În 24-25 mai,F a c u l t a t e ade ȘtiințeEconomice aUnivers i tăț i i„ L u c i a nBlaga” din

Sibiu (ULBS)o rgan i zeazăa 26-a edițiea ConferințeiȘ t i i n ț i f i c eInternaționaleIECS 2019(InternationalE c o n o m i cConference ofSibiu 2019).Ca în fiecarean în lunamai, eveni-mentul esteprezent încalendarul ac-ademic, fiindun reper im-portant îna g e n d ainst i tuț ionalăamanifestărilorștiințifice aleULBS, con-tribuind laconsol idareap r e s t i g i u l u ifacultății șiun ivers i tă ț i i ,

dar și la includerea Sibiului pe hartadestinațiilor favorite ale comunitățiiștiințifice internaționale și naționale.Ediția din acest an este susținută fi-nanciar prin donaţia FundaţieiHasso Plattner către ULBS.În anul 2019 Universitatea „LucianBlaga” din Sibiu aniversează 50 deani de existență, iar în calendarulmanifestărilor prin care estemarcată împlinirea a jumătate desecol de învățământ modern în

Sibiu se înscrie și IECS. Cele douăzile de dezbateri reprezintă pentruFacultatea de Științe Economice fi-nalul a peste o lună de evenimentepe care le-a susținut în calitate deorganizator principal sau partener:• 21-22 mai, IECS Student 2019 –secțiunea conferinței științificeinternaționale dedicate studenților;• 13-17 mai, SăptămânaInternațională a Universității „Lu-cian Blaga” din Sibiu (International

Week of Lucian Blaga University ofSibiu), în cadrul căreia o parteimportantă a prelegerilor a fostsusținută de invitații Facultății deȘtiințe Economice• 16-17 mai, Conferința Advancesin Econometrics, keynote speakeriEli Tamer (Harvard University, co-editor revista Econometrica) siAureo de Paola (University CollegeLondon); Centrul de Cercetări Eco-nomice al ULBS a fost co-organiza-tor, alături de Banca Națională aRomâniei și Carleton University,Centre for Monetary and FinancialEconomics

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“Cea mai vastă operăcritică este creația

însăși.”

george călinescu

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 475 anul XV vineri, 24 mai 2019 1 RONPUNCTUL PE EUROPA

Între 7 - 9mai, Sibiul afost gazda

celor mai puternici oameni aiEuropei. După cum ammenționat și într-un articol an-terior, au participat peste 1300de persoane, la acest eveni-ment, printre care 27 de şefi destat şi de guvern din ţări eu-ropene, 36 de delegaţii oficiale,400 de invitaţi de rang înalt,800 de jurnalişti și aproximativ100 de traducători. Liderii de laBruxelles au dezvăluit drumulpe care o va lua UniuneaEuropeană în următorii cinciani. Dealtfel, aceștia se vorreuni și pe 28 mai pentru a sta-bilii noii conducători aiinstituțiilor europene.

suMMitulDe lasibiu.

MoMentistoricpentrusibieni,roMâni,

europenimasterand LeonardșerbaN

Conf. Univ. Dr. Silvia mărginean,Decan al facultății Deștiințe economice, ulbs

conferința științifică internațională a facultățiiDe științe econoMice (international econoMic

conference of sibiu – iecs) a ajuns la a 26-a eDiție

- continuare în pag. 4 și 5 -

În cele ceu r m e a z ăvom facec â t e v ap r e c i z ă r i

referitor la o

problematică pe care o regăsimca fiind una de actualitate însfera științei economice și carea născut o serie întreagă decontroverse de-a lungul timpuluiîn ceea ce privește modul încare sunt fundamentate decizi-ile. Este vorba de ipotezaraționalității, premisă aeconomiei standard.

Analiza formală despre luareadeciziilor în condiții de risc sedatorează matematicianuluiJohn von Neumann și econo-mistului Oskar Morgenstern,care dezvoltă, în lucrareaintitulată Theory of Game andEconomic Behavior (1944), teo-ria utilității sperate, a cărei bazeau fost puse de către DanielBernoulli (1973).

Despreraționalitate

Conf. Univ. Dr VasilebrăTiaN, ulbS

1.Percepțiaconsumato-rilor asupra

m e t o d e l o rR e v e n u eManagementPoliticile Rev-enue man-a g e m e n tdepind dec o m p o r t a -

mentul con-sumatorului,motiv pentru

care trebuie să luăm în considerarepercepțiile acestora. O bunăînțelegere a clienților contribuie la orelație de durată și implicit lacreșterea veniturilor. Sunmee Choiși Anna S. Mattila au studiat im-pactul strategiilor Revenue man-agement asupra consumatorilorpentru a putea măsura efecteleprețurilor variabile.

revenueManage-

Mentul șiclienții

– olegătură

intrinsecă

Prof. Univ. Dr. Lucianbelașcu, ulbS

„Prin învățăturăse câștigă

înțelepciunea, sedobândește

fericirea”Samuel Micu

În volumul meu „Terra, lumini șiumbre”, apărut în Editura SportTurism, București, 1988 (la„Sport Turism” cenzura era mailaxă), cu un tiraj de 20 mii ex-emplare care s-a epuizat încâteva zile, am inclus maimulte analize ale unor prob-leme fierbinți ale lumii.Printre acestea, „Călătorianeprevăzută a atomului” (re-spectiv abordarea pe larg a ac-cidentelor nucleare de laHarrisburg, SUA, 28 martie – 3aprilie 1979...

