Publicitate

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

„Oamenii se nasc egali.

Din ziua urm@toare îns@,

nu mai sunt a}a”

Jules Renard

c my b

c my b

Alintat@ „B@trânul continent”, Europa începes@ imb@trâneasc@ la propriu. Iar b@trâne]ea arehaine grele. „Europa este bolnav@ demo-grafic }i maladia se va agrava”, spune pro-fesorul Vasile Ghe]@u, în studiul "Declinuldemografic }i viitorul popula]iei României".Criza demografic@, în stare latent@, se trans-form@ ameni]@tor, la o privire mai atent@, iar„analiza este, uneori, un mijloc de a te dez-gusta în detaliu de ceea ce era suportabil înansamblu”, dup@ cum spunea Paul Valery. România se afl@ în al optsprezecelea an dedeclin al popula]iei, iar pespectivele nu suntîmbucur@toare, Tendin]a descendent@ vacontinua }i în urm@torii ani, iar România vacunoa}te o diminuare drastic@ a num@ruluicelor activi. Criza demografic@ se va resim]i}i printr-o sc@dere a popula]iei de vârst@}colar@, o cre}tere rapid@ a popula]iei vârst-nice }i degradarea raportului de dependen]@economic@.

continuare ^n pagina 6

nr. 128 anul 3 vineri, 10 august 2007 0,50 RON

Vedere din Cracovia, orasul vechi

conf. univ. dr. Mihaela HERCIU

pag. 8

Iulia NAGY

Emil DAVID

Cod galben:salarii, pro-ductivitate,

infla]ieP@m$ntul

Evolu]ii

la burs@

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Pe m@sur@ ce organiza]iile evolueaz@ în cadrul societ@]ii ba-zate pe cunoa}tere, ele devin organiza]ii cameleon în c@u-tarea optimului care s@ le asigure func]ionarea în condi]iide performan]@. Organiza]ia în re]ea reprezint@, dup@ unii autori (Harrington,H.J., Harrington, J.S., Management total în firma secolului21, Ed. Teora, Bucure}ti, 2001), cea mai evoluat@ form@– m@nu}a firmei viitorului –, ultimul stadiu în evolu]ia struc-turii de organizare fiind prima inova]ie real@ în proiectulde structur@ a organiza]iei. În structura organizatoric@ dere]ea, accentul se pune pe clien]i, nu pe func]iile interne.Datorit@ orient@rii spre exterior, }i nu spre interior, orga-niza]iile în re]ea sunt mai receptive la necesit@]ile totaleale clien]ilor }i la schimb@rile de pe pia]@.

continuare ^n pagina 6

pag. 2

Bugetul pe 2008 - nou prilej de vorbe

}i de ipoteze

Imaginea s@pt@m$nii

Comer]ul

european

pag. 3Lucian Bela}cu

„ECONOMIA SOCIAL~ {I SOLIDAR~”

Europa, bolnava deb@trânete

Impactul societ@]ii bazate pe cunoa}tere asupra

managementului organiza]iei (II)

Lia-Alexandra Baltador

În institu]ii locale, regionale, na]ionale,comunitare, în mediile economice }isociale din mai multe state ale UniuniiEuropene, o anume categorie eco-nomic@ }i social@ se afl@ în tot maimare m@sur@ în centrul aten]iei, facesubiectul a numeroase dezbateri, de-]ine spa]ii importante în presa despecialitate. Este vorba de „Economiasocial@ }i solidar@”, no]iune ce r@s-punde unor comandamente ale tim-pului nostru, un timp în care „socia-lul” }i „solidaritatea” se afl@ – trebuie

s@ se afle – nu doar în planul margi-nal al economiei de pia]@ ca atare, cipe un plan mai însemnat, cu prec@-dere în faza reparti]iei, dar nu numai.Cum definim conceptul? Cum putemclarifica anumite ipoteze metodologice?Care este aria sa de cuprindere }i dereferin]@? Care sunt componentele,semnifica]iile? Noi ne-am mai referitîn acest sens, încercând, în cele defa]@, o analiz@ mai detaliat@ a „Econo-miei sociale }i solidare”, a sensurilor}i finalit@]ii unui astfel de concept.

continuare ^n pagina 4

Dan POPESCU

Nici nu s-a uscat bine cerneala de pe schi]a bugetului public pe2008, conceput de Ministerul Economiei }i Finan]elor, c@ a }ipornit caruselul controverselor }i s-au declan}at puseurile pe-simiste! Anali}tii economici, care cel mai adesea au atitudineachibi]ului din arenele sportive, priceput la toate în mai marem@sur@ decât juc@torii în}i}i, î}i etaleaz@ pe unde pot, cu v@dit@satisfac]ie, nedumeririle }i contest@rile: de unde se vor colectaveniturile în cre}tere ale bugetului consolidat, în condi]iile în care,la jum@tatea acestui an, salariile înregistrau o cre}tere de 25 lasut@, iar productivitatea muncii de numai 10 la sut@? Cum sevor asigura resursele financiare pentru cre}terea spectaculoas@(}i promis@) a pensiilor? Cum se va st@pâni procesul infla]io-nist care se pare c@ î}i arat@ în mod real col]ii }i prin cemijloace se vor putea diminua deficitele bugetare?Desigur, orice întrebare î}i are rostul ei }i este îndrept@]it@ pân@la punctul în care nu o po]i b@nui a fi minat@ de atitudini }iinterese cu iz îngust politicianist. Este limpede c@ românul î}idore}te un buget realist }i nu unul fantezist care, în final, s@-iîn}ele a}tept@rile. Este la fel de limpede c@ bugetul 2008 trebuies@ sus]in@ prioritar programul postaderare }i proiectele noastrede dezvoltare pe termen lung, care, pentru prima dat@, vorfi înglobate într-o nou@ viziune bugetar@, }i anume bugetulmultianual. Cu alte cuvinte, pe tot ce vom gândi }i vomrealiza în 2008 se vor cl@di bugetele din 2009 }i 2010,chiar mai departe, pân@ în 2014 – ]inta noastr@ pentru în-deplinirea criteriilor de convergen]@. Prin urmare, oricegre}eal@ în construc]ia bugetar@ din 2008 va spori riscurile}i dificult@]ile din anii urm@tori.

continuare ^n pagina 3

Un concept, o realitate „en vogue”

Într-o var@ în care vremea capricioas@ a de-venit un pericol public a c@rui gravitate seexprim@ prin coduri galbene, oranj sauro}ii, pericolul infla]iei a ajuns din nou pecod galben, cum încerca guvernatorul BNRs@ arate o compara]ie. Poate e exagerat dac@e s@ compar@m c@ldura de cod galben cucele 3,9 procente ale infla]iei în iunie, înc@sub nivelul anual prognozat. Grijile vin dinfaptul c@, de}i st@m mai bine decât sespera la începutul anului, st@m mai r@udecât se credea în mai anul aceasta cândtoate pericolele poten]iale erau mult tem-perate. Specificul acestor îngrijor@ri estec@ se concretizeaz@ atunci când aproapec@ se poate spune c@ e prea târziu.

continuare ^n pagina 7

Dan SUCIU

RESURSE DEZVOLTARE VINERI 10 AUGUST 20072

P@mântul – un posibil paradis pierdut (II)

