-------

dr. Liviu MIH~ESCU

dr. Livia ILIE

Daunele RCA }iCASCO

De la începutul acestui an, leul a dat dovad@de o remarcabil@ stabilitate. A evoluat cuînd$rjire într-un culoar de 3,6 -3,8 lei pen-tru un euro, f@r@ s@ ating@ aceast@ valoaredin urm@ }i nu a coborât sub 3,6, decât cucâteva excep]ii. De fapt, de la începutulacestui an, leul a avut doar dou@ perioadeceva mai agitate, fa]@ de tot anul precen-dent, când a evoluat în zone de fluctua]iemari. Ianuarie a fost o lun@ ceva mai agi-tat@ pentru moneda na]ional@. A fost, de alt-fel, luna în care leul a atins maximum isto-ric al ultimilor patru ani în raport cu mone-da euro, acel 3,7695 la final de lun@, careconsfiin]ea o devalorizare de aproape 20 debani, de la începutul anului, }i punea pe jarto]i noii beneficiari de credite, pe to]i ceicare mizând pe ratele mici bazate pe un leuputernic, au tras credite în prima jum@tatea anului trecut. Dar, dup@ acel maxim, leulnu a mai vrut s@ creasc@.

C@l@toresc cu trenul, spreBucure}ti. Pe peronul 3 alcapitalei culturale europenedin 2007, aproape la felde b@tut@ de turi}ti }i anulacesta, lume mult@. Garaarat@ indecent, înc@ nu }i-a deschis larg por]ile. Seaude un }uierat strident.Sose}te acceleratul de

Timi }oara }i nu z@bove}te decât câteva minute la Sibiu.Timp suficient cât s@ urci în vagoane, gr@bit s@ renun]ila bagaje. Ce-i drept, ale mele sunt u}oare. Atmosferadin tren îmi este familiar@. Înainte, mergeam des cutrenul, circulând mai mereu pe acelea}i dou@ tron-soane, anume Sibiu-Bucure}ti-Sibiu }i Sibiu-Curtici-Sibiu (cu prelungire peste hotare, pân@ h@t departe,tocmai în Fran]a). V@ spuneam, deci, c@ ambian]atransportului feroviar nu-mi este str@in@. M@ uit dup@cel de-al }aselea vagon începând de la locomotiv@, încoada trenului. Un vagon nou, dar la fel de mult@murd@rie, îmbâcseal@. Ce p@cat c@ nu se între]ine mân-dre]ea de vehicul proasp@t ie}it din uzin@… {ed pe locul meu, toropit, într-o zi canicular@ de mai,amiaz@ de var@ veritabil@. Uf, uf, ce c@ldur@, dom’le…Toaletele arat@ la fel. M@ rog, a} denatura impardon-abil semnifica]ia cuvântului « toalet@ », dac@ a} rapor-ta col]ul jegos spre care, o singur@ dat@, am fostnevoit s@ pelerinez. La finalul procedurilor tipice în ast-fel de situa]ii, nici m@car n-am încercat s@ m@ sp@l pemâini, de fric@ s@ nu m@ murd@resc }i mai tare.Re]ine]i, v@ rog: nu am avut niciodat@ fobia microbilor.

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMICPUNCTUL PE EUROPA

"S@ nu la}i s@ treac@ o zif@r@ s@ vezi, f@r@ s@ auzisau f@r@ s@ cite}ti cevafrumos..."

Goethe

c my b

c my b

nr. 168 anul 4 vineri, 30 mai 2008 0,50 RON

pag. 8Ileana ILIE

Ofensiva brandurilor

pag. 7Decebal N. TOD~RI[~Bursa din Sibiu

pag. 6dr. Daniela PETRA{CU“Sp@larea” banilor

pag. 6

Pia]a petrolului

pag. 2Societatea cunoa}terii dr. Ramona TODERICIU

pag. 3

Imaginea s@pt@m$nii

“Orice carte, orice oper@ este o art@ uman@, numai natura este arta lui Dumnezeu”

Bernardin de Saint – Pierre

S-a scris adeseori, }i pe bun@ dreptate,c@ marele Adam Smith – }i nu doar el,ci o întreag@ }coal@ de economi}tigândind astfel – a afirmat c@ statul estecel mai r@u gospodar. În esen]@, scriasco]ianul, “nu sunt dou@ caractere cares@ par@ mai opuse decât acelea ale co -

merciantului }i guvernului. Guvernelesunt întotdeauna }i f@r@ excep]ie cei maimari risipitori ai societ@]ii”. Smith explic@}i de ce crede el astfel: a) Guvernul întrebuin]eaz@ banii câ}tiga]ide al]ii }i este întotdeauna mai risipitorcu banii altora, decât cu banii s@i; b) Guvernele sunt mult prea îndep@rtatede întreprinderile particulare, pentru a leacorda aten]ia minu]ioas@ pe care aces-tea o solicit@ spre a prospera. În fapt,aten]ia proprietarului reprezint@ o consi -dera]ie special@ a celei mai bune între-buin]@ri posibile a fiec@rui petec de

p@mânt sau p@r]i din proprietatea sa; c) Guvernele, statul, sunt mai r@u admi -nistratori, deoarece agen]ii lor sunt negli-jen]i }i cheltuitori, nefiind direct interesa]iîn administrare, ci pl@ti]i din fondurilepublice etc.

Dezbateri economiceO alt@ cale?(II)

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Cum–necum, românul î}i face cu greu loc sub soarelebun@st@rii europene, visând frumos }i luându-}i drept aliat den@dejde optimismul. Cel pu]in aceasta este concluzia unorstudii }i sondaje care de care mai n@stru}nice, toate încercânds@ g@seasc@ cele mai inedite unghiuri din care s@ ia pulsul uneiRomânii istovit@ de tranzi]ie, dar capabil@ de orice.

V@ prezent@m, ast@zi, dou@ constat@ri ciudate ale grupuluiG.E. Money, susceptibile la tot felul de interpret@ri, inclusivumoristice:1. Peste un sfert din românii chestiona]i inten]ioneaz@ s@-}icumpere o cas@ în urm@torii zece ani, dar numai 7 la sut@ din-tre ei î}i permit s@ acopere ratele unui împrumut imobiliar. 2. Un român din doi î}i dore}te o ma}in@, pân@ în anul 2010,dar 55 la sut@ dintre ei nu au bani }i doresc s@ }i-i procure princontractarea de împrumuturi la orice institu]ie financiar@ disponi-

continuare ^n pagina 3

Dreptul la speran]@

Idil@ cu banane, pe calea ferat@

Un culoar devaria]ie pentru unleu ra]ional

Emil DAVID

“S@ ne ^ngrijim b@tr$nii” nu este o deviz@ nou@

Dan Suciu

continuare ^n pagina 5

continuare ^n pagina 4

Dan-AlexandruPOPESCU

Dan POPESCU

SOCIETATEA CUNOA{TERII VINERI 30 MAI 20082

Speciali}tii consider@ c@ elementulesen]ial al economiei bazate pecuno}tin]e este organiza]ia bazat@ pecuno}tin]e, organiza]ie diferit@ totalde firma industrial@ clasic@, prezent@înc@ pe plan interna]ional.

Conform noii teorii bazat@ pecuno}tin]e, organiza]ia este definit@ca „o structur@ de pia]@, a c@reiresurs@ o constituie cuno}tin]ele,activit@]ile principale axându–seasupra produc]iei, protec]iei }i a inte-gr@rii acestora în vederea ob]inerii deperforman]e economice”.Specialistul P. Drucker, abordândorganiza]ia bazat@ pe cuno}tin]e, dinpunct de vedere managerial, apreci-az@ c@ aceasta este organiza]ia sec-olului XXI }i în acest context, îicontureaz@ principalele caracteristici,dintre care men]ion@m: componen]adominat@ de speciali}ti; un num@rextrem de mic de niveluri de con-ducere – organigram@ aplatizat@;realizarea coordon@rii prin metodenon-autoritare (standarde; norme;reguli de comportament).Teoria organiza]iei bazat@ pecuno}tin]e, recent conturat@, are capunct de plecare teoria bazat@ peresurse }i revolu]ia cuno}tin]elor }iporne}te de la urm@toarele premiseesen]iale:- cuno}tin]ele se dobândesc de c@tremembrii organiza]iei, care, în cazulcuno}tin]elor implicite le }idepoziteaz@;- personalul organiza]iei, din cauzaposibilit@]ilor cognitive limitate }i arestric]iilor temporale, este necesars@ se specializeze în dobândirea }iutilizarea anumitor cuno}tin]e;- produc]ia se ob]ine, de regul@, prinutilizarea a numeroase tipuri diferitede cuno}tin]e.Sintetizând, speciali}tii au afirmat c@rolul esen]ial al organiza]iei bazate pecuno}tin]e este acela de a proteja }iintegra cuno}tin]ele specializate, iarmanagementul organiza]iei are osarcin@ major@, aceea de a integracuno}tin]ele implicite }i explicite }inu numai de a le prelucra. În aces-te condi]ii, se impune existen]aechilibru între cuno}tin]ele implicite}i explicite, echilibru prezentat înfigura de mai jos.(fig.1) În practic@ s-a constatat c@, pe ter-men lung, numai cuno}tin]eleimplicite sau tacite - fie singure fieîmpreun@ cu cuno}tin]ele explicite –pot asigura avantajul competitiv alorganiza]iei.Putem afirma astfel c@: „esen]ateoriei organiza]iei bazat@ pe

cuno}tin]e o reprezint@ faptul c@organiza]ia este abordat@ ca o struc-tur@ de pia]@, a c@rei resurs@ strate-gic@ o constituie cuno}tin]ele, activ-it@]ile principale concentrându-seasupra produc]iei, protec]iei }i inte-gr@rii acestora în vederea ob]inerii deperforman]e economic sus]inute }idurabile.Caracteristicile organiza]iei bazate pecuno}tin]eAm subliniat c@ economia bazat@ pecuno}tin]e se deosebe}te esen]ial deeconomia existent@ în prezent în]@rile dezvoltate, ceea ce determin@ca }i organiza]ia bazat@ pe cuno}tin]es@ aib@ caracteristici diferite fa]@ deorganiza]iile care predomin@ înprezent. Burton Jones a eviden]iaturm@toarele caracteristici ale organi-za]iei bazate pe cuno}tin]e, caracte -ristici prezentate în tabelulal@turat.(fig.2)Diminuarea firmei în ceea ce prive}teactivele fizice, activit@]ile realizate }isalaria]ii utiliza]i, concomitent cu dez-voltarea bazei interne de cuno}tin]e}i extinderea leg@turilor cu clien]ii,furnizorii }i for]a de munc@ ;Externalizarea activit@]ilor care nusunt esen]iale pentru firm@, în para-lel cu internalizarea celor care facparte sau sunt puternic comple-mentare cuno}tin]elor esen]iale aleorganiza]iei;Schimbarea rela]iilor cu for]a demunc@ extern@ firmei, în sensulapel@rii la aceasta pentru activit@]ilemai pu]in importante }i pentru celede între]inere a organiza]iei; Dezvoltarea strategic@ a firmei se vabaza pe cre}terea în profunzime saul@rgime a cuno}tin]elor firmei, aceas-ta dispunând de capacitatea de a-}idezvolta propriile cuno}tin]e }i de arecunoa}te oportunit@]ile pentrucooperare de tip sinergetic în dome-niul cuno}tin]elor;Modelul de organizare este unul detip cognitiv uman, caracterizându-seprin re]ele mai pu]in structurate,bazate pe munca în echip@ cudisponibilit@]i organiza]ionale }i indi-viduale pentru înv@]are;Capabilit@]ile manageriale }i eco-