Delirulalb: De

laizvoare

la estuare– secolulXiX: cânD

britanicii„inunDau”china cu

opiu –

Dan PoPeScu

- continuare în pag. 7 -- continuare în pag. 3 - - continuare în pag. 6 și 8 -

Asist. Univ. Dr. AlmaPeNTeScu, ulbS

- continuare în pag. 2 și 3 -

a plecat dintre noi dupăo lungă și grea suferință,profesorul de politologieși sociologie NicolaeTodericiu. dascăl erudit și distins,deschis, iubit destudenți, apreciat decolegi. constructor deuniversitate, în care apus inimă și suflet. aveaun șarm al lui inimitabil.un om cu totul deosebit. Sincere condoleanțefamiliei îndoliate.

Prof. dan Popescu

Nicolae Todericiu

urmare din pagina 1

Scopul a fost de a vedea dacărevenue managementulcauzează un sentiment de ne-dreptate pentru client, compar-ativ cu politica de prețuri fixe,non-progresive. Practicile Rev-enue Management utilizate dehotel se traduc prin prețuridiferite pentru clienți diferiți dar,de asemenea, prin prețuridiferite pentru același client înfuncție de momentul rezervăriiși durata sejurului. S-ar puteacrede că aceste practicicreează nemulțumire,deoarece oamenii sunt foartesensibili la schimbări. În gen-eral, clienții cred că merită unpreț rezonabil și că societățileau dreptul să facă un profit re-zonabil, astfel încât ambelepărți să fie echilibrate. Atuncicând această relație estedezechilibrată în favoarea com-paniei, clienții pot percepepractica ca fiind abuzivă, înspecial în cazul în care simt căcreșterea tarifelor nu sedatorează creșterii costurilorsau modificărilor condițiilor depiață. Clienții folosesc douăreferințe: așteptările lor și site-

urile comparatoare precum Tri-pAdvisor, Momondo, Trivago,Skyscanner, pentru a comparatarifele aferente unei camerestandard. Hotelierii trebuie săpună accent pe percepția con-sumatorilor deoarece acestecomparații au un impact directasupra deciziei de cumpărare.Furnizarea informațiilor cuprivire la practicile tarifare alehotelului ar trebui să permităclienților înțelegereadiferențelor de tarif și, astfel,creșterea satisfacției acestora.Acest lucru pare a fi deosebitde important în situațiile în caretarifel este perceput ca fiind ne-drept. În acest caz, consuma-torii pot să solicite informațiipentru a înțelege evoluția detarif, În zilele noastre, este ușorde comparat tarifele unui hotelconcurent, ceea ce poate sporisentimentul de nedreptatepercepută de către client. Prinurmare, pentru a minimizaacest sentiment, hotelul ar tre-bui să fie transparent în ceeace privește tarifele practicate înmomentul procesului de rezer-vare. Revenue managementpoate fi problematic pentrucompanie în sezonul de vârf,riscând să aibe un efect negativasupra majorității consumato-rilor. În același timp, există șianumiți consumatori careacceptă aceste modificări detarif, utilizând politicarespectivă pentru a beneficia

de prețuri mai mici. Practicilede stabilire a tarifelor în funcțiede perioada de timp oferăacces la tarife mai mici în pe-rioadele dificile, cum ar fi pe-rioadele de timp dintresezoanele de vârf. A avea posi-bilitatea rezervării unei camereîntr-un hotel de lux la tarifeavantajoase oferă clienților unsentiment de satisfacție și ex-clusivitate. În consecință,clienții care înțeleg aceste prac-tici tarifare pot să beneficieze șisă se bucure de un sejur in-credibil la un tarif foarte avan-tajos.

2. Influențele internetului înrelația client – hotelÎn zilele noastre, internetul adevenit o componentăesențială a comportamentuluiconsumatorilor și a contribuit ladezvoltarea revenue manage-mentului. Într-o perioadă încare timpul a devenit principalaconstrângere pentru majori-tatea indivizilor, accesul și uti-lizarea internetului devine dince in ce mai importantă înfiecare zi. Importanța pe careinternauții o dau site-urilor tur-istice arată că turiștii din ziuade astăzi dau foarte multăimportanță prezentării unui site(imagini de calitate și grafică,culori, organizare și scriere ainformației) precum și actu-alizarii informațiilor. Site-urilede internet oferă deja posibili-

tatea unui tur virtual al hotelu-lui, al informațiilor cu privire laactivitățile locale (culturale, pe-trecere a timpului liber), lo-calizare, meteo, serviciisuplimentare. Dezvoltarea in-ternetului a oferit hoteluriloroportunitatea de a fi mai vizibileși mai competitive în toatălumea. A fi capabil să rezervi ocameră de hotel într-o altă țarăsau pe un alt continent fără a finecesară contactarea prin tele-fon a hotelului și vorbirea uneilimbi străine facilitează proce-

sul de cumpărare. Întradevăr,internetul adună toateinformațiile existente pentru fa-cilitarea colectării datelor.

Datorită capacității de com-parare a prețurilor și ofertelor,internetul contribuie la reduc-erea costurilor de cercetare ainformației. Viteza pe care In-ternetul ne-o oferă astăzi creștesatisfacția clientului care estedin ce în ce mai ocupat și caredorește asfel optimizarea tim-pului său.