Profesorul Chris Rapley sugereaz@,potrivit BBC, c@ popula]ia globului arfi de aproape dou@ ori mai maredecât pot sus]ine resursele naturaleale planetei. El e de p@rere c@ pro-blema suprapopul@rii nu este sufi-cient dezb@tut@ public din motiveetice, dar atrage aten]ia c@, f@r@ oastfel de dezbatere, chestiuni precumpoluarea, înc@lzirea global@ }i dis-pari]ia speciilor nu pot fi rezolvate. Elestimeaz@ c@ ar fi vorba de 2-3 mi-liarde de oameni, în loc de 6, cât suntacum pe glob, sau 9, cât se estimeaz@ca vor fi la jum@tatea secolului. Re-numitul istoric economic FernandBraudel sesiza c@ „jocul demografictinde spre echilibru, dar îl atingefoarte rar. Începând cu 1450, înEuropa, num@rul oamenilor a crescutcu rapiditate, pentru c@ putea atunci

s@ compenseze pierderile uria}e dinsecolul precedent, cauzate de ciumaneagr@. {i recuperarea a continuatpân@ la urm@torul reflux. (...) fluxu-rile }i refluxurile demografice urmeaz@reguli tenden]iale, de lung@ durat@, careau r@mas în vigoare pân@ în secolulal XVIII-lea. Frontierele imposibile aufost apoi doborâte, fiind dep@}ite li-mite pân@ atunci absolute.”Se remarc@ faptul c@ peste 5 mi-liarde de oameni tr@iesc în state încurs de dezvoltare. Dar, de}i celemai multe state încearc@ s@ nu-}iînr@ut@]easc@ situa]ia, în momentul încare PIB-ul unei na]iuni cre}te, popu-la]ia spore}te }i ea. La Conferin]aInterna]ional@ asupra Popula]iei }i aDezvolt@rii, desf@}urat@ la Cairo, în1994, p@r]ile au convenit s@ finan]ezeun program pe 20 de ani, privindpopula]ia }i s@n@tatea reproducerii.Rezultatele apar, de}i nu sunt îndeplin@ conformitate cu cele propuse.„Rata natalit@]ii din ]@rile s@race asc@zut, de la 42 la mia de locuitori,în 1965, la 20 la mia de locuitori în1990, dar este înc@ mult superioar@ratei de 13 la mia de locuitori din]@rile bogate. Lupta împotriva s@r@ciei,provocat@ de cre}terea excesiv@ apopula]iei, continu@”, se arat@ într-olucrare remarcabil@ ai c@rei autorisunt Paul A. Samuelson }i William

D. Nordhaus. Cu alte cuvinte, de}i cererea global@a crescut }i continu@ s@ creasc@ (înbaza sporirii popula]iei }i a veni-turilor individuale), capacitatea eco-sistemului P@mânt de a furniza „ser-viciile naturale” este în sc@dere, lucruce determin@ o presiune puternic@ asu-pra lui. Lester Brown, un renumit pro-fesor }i cercet@tor în domeniul dez-volt@rii durabile, afirm@: „cantitateade ap@ produs@ de ciclul hidrologiceste în esen]@ aceea}i ast@zi, ca }i în1950. Capacitatea oceanelor de a fur-niza pe}te nu s-a m@rit. Nici capaci-tatea p@}unilor de a sus]ine animalesau a p@durilor de a oferi lemn defoc, cherestea }i hârtie. CapacitateaP@mântului de fixa carbonul nu acrescut }i poate chiar s-a redus.Capacitatea sa de a absorbi de}eurilenu s-a modificat.”{i în domeniul agriculturii, se con-stat@ un deficit tot mai accentuatîntre necesarul de produse alimenta-re, în continu@ cre}tere }i posibi-lit@]ile naturale de producere, aflateîn regresie. Modelele climatice exis-tente arat@ c@ nivelul m@rii ar puteacre}te cu aproape un metru, datorit@procesului de topire a ghe]ii, iar

aceast@ cre}tere va inunda pestejum@tate din orez@riile Bangladesh-ului, dup@ cum sus]ine un raport alBancii Mondiale. Consumul mondialde ap@ s-a triplat din 1950, pescui-tul oceanic a crescut de 5 ori, pre-siunile asupra p@}unilor s-au intensi-ficat pe m@sur@ ce cererea de carnede vit@ }i de oaie aproape s-a triplatdin 1950 încoace. De}ertificarea unorzone întinse de pe glob reduce su-prafa]a cultivabil@, pedologii estimândc@ exist@ 11,9 milioane de km2 cu unrisc ridicat de a se transforma înde}ert, aceast@ suprafa]@ afectând unnum@r de 1,4 miliarde de persoane. Pierderea solului, prin eroziunea apei}i a v$ntului, se va amplifica odat@ cucre}terea presiunii exercitat@ de omasupra P@mântului, reprezentând oamenin]are grav@ asupra întregii ome-niri, prin faptul c@ nu este reversibil@la o scar@ de timp semnificativ@.Odat@ cu pierderea solului superficialbogat în nutrien]i, capacitatea p@mân-tului de a stoca nutrien]ii }i apa ne-cesare cre}terii plantelor este dimi-

nuat@ într-o m@sur@ semnificativ@.Exper]ii estimeaz@ c@ aproximativ65& din p@mântul arabil }i-a pierduto parte din func]iile biologice }i fizice.Programul Na]iunilor Unite privindMediul (UNEP) a evaluat costurile,cauzate de procesul de de}ertificarela nivel mondial, la 42 de miliarde dedolari anual. Pornind de la aceste constat@ri, seimpune o analiza mai detaliat@ a mo-dului în care aceste premise pot sus-]ine amploarea dezvolt@rii economicede ast@zi. Exist@ o rela]ie tensionat@între activit@]ile economice }i cadrulnatural care trebuie s@ le sus]in@,care trebuie gestionat@ cu aten]ie.Dezvoltarea durabil@ implic@ abor-darea interdependent@ a unui com-plex de probleme privind resurselenaturale, mediul înconjur@tor, obiec-tivele }i mijloacele dezvolt@rii econo-mice, condi]iile de hran@, locuit,munc@ }i via]@, ce ]in de calitateavie]ii. Dar, presupune }i o implicareindividual@ }i o schimbare a perspec-tivei asupra vie]ii.

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

VINERI 10 AUGUST 2007 3COMER[ BUGET

urmare din pagina 1De acord, deci, s@ privim cu „ochide soacr@” inten]iile guvernan]ilorno}tri, dar pornind, totu}i, de la mi-nima prezum]ie de profesionalism }ibun@ credin]@ a acestora.S@ lu@m, pe rând, neclarit@]ile schi]eide buget pe 2008 …Observatorii vie]ii economice româ-ne}ti, inclusiv economi}tii IntelligenceUnit din Marea Britanie, se arat@ re-zerva]i cu privire la cre}terea econo-mic@ prognozat@ pentru 2008, consi-derând c@ PIB-ul României este subnivelul poten]ial }i va fi marcat de undeficit de cerere. În acela}i context,se consider@ c@ estim@rile auto-rit@]ilor române referitoare la veniturisunt prea optimiste, schi]a pe anulviitor vorbind de venituri ale bugetu-lui consolidat de cca. 39 la sut@ dinPIB. Sigur, în aceast@ proiec]ie suntinclu}i }i banii europeni care re-prezint@, îns@, doar o surs@ poten]ial@.„Noi avem un mare compromis (trade-off) între cererea intern@ (dinamizat@de salarii în ultimii ani) }i echilibrulextern. Cum finan]area deficitelorexterne este tot mai precar@, uneleipoteze de lucru devin fragile” –puncteaz@ Daniel D@ianu, sugerândc@ problemele ce îndeamn@ la scep-ticism sunt presiunile induse de o cre}-tere a veniturilor insuficient sus]inut@

