenţie silvică în pădurile,plantaţiile şi terenurile forestiere aflate în administrarea operativăsau în folosinţa consiliilor populare comunale, a cooperativelor agricole de producţie sau altor organizaţii socialiste, la platadespăgubirilor datorate şi care nu au putut fi recuperate conforminstrucţiunilor privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, aprobate prin H.C.M. nr. 81 din 5 martie 1963 aparţineorganizaţiilor socialiste menţionate.

1965 DÎTS nr. 4 Titluri executorii privind

drepturi reale. Termende prescripţie

Dreptul de a cere executarea silită a titlurilor executorii privind

drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitaţiune, servitute şisuperficie, se prescrie în termenul prevăzut în art. 6 din Decretulnr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă,47 vechea hotărâre

47 Dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executor se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani, iar în raporturile dintreorganizaţiile socialiste, de un an.

54



neexecutată pierzând şi puterea lucrului judecat.1965 DÎTS nr. 1

Casare. Hotărâre princare s-a respins

acţiunea de divorţ.

În cazul în care instanţa de recurs admite recursul împotrivasentinţei prin care prima instanţă a respins acţiunea de divorţ:1. Dacă sunt copii minori, va casa cu trimitere pentru ca instanţade fond să rezolve împreună cererea de divorţ, încredinţareacopiilor şi pensia de întreţinere a acestora şi eventual celelalte

capete de acţiune ale cererii.2. Dacă nu sunt copii minori:a) va casa în întregime cu trimitere pentru o nouă judecată atât acapătului privind divorţul, cât şi a capetelor accesorii, în cazulcând mai sunt probe noi de administrat;b) va modifica sentinţa pronunţând desfacerea căsătoriei, când, în această privinţă, nu mai sunt probe de administrat, iar pentrucapetele de acţiune accesorii va casa cu trimitere.

1964 DÎTS nr. 21 Poprire. Sumeneexigibile.

Este valabilă poprirea sumelor pe care terţul poprit le va datoradebitorului creditorului urmăritor, validarea popririi urmând să sefacă la data când suma poprită devine exigibilă. În cazul sumelor datorate periodic, validitatea popririi se facedeodată atât pentru sumele scadente în momentul validării

popririi, cât şi pentru cele ce vor fi datorate. În ce priveşte însăaceste din urmă sume, hotărârea de validare nu produce efectedecât în momentul când ele devin exigibile.

1964 DÎTS nr. 20 Legături personale cu Soluţionarea cererilor făcute în cadrul procesului de divorţ sau pe

55



minorul. Competenţă jurisdicţională.

cale de acţiune separată cu privire la stabilirea modalităţii deexercitare a dreptului pe care îl are părintele căruia nu i s-a încredinţat copilul, de a păstra legături personale cu acesta, estede competenţa instanţelor judecătoreşti.

1964 DÎTS nr. 19 Pensie de întreţinere.Data majorării sau

reducerii/încetării

Majorarea cuantumului pensiei de întreţinere are loc pe dataintroducerii acţiunii, afară de cazul când întârzierea introducerii

acţiunii este imputabilă debitorului.Reducerea sau încetarea obligaţiei de plată a pensiei are loc pedata ivirii cauzei care a justificat admiterea acţiunii, cât timpdebitorul n-a fost urmărit în temeiul hotărârii prin care s-a acordatpensia de întreţinere.

1964 DÎTS nr. 16 Despăgubiri civileacordate prin hotărâre.

1. Majorare

2. Micşorare/sistare

3. Cale procesuală

1. Despăgubirile civile pentru prejudiciile izvorâte din fapte ilicitestabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive pot fi majorate dacăprejudiciul existent la data pronunţării s-a agravat ca urmare aaceluiaşi fapt prejudiciabil.2. Micşorarea sau sistarea plăţii acelor despăgubiri se va puteadispune numai în cazul micşorării sau dispariţiei prejudiciuluistabilit prin hotărâre, ceea ce este posibil în cazul când

despăgubirile au fost acordate sub forma unor prestaţii periodice.3. Calea procesuală pentru a obţine modificarea corespunzătoarea despăgubirilor este aceea a unei noi acţiuni introduse departea interesată la instanţa civilă.

56



1964 DÎTS nr. 11 Acţiune netimbrată.

1. Lipsă părţi.Suspendare judecată.

2. Necomunicare taxă de

plătit.

1. Atunci când părţile nu se prezintă la judecată şi nici nu au cerutca judecarea procesului să se facă în lipsa lor, instanţa trebuie săsuspende judecata, chiar dacă acţiunea, cererea sau calea deatac este netimbrată.2. În cazul acţiunilor, cererilor şi căilor de atac cu privire la carenu s-a comunicat părţii direct sau o dată cu citarea şi obligaţia de

a plăti taxa de timbru până la termenul de judecată, la acesttermen instanţa nu va anula acţiunea, cererea sau calea de atac,ci va acorda un nou termen, pentru ca partea să fie în măsură aplăti taxa de timbru.

1964 DÎTS nr. 5 Dreptul muncii.Angajat. Despăgubiri.

Dobânzi.

Sumele datorate de angajaţi unităţilor, cu titlu de despăgubiripentru daunele aduse în legătură cu munca lor, nu producdobânzi, în afară de cazul când aceste daune sunt urmarea uneiinfracţiuni.

1964 DÎTS nr. 3 Pensie întreţinere.Poprire.

În cazurile în care tribunalul a stabilit pensia de întreţinere la oanumită sumă din câştigul din muncă al pârâtului, instanţa, dupăpronunţarea hotărârii, va dispune din oficiu efectuarea popririi,dând în acest scop încheiere de poprire pe care tot din oficiu o vacomunica terţului poprit.

Instanţa de recurs, ori de câte ori va modifica sentinţa tribunalului în partea privitoare la pensia de întreţinere, va trimite din oficiuhotărârea ei definitivă la instanţa de fond, care, fără vreo altăsesizare, o va investi cu formula executorie şi va modifica, printr-o

57



nouă încheiere, poprirea înfiinţată sau o va desfiinţa, după caz,conformându-se titlului executoriu.

1964 DÎTS nr. 1 Foşti soţi. Acţiune înconstatare. Stabilire

cota din bunurilecomune.

Este admisibilă acţiunea în constatare prin care foştii soţi, împreună, sau unul dintre ei, cer, după divorţ, stabilirea cotei cese cuvine fiecăruia în bunurile comune.