Grafic: Metodele utilizatepentru rezervarea uneicamere de hotel

Sursa : Médiamétrie, 2010

REVENUE MANAGEMENT2 VINERI 24 MAI 2019

- cont. în pagina 3 -

Prof. Univ. Dr. Lucian belașcu, ulbSșiAsist. Univ. Dr. AlmaPeNTeScu, ulbS

urmare din pagina 2

Conform graficului furnizat deMédiamétrie, putem vedea căinternetul este prima metodăutilizată pentru a rezerva unhotel. Peste trei sferturi dintreclienți (77,7%) au obiceiul de afolosi acest canal. Prin urmare,prezența unui hotel pe interneteste obligatorie deoarece înprezent cea mai mare parte acifrei de afaceri este realizatăprin intermediul site-urilor derezervare online. Clientul seconfruntă cu o multitudine detarife, în funcție de canalul derezervare unde fiecare dis-tribuitor oferă tarife diferite.Această practică duce lamodificări asupra percepției detarif a clientului. În plus, dez-voltarea site-urilor cu discount,cum ar fi ofertele de tip „lastminute” sau vânzările privatecontribuie la dezvoltarea com-portamentului "deal-seekings",adică oamenii care petrec dince în ce mai mult timp pentru acompara tarifele și pentru agăsi cea mai buna ofertă. 3. Perceptia „last minute” aconsumatoruluiTimpul este un factor cheiecare influențează deciziile șicomportamentul consumato-rilor individuali. Un numărfoarte mare de călători folos-esc internetul pentru a căutainformații înaintea călătoriei șia rezerva hotelul. Există unnumăr tot mai mare de " deal-seeking " printre turiștii carecaută și rezervă online. Aceșticonsumatori acordă timpcomparării brandurilor și pro-duslor de călătorie pentru aplăti un tarif cât mai mic. De-cizia de rezervare în ultimulminut a consumatorului sebazează pe înțelegerea roluluitimpului și a celor douăpercepții: riscul de a nu maigăsi disponibilitate (sellout) și

reducerile viitoare asupra tari-fului. Aceste schimbări alecomportamentelor clienților întimpul procesului de rezervarereprezintă o provocarecomplexă pentru politicile rev-enue management deoarececlienții încep să anticipezeevoluția tarifelor, în specialofertele de tip „last minute”.Aceste acțiuni au dus laschimbări în comportamentulconsumatorilor conform aces-tor așteptări. Acțiunile șireacțiile clienților afectează efi-cacitatea politicilor Revenuemanagement. În plus, având învedere creșterea număruluitransportatorilor low-cost șianalogii lor în alte industrii, re-spectiv multiplicarea ofertelor

de către concurenți, duc laschimbarea comportamentuluiclientului. Aceștia așteaptă săobțină din ce în ce mai multereduceri. Pentru a oferi un ex-emplu de comportament decumpărare, Chen și Schwartzau realizat un experiment cuajutorul a 302 persoane.Rezultatele studiuluisugerează că o creștereaccentuată a tendințeiparticipanților de a rezerva areloc pe parcursul ultimeisăptămâni înainte de data se-jurului. În plus, rezultatelesusțin cu tărie ideea că timpulși cele doua percepții evaluate(riscul de a nu mai găsi camerelibere și eventualele reduceride tarif) sunt puternic asociate

cu deciziile de rezervare în „ul-timul minut” a " deal seekers ".Majoritatea participanților aufost tentați să rezerve cucâteva zile înainte de data se-jurului deoarece așteptau untarif mai bun (mai ieftin). Doar29% au preferat să rezerve cușapte zile înainte de data deședere, ceilalți au preferat sărezerve în „ultimul minut”, înspecial cu 3 zile înainte sauchiar și cu o zi înainte. În concluzie, legătura dintreclienți și acțiunile Revenuemanagement este foarteimportantă deoarece cliențiimoderni au început să învețevechile obiceiuri ale Revenuemanagement. Companiile tre-buie să analizeze atent proce-

sul de consum al clientului șipe viitor să-l integreze în politi-cile lor. Referințe bibliografice:• Chen, C.C., Schwartz, Z.,(2012), On revenue manage-ment and last minute bookingdynamics, International Journalof Contemporary HospitalityManagement, Vol. 25 Iss 1 pp.7 – 22• Choi, S. and Mattila, A.S.(2004), “Hotel revenue man-agement and its impact on cus-tomers’ perceptions offairness”, Journal of Revenueand Pricing, Vol. 2 No. 4, pp.303-314.• Site Médiamétrie,http://www.mediametrie.fr

urmare din pagina 1

După fotografia de grup a lider-ilor europeni prezenți la Sum-mit, mulți din ei au făcut o baiede mulțime. „Cred că este unsemn foarte, foarte frumos dinpartea sibienilor că au venit șiați văzut că liderii europeni audorit să îi salute pe sibieni. Mise pare un lucru extraordinarde frumos, este un lucru totalspontan. Oamenii au venit decuriozitate și liderii au simțitcăldura românilor care abia auașteptat să îi primească aici, îninima României. Acesta estecel mai emoționant moment dinîntregul Summit de astăzi”, adeclarat președintele Klaus Io-hannis.Ultima zi a acestui eveniment acoincis și cu Ziua Europei,motiv pentru care, cei 27 depreședinți și premieri au adop-tat Declarația de la Sibiu,redactată de președinteleKlaus Iohannis, cu ajutorulpreședintelui Comisiei Eu-ropene și al președintelui Con-siliului European, pentru a oferisiguranță și prosperitate celor