de sporuri de productivitate, de cre}-terea cheltuielilor guvernamentale, pre-cum }i incertitudinile legate de atitu-dinea investitorilor fa]@ de pie]ele emer-gente, calendarul ajust@rii pre]uriloradministrate }i evolu]ia pre]urilor pro-duselor agricole în condi]ii de secet@.Observa]ii în principiu corecte, darcare au hiba c@ nu-i înc@lzesc cunimic pe români, dornici de venituricomparabile cu cele din ComunitateaEuropean@, din moment ce pre]uriles-au aliniat demult. În aceste condi]ii,cre}terea economic@, ritmul de spo-rire a PIB nu pot fi doar cifre bunepentru statistici festive, ci trebuie s@se reg@seasc@, obiectiv }i obligatoriu,în ridicarea standardului de via]@, îneradicarea s@r@ciei. A spune c@ PIB-ul poate cre}te, dar veniturile româ-nilor nu – este, pân@ la urm@, o do-vad@ de cinism.La fel }i în ceea ce prive}te pensiile:abund@ semnalele alarmiste legate depresupusul faliment al bugetului asi-gur@rilor sociale, prin m@rirea punctu-lui de pensie. Mul]i anali}ti economi-ci se arat@ îngrijora]i c@, potrivit ipo-tezelor Comisiei de Prognoz@, în pe-rioada 2008 – 2013 pensiile vorcre}te cu cca. 170 la sut@ (prin atin-gerea unui punct de pensie de 45 lasut@ din salariul mediu), iar salariilecu circa 60 la sut@. Ne este greu s@în]elegem de ce trebuie s@ vedem înaceste prognoze doar motive de în-grijorare }i panic@. Nu este firesc s@se întâmple a}a? Sursele bugetare

exist@, sunt la îndemân@, dar nefacem c@ nu le vedem. De ce nu amlua în calcul chiar }i sporirea unortaxe }i impozite, cu prec@dere la ceicare au acumulat averi peste m@sur@,de ce nu ne-am gândi la colectareamai bun@ a acestor taxe }i impozite,la diminuarea unor cheltuieli bugetareaiuritoare, la eliminarea risipei, la re-formarea administra]iei publice? Toateacestea, fire}te, împreun@ cu cre}-terea performan]elor tehnice }i co-merciale în sectorul productiv. S-arg@si atunci bani }i pentru pensii, }ipentru salarii!Într-o atitudine care nu poate decâts@-i fac@ cinste, guvernatorul B@nciiNa]ionale, Mugur Is@rescu, demonta,zilele trecute, calculele meschine ale„speciali}tilor” care caut@ cu orice pre]nod în papur@: „Bugetul asigur@rilorsociale va avea un deficit nesemni-ficativ sau chiar va fi echilibrat, înciuda major@rii cu 40 la sut@ a pen-siilor, întrucât cre}terea salariilor vaaduce un surplus semnificativ devenituri la acest capitol bugetar”. Cualte cuvinte, cre}terea salariilor }i anum@rului de angaja]i poate asigura,prin ea îns@}i, cre}terea pensiilor cese va finan]a chiar din bugetul depensii, f@r@ a mai apela la transfe-ruri de la bugetul de stat. Simplu }ilogic, dar se pare neconving@tor pen-tru amatorii de gâlceav@ }i echilibris-tic@ macroeconomic@. Fie }i în ciudalor, ]ara trebuie s@ mearg@ mai de-parte pe drumul ei european.

Pe întreg parcursul sec. al XX-lea, pân@în anii `970, num@rul }i cotele de pia]@ale marilor magazine n-au încetat s@creasc@, bineîn]eles cu urcu}uri }i cobo-râ}uri, ca urmare a crizelor economice }ia r@zboaielor care s-au succedat în Europa.La începutul secolului, dezvoltarea lor afost foarte rapid@ în Germania, unde }i-au f@cut apari]ia firme ca Leonhard Tietz,Hermann Tietz, Karstadt }i Shocken.Este momentul la care grupuri precumParis France }i Nouvelles Galeries des-chid magazine în ora}ele franceze dinprovincie. Dezvoltarea formulei estespectaculoas@ }i în Marea Britanie, devreme ce cota de pia]@ pentru raionulîmbr@c@minte-înc@l]@minte din marile ma-gazine trece de la 5,5-7&, în 1900, la9-11&, în 1920. Alte lan]uri se dezvolt@}i în Belgia (Innoration), în Olanda(Bijenkorf) }i Elve]ia (Le Globe). ÎnS.U.A., principalele grupuri care exploa-tau mari magazine sunt Allied Sotrs,Federated Department Stores, Macy,Marshall Field }i mai ales – începândcu anii `920 – Sears & Roebuck }iMontgomery Ward. În Europa, de-alungul primelor dou@ sau trei deceniiale sec. al XX-lea, jocul concuren]ial semodific@ progresiv. Magazinele cu pre]

unic (“variety store” în Marea Britanie)î}i încep dezvoltarea înc@ de la sfâr}itulanilor `20 }i continu@ de-a lungul în-tregului deceniu urm@tor, ca urmare acrizei economice. Este vorba, adesea,de acelea}i firme care administreaz@lan]urile de mari magazine }i pe celede magazine populare; a}a se explic@faptul c@ acestea nu mai practic@ doar,ca alt@ dat@, pre]uri inferioare celor aleconcuren]ei. Odat@ cu competi]ia direct@în cadrul sectorului }i diversificarea dinmagazinele cu pre] mic unic, diferitelelan]uri decid unele dup@ altele s@ ame-lioreze serviciul oferit, s@-}i moderni-zeze magazinele, s@ le înfrumuse]eze }is@ creeze o atmosfer@ mai agreabil@.Inevitabil, aceasta a avut ca efectprovocarea unei cre}teri a pre]urilor }ia costurilor, f@r@ a împiedica totu}i ocre}tere moderat@ a întregii re]ele devânzare. Dup@ al doilea r@zboi mondial,magazinele au fost modernizate sau înîntregime reconstruite, în anii `50 }i`60 – mai ales în Germania – }i reu-}esc chiar s@ recâ}tige cote de pia]@ pecare magazinele populare le dobândi-ser@ înainte de conflict. Începând cuanii `70, marile magazine trebuie s@fac@ fa]@ la o întreag@ serie de amenin-]@ri strategice. Cre}terea demografic@ }iprosperitatea explic@ num@rul cresc@torde ma}ini care circulau în centreleora}elor }i, prin urmare, dificult@]ile deacces }i de sta]ionare. Este momentulîn care apar noi forme de distribu]iesituate în cartierele mai pu]in centraleunde se concentreaz@ din de în ce maimul]i locuitori ai metropolelor. Estevorba, în principal, de “discount depar-tment store” (Wall-Mart, Kmart) }i demari suprafe]e specializate în Europa.Pentru a reac]iona la noua concuren]@,principalele firme de mari magazine audecis s@-}i mic}oreze pre]urile pentru anu se l@sa devansa]i de competitorii lor,

s@ deschid@ puncte de vânzare în cen-tre comerciale suburbane }i s@-}i creezepropriile lor m@rci de distribu]ie. Nume-roase grupuri europene au reu}it, astfel,s@ deschid@ noi magazine, în cursulanilor `70 }i chiar `80, dar apoi s-ageneralizat declinul. Diminuarea num@-rului de puncte de vânzare a fostsuperioar@ celei de suprafa]@ global@c@ci micile unit@]i, mai ales, au fostcele care au creat dificult@]i. Într-adev@r, începând cu anii `70, suprafa]ade vânzare în marile magazine pelocuitor s-a mic}orat peste tot înEuropa – mai pu]in în Spania – }i co-tele de pia]@ ale formulei au suferit oînfrângere considerabil@, mai ales în

Fran]a }i în Germania. Începând cu anii`90, peste tot în Europa, ca de altfel }iîn S.U.A., încep s@ se manifeste ten-din]e de reînnoire a centrelor ora}elor}i mediul marilor magazine se ame-lioreaz@ progresiv. Se constat@, în prin-cipal: un anumit declin al cartierelorperiferice }i al centrelor comerciale deperiferie; o cre}tere economic@ }i o di-minuare a criminalit@]ii în centrele ora-}elor; o ameliorare a mediului social; otendin]@ de salvgardare a vestigiilor tre-cutului; o mi}care ecologic@ }i luptaîmpotriva polu@rii atmosferice; redesco-perirea “sociologic@” a ora}ului (“NewUrbanism” în S.U.A.).Ca urmare a acestor schimb@ri socio-

demografice, un nou echilibru între co-mer]ul de periferie }i comer]ul dincentrul ora}ului începe s@ se creioneze.Satura]ia }i dificult@]ile pentru a deschi-de mari suprafe]e la periferii sunt celecare fac ca comercian]ii s@ redescopereoportunit@]ile de cre}tere în centrulora}ului. Printre aspectele cele maisemnificative ale acestor schimb@ri,merit@ men]ionat@ tocmai revitalizareamarilor magazine în numite ]@ri, printrecare Marea Britanie mai ales, ca }iredescoperirea proximit@]ii din partealan]urilor de mari suprafe]e, r@spândireanumelor de firme - mari suprafe]e spe-cializate, renovarea marilor g@ri }i aoficiilor de po}t@.