1963 DÎTS nr. 39 Pensie de întreţinere.Caracter executoriu. Dispoziţiile hotărârii prin care se pronunţă divorţul, referitoare lapensia de întreţinere a minorului, au caracter executoriu, dacă înfapt copilul minor se află în îngrijirea aceluia căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre.


1. Cerere de intervenţieaccesorie. Admisibilitate

2. Cererereconvenţională.

1. Cererea de intervenţie accesorie se poate face în litigiile demuncă în următoarele situaţii:a) în litigiile privind desfacereacontractului de muncă, atunci când intervenient este angajatulcare a luat această măsură; b) în litigiile pentru stabilireadespăgubirilor, când producerea pagubei a fost înlesnită de altangajat şi c) când s-a făcut o plată nedatorată, intervenientputând fi angajatul care a înlesnit producerea pagubei sau adispus plata ilegală. În aceste situaţii în care se poate formula cerere de intervenţie

accesorie, unitatea are şi ea căderea să introducă în proces pesalariatul care a dispus fie desfacerea contractului de muncă, fieplata ilegală, sau pe acel care a înlesnit producerea pagubei.2. Cererea reconvenţională se poate introduce în litigiul de muncă

58



Admisibilitate

3. Chemare în garanţieşi cerere de intervenţie.

Inadmisibilitate

dacă această cerere decurge din raportul de muncă dintre cel ceangajează şi angajat şi dacă este de competenţa organuluiobştesc de jurisdicţie a muncii, investit cu soluţionarea cereriiprincipale.3. Chemarea în garanţie şi cererea de intervenţie principală nusunt admisibile în litigiile de muncă.

1963 DÎTS nr. 33 Cheltuieli de judecată.Sechestru penal.

Contestaţie terţ admisă.

În cazul admiterii contestaţiei introduse de un terţ împotrivasechestrului ordonat de organele de urmărire penală sau de judecată, organizaţia socialistă creditoare citată în contestaţie vafi obligată la plata cheltuielilor de judecată numai dacă şi înmăsura în care acestea au fost ocazionate de comportareaculpabilă pe care a avut-o fie în cursul procesului penal -determinând astfel sechestrarea bunurilor în litigiu - fie cu ocazia judecării contestaţiei.Soluţia este aceeaşi atunci când creditorul este o persoană fizică.

1963 DÎTS nr. 25Asigurare prin efectul

legii a călătorilor pentruaccidente de circulaţie.

Repararea prejudiciului.

Asiguratul sau beneficiarul sumei asigurate acordate de Administraţia Asigurărilor de Stat (ADAS), ca urmare a unuiaccident de circulaţie care s-a produs din vina cărăuşului, aredreptul să ceară de la acesta să-i plătească diferenţa dintre suma

primită ca asigurare şi aceea care reprezintă despăgubirea saintegrală pentru prejudiciul suferit. În situaţia în care asiguratulsau beneficiarul sumei asigurate a obţinut şi o pensie prinasigurările sociale de stat, la calcularea despăgubirii integrale seva ţine seama şi de pensia stabilită48.

48 Punctul 38 al H.C.M. nr. 1384 din 6 septembrie 1957: pentru aplicarea Asigurărilor de Stat, în călătoriile efectuale cu mijloace de transportale organizaţiilor respective pe căi ferate, rutiere, de apa, în transporturile aeriene publice, utilitare, speciale si de serviciu, are loc o asigurare,prin efectul legii a călătorilor, pentru cazurile de accidente, potrivit unui regulament aprobat de Ministerul Finantelor. Suma asigurată esteplătită, aşa cum se arată la punctul 39 din acelaşi act normativ, de către ADAS, în caz de deces sau invaliditate permanentă partială, caurmare a unui accident intimplat în timpul călătoriei şi, în legătură cu acesta, dacă nu este provocat cu intenţie de călător. În conformitate cuparagraful 6 din regulamentul nr. 27 din 15 octombrie 1957, emis în baza aceluiaşi act normativ şi aprobat de Ministerul Finanţelor prin ordinul

nr. 655/1957, suma asigurată pentru călătoriile pe uscat sau pe apă este de 15.000 lei, iar pentru călătoriile cu avionul de 35.000 lei. În caz deinvaliditate permanentă partială se plăteşte un procent din suma asigurată, corespunzător gradului de invaliditate. În paragraful 15 dinregulament se adaugă că plata făcută de ADAS stinge orice pretenţii ale asiguratului sau urmaşilor săi, atât faţă de ADAS, cât si faţă deorganizaţiile de transport şi unităţile centrale de aeronautică civilă, "în limita sumei primite".

59



1963 DÎTS nr. 18Soţ. Înstrăinare/grevareimobil. Consimţământ.

Nulitate

1. Nulitatea actului de înstrăinare sau grevare de către unul dintresoţi, fără consimţământul celuilalt soţ, a unui teren sau a uneiconstrucţii ce face parte din bunurile comune este relativă şi actulpoate să fie confirmat expres sau tacit de acest din urmă soţ.2. În cazul în care o asemenea confirmare nu are lor, actul estenul în întregime.

1963 DÎTS nr. 14 Pensie întreţinere. Bazăde calcul.Spor pentru condiţiideosebite de muncă

Sporul cuvenit angajaţilor care lucrează în condiţii deosebite demuncă nu se include în câştigul din muncă ce se ia ca bază lacalcularea pensiei de întreţinere.

1963 DÎTS nr. 7 Prescripţie. Cod civil,lege specială.

1. Alineatul final din art. 700 C.civ49. este înlocuit prin prevederileart. 13 şi 19 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţiaextinctivă50.2. Aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Decretul nr. 167/1958 şitermenului de prescripţie prevăzut în art. 700 alin. 1 C.civ. nu sepoate face decât dacă instanţa constată că moştenitorul a justificat temeinic cauzele pentru care termenul de prescripţie afost depăşit.

1963 DÎTS nr. 5

Dreptul de folosinţăveşnică asupra

terenului atribuit în bazaH.C.M. nr. 4015/1953 –bun propriu sau bun

comun al soţilor

Dreptul de folosinţă veşnică asupra terenului atribuit titularului de

credit, conform H.C.M. nr. 4015/1953 şi pe care s-a construit încondiţiile acestui act normativ, îi aparţine în exclusivitate soţuluititular de credit sau în comun cu celălalt soţ, după cum,corespunzător aportului pe care l-a avut fiecare în timpulcăsătoriei la dobândirea bunurilor comune, construcţia ridicată peteren urmează a se considera bun propriu sau comun în sensulCodului familiei.La încetarea stării de codevălmăşie prin împărţirea proprietăţiiconstrucţiei se va putea delimita în mod corespunzător şi dreptulde folosinţă asupra terenului.