500 de milioane de cetățeni eu-ropeni. Declarația conține 10puncte, 10 promisiuni față decetățenii europeni. În primulrând, se vorbește de apărarecomună, dar în același timp,liderii europeni se angajează săprotejeze „modul de viață euro-pean, democrația și statul dedrept”.Președintele Klaus Iohannis, îndiscursul oficial de încheiere, aspus că România a devenitcentrul dezbaterii privind viitorulUE. Șeful statului a adăugat cădiscuțiile dintre liderii UE auîntărit convingerea că „putemscrie împreună viitorul UE”.Președintele a subliniat că estenevoie de o comunicare maibună și mai intensă cu cetățeniiEuropei.Dealtfel și preşedintele francez,Emmanuel Macron, a vorbit, joiseară, într-o conferinţă depresă la Sibiu, despre obiec-tivele pe care le consideră im-portante pentru UniuneaEuropeană.„Să definim o politică foarteclară în privinţa vecinătăţii. Oaltă chestiune în privinţa căreiatrebuie să avansăm este săfacem o politică prin care să neputem apăra mai bine fron-

tierele. Trebuie să facem unparteneriat foarte puternic cuţările din Africa. Încă nu amreglat riscurile potenţiale, darnici nu am realizat oportunităţilepe care le putem avea în relaţiacu aceşti parteneri. Trebuie săavem un parteneriat echilibratcu continentul african. Europatrebuie să fie mai eficientă înprivinţa frontierelor sale. Iată dece am pledat foarte puternic

faţă de colegii mei ca să sta-bilim care sunt limitele care neîmpiedică să ne îndeplinimaceste obiective”, a spus Em-manuel Macron.Donald Tusk, preşedinteleConsiliului European, a spus căeste mândru de munca depusăde țara noastră pentru organi-zarea Summit-ului. „M-amîndrăgostit de Sibiu. Toată Eu-ropa s-a îndrăgostit de dvs”,

spune Donald Tusk, în limbaromână, printr-o declarație depresă din cadrul Summit-ului dela Sibiu.Ziua s-a încheiat cu un concertsusținut de Junii Sibiului, dar șiunul cu cântăreața Delia. Înciuda ploii, sute de persoane s-au bucurat de spectacol alăturide președintele Klaus Iohannisși președintele Consiliului Eu-ropean, Donald Tusk.

3VINERI 24 MAI 2019 SUMMIT SIBIU 2019 REVENUE MANAGEMENT

masterand Leonard șerbaN

Prof. Univ. Dr. Lucian belașcu, ulbSșiAsist. Univ. Dr. AlmaPeNTeScu, ulbS

CERCETARE IECS 2019 VINERI 24 MAI 20194

urmare din pagina 1

• 14-19 aprilie, Perspectives onActuarial Risks in Talks ofYoung Researchers (PARTY),conferință dedicată tinerilor,organizată de University of Liv-erpool și University of Lau-sanne, sprijinită de Facultateade Științe Economice aUniversității „Lucian Blaga” dinSibiuDin punct de vedere științific,

IECS2019 are toate premiselepentru a deveni și anul acestaun eveniment de succes. Astfel,cele peste 100 de lucrări în-scrise pe agenda conferințeisunt rezultatul colaborării apeste 170 de cercetători,specialiști cu experiență dinuniversități sau centre de cerc-etare, tineri doctoranzi din țarăși străinătate. Deschidereaprogramată în 24 mai în SalaTurandot a Hotelului Ibis, dez-baterile ce continuă de-a lungulîntregii zile în sălile deconferință ale hotelului IBIS, șiapoi sâmbătă, 25 mai, la sediulFacultății de Științe Economicese înscriu de acum în tiparul deorganizare din ultimii ani. Temele abordate în cadrulconferinței se înscriu într-o arielargă, reflectând deopotrivăpreocupările științifice aleparticipanților și cele mai re-cente tendințe în cercetareaeconomică. Lucrările conferințeisunt deschise de prelegerilesusținute de Wilfred Dolfsma,de la Wageningen University,Olanda - “Innovation for Devel-opment – where economics andbusiness science meet”, ElenaDanescu, Luxembourg Centrefor Contemporary and DigitalHistory, Université du Luxem-bourg “Pierre Werner and Lux-embourg: a vision of Europe” șiMichael Ambrosi, UniversitatTrier, Germany “Local develop-ment in the European setting –the legacy of Pierre Werner”.De asemenea, în cadrulconferinței va fi prezentată lu-crarea Mihail Manoilescu, a Re-searcher Who Tippesd theDevelopment and InternationalTrade Theory – Sketch Portraitde către dr.HC Dan Popescu,profesor emerit al ULBS șipreședinte onorific al IECS. Pelângă prezentarea tradițională acărților publicate în timpul scursde la ediția anterioară, de cătregazde, în programul de anulacesta a fost inclusă și oprezentare a cărții “The EthicalFormation of Economists“, edi-tate de Wilfred Dolfsma șiIoana Negru, Routledge, 2019.Autorii lucrărilor prezentate laediția din acest an au posibili-tatea să-și facă cunoscuterezultatele cercetării prin publi-carea în volumul conferinței sauîn câteva jurnale indexate înbaze de date internaționale. Oparte din lucrări vor fi publicateîn volumul Organizations andperformance in a complex world, iar altele, în funcție de opțiunileautorilor, vor fi transmise cătrereviste științifice de specialitate:Studies in Business and Eco-nomics (indexată Scopus șiESCI), Revista Economică, Bul-letin of Taras Shevchenko Na-tional University of Kyiv.Economics, Expert Journal ofBusiness and Management,Expert Journal of Economics,