drd. LUCIAN BELA{CU

Bugetul pe 2008 – nou prilej de vorbe }i de ipoteze

Sediul Camerei de Comer] si Industrie, Bucure}ti

Bucure}ti, sediul Ministerului de Finan]e

Formele }i coordonatele evolutive alecomer]ului nealimentar european (II)

Emil DAVID

„ECONOMIA SOCIAL~ {I SOLIDAR~”

urmare din pagina 1Ne vom sprijini, printre altele, pe maimulte elemente relevate odat@ cu exa-minarea „Economiei sociale }i solidare”de c@tre revista francez@ „L’Avis re-gional”, publica]ie a Consiliului Eco-nomic }i Social din Bretania, nr. 45,martie 2007.… A studia „Economia social@ }isolidar@” înseamn@, în fapt, pozi]ionareape o reprezentare particular@ a econo-miei }i pozi]ionarea în raport cu delocprea simplul „s@ tr@im împreun@”. Avem

de a face }i cu „o deschidere” }i cu „otransversalitate”, cu o viziune }i plu-ralist@ dar }i sistemic@, neap@rat sis-temic@, a economiei. Din punct de ve-dere umanist, într-o accep]ie general@,potrivit revistei citate, „Economia so-cial@ }i solidar@” ar putea fi considerat@drept „ansamblul activit@]ilor întreprinsede c@tre }i pentru persoana uman@,sub diverse forme de organizare }i desisteme de valori, în scopul de a ame-liora individual sau/}i colectiv, directsau indirect, condi]iile de via]@ ale oa-menilor, binele lor material }i imaterial,luând în calcul, simultan }i de o ma-

nier@ sistemic@, ansamblul dimensiunilordezvolt@rii durabile”. Pe baza unei astfelde defini]ii, este posibil s@ reprezent@meconomia ca atare (desigur, într-un felfoarte simplificat) ca un sistem com-plex, dinamic, animat de patru actoriprincipali care au între ei atât rela]iispecifice, cât }i, în aceea}i m@sur@,zone de genez@ comun@. Putem discutaastfel, concomitent, de „economia capi-talist@”, caracterizat@ de primatul capita-lurilor private }i de ]intele lucrative.Putem discuta de „economia public@”,acea economie în care primatul îl de]ininteresul general }i autoritatea public@.Putem discuta de „economia social@” încare primatul îl de]in persoanele }i in-divizibilitatea acceptat@ dintre procesuleconomic }i sociopolitic. În sfâr}it, pu-tem discuta de „economia casnic@”, încare primatul îl de]in solidarit@]ile in-

dividuale }i/sau familiale. Iat@, dar, cumastfel de sfere, intersectându-se toateîntre ele, relev@, în fapt, intersectarea „eco-nomiei” cu „societatea”. Înc@ un detaliudeloc lipsit de importan]@: avem de aface cu o „privire pluralist@” mai multasupra ideilor decât asupra realit@]ilor,acestea din urm@ reprezentând eveni-mente, dinamici, evolu]ii mai pu]in su-puse ideilor, mult mai complexe }i nuan-]ate, mult mai „indisciplinate” ...… Conceptul de „Economie social@ }isolidar@” (ne gândim la implicita „soli-daritate”) este puternic ancorat în isto-rie, în spe]@ în istoria Fran]ei. El pre-zint@ o anume „dinamic@ istoric@” ac@rei cunoa}tere poate s@ lumineze pu-ternic realit@]ile, pariurile }i mizele prezen-tului. Iat@, înc@ înainte de Revolu]ia fran-cez@ de la 1789, numeroase comunit@]ide via]@, numeroase comunit@]i de me-serii au dezvoltat mecanisme de soli-darit@]i colective economice }i sociale.Putem cita în acest sens diferite corpo-ra]ii mai mult sau mai pu]in profe-sionale, întov@r@}iri de tot felul, con-frerii, organiza]ii religioase de binefa-cere }i întrajutorare … Dar, astfel desolidarit@]i tradi]ionale ale „vechiuluiregim” au fost, în mod profund, puseîn discu]ie, poate în mod paradoxal,odat@ cu Revolu]ia francez@ din 1789,în anii imediat urm@tori, cu prec@dereprin „interzicerea corpora]iilor în nu-mele principiilor proclamate în «Decla-ra]ia Drepturilor Omului }i Cet@]eanului»din 25 august 1789”, mai ales din per-spectiva respect@rii egalit@]ii în ce pri-vea drepturile cet@]enilor. De ce totu}i,se întrebau exege]ii timpului, s@ accep-t@m privilegii colective de un fel saualtul, când to]i cet@]enii trebuie s@ fieegali în drepturi, practic }i cei din@-untrul }i cei din afara unei sau alteiconfrerii? Era o anume manier@ de apune problema a Revolu]ie franceze, ademersurilor sale. Celebra Revolu]ie, înfa]a noianului de inegalit@]i, cu prec@-dere sociale, urm@rea, practic, s@ exco-munice din societate orice fel de

prezumtive avantaje pentru unii saual]ii, neputându-se concepe c@ ar puteaexista, în acel timp, el însu}i de ampl@}i general@ solidaritate social@, un modclar, o alt@ perspectiv@ care s@ permit@,în afara cadrului general, solidaritatea„separat@” a celor s@raci în ap@rarea pro-priei vie]i }i contra abuzurilor celor bo-ga]i împotriva lor. Acestea din urm@,abuzurile, fuseser@ atât de multe, atât decrunte, atât de ascu]ite, încât din rela]iageneral@ a solidarit@]ii, printr-o „orbire”temporar@ }i f@r@ „b@taie” în timp, fu-sese exclus primul termen privit sepa-rat: solidaritatea celor s@raci… Era doarun timp, se consuma doar o etap@…Totu}i, în pofida interdic]iilor riguroasecare au continuat cu putere în primeledecenii ale secolului XIX, germineaz@efectiv o „mi}care asocia]ionist@”. Era omi}care care s-a dezvoltat, în aceea}im@sur@, cu dificult@]ile economice, maibine spus o serie de inadverten]e }iefecte economice perverse generate derevolu]ia industrial@ }i urbanizarea încre}tere a societ@]ii. Astfel de dificult@]i}i reac]iile, mai ales muncitore}ti, pepotriv@, s-au v@dit nu doar în Fran]a, ci}i în Anglia, în Germania în curs deconstituire, în Imperiul habsburgic (tona-lit@]i ceva mai palide) etc. Mi}c@rileamintite se nutreau, de o manier@ dia-lectic@, din experimente }i utopii ale«micro-republicilor comunitare»” promo-vate, mai mult cu statut de concepte,de „p@rin]i fondatori” ai gândirii „Eco-nomiei sociale”, precum marii utopi}tiCharles Fourier, Robert Owen, Saint-Simon, pe urm@ Philiphe Buchez,Etienne Cabet }.a. Era vorba, în bun@parte, de utopii, unele considerate chiar„pove}ti”, dar care captivau, }i, uneori,am@geau nu doar visele, ci }i gândurileceva mai p@mânte}ti ale celor care nudoar c@ se confruntau cu mizeria, culipsuri mari }i grave, dar nici nu preaaveau speran]e pentru o via]@, pentruei, mai bun@, cât de cât mai generoas@.… Se încheie, de fapt, în acest fel, oalt@ etap@, cea de a doua, a ceea ce

CONCEPTE ECONOMICE VINERI 10 AUGUST 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