1962 DÎTS nr. 33 Despăgubire. ÎUP pentruinexistenţa faptei.

În cazul în care organul de urmărire penală a dispus încetareaprocesului penal pentru inexistenţa faptei, partea vătămată poate

49 Art. 700 (1) Dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii. (2) În cazul cândmoştenitorul a fost împiedicat de a se folosi de dreptul său, din motive de forţă majoră, instanţa judecătorească, la cererea moştenitorului,poate prelungi termenul cu cel mult 6 luni de la data când a luat sfârşit împiedicarea.50 Art. 13 Cursul prescripţiei se suspendă: a) cât timp cel împotriva căruia ea curge este împiedicat de un caz de forţă majoră să facă acte de

întrerupere: b) pe timpul cât creditorul sau debitorul face parte din Forţele Armate ale Republicii Populare Române, iar acestea sunt puse pepicior de războiArt. 19 Instanţa judecătorească sau organul arbitral poate, în cazul în care constată ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul

de prescripţie a fost depăşit, să dispună chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea acţiunii, ori să încuviinţeze executarea silită.

60



Acţiune civilă.

Redeschidere procespenal. Suspendare judecată civilă.

totuşi introduce acţiune în despăgubire la instanţa civilă. În cazul în care procesul penal se redeschide – din oficiu sau lasesizare – instanţa civilă, potrivit art. 6 al. 3 C.pr.pen, vasuspenda judecata până la soluţionarea definitivă a procesuluipenal.

1962 DÎTS nr. 31 Validare poprire.

Imposibilitate examinarehotărâre.

Instanţa de validare nu are căderea să examineze legalitatea şi

temeinicia în fond a hotărârii pronunţate de o instanţă judecătorească pe baza căreia s-a înfiinţat poprirea.1962 DÎTS nr. 20 Executare silită.

Eşalonare plată.Inadmisibilitate.

Instanţa judecătorească nu poate eşalona plata în cursulprocedurii de executare silită, deoarece această facultate aparţineinstanţei numai cu prilejul judecării fondului pricinii.

1962 DÎTS nr. 19 Divorţ. Autoritatetutelară.

1. Casare pentrunecitare.

2. Comunicare poziţie

procesuală

1. În cazul în care tribunalul, sesizat cu judecarea recursuluideclarat împotriva sentinţei de divorţ, casează hotărârea atacatăpentru necitarea legală a autorităţii tutelare, în situaţiile în care,potrivit art. 42 alin. 1 din Codul familiei, ascultarea ei eraobligatorie, nu va trimite cauza spre rejudecare la instanţa care apronunţat hotărârea casată, ci o va reţine spre a o judeca în fond,dispunând citarea autorităţii tutelare.2. Prezenţa efectivă a delegatului autorităţii tutelare la dezbateri

nu este obligatorie. Autoritatea tutelară va putea să-şi comunice părerea ei printr-oadresă, prin care, informând instanţa cu privire la traiul soţilor şimodul în care sunt îngrijiţi copiii, să propună măsurile ce crede căvor trebui luate în interesul acestora.Hotărârea nu se va putea pronunţa fără concluziile orale sauscrise ale autorităţii tutelare.Citarea autorităţii tutelare în procesele în care sunt copii minorieste, în toate cazurile, obligatorie.

1962 DÎTS nr. 17 Pensie de întreţinere. Înţelegere părinţi.

Înţelegerea părinţilor cu privire la contribuţia fiecăruia lacheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătireprofesională necesare copilului lor minor este valabilă în măsura în care nu nesocoteşte drepturile acestuia. În caz de divorţ, o asemenea înţelegere nu poate produce efectedecât dacă a fost încuviinţată de instanţa judecătorească.Schimbarea ulterioară a situaţiei materiale a părinţilor sau anevoilor minorului poate justifica modificarea înţelegerii sau ahotărârii referitoare la cuantumul pensiei de întreţinere.

1962 DÎTS nr. 15 Actul fraudulos de înstrăinare, săvârşit în scopul sustragerii

61



Faptă penală. Înstrăinare frauduloasăa bunurilor. Anulare act

bunului de la confiscare sau urmărire silită, este anulabil chiar dacă a fost făcut înainte de începerea urmăririi penale, dar dupăsăvârşirea faptei care a dus la condamnarea făptuitorului cuconfiscarea averii sau la obligarea lui la plata de despăgubiricivile. În cazul actului cu titlu oneros, pentru anularea lui, pe lângă

frauda înstrăinătorului, mai este necesară şi participarea terţuluidobânditor la această fraudă.1962 DÎTS nr. 14 Executare silită. Bun

mobil. Contestaţie proprietar. Dovadă

1. Dovada posesiei

2. Înscris dată certă.

3. Bun pierdut sau furat.

4. Rolul instanţelor înanaliza probelor.

1. Terţul contestator, în stabilirea dreptului său de proprietateasupra bunului mobil, poate dovedi cu martori posesia saexclusivă asupra acelui bun, indiferent de valoarea lui. Acesta poate dovedi cu martori dreptul său de proprietate şi însituaţia în care posedă în comun cu debitorul sau cu altăpersoană bunul urmărit .Dacă însă bunul se află în exclusiva posesie a celui urmărit, terţulcontestator trebuie să îşi dovedească dreptul său de proprietatepotrivit normelor generale aplicabile în materia probelor.2. În cazul în care terţul contestator prezintă acte cu dată certă

din care rezultă că anterior sechestrării bunului ce se găseşte înexclusiva posesie a celui urmărit, a dobândit proprietateaacestuia, pretinzând că urmăritul îl deţine de la el cu titlu precar,pentru admiterea contestaţiei este necesar ca terţul contestator să dovedească, în condiţiile art. 1191 şi urm. C.civ. şi obligaţia derestituire pe care o are urmăritul faţă de el. Înscrisul doveditor alobligaţiei de restituire trebuie să aibă şi el dată certă anterioarădatei la care bunul a fost sechestrat.3. Dacă terţul contestator pretinde că nu mai are posesia bunuluica urmare a pierderii lui sau pentru că i-a fost furat, el va trebui sădovedească că a posedat acel bun, precum şi faptul pierderii saual furtului, dovadă ce se poate face prin toate mijloacele de probă.4. Instanţele au îndatorirea de a analiza cu deosebită atenţie

relatările martorilor audiaţi în cauză, verificându-le - pe cât posibil – şi cu alte probe ordonate chiar din oficiu.