Expert Journal of Marketing,Expert Journalof Finance, Management ofSustainable Development. lista cărților publicate deprofesorii Facultății de științeeconomice de la edițiaanterioară a iecS• Innovative Business Develop-ment – A Global Perspective,2018 International EconomicConference in Sibiu (IECS), Ra-mona Orăștean, ClaudiaOgrean, Silvia Mărginean, (edi-tori), Springer, 2018• Penser l’Europe, SeminaireInternational XVeme edition,28-30 Septembre 2017, Les re-ligions et l’identite europeenne, capitolul Dieu et le profit. Unregard europeen sur certainesdoctrines economiques, DanPopesccu (coutor), AcademiaRomână, 2018• Vremuri turbulente: fascinațiaistoriei ignorate, Dan Popescu,Continent, 2018• International Business, SorinBurnete, Editura Universității„Lucian Blaga” din Sibiu, 2018• Elementele fundamentale șiaplicarea practică a legislațieiconcurențiale, Anatolie Cara-ganciu, Viorica Cărare, EdituraUniversității Pedagogice dinBălți, 2018• Managementul resurselorumane, Ioan Cindrea, EdituraUniversității „Lucian Blaga” dinSibiu, 2018• Recent Anglicisms in Roman-ian: Evolution and Integration(e-book, editie revizuita siadaugita), Arina Greavu, PresaUniversitară Clujeană, 2018• Școala incluzivă în societateaactuală, Adrian ilie, Livia Ilie,Editura Universitară Bucureși,2018• Investiții, Paul Lucian, EdituraUniversității „Lucian Blaga” dinSibiu, 2018• The best Romanian Manage-ment Studies 2015-2016, Ananalysis of Tourism Competi-tiveness in Romania, Virgil Nic-ula, Simona Spânu, TriventPublishing, 2018• Turismul rural european: capi-tolele Islanda, Letonia, Lituania,Cipru, Malta și Norvegia, Si-mona Spânu, Virgil Nicula, Edi-tura Sitech, 2018• Turismul rural românesc încontext internațional. Actualitateși perspective, capitolul Tradi-

tional gastronomy in the Sibiuarea, part of the local heritage,Spânu Simona, Virgil Nicula,Loana Ilinca Boariu, EdituraPerformantica Iași, 2018• Sustainable Development:Concepts, Methodologies,Tools, and Applications; titlulcapitolului: CSR Strategies inEmerging Markets: Socially Re-sponsible Decision MakingProcesses and Business Prac-tices for SustainabilitY (Infor-mation ResourcesManagement Association USA), Claudia Ogrean, Mihaela Her-ciu, IGI Global, 2018• Competing for monopoly: fromindustry structural analysis todisruptive competition, CristinaTănăsescu, Techno Media,2018• Poziția și performanțafinanciară la entitățile econom-ice aparținând industriei farma-ceutice - evoluții și tendințe,Nicolae Balteș, Georgiana Piko,Techno Media, 2018• Performanţă financiară în in-dustria prelucrătoare, NicolaeBalteș, Alexandra GabrielaMaria Dragoe, Techno Media,2018• BAZE DE DATE AVANSATE.Abordare teoretica si pragmat-ica, Marian Cristescu, EdituraContinent, 2018• Finanţe între teorie şi practică,Camelia Oprean-Stan, EdituraUniversității „Lucian Blaga” dinSibiu, 2018• Bazele statisticii pentrueconomiști / Basic Statistics forEconomists - Partea I, IoanaRaluca Sbârcea, Diana ElenaVasiu, Techno Media, 2018• The Ethical Formation ofEconomists, Wilfred Dosma,Ioana Negru (editori), Routlege,2019iecS Student 21-22 mai 2019– Secțiunea conferințeiștiințifice internaționale aFacultății de științe econom-ice din ulbS dedicatăstudențilorAn de an, secțiunea dedicatăstudenților a IECS își propunesă încurajeze activitatea decercetare și schimbul de idei înrândul acestora, dorindu-se a fiun prilej de întâlnire și dezbatericu studenți din alte centre uni-versitare. Programul a fost ast-fel conceput încât să oferestudenților posibilitatea de a-și

prezenta concluziilecercetărilor, fie sub forma unorpostere, fie ca lucrări. Acesteadin urmă urmează a fi recen-zate și publicate în RevistaStudenților Economiști Sibieni.După susţinerea lucrărilor încadrul Facultăţii de Ştiinţe Eco-nomice a ULBS, participanţii aumers la Păltiniş, unde au partic-ipat la un workshop interactivsusținut de doamna IulianaNeamţu, de la compania ColtTechnology Services, cu temaTime Management & Manage-mentul emoţiilor. Ajuns la ediția cu numărul 26,evenimentul a reunit 50 destudenți din cadrul Academieide Studii Economice București- Facultatea EconomieAgroalimentară și a Mediului,Universității Babes-Bolyai Cluj -Napoca – Facultatea de ŞtiinţeEconomice şi Gestiunea Afac-erilor, Universității din Petroşani– Facultăţii de Ştiinţe și,bineînțeles, studenți aiFacultății de Științe Economicedin cadrul Univerității „LucianBlaga” din Sibiu. Evenimentul a fost co-finanțatde Ministerul EducațieiNaționale. Facultatea de științe eco-nomice – contribuțieimportantă la succesulSăptămânii internaționale auniversității „lucian blaga”din SibiuiWeek 13-17 mai 2019Proiectul Sibiu - CapitalăUniversitară Europeană 2019este descris în comunicatele depresă și pe site-ul ULBS dreptun proiect ce facilitează accesulpublicului larg la cultura vie șiexplorează noile tendințe înmaterie de educație,conștientizând poziția în care seregăsesc România și culturaromână în contextul contempo-ran, deschizând astfel caleapentru formarea unei imagini deansamblu asupra modurilor încare a evoluat cultura românăpână în zilele noastre. Atingânddomenii în care societatea areun grad ridicat de interes (tur-ism, migraţie, sănătate,diplomație culturală, educațiatinerilor, relația părinți-școala-comunitate, arta, culturăcontemporană, traducereliterară, literatură), proiectulvizează îmbunătăţirea reală a