Un concept, o realitate „en vogue”Un concept, o realitate „en vogue”

Dan POPESCU

Asaltul Bastiliei

Un simbol al victoriei

“Mizerabilii” se revolt@

VINERI 10 AUGUST 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

CONCEPTE ECONOMICE

avea s@ însemne „Economia social@ }isolidar@”.… O a treia etap@ de constituire, maimult în plan ideatic, dar }i în fapt, a„Economiei sociale }i solidare” o re-prezint@ „faza instituant@”, de „construc-]ie la baz@”, pe care o observ@m în adoua jum@tate a secolului XIX. Este ofaz@ marcat@, mai ales, de emancipareami}c@rii cooperatiste precum }i dedezvoltarea societ@]ilor de ajutor mutuala c@ror existen]@ fusese deja admis@ dec@tre }i prin „puterea public@”, în primajum@tatea a secolului XIX … Mi}carea cooperatist@ î}i va marca de-butul odat@ cu apari]ia primelor coo-perative muncitore}ti de produc]ie }i,mai ales, a celor de consum, inspiratedin experien]a fondatoare a „pionierilorde la Rochdale”, din Anglia, ca }i dingândirea lui Charles Gide, în Fran]a. Totacum apar }i primele cooperative decredit precum „Banca de credit mutual”fondat@ în Germania de celebrul Raif-feisen, în 1864. Se v@desc, de ase-menea, }i primele forme moderne decooperative agricole.Ce va urma? Iat@, asemenea germeniesen]iali ai „Economiei sociale }i soli-dare” se vor dezvolta sensibil în de-ceniile de la sfâr}itul secolului XIX }i înprima jum@tate a secolului XX, tipul deeconomie amintit intrând în faza – ceade a patra, ca num@r@toare general@ –institu]ionaliz@rii, faz@ în cursul c@reiaorganiza]iile sale vor fi, în mod pro-gresiv }i „durabil” recunoscute de pute-rea public@. Va fi suprimat, astfel,„delictul de coali]ie”, fiind recunoscut,par]ial, }i dreptul la grev@. În spe]@, înFran]a, vor fi recunoscute societ@]ilecomerciale cooperative (în 1867), peurm@ libert@]ile sindicale (în 1884),„Charta mutualit@]ii” (în 1898), iar laExpozi]ia Universal@ de la Paris, din1900, va func]iona, atât ca exemplu,personalizare cât }i pentru a fi vizitat,

„Palatul Economiei Sociale”. Conceptulde care ne ocup@m va marca acum unpunct esen]ial în favoarea sa. În 1901,va fi legiferat@ „Legea cu privire lalibertatea de asociere”, iar în perioadainterbelic@ se vor constitui primele „mu-tuale de asigur@ri”. Se va petrece, îns@, pe urm@, un fe-nomen relativ paradoxal. Anume, în cei„30 de ani glorio}i”, cum scria JeanFourastié, de}i componentele „Econo-miei sociale }i solidare” sunt insti-tu]ionalizate în mod progresiv, aceasta,„Economia social@ }i solidar@”, ca atare,va fi din ce în ce mai mult „ferecat@”.Pe fondul unui proces de cre}tereeconomic@ aproape „abracadabrant”, ocre}tere economic@, dealtfel, nu doar înFran]a, ci în întreaga lume, no]iunea de„Economie social@ }i solidar@” aproapec@ va disp@rea din limbajul economic }ipolitic al vremii. Ritmurile erau dintrecele mai înalte, veniturile se amplificau,}omajul diminua, se construia }i seproducea masiv, angaj@rile „curgeau”,sindicatele aveau relativ pu]in de lucru… Viitorul economic al lumii p@rea, atunci,în acei ani, cât se poate de „roz”, iar fu-turologul american Hermann Kahn, numede seam@ al acestei atmosfere, f@cea pre-dic]ii „liniare” }i „mirifice”: dac@ azi am„2”, mâine voi avea „patru”, poimâine„8”, r@spoimâine „16” etc. În fapt, într-o astfel de lume ce p@rea c@ urc@ lazenit, cine s@ mai aib@ nevoie – onevoie declarat@, sus]inut@, afirmat@ –de „Economia social@” ca atare? … … Oare? Fenomenele negative nu eraudeloc înl@turate, se conservau, chiar. Peurm@, institu]iile respective, de}i nu înmod spectaculos, „activau”, iar nevoiade protec]ie }i de solidaritate, m@carpentru „defavoriza]ii oficial”, nu era de-loc „sugrumat@”. Cum vor evolua deci,în astfel de condi]ii, conceptul }i apli-carea sa?

(va urma) Paris, 1900: Pavilioane expozi]ionale

Saint-SimonRaiffeisen Bank din Viena

urmare din pagina 1Totu}i, chiar }i structura tip re]ea poates@ nu reziste mult timp. Vor ap@reanoi concep]ii de organizare, pe m@-sur@ ce tehnologii pe care ast@zi nicinu ni le imagin@m vor deveni cevaobi}nuit, iar structura demografic@ afor]ei de munc@ se va schimba spec-taculos. Structurile organizatorice demâine vor fi foarte diferite de celeutilizate în prezent. Poate c@ aparte-nen]a la o companie va presupunedoar de]inerea codului de acces lare]eaua sa de calculatoare. În acestcaz, structura organizatoric@ a com-paniilor viitorului va ar@ta cu totulaltfel decât azi.Clusterele, o alt@ form@ de organi-za]ie, au devenit punctul forte almultor ini]iative politice în ultimii ani,mai ales în Europa ca, de altfel, }iîn alte p@r]i ale globului. Provocarealansat@ de Consiliul European de laLisabona din 2000 prin care „Europadevine cea mai competitiv@ }i dinami-c@ economie bazat@ pe cuno}tin]e” astârnit, în particular, interesul în direc-]ia unor noi abord@ri ale politicii eco-nomice pentru competitivitate. Mobi-lizarea poten]ialului clusterelor esteprivit@ sceptic pentru atingerea aces-tui scop ambi]ios.Michael Porter definea clusterele cafiind „grupuri de firme interconenc-tate din punct de vedere geografic }i

asociate institu]ional aceluia}i dome-niu, legate prin complementaritate sauprin acela}i obiect de activitate ”. Clus-terele sunt importante, pe de o parte,deoarece permit companiilor s@ fiemai productive }i mai inovative, iar,pe de alt@ parte, reduc barierele deintrare pentru crearea de noi afaceri.(A se vedea Christian Ketels, EuropeanClusters, Harvard Business School, Boston).De}i în toate ]@rile din Europa exist@o politic@ a clusterelor, România nu areo politic@ specific@ a acestora. Exist@,totu}i, programe pentru parcuri indus-triale care pot fi asimilate prin analo-gie cu cele din aria politicilor cu pri-vire la clustere.Societatea bazat@ pe cunoa}tere creea-z@ pentru managementul organiza]ieiviziunea unui nou viitor care permitedep@}irea dificult@]ilor }i stimulareaschimb@rii. Elaborarea acestei viziuniîmpreun@ cu echipa managerial@ con-stituie probabil cea mai important@sarcin@ a unui lider. Conducerea vizio-nar@ identific@ semnele timpurii aleadeziunii la schimbare, “iar propaga-rea acestor semnale pozitive în ca-drul organiza]iei antreneaz@ transfor-marea viabil@” (De ce programele deschimbare nu produc schimbarea", Har-vard Business Review, nov/dec. 1990).Este interesant faptul c@ vocabularulutilizat pentru a defini rolul lideruluiinclude cuvinte precum “a elabora",“a stimula" }i “a comunica" }i nu “asta la birou }i a concepe o viziune,

pe care ulterior s@ o impui, de susîn jos, celorlal]i.