1962 DÎTS nr. 3 Obligaţii solidare sauindivizibile. Recurs decătre un coparticipant.

În cazul obligaţiilor solidare, precum şi al obligaţiilor indivizibile,exercitarea căii de atac a recursului de către unul dintrecoparticipanţi la proces le va folosi şi celorlalţi, în sensul că

62



Efecte. efectele admiterii recursului se vor extinde şi la părţile care nu audeclarat recurs, sau al căror recurs a fost respins fără a fisoluţionat în fond.

1961 DÎTS nr. 33 Precizare acţiune.Declaraţii orale.

1. Pârât prezent.Necomunicare

2. Lipsă pârât.Comunicare

1. Reclamantul poate formula cererile prevăzute în art. 132 alin. 2C.pr.civ51, până la închiderea dezbaterilor asupra fondului, fără afi necesar consimţământul pârâtului.

Asemenea cereri nu se comunică în scris pârâtului prezent ladezbateri, fiind suficientă precizarea orală a reclamantului şi înscrierea ei în încheierea de şedinţă.2. Când procesul este în stare de judecată şi pârâtul lipseşte,instanţa va dispune amânarea cauzei şi comunicarea către pârâta unei copii, de pe încheierea de şedinţă în care s-a trecutprecizarea acţiunii făcute oral de reclamant, dacă socoteşte căinteresul apărării pârâtului cere aceasta.

1961 DÎTS nr. 28Contestaţie la

executare.

1. În cazul în care executarea silită, în cadrul dispoziţiilor Decretului nr. 221/1960, s-a făcut fără respectarea prevederilor legale, astfel încât cei vătămaţi - debitorul urmărit sau terţii - aufost în imposibilitate să ia cunoştinţă de executare şi să facăcontestaţie în termenele arătate în art. 43 al acelui decret52,

aceştia vor avea dreptul să se prevaleze de dispoziţiile art. 103C.pr.civ53, şi să introducă contestaţie în termen de 15 zile de ladata când au fost în măsură să ia cunoştinţă de executare.2. Aceeaşi soluţie se aplică şi în ce priveşte contestaţia purtând

asupra executării confiscării.3. Terţii vătămaţi prin executare pot să-şi valorifice pretenţiile

asupra bunului supus executării şi pe calea unei acţiuni de dreptcomun. Acest drept poate fi exercitat chiar dacă a fost pierduttermenul de contestaţie.

1961 DÎTS nr. 21 Casare cu trimitere.Putere de lucru judecat

sau prescriere.

Tribunalul judeţean, judecând în recurs, în cazul în care constatăcă prima instanţă a soluţionat greşit litigiul pe motiv că există încauză putere de lucru judecat sau că dreptul la acţiune s-aprescris, va casa cu trimitere.

1961 DÎTS nr. 10 Răspundere civilădelictuală. Culpă

comună.

1. Despăgubirile civile la care urmează a fi obligat autorul unuifapt ilicit, pentru repararea prejudiciului cauzat altei persoane, vor fi micşorate dacă se va dovedi că la producerea acestuia aconcurat şi culpa victimei.2. Cuantumul acestor despăgubiri va fi fixat ţinându-se seama de

51 Cererea nu se socoteste modificata si nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de şedinţă declaraţiile verbale facute în instanţă: 1.când se îndreapta greşelile materiale din cuprinsul cererii; 2.când reclamantul măreste sau micşorează câtimea obiectului cererii; 3. când cerevaloarea obiectului pierdut sau pierit; 4.când îinlocuieşte cererea în constatare print-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotrivă, încazul în care cererea în constatare poate fi primită.52 Art. 43 Contestaţia la executare se poate introduce:

- pâna la eliberarea sau distribuirea preţului în cazurile când sunt aplicabile dispoziţiile art. 32 si 33;- pâna la predarea bunului, în condiţiile prezentului decret, în celelalte cazuri.Art. 32 Sumele de bani rezultate din executarea silită se eliberează creditorilor urmăritori pâna la acoperirea integrală a creanţelor,

cheltuielilor de judecată şi cheltuielilor de executare, eventuala diferenţă se eliberează debitorului, în măsura în care nu a operat pedeapsaconfiscării averii.

Art. 33 În cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulţi creditori, organul de executare procedează la repartizarea sumei realizatepotrivit urmatoarei ordine de preferinţă: a) cheltuielile făcute cu urmărirea bunurilor al caror preţ se distribuie; b) creanţele din salarii şi altecreanţe asimilate acestora, sumele datorate în cadrul asigurărilor sociale de stat, precum şi despăgubirile pentru repararea daunelor cauzateprin moarte sau vătămări corporale care au pricinuit incapacitate de muncă; c) obligaţiile de întreţinere; d) creanţele statului izvorite dinimpozite şi taxe şi alte creanţe care privesc bugetul statului, precum şi primele de asigurare; e) rambursarea împrumuturilor bancare; f)despăgubirile pentru repararea pagubelor pricinuite proprietăţtii socialiste prin infracţiuni; g) creanţe provenind din livrări de produse, prestăride servicii şi executări de lucrări; h) alte creanţe.53

Art. 103 (1) Neexercitarea oricărei căi de atac şi nendeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară decazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei. (2) În acest dinurmă caz actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile dela încetarea împiedicarii; în acelaşi termen vor fi arătate şi motivele împiedicării.

63



gravitatea culpelor autorului şi victimei. Aşa, de exemplu, vor fimicşorate:a) Despăgubirile civile la care urmează a fi obligat inculpatul şi

partea civilmente responsabilă, în accidentele de muncă, pentrurepararea pagubelor cauzate victimei, când accidentul s-a produsşi din culpa acesteia.

b) Despăgubirile civile datorate de o unitate socialistă al căruiangajat a cauzat o pagubă altei unităţi socialiste împreună cu unangajat al acesteia. În acest caz vor fi micşorate numaidespăgubirile datorate de partea civilmente responsabilă, înfuncţie de culpa angajatului său.Angajaţii, autori ai pagubei, răspund în mod solidar de repararea

acesteia.c) Despăgubirile datorate de autorul unui fapt ilicit pentru

repararea pagubei cauzate unui minor, care nu a împlinit vârstade 14 ani, când la producerea acesteia a concurat şi activitateaobiectiv ilicită a victimei.