nomice ale firmei sunt modificatepentru a pune în valoarecuno}tin]ele;Direc]ionarea unor investi]ii mai mariîn procesul de înv@]are }i antrenarea for]ei de munc@ din activit@]ile debaz@;Sistemul de motivare, este regânditcorespunz@tor urm@toarelor coordo-nate:- amplificarea recompens@rii înfunc]ie de performan]e }i merite pen-tru întreg personalul firmei;- cre}terea utiliz@rii recompens@riipersonalului din grupurile perifericeîn func]ie de performan]ele individ-uale;- intensificarea folosirii stimulentelorglobale, de grup }i personale, pentrupersonalul de baz@ al firmei;- apelarea pe scar@ larg@ la pro-

movarea personalului în cadrul }i dinafara firmei.În literatura de specialitate se insist@asupra faptului c@ la baza acestorcaracteristici se situeaz@ tendin]elecare se manifest@ în prezent în toate]@rile aflate în tranzi]ia de la econo-mia actual@ la economia bazat@ pecuno}tin]e astfel : - coordonarea, protec]ia }i integrareacuno}tin]elor ca constituind princi-palele func]iuni ale organiza]iei;- se internalizeaz@ tranzac]iile }iactivit@]ile care implic@ niveluri ridi-cate de specializare }i cuno}tin]eleimplicite;- se externalizeaz@ tranzac]iile }iactivit@]ile care implic@ cuno}tin]eexplicite pronun]at specializate;devin convergente proprietatea }imanagementul organiza]iei;- se redefinesc leg@turile dintreînv@]@mânt, activitatea economic@ }ipreg@tirea proprie a personalului.Pornind de la aceste elemente apre-ciem c@, organiza]ia bazat@ pecuno}tin]e este o organiza]ie simpl@,cu un num@r redus de niveluri ier-arhice, dar mult mai flexibil@ }iinteligent@. Organiza]iile – ca sistemesocio-umane complexe – au fostîntotdeauna, indiferent de gradul dedezvoltare al tehnologiilor infor-ma]ionale utilizate, condi]ionate decunoa}tere dar, societ@]ii infor-ma]ionale îi sunt specifice organi-za]iile care se bazeaz@ pe cuno}tin]eîntr-un sens mai profund }i extins lanivelul individual, de grup }i alîntregii organiza]ii.Speciali}tii consider@ c@ întemeiereape cuno}tin]e înseamn@, pentru orga-niza]ii, atingerea stadiului deplineimaturit@]i, în concordan]@ cu esen]asociet@]ii informa]ionale în care seintegreaz@. Importante în func]ionareaunor asemenea organiza]ii sunt pro-cesele ce pot fi desemnate genericde c@tre speciali}ti prin sintagmacelor „3 I”, }i anume:- inovare (crearea de cuno}tin]e noi);înv@]are (asimilarea de cuno}tin]e noi);- interactivitate partenerial@ (colabo-rare }i co-gestiune referitoare lacunoa}tere).Astfel, în timp ce societ@]ile cueconomie agricol@ sau industrial@, auap@rut }i s-au dezvoltat sub ac]iuneaunor for]e extra-economice aleschimb@rii (transform@ri sociale, re -volu]ii tehnologice), „economiabazat@ pe cuno}tin]e î}i internalizeaz@resorturile continuei sale auto-reân-noiri; acestea constau în inovare,înv@]are }i interactivitate partenerial@în cadrul organiza]iilor, dar }i îninterac]iunile dintre acestea.”

Organiza]ia care înva]@ –organiza]ia secolului XXI

În acest secol caracterizat deschimb@ri rapide }i uneori radicale,e imposibil s@ reziste f@r@ s@ seadapteze, atât oamenii cât }i organi-za]iile. Totul se schimb@ legisla]ia,tehnologia, nevoile consumatorilor

chiar sistemul de valori. Toate suntîn mi}care!Se impune astfel, atât din parteaorganiza]iei cât }i din partea person-alului un nou mod de gândire avândla baz@ schimbarea continu@ prinintegrarea înv@]@rii permanente încultura organiza]ional@. Este necesar@ în aceste condi]ii, ori-entarea organiza]iei c@tre înv@]areacontinu@, înv@]are care, sus]in spe-ciali}tii este singura în m@sur@ s@determine ob]inerea unor importanteavantaje competitive. Înv@]area tre-buie s@ reprezinte, în acest fel, unmod de via]@ pentru tot personalulorganiza]iei, indiferent de vârsta,preg@tire sau nivelul ierarhic pe carese situeaz@, în condi]iile în care,noua psihologie adoptat@ de organi-za]ie constituie garan]ia succesuluischimb@rii organiza]ionale.Peter Senge, în The Fifth Disciplineîn 1990, este cel care a descris con-ceptul de Learning Organization-„organiza]ia care înva]@,” sau organi-za]ia bazat@ pe cuno}tin]e. În viz-iunea lui, Learning Organization esteacea „organiza]ie care î}i extindecontinuu capacitatea de a-}i creaviitorul, nerezumându-se numai lasupravie]uire. Înv@]atul pentrusupravie]uire, cunoscut frecvent subdenumirea de înv@]atul adaptiv,important }i necesar, se cupleaz@ cuînv@]atul generativ, ce dezvolt@ sub-stan]ial capacitatea noastr@ de acrea.” În concluzie, putem afirma c@atât înv@]area, cât }i perfec]ionareaau rolul de orientare spre „inovare,spre g@sirea de solu]ii variate }i cre-ative }i preg@tirea anticipat@ ar@spunsului la stimul.”Afirma]ia lui Einstein – „curiozitateaeste mai important@ decât cunoa} -terea” - este foarte sugestiv@ pentruspiritul relevat de aceast@ nou@ abor-dare. În acest secol, poate mai multca niciodat@ este necesar caînv@]area s@ devin@ background-ulschimb@rii. În acest secol, organi-za]iile care nu reu}esc s@ creeze }is@ implementeze o cultur@ a înv@]@riinu se vor putea adapta suficient derepede, nu vor putea face fa]@evolu]iei mediului în care opereaz@}i, vor fi cu certitudine, amenin]ate

cu dispari]ia de pe pia]@. Noua abor-dare a managementului prive}te inte-grarea înv@]@rii în sistemul organi-za]ional, proces care se refer@ la ori-entarea organiza]iei c@tre înv@]area }icare poate deschide calea c@tre avan-taje competitive importante. În opinialui Peter Klin, exist@ zece pa}i pecare o organiza]ie trebuie s@-i fac@pentru a deveni o LearningOrganization, dintre care men]ion@m:a evalua propria cultur@ de înv@]are;a da fiec@ruia ocazia de a gândi; arecompensa asumarea riscului; aajuta pe fiecare s@ devin@ o resurs@de înv@]are pentru al]ii }i a puneputerea de a înv@]a în ac]iune.Parcurgerea cu succes a acestor

etape necesit@, în viziunea aceluia}autor: learning leaders bine preg@ti]i}i selecta]i în func]ie de o serie deabilit@]i }i competen]e cele maiimportante fiind din punctul nostrude vedere : empatia fa]@ de diferen]eculturale, fa]@ de valorile altor culturi;capabilitatea de a justifica faptul c@ obun@ formare poate fi o investi]ieimportant@; buna cunoa}tere a obiec-tivelor economice ale organiza]iei;capacitatea de adaptare la context;capacitatea de a accepta critica fon-dat@ ; toleran]a paradoxului }i capaci -tatea de a anticipa problemele }i dea le rezolva înainte de a ap@rea etc.Organiza]ia care înva]@ presupune, înprimul rând salaria]i care înva]@ ceeace înseamn@ c@ fiecare salariat tre-buie s@-}i dezvolte o gândire }i uncomportament axat pe înv@]are, pro-ces care se poate realiza prin: impli-carea top managerilor; exemplul lorpersonal; facilitarea unei comunic@riintense între to]i salaria]ii iar moti-varea lor puternic@ pentru a dobân-di, utiliza, proteja }i integracuno}tin]ele în organiza]ie fiind deter-minante în procesul transform@riiorganiza]ionale.Transformarea organiza]iei într-o orga-niza]ie care înva]@ permanent este, înacest mod condi]ia esen]ial@ amen]inerii }i dezvolt@rii portofoliuluis@u de cunoa}tere la nivelul cerut dederularea unor activit@]i competitive, petermen scurt, mediu sau lung.

va urma

Organiza]ia bazat@ pe cuno}tin]e (II)

dr. Ramona TODERICIU

fig.1

fig.2

Ce s@ în]elegem de aici ?Mai întâi, c@ pentru majoritatearomânilor standardul suprem debun@stare îl alc@tuiesc casa }ima}ina. Idealul acesta ne difer-en]iaz@ sensibil de confra]ii no}trieuropeni,pentru c@, dac@ aproape 60la sut@ din români inten]ioneaz@ s@-}i achizi]ioneze o ma}in@ înurm@torii doi ani, prin compara]ieacela}i procent este de doar 30 la

sut@ la unguri, 33 la sut@ la ger-mani, 37 la sut@ la polonezi }i 39la sut@ la cehi. Cât prive}te casele,se constat@ c@ majoritatea europe-nilor sunt mai pu]in ambi]io}i, mul]idintre ei preferând statutul dechiria}i pe termen lung.În alt@ ordine de idei, remarc@mdistan]a dramatic@ între ceea ce vor}i ceea ce pot românii, decalaj gen-erator de acute st@ri de frustrare înanumite straturi sociale din soci-etatea româneasc@. În sondajul

men]ionat, românii afirm@ c@ ar fidispu}i s@ pl@teasc@ lunar pân@ la350 de euro pentru achizi]ionareaunei ma}ini în rate,comparativ cu230 de euro în cazulpolonezilor.Este o op]iune de-adreptul paradoxal@ pentru o ]ar@ încare salariul mediu eviden]iat în sta-tisticile na]ionale este de numai 309euro, cu mult sub media EuropeiCentrale }i de Est – de 567 euro.Mai mult decât atât, acelea}i statis-tici oficiale arat@ c@ doar 10 la sut@din familiile din România au venituride 1.000 de euro pe lun@. S@în]elegem de aici c@ românii sedovedesc mai cheltuitori decât al]ii}i c@ sunt capabili de orice sacrifi-ciu pentru a-}i împlini dorin]ele carele dep@}esc în mod v@dit posi-bilit@]ile financiare? Este o infor-ma]ie demn@ de interes pentru soci-ologii no}tri.Dar paradoxurile continu@ }i în ariatranzac]iilor imobiliare. Fapteledovedesc c@ actuala pia]@ rezi-den]ial@ din România se adreseaz@cu prec@dere popula]iei cu venituriridicate }i cel mult p@turii supe-rioare a clasei medii. Nivelul sc@zutde economisire }i condi]iile aspre

de eligibilitate impuse de b@nci facimposibil accesul majorit@]iiromânilor la un credit imobiliar.Speciali}tii apreciaz@ capacitatea deachizi]ie a unei locuin]e prin rapor-tul dintre pre]ul unui metru p@tratconstruit }i salariul mediu net lunar.Se }tie îns@ c@, la noi, pia]a imobil-iar@ a luat-o razna, în ultimii }apteani pre]ul apartamentelor crescândde 4 – 5 ori. Ast@zi discut@m derecorduri pe care pu]ini le-am fib@nuit în urm@ cu câ]iva ani. Pentruapartamente cu trei camere dincartiere selecte ale Bucure}tiuluipre]urile au urcat pe o curb@ame]itoare pân@ la suma incredibil@de 1.200.000 euro. Adic@ aproxima-tiv 5.000 de euro pe metrul p@tratconstruit! S-a întrebat cineva câ]iromâni î}i permit s@ pl@teasc@asemenea sume exorbitante?Probabil c@ nu }i, în consecin]@,pia]a de real – estate se afl@ înprezent în degringolad@ }i agonie.Cele mai recente informa]ii }ibilan]uri demonstreaz@ c@ tranzac]iileimobiliare realizate în România înprimul trimestru al acestui an ausc@zut cu circa 70 la sut@ fa]@ deperioada similar@ din 2007.