Func]ia de comunicare intens@versus func]ia de coordonare

Esen]a schimb@rii este reprezentat@de trecerea de la cunoscut la necu-noscut. Perioadele de criz@ }i de tran-zi]ie sunt întotdeauna riscante. Ambi-guitatea }i nesiguran]a inerente schim-b@rii demonstreaz@ faptul c@ succesuldepinde de comunicarea deschis@,activ@, bazat@ pe încredere (Clarke, L.Managementul schimb@rii, Ed. Teora,Bucure}ti, 2002). Cu cât încerci s@produci transformarea mai repede }imai substan]ial, cu atât vei avea ne-voie de o mai mare receptivitate.Societatea bazat@ pe cunoa}te este ceacare va transforma func]ia de comu-nicare intens@ a firmei în func]ia în carerela]iile ierarhice sunt aproape absente,iar dilema comunic@rii pe vertical@ saupe orizontal@ va fi eliminat@.Cunoa}terea înseamn@ putere, înseamn@control asupra propriului destin, înseamn@în]elegerea motivelor care fac necesar@schimbarea, ea este antidotul fricii.Comunicarea deschis@ înseamn@ s@î]i po]i exprima îndoielile referitor laschimbare }i, ceea ce este }i maiimportant, s@ po]i în]elege }i produceschimbarea în loc s@ sim]i c@ e}tipionul ei, s@ fii agentul schimb@rii,nu elementul ei pasiv.Cu siguran]@ c@ unele aspecte legate

de firm@ nu pot fi comunicate des-chis f@r@ a fi la ad@postul siguran]eic@ informa]ia nu va fi divulgat@. Încazul unei fuziuni cu o alt@ firm@, „se-cretul” trebuie p@strat pân@ când ac]iu-nile celor dou@ firme nu sunt ]inta unorac]iuni speculative. Cel mai elocventexemplu, în acest cadru, îl reprezint@fuziunea Daimler-Crysler care s-aîncheiat în secret, tocmai pentru c@dac@ informa]ia s-ar fi aflat cursurileac]iunilor celor dou@ companii multi-na]ionale deveneau ireale crescândsau sc@zând valoarea firmelor.

Func]ia de reciprocitate versusfunc]ia de antrenare

Pentru a ar@ta preocuparea pe careo organiza]ie o are de a realiza exter-nalit@]i pozitive se folose}te tot maides sintagma responsabilitatea so-cial@ a firmei. Companiile de succesîndeplinesc prin intermediul func]ieide reciprocitate o serie de obiectivestrategice mai mult sau mai pu]involuntar. Eforturile firmelor de a oferimediului intern }i extern al firmei oserie de efecte pozitive. Responsabi-litatea socialã a firmei se focalizeaz@pe performan]a socialã a firmei }i poatefi definit@ ca impactul comportamen-tului afacerilor asupra societ@]ii. Orga-niza]iile au diferite op]iuni pentru arealiza simultaneitatea cele dou@ obiec-tive devenite majore în contextul socie-t@]ii bazate pe cunoa}tere: maximiza-rea profitului }i performan]a social@.Autorii Bryan W. Hustend }i Jose deJesus Salazar (2006), identific@ înlucrarea Taking Friedman Seriously:Maximizing Profits and Social Perfor-mance, trei cazuri diferite pentru explo-rarea oportunit@]ilor pe care le auorganiza]iile în corela]ie cu respon-sabilitatea social@:1. cazul de altruism – când perfor-man]a social@ a firmei este un obiec-tiv al organiza]iei deoarece companiaeste un „bun cet@]ean” 2. cazul de constrângere egoist@ –când organiza]iile sunt constrânse delegi s@ ac]ioneze în favoarea realiz@riiperforman]elor sociale3. cazul de strateg – când organiza-]iile folosesc performan]a social@ la îm-bun@t@]irea propriei imagini, folosind-ode fapt pe post de reclam@ mascat@.Pentru a realiza simultaneitatea celordou@ obiective enun]ate cazul trei –cazul strategului – este cazul idealpentru organiza]iile care posed@ cuno}-tin]e }i le folosesc pentru a deveniorganiza]ii inovatoare.

Func]ia de veghe economic@ versus func]ia de control-evaluare

Gradul în care obiectivele propuse aufost realizate poate fi cuantificat pem@sur@ ce activitatea organiza]iei sedesf@}oar@, evaluarea }i controlulavând loc pe parcursul derul@rii pro-cesului managerial.Func]ia de veghe economic@ este re-prezentat@ de procesul care permitesesizarea informa]iilor vitale, deoa-rece, cu toat@ instabilitatea mediuluieconomic, exist@ o serie întreag@ desemnale slabe care schi]eaz@ o evo-lu]ie, prefigureaz@ o tendin]@, sauchiar anun]@ o ruptur@.Aceast@ func]ie este una de feed-backdeoarece firma î}i va cunoa}te, pe deo parte, mai bine punctele forte, iar,pe de alt@ parte, amelioreaz@ proce-sele sale interne sau identific@ punc-tele slabe. Este posibil ca organiza]ia,cu ajutorul veghei economice, s@ iden-tifice pe parcurs noi puncte forte saunoi puncte slabe. Identificarea din timpa acestora va discerne }i semnalelecare prefigureaz@ crizele }i/sau opor-tunit@]ile. Aceste "semnale" pot fi defi-nite ca }i elemente de informare,perceptibile ca atare, îns@ care în ceamai mare parte a timpului, suntacoperite de semnalele puternice, deaceea ele nu sunt evidente }i estenevoie de o activitate sus]inut@, spe-cific@, pentru a le putea distinge. Acti-vit@]ile de acest gen iau o amploaretot mai mare tocmai datorit@ faptuluic@ firma con}tientizeaz@ c@ informa-]iile referitoare la mediul s@u externîi sunt necesare.Viziunea emergent@ a organiza]iei ba-zat@ pe cunoa}tere ofer@ noi posi-bilit@]i de explorare a cauzelor }imanagementului alian]elor care vorexista inter-firme. Principalul avantajal acestor alian]e atât în privin]a fir-melor, cât }i a pie]elor, îl reprezint@mai degrab@ accesarea, decât achizi-]ionarea de cuno}tin]e. (Robert Grant,Charles Baden-Fuller, A KnowledgeAccessing Theory of Strategic Allian-ces (2004), Journal of ManagementStudies).În concluzie, societatea bazat@ pe cu-noa}tere ofer@ managementului fir-mei, prin noile func]ii, oportunit@]i deaccesare, utilizare }i valorificare a cu-no}tin]elor. De cele mai multe ori, încategoria firmelor câ}tig@toare se nu-m@r@ cele care valorific@ cuno}tin]ele}i care creeaz@, cu ajutorul acestora,goodwill }i plus valoare.

urmare din pagina 1Potrivit profesorului Vasile Ghe]@u,migra]ia este r@spunz@toare, în pro-por]ie de 71 la sut@, pentru sc@dereapopula]iei României dup@ 1990. Pier-derea de 1,5 milioane de locuitorieste rezultatul unei migra]ii neînre-gistrate statistic (51 la sut@), al uneimigra]ii „oficiale” (20&) }i al sc@deriinaturale (29&). Statistic, Româniaocup@, împreun@ cu Lituania, Bul-garia }i Letonia, ultimele locuri în

Uniunea European@, în ceea ce pri-ve}te cre}terea natural@ }i cea total@a popula]iei. Pe de alt@ parte, la ca-pitolele „fertilitate” }i „natalitate”, Ro-mânia se g@se}te la mijlocul clasa-mentelor, între ]@rile UE. Alarmant@este îns@ plasarea pe primul loc aRomâniei în ceea ce priveste morta-litatea infantil@, cu 15 decese la miade nou-nascu]i, urm@toarea clasat@din UE fiind Bulgaria, la o distan]@considerabil@. Realit@]ile din Românianu sunt singulare, dar sunt maidure decât în Europa Occidental@. Lanivelul Comisiei Europene, exist@ o

îngrijorare fa]@ de nivelul sc@zut alnatalit@]ii }i ^mb@tr$nirea popula]ieide pe continent. Se apreciaz@ c@ s-ar putea ajunge la un deficit sever delocuri de munc@ }i se pune proble-ma orient@rii spre Sud sau spre Est,pentru g@sirea de for]@ de munc@. %nacest moment, potrivit statisticilorComisiei Europene, în UE exist@ înjur de 3 milioane de posturi neocu-pate. Acestea se reg@sesc în specialîn domenii care necesit@ lucr@tori ca-lifica]i, în tehnologia de vârf, }i afec-teaz@ capacitatea de inovare a com-paniilor }i a economiei.