1961 DÎTS nr. 7 Drept procesual civil

Art. 1191 C.civ. Aplicare.

Dispoziţiile art. 1191 C.civ., potrivit cărora dovada cu martori nupoate fi făcută – în afară de excepţiile anume prevăzute de lege –

ori de câte ori valoarea obiectului actului juridic respectiv este maimare de 250 lei, se referă atât la dovedirea încheierii actului juridic, cât şi la dovedirea modificării, a desfiinţării acelui act,precum şi a stingerii obligaţiei prin plată.

1961 DÎTS nr. 6 Casare cu reţinere.Nepronunţare pe

cheltuieli de judecată,dobânzi etc.

Tribunalele judeţene, judecând în recurs, dacă constată că primainstanţă nu s-a pronunţat asupra cheltuielilor de judecată,dobânzilor, majorărilor legale, penalităţilor, vor proceda, dupăcaz, la modificarea sau casarea cu reţinerea fondului, dupădistincţiile făcute în art. 312 Cod procedură civilă.

1960 DÎTS nr. 20 Chemare în garanţie

1. Soluţionare înrejudecare

2. Recurs terţul chemat în garanţie. Efecte faţă

de reclamant

3. Chemare în garanţie.Arbitraj

1. În ipoteza în care – după admiterea recursului declarat dereclamant împotriva hotărârii prin care s-a respins acţiunea iar,prin consecinţă, şi cererea de chemare în garanţie introdusă depârât – instanţa, rejudecând fondul, admite acţiunea, ea trebuiesă soluţioneze şi cererea de chemare în garanţie.Dacă, rejudecând acţiunea după admiterea recursului declarat dereclamant, instanţa nu a rezolvat şi cererea de chemare îngaranţie, hotărârea ei este susceptibilă de a fi revizuită, în bazaart. 322 pct. 2 C.pr.civ.2. Recursul declarat de chematul în garanţie repune în discuţie şiacţiunea principală, soluţionată de prima instanţă, chiar dacăpârâtul nu a declarat recurs. În consecinţă, se va cita şireclamantul ca intimat, în recursul chematului în garanţie.Numai în ipoteza în care recursul chematului în garanţie priveşteexclusiv raporturile dintre el şi pârât, reclamantul nu va mai fi citat.3. Instanţa judecătorească nu are competenţa să rezolveraporturile rezultând din obligaţia de garanţie existenţa între douăorganizaţii socialiste, în cadrul unei acţiuni introduse de unparticular sau împotriva unui particular, ori de câte ori pretenţiilerezultând din această obligaţie sunt de competenţa organelor prevăzute în legea de organizare şi funcţionare a Arbitrajului deStat.În aceste cazuri, dacă organizaţia socialistă a formulat o cerere

de chemare în garanţie, împotriva altei organizaţii socialiste, judecătoria trebuie să-şi decline competenţa cu privire la cerereade chemare în garanţie.

1960 DÎTS nr. 19 Partaj bunuri comune 1. Împărţirea în timpul căsătoriei a bunurilor comune ale soţilor, la

64



soţi

1. Partaj în timpulcăsătoriei

2. Despărţire în fapt.Achiziţionare bunuri.Caracter

3. Bun propriu al unuisoţ. Îmbunătăţiri întimpul căsătoriei.

cererea unuia dintre ei, poate fi încuviinţată dacă se va stabili cămotivele invocate justifică această măsură, independent dacă elear putea duce sau nu la desfacerea căsătoriei. Împărţirea în timpul căsătoriei a bunurilor comune ale soţilor sepoate face şi la cererea creditorilor personali ai unuia dintre soţi, în condiţiile stabilite prin alin. 2 din art. 33 din Codul familiei.

De asemenea, la cererea oricărei părţi interesate şi în cadrulcontestaţiei introduse împotriva actelor de executare îndeplinite încursul urmăririlor efectuate potrivit Decretului nr. 221 din 1 iulie1960, instanţa poate decide şi asupra împărţirii bunurilor comuneale soţilor. Instanţa care soluţionează contestaţia va menţinemăsurile asigurătorii aplicate asupra bunurilor comune ale soţilor,chiar dacă nu s-a solicitat împărţirea acelor bunuri, ori de câte oriele au fost luate pentru garantarea confiscării eventuale a averiiunuia dintre soţi împotriva căruia s-a pornit procesul penal pentruo infracţiune la care se poate aplica această pedeapsăcomplimentară, precum şi în ipoteza în care bunurile proprii alestatului debitor nu sunt suficiente pentru a garanta desdăunareacreditorului urmăritor.

2. Împrejurarea că o perioadă de timp soţii au întrerupt în faptconvieţuirea, între ei nemaiexistând relaţii de nici un fel, nu înlătură caracterul de bunuri comune al bunurilor dobândite înperioada în care soţii au trăit despărţiţi, ci ea va fi avută în vederela determinarea cotei cuvenite fiecăruia dintre soţi.3. Participarea soţului neproprietar la îmbunătăţirile sau reparaţiilece se fac unui imobil bun propriu al celuilalt soţ nu duce laschimbarea naturii lui juridice, transformându-l din bun propriu înbun comun: constituie însă bun comun sporul de valoare dobânditde imobil.Dacă însă imobilul a fost transformat în aşa măsură încât în fapta devenit un bun nou, în acest caz el este bun comun al soţilor.De asemenea, este bun comun construcţia nouă, făcută pe

terenul proprietatea personală a unuia dintre soţi.1960 DÎTS nr. 17 Dreptul muncii

Avans numerar nedepusspre decontare.

Răspundere materială şipenală

Sumele nejustificate sau nedepuse din avansurile în numerar date spre decontare persoanelor încadrate potrivit dispoziţiilor regulamentului operaţiilor de casă, aprobat prin H.C.M. nr.858/1957, se urmăresc prin reţinere directă din retribuţie pe bazadispoziţiei serviciului de contabilitate al unităţii, fără a fi necesar ca unitatea să recurgă la procedura imputaţiei.Procedura reţinerii directe din retribuţie nu înlocuieşte dispoziţiile

de drept comun în materia răspunderii penale şi materiale apersoanelor încadrate în muncă, care se vor aplica în toatecazurile când sunt întrunite condiţiile acestei răspunderi.

1960 DÎTS nr. 12 Procuror. Dreptul de acere continuarea

judecăţii sauredeschiderea

procesului.