comunicării dintre culturaromână şi alte culturi şi reevalu-area statutului educaţiei în con-text internaţional. Astfel, ceade-a cincea ediție a evenimen-tului a oferit din nou posibilitateUniversitatații “Lucian Blaga”din Sibiu să devină centru im-portant de creaţie şi diseminarea unor iniţiative culturale şieducaţionale. Proiectul a debu-tat luni, 13 mai cu SăptămânaInternațională a Universității„Lucian Blaga” din Sibiu. Dintre cele 50 de prelegerisusținute de profesorii invitațidin Europa, America, Asia șiAfrica (Egipt, Polonia, Serbia,Belgia, Malaezia, Cambodia,China, SUA; Japonia, In-donezia, Germania, Italia,Rusia, Franța), 15 au fostsusținute în cadrul Facultății deȘtiințe Economice. Participanțiiau prezentat în fața studențilorși a profesorilor teme intere-sante, care au avut parte de unpublic numeros și de dezbateripe măsură: Wim Buekens (Bel-gia) – Entrepreneurship, ShaikAzahar Shaik Hussain(Malaezia) – Entrepreneurship– Business Model Canvas,Marta Borda (Polonia) – Life in-surance markets and productsin the European Countries,Srun Sopheak (Cambodia) –Cambodia and its position inASEAN Commerce, VladimirRistanovic (Serbia) – EU Econ-omy, Kazunobu Oyama(Japonia) – The Social Respon-sibility of Private Enterprise, Zo-rana Nikitovic (Serbia) –Multicultural and InterculturalCommunication, Marta Borda(Polonia) – Introduction to lifeinsurance, Piotr Luty (Polonia)– The aquisition method of ac-counting for business combina-tion – Polish perspective, ShaikAzahar Shaik Hussain(Malaezia) – Principles ofTourism, Kazunobu Oyama(Japonia) – Corporate Strategyin Japanese High Tech Indus-tries, Piotr Luty (Polonia) –Mergers and Aquisitions inPoland – research results, Pa-trycja Kowalczyk-Rolczynska(Polonia) – Financial Manage-ment in Insurance Companies,Srun Sopheak (Cambodia) –Economics of Cambodia.

- cont. în pagina 5 -

Conf. Univ. Dr. Silviamărginean, ulbs

conferința advances ineconometrics la SibiuFacultatea de Științe Econom-ice, prin Centrul de CercetăriEconomice al Universității Lu-cian Blaga din Sibiu a fost co-or-ganizator alături de BancaNaţională a României aconferinţei anuale a jurnaluluiAdvances in Econometrics, cutematica The Econometrics ofNetworking, conferinţă ce a avutloc în perioada 16-17 mai 2019la Păltiniş, Sibiu.Începând cu 1982, Advances inEconometrics publică anual vol-ume, fiecare cuprinzând lucrăripe o tematică prestabilită cuintenţia de a extinde utilizareade tehnici econometrice con-sacrate sau inovative prin dis-eminarea de idei teoretice şiempirice în literaturaeconomică, de afaceri şi ceaaferentă celorlalte ştiinţe so-ciale. Jurnalul reprezintă unreper în ceea ce priveşte ul-timele dezvoltări metodologicepentru mediul academic,cercetători şi practicieni implicaţiîn cercetare aplicată în domeniuleconomic şi cel al altor ştiinţesociale. Spre deosebire de arti-colele publicate în alte jurnale,diseminarea ideilor noi are locîntr-o formă mai extensivă prin

publicarea, pe lângă textullucrării, şi a unor materiale su-plimentare precum codurile careau stat la baza rezultatelorobţinute în lucrări şi/sau a unorexemple numerice care să ilus-treze tehnicile propuse. Aplicaţiile empirice atingsubiecte din domeniul micro-economiei, macroeconomieisau finanţelor prin utilizarea seri-ilor de timp, a datelor de tippanel sau de tip secţiunetransversală (eng. cross-sec-tion). Fiecare volum este publi-cat de către Emerald Publishing,fiind inclus în Thomson ReutersBook Citation Index şi indexat înbaza de date a Elsevier, Sco-pus.Ultimele trei ediţii ale conferinţeiau fost organizate cu sprijinulLouisiana State University(SUA), University of California,Irvine (SUA) şi Bank of Canada.Prin urmare, implicarea noastrăa insemnat expunereacercetătorilor din cadruluniversității la cercetări careîncorporează ultimele idei şitehnici în domeniile abordate încadrul conferinţei, vizibilitate mairidicată a activităţii de cercetaredesfăşurată în cadruluniversității noastre și a imaginiiei în plan internațional.Tematica conferinţei, TheEconometrics of Networking,reprezintă un domeniu de cerc-etare din ce în ce mai importantpentru o multitudine de entităţi,inclusiv bănci centrale şi instituţiiguvernamentale, având învedere că multe activităţi eco-nomice şi sociale nu au ca ele-ment determinant preţurile (ex.modul în care indivizii saufirmele interacţionează pentru aajunge la un rezultat, crearea şidezvoltarea de reţele financiare,