Neputin]a românilor de a se apropiade visul lor de o via]@ – construireasau cump@rarea unei locuin]e – esteilustrat@ cel mai bine de capacitateade achizi]ie extrem de sc@zut@: dedou@ ori mai mic@ comparativ cuanul 2000, inferioar@ de 7 ori celeiînregistrat@ în Cehia }i de 3 ori celeidin Bulgaria.Suntem în cele din urm@ martoriiînc@ unui paradox al tranzi]iei noas-tre originale: optimismul românilorîn ceea ce prive}te standardul lor debun@stare este contracarat în reali-tatea vie]ii de zi cu zi de tendin]e }imanifest@ri aberante ale pie]ei, pre-cum }i de evolu]ia nefireasc@ a unorpre]uri în raport cu cre}terile salar-iale planificate. În aceste condi]ii,este evident c@ vom fi sili]i s@ necenzur@m dramatic aspira]iile }isperan]ele omene}ti într-un traidecent, apropiat de nivelul euro-pean. Pân@ una alta, constat@m doar cutriste]e c@ a dori o locuin]@ }i oma}in@, nu e totuna cu a le avea înfapt, cel pu]in la orizontulurm@torilor ani. Singurul drept pecare nu ni-l poate lua nimeni estecel de a spera...

VINERI 30 MAI 2008 3ASIGUR~RI

Conform datelor furnizate de Poli]ia ruti-er@, pân@ la sfâr}itul lunii aprilie, pe str@ziledin România au avut loc 3.049 de acci-dente rutiere grave, soldate cu 857 mor]i,2.693 de r@ni]i grav }i 1.005 r@ni]i u}or.Num@rul total de accidente la nivel na]ionala fost de 142.479, evenimente pentru cares-au eliberat 104.103 de autoriza]ii dereparare.La nivelul anului 2007, num@rul de cazurigrave a crescut cu 14& fa]@ de 2006,pân@ la 8.203 de accidente, în timp cenum@rul de decese din evenimente rutierea înregistrat o evolu]ie de 5,28&, pân@ la2.712. De asemenea, accidentele rutieredin anul 2007 au generat 6.779 de r@ni]igrav, mai mult cu 17,14& comparativ cu2006, iar num@rul persoanelor r@nite u}ora fost de 2.513, în cre}tere cu 12,08&.Au fost întocmite 373.537 de procese ver-bale în 2007, trendul fiind îngrijor@tor pen-tru acest tip de evenimente.În cauzele care au provocat accidentele,anul 2007 s-a distins o cre}tere în impor-tan]@ a factorilor uman }i de drum }i odiminuare a evenimentelor cauzate destarea tehnic@ a vehiculelor.Sistemul de asigur@ri auto din Româniasufer@ în continuare de o serie de prob-leme, de natur@ s@ afecteze eficien]a }irentabilitatea pie]ei per ansamblu.Daunalitatea pe segmentul auto continu@s@ fie una dintre principalele probleme alepie]ei de asigur@ri din România. Astfel,în anul 2007, indemniza]iile brute pl@titede asigur@tori pe acest segment s-aumajorat cu 25,71& pân@ la 761 mil. euro,reprezentând 81,82& din volumul dedaune pl@tite la nivelul pie]ei non-life.În primele trei luni din 2008, daunalitateaa crescut cu 34,25& la Casco }i cu 41&la nivelul pie]ei RCA, în condi]iile în caredinamica subscrierilor a fost de 40,72&pe Casco }i de doar 6,83& la r@spunderea

civil@ obligatorie auto (RCA).Dinamica accidentelor grave, ca factorprincipal al dimensiunii daunelor înregis-trate de pia]a asigur@rilor auto, determi-nat@ }i de indisciplina conduc@torilor autoconduce la cre}terea daunalit@]ii }i desta-bilizarea pie]ei de profil. În aceast@ situa]ie,desp@gubirile pl@tite de asigur@torii dinRomânia au continuat s@ creasc@ mairepede decât primele brute subscrise }iîn primul trimestru al acestui an, potrivitdatelor Comisiei de Supraveghere aAsigur@rilor (CSA). Fenomenul este per-iculos, pentru companiile de asigur@ri, iarpe termen lung poate duce la cre}tereapierderilor din domeniu, care deja suntla niveluri ridicate. În timp ce subscrierile au urcat cu 16,8&fa]@ de aceea}i perioad@ a anului trecut,pân@ la 2,38 miliarde de lei (645 de mil-ioane de euro), majorarea daunelor a fostmai ridicat@, de 22,8&, valoarea acesto-ra ajungând la 998,4 milioane de lei(270,6 milioane de euro). Aceast@ tendin]@a început acum circa patru ani }i pune înpericol rezultatul financiar al asigur@rilor,care s-a înr@ut@]it semnificativ în ultimiidoi ani. Astfel, în 2007 pierderea neta apie]ei a fost de aproape 76 de milioanede euro, de circa 4 ori mai mare decâtîn 2006. Cauza pentru primul trimestrudin 2008 ar consta în cre}terea pie]ei carea venit din alte clase de asigur@ri decâtcele auto.La RCA, de exemplu, cre}terea a fostfoarte redus@, din cauza faptului c@ aucâ}tigat cota de pia]@ companiile cu tar-ife mici. Daunele, îns@, au continuat s@creasc@, cea mai mare parte venind dinzona auto, datorate cre}terii daunei medii}i a frecven]ei accidentelor.Pentru anul 2007, num@rul accidentelorrutiere grave a crescut cu 15&, pân@ laaproape 8.400. În aceste accidente aumurit 2.775 de persoane, cu 6& pestenum@rul din 2006, iar circa 7.000 au fostr@nite grav, cu 18& mai multe decât înanul anterior.În România num@rul accidentelor graveeste de trei ori mai mare decât mediaUniunii Europene, iar la fiecare trei acci-dente moare o persoan@. Pentru a faceo compara]ie, în UE moare o persoan@ lafiecare 40 de accidente, adic@ de peste13 ori mai pu]in.Frecven]a daunelor în

România este de 65&, ceea ce înseamn@c@ doi asigura]i din trei fac un accident,în timp ce în UE acest indicator este de10&, adic@ un asigurat din zece are odaun@. O premier@ în evolu]ia pie]ei este reprezen-tat@ de faptul c@ segmentul asigur@rilorRCA a consemnat o evolu]ie negativ@ cu6,59& mai pu]in decât valoarea pie]ei RCAîn primele trei luni ale anului trecut. Înprimele trei luni ale anului 2007 cre}tereape segmentul RCA a dep@}it 30&.Subscrierile aferente RCA s-au apropiat,în primul trimestru din 2008, de valoareade 178 mil. euro, cu peste 12 mil. euromai pu]in decât în perioada corespondent@a anului trecut. Asigur@rile RCA reprezint@aproape 27& din subscrierile realizate înperioada analizat@.Din informa]iile oferite de Allianz-[iriac,spre exemplu, cele mai mari nepl@ceriexprimate de clien]i au fost legate defran}iza obligatorie. Firma a men]inutfran}iza timp de nou@ luni, perioad@ cânda pierdut masiv, }i nu a fost urmat@ dealte companii din pia]@, a}a c@ a începuts@ vând@ din nou }i produsul f@r@ fran}iza.În aceste nou@ luni a existat o perioadacând rata reînnoirii de poli]e Casco acoborât la 60&, iar compania pierdea40& din clien]ii existen]i. Aici, rezultatepozitive în ceea ce prive}te reducerea dau-nalit@]ii s-au înregistrat pe partea de asig-ur@ri RCA, deoarece firma a schimbatstrategia pe asigur@rile auto pentru a

reduce pierderile din acest segment, esti-mate pentru acest an la 2 mil. euro. Dealtfel, pierderi din aceste poli]e înregistreaz@întreaga pia]a a asigur@rilor. Totu}i, ceamai mare companie de pe pia]a asig-ur@rilor, a înregistrat anul trecut o cre}terede 20& a primelor brute subscrise dinasigur@ri auto Casco, pân@ la 209 mil-ioane de euro. Aceste poli]e reprezint@56& din primele brute subscrise de com-panie în 2007, în valoare total@ de 371de milioane de euro, din care 341 de mil-ioane de euro din asigur@ri generale }i 30de milioane de euro din asigur@ri de via]@. Cre}terea daunelor mai accentuat@ decâta primelor brute subscrise vine s@ striceun echilibru }i a}a precar al profitabilit@]iicompaniilor de asigur@ri. Dac@ va con-tinua aceast@ tendin]@, ea va conduce ladeteriorarea echilibrului, spre cre}terea maimare a pierderii nete din pia]a asigur@rilor.Aceast@ cre}tere rapid@ a daunelor sedatoreaz@ }i faptului c@ limitele dedesp@gubire s-au majorat rapid, în timpce tarifele au crescut mai lent. La poli]ele RCA, de exemplu, exist@ unecart între tarife }i limitele de desp@gubire.În timp ce limitele de desp@gubire s-aualiniat foarte repede la nivelul european,tarifele au r@mas la nivelul buzunarelorromânilor.În 2009 limitele de desp@gubire pentrupoli]ele RCA sunt duble fa]@ de anul aces-ta. Pentru pagube materiale, limita va urcala 300.000 de euro, fa]@ de 150.000 de

euro în 2008, în timp ce pentru v@t@m@ricorporale }i decese limita va fi de 1,5 mil-ioane de euro, fa]@ de 750.000 de euroîn 2007. Pe de alt@ parte, se consider@ c@ daunal-itatea este majorat@ }i de fraudele din asig-ur@ri auto. Potrivit estim@rilor Asocia]ieiNa]ionale a Societ@]ilor de DezmembrareAuto (ansdar), valoarea medie a fraudei pepia]a local@ este de 3.000 de euro, fraudelede anul trecut fiind de 3 milioane de euro.Introducerea fran}izei la asigur@rile Casco,în opinia asigur@torilor, este singurametod@ de a reduce daunalitatea foartemare de pe acest segment, în condi]iileîn care mai mult de jum@tate din dauneau valori reduse, de sub 700 de euro. Din perspectiva structurii costurilor, majori-tatea daunelor sunt de valori mici, darpentru o societate de asigur@ri costurilede administrare a unui dosar de daun@cu valoare mic@ }i a unuia cu valoaremare sunt acelea}i. Dac@ ar disp@readaunele mici, se estimeaz@ un avantaj,pentru client, prima de asigurare pl@tit@de acesta urmând s@ scad@ cu circa 10&.Efectele acestor tendin]e vor fi reg@siteîn majorarea primelor de c@tre asigur@tori,dar }i aplicarea altor m@suri, precumfran}iza, ca sum@ de bani care va fi supor-tat@ de asigurat în caz de daun@, }i carepoate crea o mai mare responsabilitate.În ]@rile din vest, fran}iza este foarte marecomparativ cu România, unde introduc-erea acesteia abia a început.

dr. Liviu MIH~ESCU

Daunele RCA }i CASCO ale asigur@torilor au crescut mai repededec$t primele ^ncasate în primul trimestru