Procurorul are dreptul, cu excepţia acţiunilor strict personale, săceară instanţei continuarea judecării unui proces civil, atunci cândpărţile, regulat citate, lipsesc la termen şi la judecarea procesuluiar urma să fie suspendată potrivit art. 242 pct. 2 C.pr.civ., precumşi de a cere redeschiderea procesului când judecata s-asuspendat în lipsa părţilor, potrivit art. 245 pct. 1 C.pr.civ.

1960 DÎTS nr. 5 Citarea stat

1. Proprietate publică.Administrator

2. Consiliul popular.

1. În litigiile privitoare la bunuri proprietate socialistă de stat, se vacita ca parte organizaţia socialistă de stat în a cărei administrareoperativă directă se găseşte bunul.2. Atunci când litigiul poartă asupra unor bunuri cu privire la care

un act normativ stabileşte anumite atribuţii specifice în sarcina

65



Comitet executiv

3. Stat. MinisterulFinanţelor

secţiilor consiliilor populare, se va cita comitetul executiv alconsiliului popular, prin secţia respectivă.

3. Ministerul Finanţelor va fi citat ca reprezentant al statuluinumai atunci când statul participa nemijlocit, în nume propriu, înraportul juridic ce formează obiectul litigiului, şi dacă legea nustabileşte anume alte organe în acest scop; Ministerul Finanţelor

va fi citat de asemenea şi atunci când litigiul este privitor la unraport juridic în care acesta a figurat în nume propriu.1960 DÎTS nr. 2 Dreptul muncii

1. Regres. Pagubăprodusă de salariat

2. Regres. Obligaţiesolidară a angajaţilor.

1. Organizaţia socialistă care, în calitate de responsabilăcivilmente, a plătit părţii păgubite despăgubirile cuvenite poatepretinde, pe calea acţiunii în regres, obligarea angajaţilor vinovaţila restituirea integrală a sumei plătite.2. Organizaţia socialistă poate cere ca oricare dintre angajaţii

vinovaţi de producerea pagubei să fie obligat să-i restituie întreaga sumă plătită drept despăgubiri, faţă de ea angajaţiirămânând obligaţi solidar.

1959 DÎTS nr. 17 Citare. Termen de 5 zile.Nerespectare. Nulitate

absolută.

Nerespectarea dispoziţiilor art. 89 C.pr.civ. de a se înmâna citaţiacu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată estesancţionată cu nulitatea, care operează fără a fi necesar ca

partea neregulat citată şi care, fiind judecată în lipsă, a pierdutprocesul, să facă dovada vătămării.

1959 DÎTS nr. 16 Soluţionare recurs.

1. Casare cu reţinere.Reapreciere probe

2. Casare cu trimitere

3. Casare cu reţinere.Soluţionare fond în

aceeaşi şedinţă.

1. Instanţa de recurs, în cazul în care admite recursul pentrunetemeinicie, şi când nu este necesară administrarea de probenoi poate, potrivit art. 312 pct. 2 lit. b Cod procedură civilă, sămodifice hotărârea atacată şi să dea o soluţie contrară celeipronunţate de prima instanţă. În acest scop, instanţa de recurs poate face o nouă verificare şiapreciere a probelor, stabilind o altă situaţie de fapt decât ceareţinuta de prima instanţă.2. Instanţa, judecând în recurs, dacă constată că prin hotărârea

atacată nu au fost soluţionate toate capetele de cerere ale acţiuniisau acelea pe care era obligată să le soluţioneze din oficiu vacasa în parte hotărârea, trimiţând cauza la instanţa de fond învederea soluţionării lor. În această situaţie casarea se va face cutrimitere şi pentru capetele care fuseseră soluţionate de primainstanţă, dacă, în privinţa lor, soluţia dată este nelegală saunetemeinică.

3. Când părţile au pus concluzii numai cu privire la recurs,instanţa nu poate trece la judecata fondului fără a le daposibilitatea să-şi facă apărarea în fond.Dacă părţile sunt prezente şi pot pune concluzii în fond, iar

probele socotite necesare pot fi de îndată administrate, judecate în fond după casare se poate face în aceeaşi şedinţă în care s-a judecat şi recursul.

În caz contrar, instanţa va dispune amânarea în vederea judecării fondului, citând părţile care nu au cunoştinţă de termen.

1959 DÎTS nr. 13 Accesiune

1. Reaua-credinţă.Verificare

1. În acţiunile întemeiate pe dispoziţiile art. 494 C.civ., instanţelenu vor putea deduce reaua-credinţă numai din faptul că cel care aconstruit, plantat sau executat lucrări pe un teren ce nu-i aparţinenu are vreun titlu asupra terenului, ci vor cerceta condiţiile în cares-au făcut construcţiile, plantaţiile sau lucrările a căror desfiinţarese cere. Instanţele vor cerceta dacă acţiunea proprietaruluifondului nu îmbracă aspectul unui abuz de drept prin pasivitateasau acceptarea acestuia de a se face lucrările, făcând opunereasau introducând acţiunea numai după terminarea acestora sau

66



2. Dărâmare.Despăgubire.

3. Autorizaţie dărâmaresau desfiinţare

aproape de sfârşitul lor. Instanţele vor cerceta, de asemenea,dacă prin facerea lucrărilor s-a adus reclamantului un prejudiciuefectiv şi apreciabil sau dacă, în raport de aceste împrejurări saualtele asemănătoare, acţiunea reclamantului nu prezintă uncaracter şicanator sau nu este expresia intenţia de a folosiaceste împrejurări în scopul de a obţine foloase ilicite.

2. Instanţele vor căuta să înlocuiască soluţia neeconomică adărâmării sau desfiinţării de construcţii, plantaţii sau alte lucrări,printr-o despăgubire în bani, ori de câte ori această soluţie aparemai echitabilă şi de natură a pune în concordanţă intereseleindividuale ale părţilor din proces cu cele economice generale.3. În cazurile în care pentru dărâmarea sau desfiinţarea unor construcţii sau amenajări este necesară autorizaţia prealabilă acomitetului executiv al consiliului popular, instanţele nu vor puteahotărî astfel de măsuri fără obţinerea autorizaţiei iar atunci cândaceastă autorizaţie nu este obţinută, instanţele vor face aplicareadispoziţiilor art. 494 Cod civil, dispunând păstrarea lucrărilor decătre proprietarul terenului, cu obligaţia de a despăgubi peconstructor.