externalităţi în educaţie, proce-sul de căutare şi inserție pepiaţa muncii). De asemenea, înariile de cercetare aferentemacroeconomiei, finanţelor,educaţiei, comerţului, organizăriiindustriale sunt folosite din ce înce mai frecvent aspecte legatede prezenţa şi măsurareareţelelor.Comitetul de organizare localăal conferinței a fost compus dinCristina Tănăsescu (Universi-tatea Lucian Blaga, Sibiu), Mar-cel Voia (Carleton University,Canada), Mihai Copaciu (BancaNaţională a României).Conferința, ce este consideratăuna dintre cele mai importantedin lume în domeniul econome-triei, a avut participanți din 16țări provenind de la universitățide top din lume (Harvard, Uni-versity College London, Univer-sity D’Auvergne, Hong KongUniversity, Emory University,Vrije University, ToulouseSchool of Economics, Universityof Groningen, Humboldt Univer-sity, s.a.) și banci centrale(Banca Canadei, Banca Italiei,Banca Ungariei, BancaNațională a României). Keynotespeakeri ai conferinței au fostElie Tamer (Harvard University)și Áureo de Paula (UniversityCollege London). Elie Tamereste profesor în departamentulde Economie al UniversitățiiHarvard din 2018, începându-șicariera academică ca asistentuniversitar la UniversitateaPrinceton în 1999. Este membrual Econometric Society și Co-editor al jurnalului Econometrica(locul 1 ISI în topul revistelor deprofil) și Quantitative Econom-ics. Este de asemenea, editor alJournal of Econometrics.Áureo de Paula este Professor

of Economics la University Col-lege London, afiliat si cu SaoPaulo School of Economics, theCentre for Microdata Methodsand Practice, the Institute forFiscal Studies, si CEPR. Cerc-etarea profesorului de Paula afost publicata in reviste stiintificede top, si este la intersectia din-tre teoria economica aplicata,econometrie si microeconomiaempirica; ea contine atat con-tributii metodologice, cum ar fiidentificarea si estimarea mod-elelor multi-agent, precum siaplicatii empirice, de exempludespre credințe, așteptări și ac-tiuni individuale riscante în țărileîn dezvoltare. De Paula a primitun numar de granturi si distinctiiimportante, printre ele un Start-ing Grant pentru cinci ani al Eu-ropean Research Council, saupozitii editoriale la reviste de topîn știintele economice—inclusiv,actualmente, la Review of Eco-nomic Studies. Áureo de Paulasi-a luat doctoratul la PrincetonUniversity in 2006 si inainte deUniversity College London a fostcadru didactic la University of

Pennsylvania, avand si poziții“visiting” la universitățile Harvardsi Northwestern.”Am participat în calitate de or-ganizatori a celei mai importanteconferințe de profil care s-a or-ganizat până acum în Romania,încercând să mediem cooper-area directă între universitateanoastră şi economiștiirecunoscuţi internațional, atâteconomiștii români ceprofesează în străinătate și cucare ne mândrim, cât și straini,cu impact pozitiv pe termen lungasupra calității capitalului umanprin expunerea cercetătorilor dincadrul facultății noastre lacercetări care încorporează ul-timele idei şi tehnici în domeniuleconomic. De asemenea,încercăm să stabilim un cadrumai strâns de cooperare întremediul academic şi instituţiile re-sponsabile de implementareapoliticilor economice. Conferințaa avut un real succes.”,conf.univ.dr. CristinaTănăsescu, director al Centruluide Cercetări Economice alULBS

VINERI 24MAI 2019 5CERCETARE IECS 2019

urmare din pagina 1

Programul SăptămâniiInternaționale a fost un bun prilejpentru a organiza, împreună cuprofesorii din universitățilepartenere și alte activități, pelângă prelegerile destinatestudenților. Astfel, a 5-a întâlnirea Seminarului de Metodologie șiLogica Procesului de Cercetare,organizată în 15 mai l-a avut ca„guest speaker” pe profesorulRoel Rietberg de la Saxion Uni-versity of Applied Sciences, De-venter, Olanda care a prezentatrecenzia lucrării „EnlightenmentNow” de Steven Pinker. Facultatea de științe econom-ice a ulbS – partener aluniversității din liverpool și aluniversității din lausanne înorganizarea școlii dePrimăvară „Perspectives onactuarial risks in Talks ofYoung researchers (ParTY)”14 – 19 aprilie 2019Ales pentru ospitalitatea și pres-tigiul pe care și l-a construit în or-ganizarea de evenimente, Sibiulreprezintă în ultimii ani gazdaunor întâlniri importante culturale,artistice, politice și științifice. Fac-ultatea de Științe Economice,Universitatea „Lucian Blaga” con-tribuie la consolidarea acesteipoziții prin implicarea, în calitatede gazdă sau co-organizator pen-tru conferințe științifice, workshop-uri, școli de vară, etc. În ultimalună, pe lista evenimentelor s-aadăugat o manifestare inedită șiextrem de valoroasă nu doar din

perspectiva participanților ci și arelațiilor care s-au stabilit între or-ganizatori și Facultatea de ȘtiințeEconomice, o bază solidă pentrucolaborări viitoare: A patra edițiea Școlii de Primăvară „Perspec-tives on Actuarial Risks in Talksof Young Researchers (PARTY)”,eveniment dedicat tinerilorcercetători din domeniul științeloractuariale. Organizatorii evenimentului suntreprezentanți a două instituții deprestigiu: Universitatea din Liver-pool și Universitatea din Lau-sanne. Prof.dr. Corina Constantinescu,este profesor de matematică șiDirector al Institutului de Matem-atici Financiare și Actuariale, încadrul Departamentului deMatematică al Universității dinLiverpool, Marea Britanie. Carierasa academică este legată deinstituții din SUA, Austria, Franțași Elveția, dar a participat ca pro-fesor invitat sau la conferințe îndiferite țări din Europa, India,China, Australia și Japonia. Prin-cipalele direcții de cercetare in-clud diverse subiecte în teoriamatematică a riscului, matematiciactuariale, metode analitice deevaluare, etc. În ceea ce priveștepredarea, sunt de menționat Teo-ria Matematică a Riscului,Metode Statistice în Științele Ac-tuariale, Teoria Dobânzii, Seriilede Timp și Aplicarea lor înEconomie. Severine Arnold este profesor înȘtiințe Actuariale în Elveția, laUniversity of Lausanne - Facultyof Business and Economics. Pelângă doctoratul în Științe Actuar-iale, deține un certificat în studiulpopulației la Universitatea din

