Dec 2011 Tesut MuscularII

download Dec 2011 Tesut MuscularII

If you can't read please download the document

  • date post

    29-Sep-2015
  • Category

    Documents

  • view

    223
  • download

    5

Embed Size (px)

description

hyty

Transcript of Dec 2011 Tesut MuscularII

  • Tesutul muscular

  • TESUTUL MUSCULAR1. TESUT MUSCULAR - STRIAT SCHELETIC

    2. TESUT MUSCULAR - STRIAT CARDIAC

    3. TESUT MUSCULAR - NETED

  • TESUT MUSCULAR - NETED

  • LOCALIZARE:

    Tunici contractile ale organele cavitareTub digestiv, arbore respirator, arbore vascular, conductele aparatului uro-genitaln structura organelor de simPiele : muchi erectori ai firului de prGlob ocular : muchii ciliari i ai irisuluiCelule izolate sau fascicule mici raspandite n esutul conjunctiv:Capsulele unor organelor; tesut subcutanat : scrot, perineu, mamelon; ligamentul larg al uterului

  • Arhitectura tisularafibrele musculare netede sunt grupate in fascicule de 20- 100 de fibre, cu dispozitie caracteristicaTub digestiv: - strat circular, intern- strat longitudinal, extern

    Cai urinare, genitale:- strat circular, extern- strat longitudinal, intern

    Uter si vezica urinara - fibre spiralate

  • Strat circular intern, longitudinal extern

    tub digestiv

  • Strat circular extern, longitudinal internureter ureter

  • Fibre spiralateuterVezica urinara

  • Structura matricei extracelulare (1/4, 1/2 )15- 60% din volumul muschiului ca organMembrama bazala - lamina rara - lamina densa- lamina fibroreticularisVase,Nervi vegetativi,Celule: fibroblaste, mastocite, telocite

  • MorfologieForma- fusiforma (s celule ramoase)

    Dimensiuni-lungime: 20 -500 m diametru: 4-10 m

  • Structura fibrei musculare netedeNUCLEU: - unic, situat central - eucromatic, cu nucleoliCITOPLASMA- SARCOPLASMA:- omogena, lipsita de striatiiMEMBRANA- SARCOLEMA

  • Ultrastructura fibrei musculare netedeNucleu- eucromatic, cu nucleoli Membrana- nu prezinta tubi T- prezinta 3 structuri:CaveoleArii denseJonctiuni intercelulareCitoplasma- regiune centrala cu organite comune incluziuni- regiune periferica cu organite specifice(reticul sarcoplasmic + ap. cotractil)

  • ME: membrana1. Caveolelemicroinvaginatii veziculare ale membranei celulare; 70/120nm (35nm)Sunt distribuite ordonat in siruri paralele cu axul lung al fibrei musculare, benzile de caveole fiind despartite prin arii denseMaresc foarte mult suprafata membraneiSunt implicate in homeostazia intracelulara a Ca2+

    2. Ariile dense:- Densificari pe versantul intern al plasmalemei, de 100-400nm- Locuri de atasare pentru filamentele subtiri de actina

  • ME: membrana3.Complexe jonctionale

    GAP- nexus- jonctiuni de comunicatie: permit cuplarea electrica si metabolica

    Fascia adherens- jonctiuni de adezivitate: permit exteriorizarea contractiilor individuale ca o contractie a muschiului in totalitate

    Proiectii digitiforme

  • citoplasma- regiunea periferica Reticulul sarcoplasmic: - are rol in eliberarea ionilor de Ca2+ in procesul de excitatie a fibrei muscular netede.

    Aparatul contractil:

    I. Corpii densi- leiozomii:

    Densificari distribuite dezordonat in toata citoplasmaFormatiuni citoplasmatice de ancorare a filamentelor de actina

    II. Miofilamentele

  • Miofilamentele: de actina si miozina

  • II. Miofilamentele: Filamentele subtiri (de actina)

    sunt asemanatoare celor din fibra striata:au aceeasi grosime: 6- 8nm, dar lungime variabila

    sunt alcatuite din: - actina ( alfa si gamma) si - tropomiozinanu exista troponinacaldesmona- combina proprietatile troponinei T si ICalmodulina - preia rolul troponinei C

  • Filamentele de actina au:- un capat liber si- un capat fix, la nivelul punctelor de sprijinAriile dense: ancoreaza filamentele de actina la nivelul membranei plasmatice

    Corpii densi: ancoreaza filamentele de actina la nivelul citoplasmei

    Capetele libere ale filamentelor de actina gliseaza printre cele de miozina realizand scurtarea intre punctele de sprijin

  • II. Miofilamentele: Filamentele groase (de miozina) sunt asemanatoare celor din fibra striata:

    - grosimea medie cca 15nm (mai mare ca in fibra striata) - lungimea medie cca2200nm (mai mare ca in fibra striata)

    Agregarea moleculelor in cadrul filamentului este diferita

    - nu exista zona centrala fara punti transversale- nu exista benzi M, benzi Z, sarcomere

  • Molecula de miozina2 lanturi grele (proteine cu GM mare)Parte filamentoasaParte globulara (prezinta situs de interactiune cu actina)