Dreptul la speran]@Emil DAVID

urmare din pag.1A}adar, un veritabil rechizitoriuîmpotriva administra]iei statale negli-jent@ }i costisitoare, considera Smith,un veritabil rechizitoriu împotrivaacelor administra]ii care încearc@, ele,în raporturile dintre firme }i pia]@, s@se substituie pie]ei. Desigur, lucruricredibile. Dar, practic, niciodat@, AdamSmith nu a exclus statul, institu]iile,cu un anume rol de reglementare amediului economic în scopul de aasigura pozi]ii echidistante firmelor, dea înl@tura monopolul, de a permite omai bun@ realizare a ]intelor sociale.Printre acestea, }coala, înv@]@mântul,poli]ia, justi]ia, securitatea na]ional@,etc.. Sunt, dar, lucruri pe care nu le-am inventat noi, ci care, iat@, au fost,de mult, de foarte mult@ vreme, chiarînaintea lui Adam Smith, “inventate”.Totodat@, practica social@ a demon-strat c@ marxismul, cel de calitate, aintegrat, adeseori, mai pu]in eficientdecât pia]a, ceea ce, potrivit anumeroase opinii, nu înseamn@ de fel}tergerea, înl@turarea unor idei, ci cori-jarea unor excese.Oricum, institu]iile au avut }i au rolullor. Sfid@rile societ@]ii moderne, prin -tre care “îmblânzirea” – din unghisocial, al solidarit@]ii sociale – mondi-aliz@rii, prezervarea identit@]ii na]ionalemen]inând multiculturalismul,st@pânirea fluxurilor migratoare defor]@ de munc@ }i popula]ie, ridicareapreg@tirii generale }i profesionale lanivelul “societ@]ii cunoa}terii”, a}acum este societatea noastr@ ast@zi,reac]iile dure ale unui mediu ambien-tal, generate prin acumularea }i sedi-mentarea unor fenomene economicenegative sute }i sute de ani, dimi -

nuarea esen]ial@ a gravelor disparit@]isociale etc. impun }i ini]iativa privat@,dar }i institu]iile, aproape pe acela}iplan de importan]@. Nici nu se poatealtfel amplifica capacitatea de inovarea societ@]ii, doza de “acceptabilitate”general@ a reformelor, lansarea unorinvesti]ii în direc]ii înc@ inexistente etc.În viitor, într-o lume tot mai glo bal@,investi]iile vor rezista, se pare, doaracolo unde exist@ o anume superiori-tate a factorilor, f@r@ a ]ine seama defrontiere. O lume global@ care, dinperspectiva intereselor economicestricte, r@mâne, totu}i, “o lume ego-ist@”. Aici ar fi o contradic]ie, con-fruntarea. Problema a fost }i este aprofitului, care nu este însu}it global,ci punctual, chiar dac@ capacitatea dea-l produce, producerea sa ca atare,sunt globale.Modelele? Relativ compromise, maimult m@suri elastice, suple, dinamice,func]ie de realit@]i, de perspective, }inu izvorâte din modele privite caimuabile, “încastrate” într-un proiect.Oare în ce model “clasic”,“tradi]ional”, s-ar înscrie concep]ia }ipractica “gestiunii planetare aresurselor”, de care se discut@, ast@zi,atât de mult }i care are nevoie }i depia]@ }i de institu]ii, care genereaz@ }iva genera în }i mai mare m@sur@modific@ri fundamentale în tabloulinstitu]ional }i economic al lumii? Sepot multe lucruri t@g@dui, denet@g@duit pare îns@ faptul c@ neîndrept@m, tot mai deci}i, spre orizon-turi complexe, pliate, interp@trunse }iintercorelate, respectiv nivelurile locale,regionale, na]ionale, comunitare, glo -bale, de pia]@, institu]ionale etc.…Într-un fel sau altul, indivizii dobân-desc, în tot mai mare m@sur@, liber-tate, identitate, personalitate, ini]iative,con}tiin]a propriei valori }i person-alit@]i, totodat@, îns@, ei vor s@ sesimt@ }i proteja]i: ocupare, câ}tiguri,social, mediu…Se v@desc tot mai multopinii autorizate care relev@ necesitateaimperioas@ de a îmbina cre}terea cuprotec]ie social@ }i egalitatea de }anse,ceea ce a însemnat }i înseamn@, ade-

seori, prevalen]a unor principii liberal-iste în produc]ie, dar }i a unor criteriisociale în distribu]ie, reparti]ie, con-sum.Pe un alt plan, mai trebuie concubi-nate, negociate, unele aspecte. Iat@,orice societate, mai bine spus, oricecultur@, se simte intrinsic superioar@altora. Dac@ nu vei crede în valoareaînalt@ a propriei culturi, cum s-o per-petuezi? Nu este nimic r@u în aceas-ta, cu condi]ia, îns@, c@ “a nu iubi” pecel@lalt, a nu-l considera superior, cidimpotriv@, nu înseamn@ deloc a-ldetesta. O pozi]ie superioar@ nu tre-buie s@ însemne detestarea celorlal]i.O teorie global@ a istoriei, a istorieieconomice în spe]@, ne relev@ c@ înpozi]ia de”ghid al umanit@]ii” – o una-

mitate atâta cât@ a fost }i cât@ era -au fost demult, India }i China, Grecia}i Roma, romanitatea, pe urm@ Fran]a,Anglia, Germania, ast@zi se v@descastfel Statele Unite, sunt reveniri pepartea Chinei }i Indiei, pe urm@Japoniei, într-un viitor mai îndep@rtat,poate, “vor urca” Africa, AmericaLatin@ etc. Este vorba nu atât de soci-et@]i ca atare, cât de culturi, de civi-liza]ii, comportamente, atitudini.În fapt, fiecare cultur@ a avut }i aretrecutul ei, prezentul ei, viitorul ei.Nimeni nu are, nu poate avea“monopolul istoriei”. Pe termen scurt,îns@, se poate v@di un “monopol alprezentului”. S@ nu uit@m c@ violen]elereligioase nu au generat decât ominoritate de victime, dar dou@ treimidin cele circa 200 de milioane de vic-time, în decursul secolului XX, au fostprovocate de c@tre violen]ele laice, destat. În condi]iile unor dezvolt@ri ale}tiin]ei }i tehnicii, dar }i ale “teoriiloreugeniste”. O lume dominat@ struc-tualmente de ideile iluministe a avut oastfel de evolu]ie paradoxal@, incredi-bil@, ini]ial. Nazismul }i stalinismul, -inclusiv cel în variant@ asiatic@, auf@cut peste 70 de milioane de vic-time… Ceea ce demonstraz@ c@umanitatea are, din p@cate, “darul”,poten]ialitatea de a transforma multedin teoriile ini]ial “liberatoare”, în con-trariul lor…Acest lucru trebuie “]inutîn frâu”, controlat, prevenit, înl@turat.Vom putea oare?… Exist@ o veche, o profund@în]elepciune care trebuie verticalizat@ înlumea noastr@ de acum. Ea se identi-fic@ cu celebra dialectic@ hegelian@ ast@pânului }i a sclavului. Sclavul tre-buie s@ cunoasc@ st@pânul, în vremece acesta din urm@ nu are nevoie s@cunoasc@ sclavul, puterea pe care adobândit-o fiindu-i suficient@. Dar, oasemenea con}tiin]@ doar asupraceluilalt face ca sclavul, atât de pre-ocupat de st@pân, s@ ri}te pierdereapropriei sale identit@]i. Chiar dac@dobânde}te, în schimb, o privire foartepragmatic@ asupra vie]ii. Iar st@pânulrisc@ s@ nu mai priceap@ nimic din

lumea în care tr@ie}te. O teorie care,finalmente, îl poate costa via]a. Unapeste alta, într-o lume injust@, sumaeste negativ@. Pe datele respective, nuprea putem schimba. Pe alte date,îns@, cu siguran]@…Ce concluzie am putea desprinde, ceam mai putea spune? Avem mult@nevoie de institu]ii, aceasta, îns@neînsemnând nici substituirea pie]ii înrela]iile cu întreprinderile, cu firmele,nici lezarea democra]iei, nici pro-movarea unor interese de grup saupersonale în numele celor insti-tu]ionale. R@spunsul în fa]a actualelorprovoc@ri nu se poate da eficient,totu}i, f@r@ institu]ii, ca semn alîn]elepciunii umane, al solidarit@]iisociale, al con}tiin]ei comunitare, plan-etare care este necesar s@ ne carac-terizeze. Pre]urile la barilul de ]i]ei, încre}tere dramatic@, sunt generate doarîn mic@ m@sur@ de câteva specula]ii,ele au la baz@ un raport de cerere-ofert@ deteriorat de cererea constantmare de petrol }i oferta relativ tot maimic@ pornind de la caracterul epui -zabil, neregenerabil al acestei resurse.Vor deveni mult mai mult opera]ionaleutiliz@rile de energii }i tehnologiineconven]ionale, un baril de ]i]ei foartescump f@când posibil@ folosirea aces-tora, în prezent obstacolat@ de pre]uri,înc@ ridicate, comparativ cu ]i]eiul.Energia electric@ drept combustibil laautomobile? Aten]ie, deoarece o mareparte din energia electric@ utilizat@ înlume provine tot din hidrocarburi.Supraînc@lzirea Terrei, modific@rile cli-matice, poluarea, marile cataclisme, vul-nerabilitatea vie]ii, scumpirea alimentelor,globalizarea, interna]io nalizarea vie]ii eco-nomice? Pentru a preveni, dar }i pentrua diminua efectele negative avem nevoie}i de pia]@, dar }i de institu]ii apte s-ocorecteze acolo unde ea a externalizatmai mult decât în limite acceptate. {i aexternalizat imens. Nu avem nevoie de“diktatori”., ci mai ales de consenssocial, finalmente fiecare fiind implicatîn – }i responsabil de – propriul destin,de cel de la nivel local, regional,na]ional, comunitar, la cel global…

TEZE DEMERSURI VINERI 30 MAI 20084c my b

c my b

c my bc my b

O alt@ cale?(II)Dezbateri economice

Dan POPESCU

M$n@stire din Tibet

Champs Elysees

VINERI 30 MAI 2008 5c my b

c my b

c my b

INFRASTRUCTURI

Idil@ cu banane, pe calea ferat@

c my b

urmare din pag.1Un fel de latrin@ pe ro]i, care teîndeamn@, la prima vedere, s@ ]ii întine cât po]i de mult, eventual, chiarpân@ la destina]ie. Geamuri mânjite,culoare mizere, compartimente l@satede izbeli}te, certate cu apa }i deter-gentul, cu speran]a c@ scurgerea tim-pului nu le va degrada prea tare, înurm@torii zeci de ani (sic). De ce s@fac@ cineva (adic@, autorit@]ile deresort) curat zilnic, s@pt@mânal,bis@pt@mânal sau fie, treac@ de lamine, lunar, când valuri de c@l@torivor tranzita, în permanen]@, acelea}iculoare }i vor sejurna în acelea}icompartimente supuse uzurii conti -nue, murd@rindu-le oricum ? O chel-tuial@ inutil@, nu crede]i, stima]ipasageri ? Pentru ce femeile de ser-viciu (nu sunt misogin, s-o }ti]i) s@umble prin tren, golind cutiile degunoi, lustruind podelele (sau m@carferestrele, s@-mi dau bine seamadac@ afar@ e înnorat sau soare) }iaspirând praful ? Praful, acest sim-bol na]ional, predispus ve}niciei,capitol la care excel@m cu o îndâr-jeal@ descump@nitoare.