1959 DÎTS nr. 11 Cheltuieli de judecată

1. Pretenţii admise în întregime

2. Pretenţii admiseparţial

3. Compensare

cheltuieli

4. Coparticipanţiprocesuali

5. Câştig de cauză dupărejudecare

6. Rolul judecătorilor

1. Partea ale cărei pretenţii au fost admise în întregime aredreptul restituirea tuturor cheltuielilor dovedite ca efectiv făcute,cu excepţia cazului reglementat în art. 275 C.pr.civ.2. Dacă pretenţiile care formează obiectul acţiunii au fost admiseparţial, instanţa va acorda celui care a câştigat procesul, numaipartea din cheltuielile de judecată corespunzătoare pretenţiilor admise. Se exceptează cazul când reaua credinţă saucomportarea neglijentă a pârâtului a determinat să se ceară, prinacţiune, ceea ce nu se datorează; în acest caz, pârâtul poate fiobligat la plata integrală a cheltuielilor efectuate de reclamant.3. În cazul în care există cereri din partea ambelor părţi, admise în total sau în parte, instanţa va compensa, după caz, totul sau

parţial, cheltuielile de judecată. Compensarea se poate face şi încazul în care a fost admis numai unul din capetele de cerere aleacţiunii.4. În cazul coparticipării procesuale, pentru a se stabili dacă platacheltuielilor de judecată urmează a se face în mod egal,proporţional sau solidar, se va ţine seama de poziţia în proces afiecărui coparticipant şi de natura raportului juridic soluţionat,astfel încât fiecare să fie obligat numai la plata cheltuielilor pecare le-a provocat prin apărarea sa.5. În cazul rejudecării procesului după casare, partea care acâştigat definitiv procesul are – în mod exclusiv – dreptul la toatecheltuielile de judecată făcute. Dacă, în cursul desfăşurăriiprocesului, s-au acordat cheltuieli de judecată şi părţii care apierdut procesul, aceste cheltuieli nu se vor mai executa. Dacătotuşi aceste cheltuieli au fost executate sau achitate, cuantumullor se va adăuga la cel al cheltuielilor făcute de partea care acâştigat definitiv procesul.Despăgubirile acordate, potrivit art. 154 C.pr.civ., care nu au fostexecutate, se vor compensa dacă partea care le-a obţinut apierdut procesul.6. Înainte de închiderea dezbaterilor, judecătorii vor lămuri părţileasupra dreptului pe care-l au de a solicita plata cheltuielilor de judecată.

67



1959 DÎTS nr. X A

Capacitate procesuală.Subunitate

întreprindere.

Subunităţile întreprinderilor, chiar dacă au organe proprii deconducere şi cont de virament, atât timp cât nu îndeplinesc toatecondiţiile pentru a avea gospodărire deplină, sunt lipsite depersonalitate juridică şi deci nu au capacitate civilă procesuală şinu pot figura ca parte în proces.

1959 DÎTS nr.

VII A

Unitate de stat. Contract

nelegal de lucrări sauprestări de servicii.

În cazul în care o unitate socialistă a angajat lucrări, prestări de

servicii etc, în sectorul particular, cu nesocotirea dispoziţiilor normative prin care se interzic sau se condiţionează facerea unor astfel de operaţii, instanţele nu vor putea să pronunţe obligareaacesteia la plată, nici direct în executarea convenţiei, nici indirectprin invocarea principiului îmbogăţirii fără just temei.Dacă însă bunul putea fi procurat sau prestarea de serviciu etc.

putea fi angajată în sectorul particular în anumite condiţii şiparticularul, căutând să se asigure că sunt îndeplinite acestecondiţii expres prevăzute prin dispoziţiile normative, a fost indus în eroare prin actele prezentate, cu privire la satisfacerea acestor condiţii, acţiunea în despăgubire împotriva unităţii este admisibilă.La rândul ei, unitatea are acţiune de regres împotriva angajatuluivinovat de inducerea în eroare a particularului.

1959 DÎTS nr. 6 Curator pentru minor

1. Minor moştenitor alături de părinţi

2. Procedură notarială şila instanţă

3. Minor coindivizar cupărinţii

4. Copii minori cuinterese contrarii

1. Când la o moştenire, copilul minor vine în concurs cu unul saucu ambii părinţi, trebuie să se numească de către autoritateatutelară, un curator, spre a reprezenta, respectiv asista pe minor.2. Prezenţa curatorului este necesară atât în cursul proceduriisuccesorale notariale, cât şi în instanţa judecătorească, în cazul în care cauza succesorală a ajuns în faţa acesteia.3. Numirea curatorului este necesară şi în orice litigiu de ieşire dinindiviziune, chiar dacă indiviziunea nu provine din succesiune,dacă printre coindivizari, alături de copilul minor, figurează unulsau ambii părinţi ai acestuia.4. Dacă sunt mai mulţi copii minori care au între ei interesecontrarii, pentru fiecare se va numi un curator.

1958 DÎTS nr. 12 Acte de dispoziţie ale părţilor în procesul

civil.

1. Controlul instanţei

2. Rolul instanţei

3. Rolul procurorului

4. Recunoaştere prin împuterniciţi

1. Instanţele judecătoreşti, atunci când li se înfăţişează acte dedispoziţie ale părţilor sub forma renunţării la drept sau la acţiune,a achiesării la pretenţiile părţii potrivnice sau la o hotărârepronunţată în cauză, ori a cererii de a se da o hotărâre care săconsfinţească o învoială a părţilor, sunt datorate să verifice dacăaceste acte nu urmăresc un scop ilicit, fiind potrivnice legilor,intereselor statului sau ale terţilor , ori dacă ele nu sunt rezultatulunui viciu de consimţământ. În cazul în care se constată o ataresituaţie, instanţele vor respinge cererea şi vor trece mai departela judecata cauzei.2. Pentru prevenirea oricărei greşeli a părţilor, instanţele suntobligate, înainte de a lua act de cererea formulată, să le expliceconsecinţele juridice ce decurg din actul încheiat.3. Procurorul are dreptul să atace cu recurs hotărârile careconsfinţesc învoiala părţilor.4. Recunoaşterile făcute în instanţă de reprezentanţii legali saumandatarii părţilor nu au puterea probatorie pe care legea oacordă mărturisirii judiciare decât dacă au fost făcute în baza unei împuterniciri speciale sau dacă organul care reprezintă persoana juridică are dreptul de dispoziţie şi nu este necesară nici oabilitare specială a sa.