    2 lanturi usoare reglatoare (au situs care se fosforileaza- de catre MLCK- kinaza lantului usor al miozinei)N.B.: in cazul m neted nu se produce contractie daca kinaza nu fosforileaza situsul specific2 lanturi usoare esentiale (au situs ATP-azic : leaga molecula de ATP si o scindeaza in ADP si P, eliberand energie)

  • Molecula de miozinaEste susceptibila la proteoliza limitata (atac intr-un anumit punct) efectuata de 2 enzime:

    tripsina- scindeaza molecula de miozina in: LMM (meromiozina usoara) si HMM(meromiozina grea)

    papaina- scindeaza HMM in :- fragment liniar si- capul moleculei de miozina

    HMM- reprezinta puntea transversala, care isi schimba configuratia la hidroliza ATP-ului - basculeaza in procesul contractiei

  • Filamentele de miozina- sunt formate din multe molecule de miozina Molecula de miozina difera de cea din muschiul striat prin tipul de lanturi usoare. afinitatea pentru ATP este mai mica, viteza de hidroliza a ATP-ului este mai mica,contractia este mai lenta

    2.Situsul reglator trebuie fosforilat pentru producerea contractiei

    - Cantitatea de miozina este mai mica decat in muschiul striat

    Raportul: filamente groase/ subtiri este1/8, 1/12, 1/15

  • Mecanismul contractiei: glisarea filamentelor de miozina printre cele de actina

  • Initierea contractiei:Cresterea concentratiei intracelulare a ionilor de Ca2+ (de la 10-7M la 10-6M) activeaza proteinei numita calmodulina.

    1. Calmodulina activata actioneaza asupra kinazei lantului usor (MLCK) care fosforileaza situsul specific, determinand modificarea conformatiei capului moleculei de miozina. Se declanseaza activitatea ATPazica a lantului usor cu scindarea ATP-ului, producandu-se energie. Energia este folosita pentru deformarea miozinei in cadrul contractiei.

    2. Calmodulina activata actioneaza asupra tropomiozinei prin caldesmona si astfel se modifica conformatia tropomiozinei, cu expunerea situsului de interactiune actina- miozina. Se produce stimularea activitatii ATP-azice a miozinei prin actina si scindarea ATP-ului ce elibereaza energie necesara contractiei.

  • Mecanismele care determina contractia

  • Particularitatile contractieiForta de contractie scazuta (numar mic de punti transversale datorita cantitatii scazute de miozina)

    Viteza mica de contractie (activitate ATPazica scazuta a miozinei, interactiune lenta cu actina)

    Capacitate de scurtare in timpul contractiei mare- sub din lungimea initiala (absenta bezilor Z, prezenta puntilor transversale pe toata lungimea filamentului gros) Scurtare, in timpul contractiei, pe toate directiile - distributie dezordonata a punctelor de sprijin ale filamentelor de actina pe membrana ( ariile dense) si in citoplasma (corpii densi)

  • Contractia muschiului neted este initiata de diferiti stimuli: mecanici, electrici, chimici.Toate caile de semnalizare duc la cresterea concentratiei intracelulare a calciului Impulsurile mecanice activeaza canalele ionice mecano-senzitive (reflex miogenic)Depolarizarea electrica- deschiderea canalelor de calciu voltaj- sensibile (contractie)Stimulii chimici actioneaza asupra receptorilor membranari- (contractie pe calea mesagerilor secunzi)

  • Etapele desfasurarii procesului de contractie1. Semnalizarea transembranara (prin intermediul complexului ligand-receptor). 2. se activeaza sistemul fosfolipazelor A2 si C , determinand contractie sau 3. se activeaza sistemul AMPc sau GMPc determinand relaxare.4. cuplarea excitatiei cu contractia se face cu ajutorul ioilor de Ca2+

    Contractia e modulata de liganzi (neurotransmitatori, hormoni, prostaglandine )prin legare la receptorii de pe membrana celulara.

  • Clasificarea functioala a muschilor neteziMuschi netezi unitari (viscerali, vasculari)-au activitate ritmica, spontana, initiata in arii de pacemaker-se contracta ca o unitate (multe jonctiuni gap ce raspandesc PA)-o terminatie nervoasa inerveaza un fascicul de fibreMuschi netezi multiunitari (iris, mm ciliari,etc.)-nu au contractii spontane-fiecare fibra se contracta independent ( putine jonctiuni gap)-fiecare fibra este inervate de o terminatie nervoasa liberaMuschi netezi intermediari (vezicula seminala, canal deferent)-nu au contractii spontane-o terminate nervoasa inerveaza un fascicul mic de fibre musculare netede

  • Clasificarea functioala a muschilor netezi

  • Histogeneza

    Celulele musculare netede deriva din mezenchim (tesut embrionar cu celule mobile, cu plasticitate functionala) - majoritatea din mezoderm (m. visceral, m.vascular) - din ectoderm ( ectomezenchim)- mm irisului, mm ciliari

    Automatismul miogenic se declanseaza in saptamana a 10-a, in corelatie cu edificarea filamentelor (in saptamana a 9-a)

    Fibrele musculare adulte edificate sunt oprite in faza G1 a ciclului celular

  • Fenotipuri ale celulelor musculare netede:Starea contractila - celula este oprita in G1. mentinuta de inhibitori ai proliferarii, avand receptori pentru acesti factori nu are receptori pentru factorii mitogeni (de stimulare a cresterii), ea este refractara la acestiaraspun