De o parte }i de alta a traseu-lui de cale ferat@, o natur@ înverzit@,mirific@. Mâna omului este cea carea intervenit peste opera luiDumnezeu, stricând ordinea peisaju-lui originar, s@vâr}ind masacruloperei des@vâr}ite. Schelete de con-struc]ii, drumuri nefinalizate, zonep@r@site sau biete case care transpir@triste]ea, s@r@cia }i zilele amare alelocuitorilor lor. Nici o }ans@, nici osperan]@, nici un viitor pentruoamenii ace}tia, pentru copiii lor. LaBra}ov (dup@ dou@ ore }i jum@tatede mers, conform devizei seculare:gr@be}te-te, dar ia-o încet), m-aup@r@sit to]i vecinii de compartiment,urcându-se, în schimb, al]ii. Locurilesunt, din nou, ocupate. Z@pu}eal@.Mo]@i de c@ldur@. De}i nu agreezsomnul de dup@-amiaz@, lucrurilestau diferit aici, sub influen]aleg@natului pl@cut al trenului. Uitasems@ v@ vorbesc despre perdele,în]esate de emblema }tears@ a CFR-ului, ca ni}te pistrui urâ]i. Colc@ie demicrobi. Vag, u}oare urme deculoare ini]ial@. Când m@ ridic s@ iespe culoar, ca s@ respir, trag oochead@ rapid@ în oglind@. Sticlaarat@ normal. E transparent@, f@r@pete pe fa]@. Cel pu]in, aceasta dincompartimentul meu. M@ oglindescîn ea, f@r@ a z@bovi în contemplare.« Cine a mai urcat ? Biletele, v@rog… » Refrenul obsesiv al con-trolorului, dup@ fiecare oprire însta]ii. Ce memorie vizual@ trebuie s@aib@, ca s@-i re]in@ pe to]i c@l@torii,

de fiecare dat@. Chipiu are, }i aceea}ic@ma}@ albastr@. O fi bumbac, o fipoliester ? Adev@rul este undeva, lamijloc… Uniforma clasic@ a« na}ului », descheiat la gât, laprimii doi nasturi. Pare clonat. Clan],clan], }tan]eaz@ pe loc ni}te bilete(ale celor care au binevoit s@ i leîntind@). Apoi, pleac@ mai departe.Peste câteva minute, ne reîntâlnim…

Ce-i mai bun decât o banan@ ?Bineîn]eles, o alt@ banan@. Mi-amluat, dup@ cum se în]elege, câtevabanane cu mine, în loc de send-vi}uri. Mi-a fost lene s@ le fac. Oareo s@-mi ajung@ sticlu]a de ap@ ?Observ c@ nu prea beau, mai multscriu }i citesc, uitând de prezen]amea fizic@ în tren. Eh, de-a} avea }ieu o bere sau un Red bull, carestul… Stai, c@ Red bull nu amîncercat niciodat@, fiind suficient denervos }i a}a, iar berea pe stoma culgol nu cade bine. Solu]ia hidrat@riicorecte ar fi, atunci, tot o simpl@ ap@plat@… Pe Valea Prahovei, cevaturi}ti. {i soare. Vreo 25 de gradesunt (afar@, nu în@untru). Stau lageam }i sper s@ nu m@ bronzez doarpe o parte a fe]ei. A} fi caraghios,ar mai crede lumea c@ am fost ple-cat în vacan]@. Oricum, la cât demurdar este geamul, cred c@ nu m-a} bronza, uniform, nici m@car peacea parte privilegiat@. Marfare rugi-nite, a}a cum le }tiu de mic, neacompaniaz@. Cine s@ le spele ? Cines@ le rad@ rugina ? Cine ? Sau… dece ? C@ oricum, odat@ }i odat@, totruginesc… La ce bun s@ ne con-sum@m energiile }i s@ ne risipimbanii pe lucruri banale ? Aceastaeste o schi]@ de umor negru –sedore}te a fi un pamflet, dar nu }tiuce va ie}i, pân@ la urm@– }i trebuietratat@ ca atare. Adic@, cu toat@ seri-ozitatea. F@r@ a face haz de necazulaltora. « E pericoloso sporgersi ».Cu toat@ viteza –din p@cate, doar adoua– înainte !

Reiau, totu}i, într-o not@ opti-mist@. Am o revela]ie. Suntem în2008. Fa]@ de anii ’90, lumea estemai politicoas@. Semn c@ civiliza]ia }icivismul trec mun]ii }i avanseaz@ înBalcani. Chiar }i cei de la care nua}tep]i prea multe, privindu-i pefuri}, sunt politico}i. Pe bune.Deocamdat@, nici o mârl@nie, nici unaforism de mitocan. M-am atins deperdea. De fapt, curentul a împins-ospre mine. Nu mai pot s@ m@ feresc,prin urmare, o resping scârbit. Or fiavut sau nu timp microbii, s@-miinvadeze persoana }i intimitatea ? Peculoare este deja înghesuial@.Paporni]e, dar }i valize cu ro]i. Setranspir@ în draci. Cei care nu aubilete în compartimentul meu, sunt

scula]i de pe locurile cu pricina delocatarii legitimi. Dar, politicos, f@r@gratuit@]i de limbaj. Reiterez: pân@acum, nici un exces de temperamentcoleric, nicio ceart@ penibil@ « ca lapia]@ ». A}tept continuarea. De}imun]ii sunt înv@lui]i în nori, z@rescv@rfuri înz@pezite, inundate de luminasolar@. Cunosc regiunea din copil@rie.Bucure}tean fiind, vizitam adeseorista]iunile de pe Valea Prahovei. Unaer tare }i r@coros, parfumul devege ta]ie m@ îmbie s@ închid ochii.M@ gândesc c@ « na}ul » nu preamai scoate profit, în ultima vreme,pasagerii find echipa]i cu titluri core-spunz@toare de transport. Sau aface -rile profitabile au loc doar pe person-al, c@ pe accelerat }i rapid nu mai]ine ? Da, nu mai risc@ oamenii oamend@ }i, pe deasupra, s@ se fac@de râs în fa]a semenilor.

Pardon ! M@ scuza]i !Mul]umesc ! C@l@torie pl@cut@ ! S@fi disp@rut vulgarit@]ile, în daunapronumelui de polite]e ? N-a} abuzade vocabular, de teama s@ nu m@împrietenesc prea tare cu vecinii mei,cam guralivi. Îmi p@strez echidistan]a(}i lini}tea…). M@ re]in în a socia lizaîn dreapta }i-n stânga, alocându-miîntreg timpul noti]elor mele. Trezesccuriozitatea celorlal]i, dar nu intr@mîn vorb@. Chiar n-am chef. Stomaculî}i cere drepturile, în surdin@. Apelezla ultima banan@, cu tactul celui dez-interesat de altceva. N-a} pofti delocla un hamburger, în prezent. Suntnesp@lat pe mâini, transpirat, estez@pu}al@ }i nu-mi vine, orice a} face,apetitul. Doar nu era s@ încep unfestin, pe bancheta CFR-ului, ca laiarb@ verde… Pu]in@ decen]@. Uf!,banana era pe cale s@ se strice. M@for]ez s@ beau ap@, f@r@ s@-mi fiesete. Curge u}or pe gât, c@lâie.Huruitul trenului }i scrâ}nitul }inelorîmb@trânite de vreme nu m@

împiedic@ s@ cad într-o stare dereverie. Se face c@ sunt în TGV (înFran]a, « train grande vitesse »),r@sfoind o revist@, nestingherit }icomod… Pe o asemenea distan]@, îndou@ scurte ore, ajungi la destina]ie.Nici nu ai timp s@ te plictise}ti saus@ legi conversa]ii. Eu, de acumînainte, mai am tot vreo dou@ ore demers. Au trecut deja patru. Obositorde cald. Oprim. Apoi, dup@ câtevamomente, ne urnim din sta]ie (a câtala rând ?), printr-o zdruncin@tur@. S@}tie lumea c@ plec@m, nu de alta.

La droaia de persoane care staupe culoar, compartimentele fiindburdu}ite, m@ întreb dac@ s-au vân-dut bilete în picioare. Probabil c@ da.Sigur. Dac@ oamenii doreau s@ plecela drum cu orice pre], de ce s@-iîmpiedice o biat@ func]ionar@ de laghi}eu ? S@ se descurce, s@ stea pescaun cu schimbul, s@ fac@ cum pot,important e s@ ajung@ la destina]ie.Treaba lor, s@ r@mân@ cu sacul înspinare, dac@ vor s@ mearg@ undeva.Ce-i vina mea, c@ vagonul e plin }ic@ nu mai sunt locuri ? Din goanalent@ a trenului, încep s@ admir unapus de mai. Schimb planul celest,cu cel obi}nuit. Mul]i tineri caremerg la Bucure}ti, fiecare buzunar cumobilul lui, oameni normali, de toatefelurile }i vârstele, c@li]i în insatis-fac]ii }i-n lipsuri, majoritatea decondi]ie modest@. La îmbr@c@mintealor m@ raportez, la acele aparen]eincriminate de proverb, la exteriorulafi}at, nu la faptul c@ circul@, de alt-fel, ca }i mine, ast@zi, cu trenul. De}iun mijloc de transport consideratecologic, necesitând, în conjuncturaactual@ a degrad@rii excesive a medi-ului înconjur@tor, a fi îmbr@]i}at decât mai mul]i cet@]eni ai planetei, seconsider@ c@ doar cei nevoia}i merit@(a se citi, sunt obliga]i) s@ apeleze latren. Un cli}eu al României întranzi]ie. N-ai ma}in@ ? Atunci nu aide ales, iei trenul. N-ai bani de ben-zin@ sau vrei s@ scapi de o cheltu-ial@ prea mare ? Iei tot trenul. Darar mai fi }i alte ra]iuni, pe lâng@ celemateriale: Nu te gr@be}ti ? Ai poft@s@ socializezi ? Vrei s@ evi]i circula]ianebun@ de pe }oselele patriei ? Încu-rajezi Verzii ? P@i, }tii ce s@ faci, ieitrenul. {i crede]i-m@ pe cuvânt, cubicicleta ar dura prea mult drumul.Adev@rul este c@ orice mijloc detransport în comun reprezint@ osolu]ie (mai) ecologic@ }i economic@,comparativ cu varianta deplas@riiindividuale. Trebuie, îns@, investi]iimajore. S@ recunoa}tem c@ traficulferoviar în Europa este departe decircuitul obosit de }ine autohton.Acolo, exist@ rafinament, exist@pl@cere, nu numai necesitateac@l@toriei, încercându-se permanent

îmbun@t@]irea rela]iei de transport, semerge pe principiul respectului fa]@de client, a mul]umirii acestuia.Viteza, confortul, calitatea serviciilordefinesc, cel mai bine, deplasarea cutrenul la partenerii no}tri occidentali.O curs@ care s@-ti ofere satisfac]ii,nu o chinuial@ jenant@, declasat@ deparametrii noi ai dezvolt@rii.

Tabloul g@rilor care se perind@e jalnic. Nimic îngrijit, nimic frumos,nimic de admirat, atât cl@direa g@rii,în sine, cât }i infrastructura peronu-lui. Locurile par p@r@site. Ca turiststr@in, nici nu-]i vine s@ cobori dintren, în a}teptarea altui « popas »mai pu]in resping@tor, la primavedere. Un be]iv, în gara Breaza, url@de mama focului. Cine l-o fisup@rat ? Via]a ? Regimul politic ?Num@rul du}manilor ? Soacra ?Al@turi de mine, dou@ adolescentepovestesc despre note }i colegi. Facparte dintr-un grup mai mare, insta-lat }i-n compartimentul vecin. Restulsubiectelor la ordinea zilei (b@ie]i,]oale, muzic@, look…), cu siguran]@,se epuizeaz@ doar tête-à-tête, înspa]iul privat de discu]ii, ferit deauditoriul profan. Precum cel dintr-un tren. Sta]i ! Fetele ascult@ acummanele la mobil, p@trunse de ritmulduios, cu iz de crâ}m@ (sau, poate,ascult@ mesajul care transcederimele ? sau agramatismele repetate,care aduc notorietate acestui gen ?).N-a} fi a}teptat una ca asta, m@carde la genera]ia lor, a}a-zis « post-decembrist@ », }colit@ pe baricadelelibert@]ilor fundamentale. Mediul deprovenien]@, societatea, accesul lacultur@ }i educa]ie, formarea intelec-tual@ }i profesional@, nu în ultimulrând, norocul personal contribuie laelaborarea personalit@]ii indivizilor.Dar, s@ nu filozof@m în zadar.Generalit@]ile se convertesc în su -blime banalit@]i, în tiradele noastrecotidiene, cu valoare universal-morali zatoare. Tr@im în România, }iasta ne… treze}te brusc la realitate.