Europa, bolnav@ de b@trâne]e

MANAGEMENT DEMOGRAFIE VINERI 10 AUGUST 20076

Impactul societ@]ii bazate pe cunoa}tere asuprafunc]iilor managementului organiza]iei (II)

conf. univ. dr. Mihaela HERCIU

Iulia NAGY

BURS~ SALARIIVINERI 10 AUGUST 2007 7

A}a cum am stabilit ^n articolul pre-cedent, o op]iune este un contractprin care cump@r@torul ei prime}te –în schimbul unei sume de bani pl@-tite (numit@ prim@) – dreptul de a cum-p@ra sau a vinde un anumit bun laun pre] fix, dac@ el dore}te acestlucru. Practic, aceasta este diferen]anotabil@ dintre un contract futures }io op]iune. În cazul op]iunii, cump@-r@torul poate decide s@ nu mai uzezede acest drept de cump@rare, pe c$ndîn cazul unui contract futures el esteobligat s@ î}i respecte angajamentulde a achizi]iona bunul. Pentru a fimai explici]i, putem face o paralel@cu un contract de vânzare-cump@rarepentru un apartament, s@ zicem lapre]ul de 50.000 euro, cu eliberarepeste trei luni. În momentul încheieriicontractului, cump@ratorul va depuneo garan]ie de 5.000 euro, iar înschimbul acestei garan]ii, va aveacertitudinea c@, peste trei luni, vacump@ra apartamentul la pre]ul sta-bilit. Chiar dac@, peste trei luni, pre]ulapartamentului ar înregistra o cre}-tere }i ar ajunge la 58.000 euro,vânz@torul va fi obligat, prin contract,s@ vând@ apartamentul la pre]ul de50.000. Dac@, dimpotriv@, din diferitemotive, peste trei luni, pre]ul aparta-mentelor de acel tip ar sc@dea la42.000 euro, cump@r@torul are liber-tatea de a decide s@ nu mai cum-pere, pierzând, evident, cei 5.000 eurol@sa]i drept garan]ie. El poate apoiachizi]iona un apartament similar la

42.000 euro, cu un câ}tig net. Acestaeste, în principiu, mecanismul de func-]ionare al unei op]iuni CALL.Folosind celalalt tip de op]iune (PUT),cump@ratorul acesteia va ob]ine drep-tul s@ vând@ un bun la un anumitpret prespecificat }i la o dat@ înviitor, pl@tind o sum@ de bani pentruacest drept. De}i pare mai dificil deîn]eles acest concept (cump@r@torulcare are dreptul s@ v$nd@), putemface din nou o analogie cu via]a dezi cu zi, care ar putea u}ura percep-]ia asupra acestui fapt. S@ presu-punem c@ de]ine]i un automobil pecare l-a]i asigurat la valoarea de20.000 euro, iar pentru un an ve]ipl@ti o prim@ de asigurare de 1000euro. In cazul în care în acel an nuexist@ incidente, dumneavoastr@ ve]ir@mâne cu automobilul, iar firma deasigur@ri cu prima pe care a]i pl@tit-o.Dac@, îns@, un incident neprev@zut vaap@rea, iar ma}ina dumneavoastr@ vafi avariat@, f@r@ a mai putea fi re-parat@, firma de asigurare o va pre-lua (dumneavoastr@ o ve]i “vinde”), înschimbul sumei asigurate – 20.000 euro.Acestea sunt mecanismele care func-]ioneaz@ în cazul contractelor cu op]i-uni CALL }i PUT, tranzac]ionate laBursa din Sibiu, cu singura diferen]@c@ în loc de bunuri nestandardizate(apartamente, ma}ini), se tranzac]io-neaz@ active financiare: ac]iuni, valute,rata dobânzii etc. Necesit@]ile de pro-tec]ie sunt îns@ acelea}i pentru uninvestitor care joac@ la burs@, ca }ipentru un posesor de apartamentsau alt tip de bun, iar existen]a aces-tor instrumente versatile arat@ intere-sul Bursei din Sibiu ca investitorii depe pia]@ s@ beneficieze de cel pu]inaceea}i libertate de ac]iune ca to]iceilal]i indivizi. Sintetizând, op]iunile sunt similareflexibilit@]ii, oferind, prin prisma carac-teristicilor lor, numeroase avantaje.Astfel, prin tr@s@turile lor, pot aducecâ}tiguri investitorilor în orice con-di]ii ale pie]ei, fie c@ aceasta prezint@un grad ridicat de volatilitate sauunul sc@zut, fie c@ se situeaz@ pe untrend bine definit (ascendent saudescendent) sau este neutr@.

Vocabularul op]iunilor

Op]iunile sunt instrumente financiarederivate tranzac]ionate în cadrul unorpie]e bursiere reglementate, care ge-nereaz@ drepturi sau obliga]ii diferitepentru p@r]ile implicate în tranzac]ie.Ca }i contractele futures, op]iunile aula baz@ un activ suport care poate fio marf@, un indice bursier, o ac]iune,rata dobânzii sau chiar un contractfutures. La BMFM SIBIU, se tranzac-]ioneaz@ op]iuni pe contracte futures.Investi]iile în op]iuni au un vocabularspecific. Aceste no]iuni trebuie însu-}ite, pentru o bun@ în]elegere a pro-cesului de tranzac]ionare. De aceea,în cele ce urmeaz@, vom trece înrevist@ o serie de termeni specifici,considerând util acest demers pentrufamiliarizarea tuturor investitorilor cuacest vocabular. Un prim element specific acestui tipde instrument derivat este pre]ul deexercitare. Acesta este pre]ul la carecump@r@torul unei op]iuni call aredreptul s@ cumpere un anumit con-

tract futures, sau la care cump@-r@torul unei op]iuni put are dreptuls@ vând@ un anumit contract futures.Activul suport este contractul futurescare st@ la baza op]iunii. Cump@-r@torul op]iunii este persoana care do-bânde}te dreptul conferit de op]iunede a cump@ra activul suport, dac@este vorba de o op]iune call saudreptul de a vinde activul suport,dac@ este o op]iune put. Vânz@torulop]iunii este persoana care vinde op-]iunea }i care î}i asum@ toate obli-ga]iile aferente tranzac]iei. Mai precis,el se oblig@ s@ vând@ activul suportdac@ este vorba de o op]iune callsau s@ cumpere activul suport dac@este vorba de o op]iune put. Ele-mente deosebit de importante în ca-drul tranzac]iilor cu op]iuni suntprima }i scaden]a. Prima este pre]ulpe care cump@r@torul unei op]iuni îlpl@te}te vânz@torului op]iunii. Primelesunt stabilite liber pe pia]@ de c@trecump@r@tori }i vânz@tori potrivit regu-lilor bursei unde sunt tranzac]ionate.Cunoa}terea principalilor factori careinfluen]eaz@ primele este important@

pentru orice persoan@ care utilizeaz@tranzac]ionarea op]iunilor. Prima poateinfluen]a substan]ial profitul sau pier-derea investitorilor. Scaden]a esteultima zi lucr@toare a lunii când expi-r@ contractul }i la sfâr}itul c@reiaCasa de Compensa]ie, conform speci-fica]iilor din contracte, lichideaz@ toatepozi]iile r@mase deschise. Odat@ ceop]iunea a expirat, nu mai confer@nici un drept de]in@torului. Primele op-]iunilor sunt afi}ate zilnic pe site-ulBMFMS la sec]iunea „Pia]a ̂n timp real”.Pentru bunul mers al investi]iilor înop]iuni, esen]ial@ este }i compensa-rea, adic@ lichidarea pozi]iei de c@trecump@r@torul }i/sau vânz@torul op]iu-nii, prin ini]ierea unei tranzac]ii opu-se, eliminând sau transferând uneialte persoane toate drepturile sauobliga]iile viitoare. Tranzac]ia opus@se refer@ la ini]ierea unei opera]iunide burs@, inverse celei ini]iale (cum-p@r@torul ini]iaz@ o vânzare iar vân-z@torul ini]iaz@ o cump@rare) pentruacela}i tip de op]iune, cu aceea}iscaden]@ }i cu acela}i pre] de exer-citare.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Contractele cu op]iuni pe în]elesul tuturor (II)