1957 DÎTS nr. 13 Minor 14-18 ani. 1. Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, având o capacitate de

68



1. Citare minor

2. Asistenţa părinţilor.Citare

3. Minor în litigii demuncă sau minor cucapacitate deplină de

exerciţiu. Citare

exerciţiu restrânsă, trebuie să figureze personal la judecatacauzelor civile, în care scop urmează să fie citat şi să-i fiecomunicate actele de procedură.2. Părinţii sau tutorele asistă pe minorul care a împlinit vârsta de14 ani, semnând alături de acesta cererile adresate instanţei şifiind citaţi în acest scop la judecata cauzei.

3. Se citează numai minorul personal şi tot el exclusiv efectueazăactele procedurale, în litigiile care izvorăsc din contractul demuncă, ori din raporturile de muncă în gospodăria agricolăcolectivă sau altă organizaţie cooperatistă în care a fost primit, caşi acel care a dobândit capacitatea de exerciţiu deplină princăsătorie.

1956 DÎTS nr. 6 Drept civil

Stare civilă. Rectificarenume.

1. Rectificarea numelui unei personale, pe baza art. 11 dindecretul nr. 272/1950 referitor la actele de stare civilă, se va încuviinţa numai în cazul când din confruntarea actului de naşterecu actele de stare civilă ale părinţilor ale acelei persoane seconstată că s-a făcut o înregistrare greşită.2. Rectificarea numelui unei persoane, pe baza aceluiaşi text delege, se va încuviinţa numai dacă din probele administrate se

constată în mod cert că delegatul de stare civilă a înregistrat altnume decât cel declarat.3. Cercetarea prealabilă prin organele de miliţie este în toatecazurile obligatorie.

1956 DÎTS nr. 3 Drept procesual civil

Art. 225 C.pr.civ. Lipsala interogatoriu sau

refuzul de a răspunde.Efecte.

Facultatea pe care art. 225 C.pr.civ. o acordă instanţei de a socotineprezentarea la interogatoriu a părţii legal chemate în acestscop, ori refuzul ei de a răspunde, ca o mărturisire completă saunumai ca un început de dovadă în folosul părţii potrivnice, nuscuteşte instanţa de a-şi exercita rolul activ în descoperireaadevărului. În toate cazurile în care este posibilă administrareaaltor probe, lipsa la interogator sau refuzul de a răspunde va fisocotit numai ca un început de dovadă, care urmează să fiecompletat cu alte probe, prin care să se poată stabili împrejurările

reale ale cauzei.Numai în cazurile în care nu există posibilitatea administrării altor probe şi din cercetarea împrejurărilor concrete ale cauzei,instanţa ajunge la convingerea că lipsa la interogator sau refuzulde a răspunde exprimă o recunoaştere a pretenţiilor părţiipotrivnice, ea poate considera mărturisire deplină în favoareaceleilalte părţi, cu puterea probantă pe care i-o conferă art. 1206C.civ.Instanţa este obligată să-şi motiveze temeinic hotărârea prin careadmite sau respinge cererea bazată pe efectele lipsei lainterogator a unei părţi, ori pe refuzul acesteia de a răspunde,arătând elementele concrete care au stat la baza convingerii pecare şi-a făcut-o în legătură cu luarea în considerare a lipsei lainterogator sau a refuzului de a răspunde, ca mărturisire deplină.

1953 DÎTS54 nr. X Înscrisuri noi în recurs. "Înscrisuri", în sensul art. 306 alin. 2 C.pr.civ, sunt toate actelescrise - emanate de la părţile în proces sau de la un terţ - care ar fi putut înrâuri soluţia cauzei, dacă ar fi fost folosite la primainstanţă.Înscrisurile noi pot fi depuse în tot cursul judecăţii în recurs.Dacă pe baza înscrisurilor noi instanţa de recurs este în măsură

să constate netemeinicia soluţiei, ea este îndreptăţită să modificesentinţa atacată. Dacă însă, prin depunerea înscrisurilor nu selămuresc raporturile juridice dintre părţi şi apare necesitatea de ase administra noi probe, instanţa de recurs casează sentinţa

54

În perioada 1952-1987, Plenul Tribunalului Suprem a dat instanţelor îndrumări în vederea aplicării unitare a legii în activitatea de judecată, în baza art. 97 din Constituţia Republicii Socialiste România (devenit după republicare art. 104 alin.2) şi a art. 35 pct. 2 din Legea nr. 58 din 27decembrie 1968 pentru organizarea judecătorească.

69



atacată şi, după caz, reţine cauza spre a o rejudeca în fond, sauo trimite pentru rejudecare la prima instanţă, în condiţiile art. 312C.pr.civ.55 Când - spre a se stabili dacă e locul la casare - se socoteşte

necesar să se ceară relaţii scrise de la întreprinderi sau instituţii,aceste relaţii vor putea fi cerute în exercitarea rolului activ al

instanţelor.

NOTA 1: În colecţia de hotărâri de mai sus am cuprins şi decizii care se referă la legislaţie ieşită din uz,pe considerentul că unele conţin argumentări ce sunt valabile pentru legislaţia curentă. Am eliminat însă unele paragrafe care nu îşi găsesc corespondent în prezent.

NOTA 2 : Pentru acces la hotărârile in extenso, recomandăm:- lucrarea: „Jurisprudenţa instanţe supreme în unificarea practicii judiciare (1969-2008) – în

materie civilă”, ediţie îngrijită de Lavinia Lefterache, Iuliana Nedelcu, Francisca Vasile, ediţia aII-a, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2009;

- pagina web www.scj.ro/decizii_SU.asp;

- accesarea aplicaţiei LEGIS, secţiunea Jurisprudenţă.

55 Acest alineat este reprodus astfel cum a fost înlocuit prin Decizia nr. 11 din 26 mai 1960 a Plenului Tribunalului Suprem.

70

http://www.ujmag.ro/Lavinia-Lefterache-Iuliana-Nedelcu-Freancisca-Maria-Vasile/Jurisprudenta-instantei-supreme-in-materia-civila8/

http://www.scj.ro/decizii_SU.asp

http://www.ujmag.ro/Lavinia-Lefterache-Iuliana-Nedelcu-Freancisca-Maria-Vasile/Jurisprudenta-instantei-supreme-in-materia-civila8/

http://www.scj.ro/decizii_SU.asp

Decizii Iccj Civil 01-12-20092

Documents

Transcript of Decizii Iccj Civil 01-12-20092