Asist la prima ceart@, imediatdup@ Ploie}ti. S-au înghiontit peculoar, dar s-a vehiculat doar« tâmpitule ». Aproape }ase orepâna la Bucure}ti. Curat@ b@taie dejoc }i dezinteres cras. Noroc c@peisajul a fost deosebit. Este ora 20}i, încet, se însereaz@. Ne preg@tims@ intr@m în Gara de Nord, înscâr]âit de frâne. Afar@, z@pu}eala ela ea acas@. Ciorchini scoroji]i deblocuri str@juiesc drumul, întâmpi -nându-ne f@r@ vlag@. Eternul ternceau}ist. Acele detalii ordinare aleexisten]ei efemere. Pe peron, vân-zoleal@ mare. La ie}irea din gar@, lafel de mult@ agita]ie. Pe curând, jur-nalule ! Tumultul capitalei îmi aca-pareaz@, în întregime, sim]urile.

Dan-Alexandru POPESCU

TGV-uri ^n Fran]a

Trenuri ^n Rom$nia

,, o problem@ ce a dep@}it de multtimp teoria fiind întâlnit@ frecvent }iafectând în mod direct economia]@rilor dezvoltate sau mai pu]in dez-voltate.Institu]iile ce se confrunt@ direct cuaceast@ problem@ sunt b@ncile. B@ncile, în calitatea lor de furnizori aiunei game largi de servicii de trans-fer de fonduri }i de creditare, pot fiutilizate în toate etapele sp@l@rii bani -lor, de la plasare, la stratificare }iintegrare. Sistemele electronice detransfer al fondurilor permitemi}carea acestora rapid, între conturisub nume }i jurisdic]ii diferite.Opera]iunile multiple }i diversificateîn conturi sunt folosite, de multe ori,ca parte a procesului de sp@lare abanilor, creând tranzac]ii complexe}i alambicate.În acest context, organiza]iile crimi-nale }i persoane ce se ocup@ cusp@larea banilor apeleaz@ la serviciilebancare, pentru a-}i utiliza fondurile.Prin intermediul unor companii }ipersoane fizice, aceste organiza]iigenereaz@ activit@]i comerciale inter-na]ionale false, pentru a mi}ca baniidintr-o ]ar@ în alta. Ele creeaz@ iluziacomer]ului interna]ional, folosind fac-turi false, pentru a genera transferuriinterna]ionale aparent legale }i folos-esc opera]iuni fictive, pentru aascunde urmele. Multe din compani-ile „scoic@” pot chiar s@ constituieb@nci proprii, pentru a ob]ine crediteîn mod facil, cu scopul amplific@riiactivit@]ii infrac]ionale.B@ncile nu sunt singurele institu]iiprin intermediul c@rora se pot sp@labanii, deoarece numero}i intermedi-ari financiari furnizeaz@ servicii caresunt similare cu cele tradi]ionalbancare (cum ar fi societ@]ile deservicii de investi]ii financiare, com-paniile de asigur@ri, casele deschimb valutar etc.), precum }iinstitu]ii non-financiare (cazinouri,agen]ii imobiliare etc.).

Tehnici de sp@lare a banilor }i indicii de recunoa}tere a tranzac]iilor suspecte

Pentru recunoa}terea tranzac]iilorsuspecte de c@tre personalulb@ncilor, prin care se încearc@sp@larea de bani, este necesar@cunoa}terea foarte bun@ a clientului,a tipului de afaceri ale acestuia, avolumului normal al tranzac]iilor }i acondi]iilor în care ele se deruleaz@.Un client este suspect prin compor-tamentul s@u, dac@:- evit@ s@ furnizeze informa]ii despreactivitatea }i persoana sa, sau scop-ul pentru care angajeaz@ o rela]ie deafaceri (deschiderea unui cont, soli -citarea unui credit etc.);- declara]iile financiare nu sunt reali -zate de c@tre un contabil;- nu are nici o înregistrare privind oangajare trecut@ sau prezent@, darrealizeaz@ tranzac]ii frecvente cusume mari;- insist@ asupra angajatului b@ncii, s@încheie o tranzac]ie, rapid }i nebiro-cratic;- anun]@ încas@ri, care, ulterior, nusunt creditate în contul desemnatini]ial;- evit@ contactul personal cu banca,comunic@rile având loc doar printelex, telefon sau apelând la ter]i(administratori), ca persoane împut-ernicite s@ dispun@ opera]iuni încont;- nu dore}te s@ indice banca la carea fost client sau banca la carede]ine alte conturi.

În acest context, este lesne de în]eles de ce creditul bancareste tot mai expus la practici

de sp@lare a banilor

Deturnarea creditelor, în}el@ciuneabancar@ cu prezentarea de garan]iifictive }i alte modalit@]i de ob]inerefrauduloas@ a unor credite au condusde multe la acoperirea unor venituricu provenien]e dubioase, ori la

pagube provocate în patrimoniulb@ncii creditoare.Au existat situa]ii când creditele aufost angajate numai în scopul de amasca existen]a altor resurse denatur@ infrac]ional@, pentru a creaimpresia c@ investi]iile f@cute,bunurile ob]inute provin din acestecredite, iar nu din sume a c@ror ori -gine se dovede}te a fi ascuns@.Indicii de anomalie cu privire laangajarea }i utilizarea creditelorexist@ atunci când:- creditele angajate sunt rambursatemult prea rapid din resurse necunos-cute;- cererea de împrumut prezint@ cagaran]ie active de]inute de o institu]iefinanciar@ sau de ter]e persoane,originea activelor fiind necunoscut@sau sunt incompatibile cu bonitateaclientului;- scopul declarat de client pentruîmprumut nu este justificat;- sunt propuse garan]ii în numerar;- creditul este solicitat de o persoan@juridic@ a c@rei situa]ie economico-financiar@ nu ar necesita apelarea laîmprumuturi;- clientul solicit@ creditare pentru oanumit@ finan]are la care sursa con-tribu]iei financiare a clientului esteneclar@;- creditele acordate sunt utilizate într-o manier@ neconcordant@ cu scopulprecizat la acordarea împrumutului,de multe ori acestea fiinddirec]ionate în paradisuri fiscale;- pl@]i efectuate cu cecuri emise deter]e p@r]i sau cu cecuri care aumultiple semn@turi;- rambursarea creditului acordat uneisociet@]i de o alt@ societate (cu atâtmai mult dac@ este o societate off-shore).Cea mai frecvent@ întâlnit@ situa]ie desp@lare a banilor în b@ncile comer-ciale din România prin intermediulcreditelor bancare parcurge urm@torultraseu.Un agent economic numit X solici -t@ un credit cu destina]ie generic@:

„pentru activitatea curent@”. Dup@ îndeplinirea formalit@]ilor nece-sare ob]inerii creditului se pro-cedeaz@ la „tragerea” acestuia. Odat@ajuns@ suma în contul curent alsolicitantului, în acest caz societateaX, se procedeaz@ la utilizareasumelor din credit în urm@toareamanier@:- se vireaz@ întreaga sum@ unei altesociet@]i Y, în baza, unui ordin deplat@ cu men]iunea „avans marf@”,f@r@ existen]a vreunei rela]ii comer-ciale între cele dou@ societ@]i;Societatea Y la rândul ei efectuândviramente spre alte societ@]i, ridicândsuma în numerar sau rambursându-}i credite.- se vireaz@ sum@ din credit în modfrac]ionat mai multor societ@]i com-erciale de unde fie se realizeaz@ridic@ri de numerar fie se redi-rec]ioneaz@ spre alte societ@]i saupersoane fizice fiind utilizate în sco -puri diverse (ramburs@ri credite,restituiri de împrumuturi c@treadministratori etc.);- prin ridic@ri de numerar zilnic în

baza filelor CEC cu justificarea„diverse” în limita plafoanelor sta-bilite de BNR; Uneori nefiind respec-tate nici acestea prin aceea c@ serecurge la tot felul de practici, ca deexemplu, specifica]ia pe CEC „avanssalarii” de}i societatea în cauz@ nu

poate justifica suma în cauz@ prinnivelul salariilor. Aceste ridic@ri de numerar din con-turile bancare, luate individual vizeaz@sume mici, dar privite pe ansambluatât din punctul de vedere al b@ncilorca ofertan]i de credite, cât }i dinpunctul de vedere al agen]ilor solici-tan]i constituie sume deloc de negli-jat, sume care în cele mai multesitua]ii ajung în mâna „c@m@tarilor”. Pentru evitarea acestor situa]iib@ncile sunt obligate sa-}i special-izeze personalul pentru a putea pre-venii asemenea probleme, lucrudestul de greu de realizat în contex-tul actual când, din p@cate infractoriisunt „mai rapizi” }i „foarte bine doc-umenta]i”. Un sistem de combatere a sp@l@riibanilor se bazeaz@ }i pecon}tientizarea intermediarilor finan-ciari }i non-financiari }i a agen]iloreconomici în necesitatea cooper@rii,cu autorit@]ile împotriva pericoluluireprezentat de acest fenomen.Grupul de Ac]iune Financiar@Interna]ional@ a elaborat „Cele 40 deRecomand@ri GAFI”, care reprezint@un ghid cuprinz@tor în vederea com-baterii sp@l@rii banilor. Sfera deacoperire include sistemul judiciar }iimplementarea legii, sistemul finan-ciar }i reglement@rile sale, precum }icooperarea interna]ional@.

CREDITE ENERGIE VINERI 30 MAI 20086

Creditul bancar vulnerabil în fa]a flagelului sp@l@rii banilor.

Înc@lzirea pie]ei petrolului

De la }ocurile petroliere din anii ‘70-‘80 încoace, OPEC a reprezentat maimult un club, decât un cartel. În pre-zent, gestioneaz@ doar 40& dinexporturile mondiale de petrol }imajoritatea ]@rilor produc, ast@zi, ceeace ar fi produs }i f@r@ existen]a OPEC.Aceea}i structur@, care ne ofer@ azi unpre] de 130 de dolari barilul, ne-a ofe -rit, în medie, în ultimele dou@ deceniiun pre] mediu de 30 de dolari.Indignarea produc@torilor este, îns@, încre}tere. De ce nu }i-ar optimiza }i eirandamentele pe care le ob]in din ceamai pre]ioas@ resurs@ mondial@, dinmoment ce la pomp@ pre]urile crescmasiv }i f@r@ noim@?Ar fi posibil ca OPEC s@ domoleasc@pre]ul petrolului? Singura ]ar@ cucapacitate suficient@ de produc]ie esteArabia Saudit@. Îns@, lucrurile nu suntprea simple. Petrolul nu este un pro-dus uniform. Sunt pie]e diferite pen-tru petrolul de calit@]i diferite }i pen-

tru diferitele produse ce rezult@ dinrafinare. Iar capacit@]ile de rafinaresunt insuficiente. Nu sunt rezervesuficiente de petrol cu nivel sc@zut desulf, iar presiunea este enorm@ peoferta de motorin@.Ultimul deceniu a scos în eviden]@ ofals@ problem@ de securitate energe -tic@. În loc s@ ne învârtim în jurulOPEC, ar trebui s@ punem mai seriosproblema cre}terii eficien]ei energe -tice, încuraj@rii cercet@rilor }tiin]ificepentru dezvoltarea unor surse alterna-tive. A a}tepta de la OPEC, s@ rezol-ve problema, poate fi costisitor. Cauza pre]ului mare al petrolului nust@ doar în OPEC. Riscul global deter-min@ într-o mai mare m@sur@cre}terea pre]ului, decât raportul cere-re-ofert@. Sc@derea dolarului americana dus la exager@ri numerice, darpoate mai important este faptul c@toate m@rfurile au ajuns la pre]urirecord. Petrolul nu poate fi separat deacest fenomen global. A}tept@rileinvestitorilor au umflat pre]ul.Specula]iile de pe pia]@ nu pot îns@modela o pia]@ pe termen lung, cidoar pe termen scurt.De}i mul]i exper]i consider@ specu-la]iile ca având un efect minor,George Soros a afirmat, recent, c@speculan]ii sunt în mare m@sur@responsabili de cre}terile spectacu -