Activitate febril@ la bursa din New York

urmare din pagina 1Incuba]ia unei asemenea ^ngrijor@ri emare }i, de aceea, odat@ depistat@,ea trebuie privit@ cu toat@ îngrijorareape care descoperirea unui virus într-unorganism viu o produce, chiar dac@febra nu a erupt }i nici durerile nuau devenit acute. Care sunt acestepericole de cod galben? Presiunile in-duse de o cre}tere a veniturilor, insu-ficient sus]inut@ de sporuri de pro-ductivitate, sporirea cheltuielilor guver-namentale, precum }i incertitudinilelegate de atitudinea investitorilor fa]@de pie]ele emergente, calendarul ajus-t@rii pre]urilor administrate }i evolu]iapre]urilor produselor agricole în con-di]ii de secet@ - în formularea în careapar în comunicatul BNR. Prima dintre ele reprezint@ îns@ îngri-jorarea principal@. Pentru efectul lorasupra consumului, dar }i - implicit- asupra pensiilor, prin efectul imediatasupra punctului de pensie. Efecte }iasupra deficitului de cont curent,pentru c@, odat@ cu consumul, baniise duc pe produse importate, a}a c@efectul unor salarii mari poate fi unul

foarte grav pentru economie, sub exce-lenta acoperire pe care o ofer@ o cre}-tere salarial@. De aceea, elementul,care transform@ o cre}tere salarial@într-un element bun de cre}tere eco-nomic@ }i un eveniment cu con-secin]e care se pot dovedi pericu-loase, este productivitatea. Dac@ sala-riul cre}te în ritmul productivit@]ii totuleste în regul@. Dac@ productivitateaeste sub nivelul cre}terilor salariale,toate pericolele de care vorbeam maisus se activeaz@. Iar, în ultimul an, diniunie 2006, p$n@ în iunie 2007, cre}-terea salariului nominal net a fost depeste 19 procente. Salariul mediu aajuns la 1023, dup@ ce acum un an erade 835, iar la începutul anului 918.Ritmul aceasta nu poate fi sus]inut deproductivitate. Pe primele }ase luniale acestui an, productivitatea a tre-cut de 11 procente, e drept, dar ju-m@tatea anului trecut a fost una încare în trei luni s-a înregistrat o pro-ductivitate negativ@ (cu un record deasteptat, în decembrie, de minus 11procente) ceea ce înseamn@ c@ lunilede h@rnicie din septembrie }i iulie(octombrie a fost slabu]@) nu ar adu-ce prea multe procente unei produc-tivit@]i anuale, iunie 2006-2007. A}a-

dar, o diferen]@ de cel pu]in 6,7 pro-cente, între productivitate }i salarii,ridic@ semne de întrebare, pentru c@nici argumentul infla]ie nu prea maipoate fi luat în calcul, cel pu]in pen-tru lunile care au trecut. Nu are sensevocarea istoriei evolu]iei aceastuiraport între cre}terrile de salarii }icele de productivitate. Decalajul de

salariu era imens }i, atunci, diferen]aîn favoarea cre}terilor salariale erafiresc@. Mai mult, nominal vorbind,2006 nici nu a fost un an cu pro-bleme din acest punct de vedere.Adic@, productivitatea a avut un plusanualizat de 10,6 la sut@, în timp cesalariul net nominat a avut o cre}terede doar 7,6 la sut@. A}adar, nici o

grij@. Dar, dac@ e s@ ]inem cont deevolu]ii istorice, atunci trebuie s@remarc@m c@ primele }ase luni aleanului sunt cele în care se producesporul anual de productivitate, în adoua jum@tate a anului, sporul fiindde regul@ mult sub cel din primaparte. Cauza sunt concediile din iulie- august }i fatala lun@ decembrie, cuun consum sporit, zile libere, s@rb@-tori }i munc@ pu]in@. În acest con-text, în care productivitatea pare s@-}i fi atins limita anual@, iar salariilenu vor face pasul înapoi, atunci acestechilibru productivitate-salarii devine}i mai fragil. Nici un semn nu indic@sc@derea presiunii pe salarii. Ba, mai mult,se poate spune c@ abia a început. Putem s@ avem o surpriz@ pl@cut@.Productivitate se ob]ine }i prin inves-ti]ii tehnologice importante }i un ma-nager prev@z@tor ar fi putut speculaaceast@ perioad@, cu un leu tare înfa]a valutelor pentru importuri maiieftine de tehnologie. Înc@ leul e tare}i aceast@ strategie investi]ional@ arda roade. Dar, cu toate aceastea ra-portul acesta fragil productivitate vs.salarii aprinde codul galben al infla-]iei pe termen lung }i nimeni }inimic nu pare s@-l poat@ stinge.

Cod galben: salarii, productivitate, infla]ieDan SUCIU

PUBLICITATE VINERI 10 AUGUST 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

Dan Popescu, prof.univ.dr. Dr.H.C., ULBS,cercet@tor }tiin]ific gradul I (as) Academia Ro-m$n@, Institutul Na]ional de Cercet@ri Eco-nomice, Bucure}ti, Pre-miul Academiei Române1999 (pre}edinte); Lucian Liviu Albu, prof.univ. dr., directorul Institutului de Prognoz@Economic@ al Academiei Rom$ne; LiaAlexandra Baltador, ULBS; Nicolae Balte},prof. univ. dr. ULBS; Gerd Behnke, subsecretarde stat pentru problemele întreprinderilor mici }imijlocii, Berlin, Germania; Sorin Burnete, prof.univ. dr. ULBS; Carmen Comaniciu, conf. univ.dr. ULBS; Silviu Cri}an, prof. univ. dr. ULBS;Ene Emil Dinga, prof. univ. dr. ULBS }i Univ.”Spiru Haret”; Emilian M. Dobrescu, prof. univ.dr. Univ.”Spiru Haret” }i Academia Român@;Livia Ilie, conf. univ. dr. ULBS; Valeriu Ioan-

Franc, director general adj. – Institutul Na]ionalde Cercet@ri Economice; Eugen Iord@nescu,conf. univ. dr., Camera de Comer], Industrie }iAgricultur@ a jude]ului Sibiu }i ULBS; RobertLabbé, prof. univ. dr. Dr. H.C., Universitatea dinRennes1, Fran]a; Corvin Lupu, prof. univ. dr.ULBS; Silvia M@rginean, conf. univ. dr. ULBS;Constantin Oprean,prof. univ. dr. ing. Dr. H.C., ULBS;Napoleon Pop, prof. univ dr., directorulCentrului de Cercet@ri Monetare }i Financiare alAcademiei Rom$ne, membru ^n Consiliul deAdministra]ie al B@nci Na]ionale a Rom$niei;Constantin Popescu, prof. univ. dr. ASE Bu-cure}ti; Ilie Rotariu, conf. univ. dr. ULBS; LucianVin]an, prof. univ. dr. ing. ULBS, PremiulAcademiei Române 2005, membru (c) alAcademiei de {tiin]e Tehnice;

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

secretar general de redac]ie

LIA-ALEXANDRA BALTADOR -

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute înrevist@ exprim@ punctelede vedere ale autorilor,

care pot fi diferite de celeale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Colegiul de redac]ieComitetul }tiin]ific