loase de pre] din ultimele s@pt@mâni,iar pre]ul petrolului pare acumsupraevaluat. Într-un interviu acordatcotidianului The Daily Telegraph,Soros atrage aten]ia asupra faptuluic@, de}i dolarul slab, declinul oferteide petrol din Orientul Mijlociu }i cere-rea record a Chinei explic@ parte dincre}terea pre]ului, pia]a petrolului afost semnificativ afectat@ de specula]ii:„Pre]ul are o form@ parabolic@, ceeace este caracteristic unei supraeva-lu@ri”.Fiind la pu]in peste 130 de dolaribarilul, pre]ul practic s-a dublat înultimul an, creând probleme diferitelorindustrii }i afaceri.Dar, „balonul” petrolului (supra evalua -rea) nu se va sparge pân@ când, atâtStatele Unite, cât }i Marea Britanie nuvor fi în recesiune, gene rând sc@dereacererii }i determinând c@dereadramatic@ a pre]urilor. Cre} tereapre]ului petrolului }i a alimen telor vorgr@bi recesiunea. În opinia lui GeorgeSoros, }ocul va fi mai mare decât celdin anii ’70, ca urmare a implica]iilordeclinului pie]ei imo bilia re, care nu semanifesta în acea perioad@.A}a cum declar@ oficialii OPEC, pre]ulpetrolului va continua s@ creasc@, maiales c@ nu se întrevede vreo aprecie-re a dolarului. Economia american@ seconfrunt@ cu o c@dere a pie]ei imobi-

liare, probleme pe pia]a creditelor,reducerea locurilor de munc@ }ipre]uri record ale petrolului. {i oficia-lii OPEC consider@ c@ specula]iile aujucat un rol semni ficativ în cre}tereapre]ului petrolului, precum }i proble-mele geopolitice }i ale deprecieriidolarului, factori ce nu pot fi pu}i înseama OPEC. Revendic@rile economi-ce sunt cele mai mari pericole pentrupopularitatea electoral@ }i, de aceea,

politicienii încearc@ s@ caute vinova]i.Vina s-a aruncat pe OPEC, sus]in ofi-cialii OPEC.Dincolo de argumentele diver}ilor spe-ciali}ti }i oficiali, problema pre]uluipetrolului r@mâne acut@, afectând petoat@ lumea. Prin urmare, a}tept@m cuto]ii lini}tirea acestei pie]e, f@r@ a l@saîn urm@ sechele majore. Dar, când }icum se va reduce pre]ul petrolului,înc@ nimeni nu poate confirma.

ec. dr. Daniela PETRA{CU

dr. Livia ILIE

Vedere din Riad (Arabia Saudit@)

urmare din pag.1S-a a}ezat în jurul valorii de 3,6

s@rind rar pe 3,7. Luna aprilie a maiadus o fluctua]ie ceva mai serioas@,în ajunul s@rb@torilor de prim@var@,cauzat@ de banii care au intrat înpia]@ în acea perioad@, o perioad@care a conincis cu un mic puseu deîncredere conjunctural@ în zona est-european@ pentru fondurile spe -culative, ceea ce a dus leul la 22aprilie la 3,5614. A fost îns@ un sim-plu foc de paie. S@rb@torile au trecut}i leul a revenit spre 3,6 -3,7, acolounde se simte bine. Anul trecut, evolu]ia leului era binecorelat@ cu evolu]ia dobânzilor inter-bancare. Leul s-a întârit, în prim@varatrecut@ în condi]iile în care aveam ocriz@ de lichiditate. Acum, cu toat@criza înregistrat@ ca de obicei înprim@var@, mi}carea a fost mic@. Înplus, s@ nu uit@m principalul elementde catalizare a eventualului interespentru leu: dobânda. Dobânda depolitic@ monetar@ a BNR a crescut cupeste 2 puncte procentuale (2,75) înceva mai mult de jum@tate de an, }iefectul acestei cre}teri se face incon-testabil sim]it }i pe dobânzi, inclusivla depozitele pe termen. {i totu}i,nimic spectaculos nu s-a sim]it pepia]a monetar@. Dac@, alt@dat@, leulera moneda în care se f@ceau

investi]ii specultive, care punctau atâtpentru dobânda semnificativ maimare decât cea pentru euro, dar }iprin evolu]ia fa]@ euro, în apreciere,acum nu se întâmpl@ nimic. De}idobânda la leu este în continuareatractiv@, ba chiar mai atractiv@, dup@major@rile de dobând@, interesul spe-culativ de alt@ dat@ pentru leu numai este de loc la nivelul de alt@dat@. Aceasta în condi]iile în care, dela începutul anului, leul a stat cumin-te în banca lui lasând s@ se înteleag@c@ }i-a g@sit lini}tea }i echilibrul pen-tru o bun@ bucat@ de vreme celpu]in. Sigur, atunci când e vorba decâ}tig speculativ, lini}tea nu esteneap@rat un element de atrac]ie.Atunci când apar aceste plafoane destabilitate, o economie, în schimb,este mul]umit@. Ofer@ constan]@ }ipredictibilitate. Cu atât mai mult cucât este vorba de un curs pe careexportatorii }i l-au dorit foarte mult}i care s-a v@zut în primele luni aleacestui ani - a adus o cre}tere aexporturilor ceva mai mare decât aimporturilor, cifre mai mici în drep-tul deficitului de cont curent }i mult@încredere în remedierea acestui deca-laj. Dar, a miza doar pe un jocmonetar în ceea ce prive}te deficitulnu este destul. Cel mai important efect al acesteievolu]ii pe culoarul de 3,6 - 3,8 leul- euro vine îns@ din evolu]ia cre-

dit@rii. Anul trecut pe vremea aceas-ta avem o rat@ lunar@ de cre}tere acredit@rii în valut@ pentru popula]iesituat@ undeva între 3 }i 4 la sut@ dela o lun@ la alta. Era perioada leuluitare, când creditarea în valut@ erarentabil@ de vreme ce de la o lun@la alta se pl@tea tot mai pu]in. Înce-putul acestui an nu a f@cut decât s@confirme tendin]a început@ undeva întoamn@ a leului modest }i acum sesimt efectele. Dobânzile }i la creditesunt mai mari, iar leul nu se maiînt@re}te. Dobânzile mai mari vin din

contextul intena]ional mai prudentsau mai tem@tor în ceea ce prive}teeconomiile fie ele premiante fie elede mâna a doua, dar }i din contex-tul local afectat de cre}teri deinfla]ie. Daca, la dobânzile mai marila credite, se mai adaug@ }i nouatendin]@ a leului, pare logic ca vite-za de cre}tere a creditului în valut@s@ fie una mult mai mic@. {i este !Cu o cre}tere de doar 1,8&, înaprilie, fa]@ de martie, avem unrecord. E cel mai mic ritm decre}tere din ultimii ani. Leul st@

cuminte la 3,6 - 3,7, nu mai d@semne de înt@rire }i tot contextulacela fericit pentru debitori carepl@teau mai pu]in odat@ cu trecereatimpului, a disp@rut. Situa]iei deacum un an i se putea u}or aplicaeticheta de exuberan]@ ira]ional@,f@cut@ celebr@ de fostul pre}edinteFED Allan Greenspan pe pia]a ameri-can@. Acum, putem vorbi de un efec-te ra]ionale, la probleme locale ?Dac@ echilibrul are de-a face cura]iunea, atunci, iat@, avem un leu în

Dan SUCIU

Pe pia]a Sibex, sesiunea din startulultimei s@pt@mâni de tranzac]ionare,din luna mai, a fost caracterizat@ prinprisma atitudinii diferite a inves -titorilor, în func]ie de evenimentele depe anumite segmente temporale ale}edin]ei. Dup@ un început dominat depruden]@, intensitatea investi]ional@ acrescut puternic spre mijlocul zilei,pentru ca, apoi, pe final, participan]iis@ revin@ la atitudinea de a}teptare.Pe acest fond, au fost încheiate10.540 contracte din 1730 tranzac]ii,valoarea rulajului fiind de 26,5 milioa-ne lei. „Dup@ un debut timid, pia]a dela Sibiu s-a animat, pe fondulmi}c@rilor de pre] din pia]a spot, careau determinat }i o reac]ie a cota]iilorfutures, iar evolu]ia ascendent@ a dato not@ de optimism }edin]ei”, a expli-cat un broker sibian. Cre}terilecota]iilor au dat motive de satisfac]ielongerilor }i au determinat totodat@ }ia alt@ reac]ia favorabil@, anumecre}terea num@rului de pozi]ii futures,acesta situându-se la închidere pestenivelul de 65.400. Cea mai mare pon-dere a tranzac]iilor a fost de]inut@ desegmentul SIF. DESIF 2 }i DESIF 5au fost ]intele predilecte ale investito-rilor, care s-au orientat în special

c@tre scaden]a de luna viitoare. Cu5671 contracte, reprezentând echiva-lentul a 5,67 milioane de ac]iuni,DESIF 2 a fost cel mai lichid simbol.Pentru iunie, o ac]iune SIF 2 a pen-dulat între 2,16 }i 2,24 lei }i fostcotat@ la 2,2292 lei, apreciindu-se cu4,92 bani. Culoarul de 8 bani dintremaximul }i minimul zilei a putut asi-gura un randament long de pân@ la22 &. Pentru septembrie, DESIF 2 auînchis la 2,355 lei/ac]iune, dup@ ocre}tere de 5,36 bani. Acelea}i deri-vate s-au apreciat pentru finalul anu-lui cu 4,2 bani, închizând la 2,47 lei,în timp ce pentru prima scaden]@ deanul viitor investitorii au stabilit unpre] de 2,6445 lei/titlu, dup@ o acu-mulare de 2,55 bani. DESIF 5 auurmat de asemenea un traseu„verde”, pentru toate scaden]ele, con-text în care au fost încheiate peste4700 contracte reprezentând un rulajde 4,7 milioane de ac]iuni. DESIF 5au crescut cu 6,16 bani, pentru sca-den]a scurt@, }i cu 4,81 bani pentruseptembrie, valorând 2,9216 }i 3,067lei/titlu. DESIF 5 decembrie au închisla 3,2105 lei, în cre}tere cu 3,95 baniiar DESIF 5 martie 2009 la 3,38 lei,în urcare cu 4,01 bani. În sectorulbancar, derivatele „Erste” au evoluatîn direc]ie opus@ pie]ei depreciindu-secu 3,9 lei pentru iunie }i 2,9 lei pen-tru septembrie, cota]iile pentru terme-nele men]ionate fixându-se la 169,5respectiv 170,1 lei. Pe minus a evo-luat }i moneda unic@, care a fostcotat@ pentru iunie la 3,675 lei, însc@dere cu 0,35 bani. Tot pe minuss-a înscris }i cursul estimat pentruseptembrie }i decembrie un eurofiind cotat pentru ambele scaden]e la3,71 lei, în coborâre cu 0,03 }i 2bani. Evolu]ia ascendent@ a cota]iilor pen-tru a doua zi consecutiv s-a doveditun element de atractivitate pentru

investitorii din pia]a Sibex, care aum@rit mar]i ritmul plasamentelor,înregistrându-se o cre}tere de 45,5& a lichidit@]ii în raport cu }edin]ade luni. Concret, au fost încheiate15.330 contracte, valoarea echivalent@transferurilor ajungând la 39,8 milioa-ne de lei. Efectele pozitive au fostresim]ite }i raportat la num@rulpozi]iilor futures care a crescut dinnou ajungând la 66.536. Chiar dac@amplitudinea cre}terilor nu a fost unafoarte mare, optimismul adus desuflul verde al acestui debut des@pt@mân@ a fost suficient pentru adezmor]i investitorii, iar deschiderilede pozi]ii indic@ la rândul lor posibi-litatea prelungirii acestei direc]ii.Pie]ele cele mai c@utate de investito-ri au fost DESIF 2 }i DESIF 5, tran-zac]iile derulându-se îndeosebi pescaden]a iunie. Cu 7930 contracteDESIF 5 au f@cut rocada la vârf cuDESIF 2, ocupând prima pozi]ie întopul de lichiditate. Pentru iunie,DESIF 5 au fost tranzac]ionate pe unculoar între 2,92 }i 2,9864 lei, tran-zac]iile de la închidere stabilind ocota]ie de 2,98 lei/ac]iune, în urcarecu 5,84 lei fa]@ de nivelul anterior.Pentru septembrie }i decembrie,DESIF 5 au fost cotate la 3,0949 }i3,257 lei, dup@ cre}teri de 2,79 }i4,65 lei. Tot pe plus au închis }iDESIF 5 martie 2009, o ac]iune fiindevaluat@ la 3,42 lei, în urcare cu 4bani. DESIF 2 au atras 7147 contrac-te }i au ocupat locul secund în topul}edin]ei. Pentru iunie, DESIF 2 auevoluat între un minim de 2,23 }i unmaxim de 2,294 lei, închidereag@sindu-le aproape de maxim, la 2,29lei/titlu, pre] conturat în urma uneicre}teri de 6,08 bani. DESIF 2 sep-tembrie au marcat un plus de 4,5bani iar DESIF 2 decembrie de 3,01bani, ajungând la 2,4 respectiv 2,5lei/ac]iune. O cre}tere de 1,54 bani a

fost înregistrat@ }i pentru prima sca-den]@ de anul viitor, pentru careDESIF 2 au urcat la 2,6599 lei. Pesegmentul bancar, DETLV au fostcotate pentru iunie la 0,4599 lei, înurcare cu 0,38 bani, iar în aria deri-vatelor valutare euro valora pentruaceea}i lun@ 3,6801 lei, în urma uneicre}teri de 0,51 bani. În schimb,derivatele pe aur, în ton cu evolu]iainterna]ional@ a metalului galben, auevoluat pe sc@dere uncia depreciindu-se pentru iunie cu 13,9 unit@]i, pân@la 916,1 USD. De remarcat a fostinteresul pentru op]iuni, dovad@ cele188 de contracte dintre care 129 detip call }i 59 de tip put. Investitoriicare se orienteaz@ c@tre aceste instru-mente î}i limiteaz@ poten]iala pierde-re la prima pl@tit@ }i pot beneficia demi}c@rile viitoare ale pre]ului f@r@riscuri suplimentare. Dup@ dou@ zile de cre}teri, închidereade miercuri a g@sit majoritateapre]urilor futures din pia]a Sibex pesc@dere, dar corec]iile nu au fost,îns@ foarte ample. Pe parcursul}edin]ei cota]iile s-au mi}cat peculoare de pre] destul de largi, între3 }i 7 bani pentru cele mai lichideproduse, astfel c@ speculatorii aubeneficiat de un teren propice strate-giilor, cu bune oportunit@]i de profit.Prin urmare, lichiditatea pie]ei s-aridicat la un nivel bun, fiind încheia-te 12.159 contracte din 2032 tran-zac]ii. Valoarea totalului men]ionat s-a ridicat la 31,2 milioane lei, iarum@rul pozi]iilor futures a crescutu}or, dep@}ind pragul de 67.000.„Stilul în care s-au mi}cat cota]iile aconvenit speculatorilor intra-day careau asigurat în mare parte lichiditatea}edin]ei, de altfel una tipic@ pentrupia]a de la Sibiu, cu derivatele SIF înprim-plan }i cu tranzac]ii orientatec@tre scaden]a scurt@” a declarat unbroker. Dup@ o zi în care au cedat

prim planul, DESIF 2 au revenit peprimul loc în top }i au ad@ugat, ast-fel, o nou@ zi de domina]ie la„colec]ia de trofee” acumulat@ de laînceputul acestui an. Volumul princare DESIF 2 s-au impus a fost de6888 contracte. Pentru scaden]a ceva avea loc luna viitoare, DESIF 2 auevoluat între 2,2515 }i 2,3249lei/ac]iune. Ultimele tranzac]ii au sta-bilit cota]ia la 2,2698 lei/ac]iune, înminus cu 2,02 bani. Pentru septem-brie }i decembrie, DESIF 2 au sc@zutcu 0,51 }i 0,02 bani ajungând la2,3949 respectiv 2,4999 ei/titlu.Foarte u}or s-au depreciat }i DESIF 2martie 2009 care au pierdut doar0,02 bani }i au închis la 2,6597lei/ac]iune. Pe locul doi s-au clasatDESIF 5, cu 5150 contracte. Pre]ulde 2,962 lei/ac]iune consemnat pen-tru iunie, a ilustrat o sc@dere de 1,8bani. Pentru ultimele dou@ termenedin acest an, DESIF 5 au fost cotatela 3,0814 }i 3,2011 lei/ac]iune, însc@dere cu 5,59 }i 1,68 bani. Pesegmentul petrolier, DESNP au evo-luat distinct, astfel c@ au evitatcorec]iile. Pentru iunie o ac]iune„Petrom” a fost cotat@ la 0,5308 lei,apreciindu-se cu 0,06 bani. Tot pecre}tere au închis }i derivatele„Erste”, cotate la 176,1 lei/ac]iunepentru iunie }i 176 lei/ac]iune pentruseptembrie, dup@ cre}teri de 4,9 }i3,3 lei. În schimb, moneda unic@ s-a adaptat direc]ie ro}ii, depreciindu-sepentru toate scaden]ele tranzac]ionate.Pentru iunie, euro a sc@zut cu 1,41bani }i a fost cotat la 3,666 lei, iarpentru septembrie cu 0,6 bani, pân@la 3,705 lei. Pentru scaden]a din iarn@,moneda unic@ s-a depreciat cu aproa-pe un ban }i a închis la 3,7152 lei.

BURS~ MONED~VINERI 30 MAI 2008 7

La bursa sibian@

Un culoar de varia]ie pentru un leu ra]ional

Decebal N. TOD~RI[~- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Finalul lunii a adus o not@ optimist@ în pia]a futures de la Sibiu

Banca Na]ional@ a Rom$niei

Leadership-ul este o combina]ie destrategie }i caracter. “Poate lipsi strate-gia din schem@, dar caracterul niciodat@.Experien]a emo]ional@ este absolutobliga torie pentru leadership, astfel c@liderii de m$ine trebuie s@ combinecapacit@]ile analitice (IQ) cu celeemo]ionale”, a spus Stephen Covey, încadrul primei conferin]e de leadershipdin Rom$nia.Teoria lui Stephen Covey, o autoritatemondial@ ^n domeniul trainingului }i aldezvolt@rii de leadership, este c@ un ompoate avea autoritate formal@, datorit@pozi]iei pe care o ocup@, dar nu va avea}i autoritate moral@, dac@ nu î}i constru-ie}te via]a }i deciziile pe principii, dac@nu este el ^nsu}i un om cu principii.Cheia succesului, spune Covey, estealinie rea comportamentelor la principii,iar esen]a leadership-ului este tocmaiautoritatea moral@. Pentru c@ o afacerede succes e rezultatul muncii ̂n echip@,iar a fi un bun manager ^nseamn@ decis@ }tii s@ formezi }i s@ men]ii o echip@.Studiile au demostrat c@ multe afaceriau lac@tul pus, din cauz@ c@ manageriinu au g@sit “omul potrivit la locul potri -vit”. Cu alte cuvinte, evaluatorii nu-}i factemele. “Nu sunt preg@ti]i pentru aceast@sarcin@ de evaluare a unui manager detop. Ei se uit@ doar ^n CV-ul angajatu-lui, f@r@ s@ se g$ndeasc@ dac@ i sepotrive}te sau nu jobul oferit”, credeCovey.Potrivit consultantului american,

inteligen]a emo]ional@ a devenit un cri-teriu de baz@ ̂n selectarea personalului,iar combina]ia de inteligen]@ emo]ional@,experien]@ profesional@ acumulat@ }i IQofer@ optimul ^n materie de calit@]i alemanagerului. Covey sus]ine c@ multepersoane cu un IQ ridicat ajung s@ fiedep@}ite, pe plan personal }i profesio -nal, de altele cu un coeficient mai mic,dar cu abilit@]i evidente de comunicare.%ntr-o companie, managerul este aceapersoan@ ce are ca atribu]ii planificarea,organizarea }i controlul for]ei de munc@}i care ar trebui s@ fie capabil s@motiveze angaja]ii. Prin urmare, liderultrebuie s@ fie un vizionar, un mentor, s@se dedice nevoilor celor din jur, s@-iinspire. Conform teoriei celor patru L –“Live. Love. Learn. Leave a legacy” – alui Covey, leadership ̂ nseamn@ “viziunepentru minte, pasiune pentru inim@, dis-ciplin@ pentru corp }i con}tiin]@ pentruspirit”. “Viziunea, disciplina }i pasiuneaguvernate de con}tiin]@ schimb@ lumea^n bine”, }i-a rezumat discursul profe-sorul Covey.Stephen Covey este vicepre}edinte alfirmei Franklin Covey, una dintre celemai mari organiza]ii de consultan]@ pen-tru time management }i de dezvoltarede leadership din lume, cu activit@]i ^n130 de ]@ri. %n ultimul an fiscal, ̂ncheiat^n august, compania a avut venituri de278,6 milioane de dolari }i un profit netde 28,6 milioane de dolari. Covey esteautorul unuia din cele mai influenteghiduri pentru ob]inerea succesului per-sonal }i profesional - “The 7 Habits ofHighly Effective People” (Eficien]a ^n 7trepte), ap@rut@ ^n 1989 }i considerat@una din cele mai influente c@r]i de mana -gement ale secolului XX. Cartea s-av$ndut ^n 15 milioane de exemplare, afost tradus@ ^n 38 de limbi }i a r@maspe lista best-seller-urilor din domeniulafacerilor, la un deceniu dup@ apari]ie.

Viitorul nu va mai fi al managerilor scor]o}i. IQ-ul trece ^ncet, dar sigur, pe locul secund, al@turi de experien]a profesional@, iar cheia afa -cerilor va sta ̂n calit@]ile umane ale celor ce le conduc. Stephen Covey crede c@ adev@ratul lider este cel care }tie s@-i serveasc@ pe ceilal]i.

MANAGEMENT VINERI 30 MAI 20088

c my bc my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVIDILEANA ILIEILIECAMELIA APOSTU - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedere aleautorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

ILEANA ILIE

Profilul liderului perfect

C@ut@m manageri cu suflet

Ce cred rom$nii c@ ar trebui s@ aib@ un bun lider? Compania de cercetare GfK a f@cut, ^noctombrie, un sondaj ^n acest sens, la care au r@spuns 561 de persoane cu studii medii }isuperioare din mediul urban, plus 122 dintre participan]ii la prima conferin]@ de leadershipdin Rom$nia, care ocup@ pozi]ii de middle }i top management. � 41& dintre responden]ii din prima categorie consider@ c@ un bun lider trebuie s@ fie corect,cinstit }i ^n]eleg@tor, ^n timp ce mai mult de jum@tate (53&) dintre cei din a doua categoriespun c@ un lider trebuie s@ fie, ^n primul r$nd, un bun organizator. La ^ntrebarea “Care estetipul de lider care vi s-ar potrivi cel mai bine?”, ambele categorii au fost de acord, ^n pro-por]ie de 37 la sut@, c@ o capacitate de rela]ionare foarte bun@ este calitatea de baz@.� C$nd a venit vorba s@ enumere trei lideri reprezentativi la nivel na]ional, primul e}antionde responden]i i-a plasat ^n top 3 pe Ion [iriac (34&), Gheorghe Becali (33&) }i IrinelColumbeanu (9&). Participan]ii la conferin]@ au fost pe aceea}i lungime de und@ ^n privin]aprimului clasat, dar cu un procent diferit (40&), diferen]ele ap@r$nd pentru locurile urm@toare- Dinu Patriciu (16&), respectiv Monica Tatoiu }i George Copos (6& fiecare).

“Gr@dinile” olimpice - Beijing