Geneva, Elveția. Pe lângăpredare și cercetare, ea a fostimplicată în proiecte cu Interna-tional Labour Organization(Organizația Internațională aMuncii), este membru al Interna-tional Actuarial Association Mor-tality Working Group și al SocialSecurity Sub-Committee of theGCAE (Groupe Consultatif Actu-ariel Européen).Potrivit organizatorilor, prof. Co-rina Cosntantinescu și prof. Sev-erine Arnold, cele mai importanterezultate ale evenimentuluiSpring School on « Perspectiveson Actuarial Risks in Talks ofYoung researchers (PARTY)»,Sibiu, Romania, April 14th-19th,2019 au fost legate de faptul căSpring School PARTY a reunit 53de tineri specialiști din 26 de țări(Australia, Belgia, Italia, Turcia,Elveția, Marea Britanie, Franța,Kenya, Ghana, Cameroon, Por-tugalia, Brazilia, Mexic, Germa-nia, Canada, Danemarca, China,SUA, România, Ukraina, Olanda,Rusia, Spania, Vietnam) de petoate continentele. De asemenea,ediția din acest an a oferit prilejulunor discuții interesante în nu-meroase direcții: longevitate,strategii investiționale pentru su-plimentarea sistemelor publice depensii, asigurări de viață,reasigurări, mortalitate, corelațiiîntre factorii financiari și de-mografici, crypto-monede,microfinanțare, microasigurare,etc. Varietatea subiectelor a asiguratparticipanților posibilitatea de aavea un prim contact cucercetările colegilor, și în acelașitimp le-a oferit oportunitatea de aînvăța despre provocările

științifice din domeniul actuarial șifinanciar în țările în curs de dez-voltare și modalități de rezolvarea aceastora. De asemenea, feed-back-ul asigurat de keynotespeaker tinerilor cercetători a fost

considerat valoros. Sibiul s-a dovedit din nou o gazdăbună, iar suportul Facultății deȘtiințe Economice în organizareaevenimentului a contribuit din plinla succesul acestuia.

Conf. Univ. Dr. Silviamărginean, ulbs

Conf. Univ. Dr. Cristinatănăsescu, ulbs

NARCOTICE VINERI 24 MAI 20196

urmare din pagina 1

...din fericire luat în pripă șifără victime directe, colateralesau în timp, dar mai ales acelui teribil de la Cernobîl,Ucraina, URSS aprilie – mai1986, soldat cu victime, cu oamplă contaminare a mii și miide oameni, cu urmări dramat-ice în viitor, eu conchizând căenergia nucleară nu este osoluție sigură a civilizațieinoastre), pe urmă „Hamburg,profesioniști pentru secolulXXI” (construcția air-bus-uluiîn cooperare de către mari țăriindustriale europene), dar și„Infernul din Bronx” (un cartiernew-york-ez repudiat de timpși care se prăbușea) etc.Dar cea mai amplă examinare– capitolul „Delirul alb” – amefectuat-o în problema stupe-fiantelor. Mai puțin prezentăatunci în țara noastră, aceastăchestiune complexă și dificilăa „neguțătorilor de năluci” și aunor tineri aproape de delir –„delirul alb”, praful de narco-tice – explodase practic înlume. M-am referit și la marileeforturi ale statelor, ale multororganizații internaționale, aleInterpolului etc., de a o con-teni. „Negustorii de fericire”,cu centre de producție în Asia,Africa, America de Sud, șipână în Europa sau StateleUnite, erau puternici. Foarteputernici. Iar „piața” era„stimulată” să ceară. Cifra lorde afaceri era de câteva zecide ori mai ridicată decât PIB-ul unor state industriale. Luptacu autoritățile era grea, „ru-inând” însăși societatea. Cumscria marele William Shake-speare în „Măsură pentrumăsură”, „Unii se ridică prinpăcat, în timp ce alții cad prinvirtute. Pe unii îi desfată zecide vicii, fără ca ei să răspundăde vreunul... În schimb alțiiplătesc din plin o unicăgreșeală”.Care este, însă, situațiaastăzi, ce perspective deîmbunătățire se vădesc? Și,mai ales, de unde a pornittotul și – dacă au contribuit –lucru foarte important, cum augenerat și stimulat marilecurente economicerăspândirea și proliferareadrogurilor? Față de 1988 au

trecut anii, am avut și alte,mult mai multe, surse bibli-ografice la dispoziție. Amvăzut lumea, în bună parte, dela „fața locului” (Amsterdam,Cape-Town, St. Louis, SanPaoli, Roma și Pescara,Nantes și Paris, Buenos-Aires, Damasc, Moscova etc.,etc). Într-un fel sau altul,România a intrat și ea în joc.„Vânzătorii de vise” și-au rafi-nat tehnicile, consumul a cres-cut mult. Sunt zeci și zeci demilioane de bolnavi. Banii suntfoarte mulți. De multe ori, mi-jloacele de răspuns ale polițieiși autorităților nu sunt pemăsură, nici acum, dimpotrivăaproape nici un buget nu sepoate compara cu cifra lor deafaceri. Iar între timpprăpastia s-a accentuat. Mult,uriaș. Sunt progrese, dar mici.Acum aproape cinci decenii fil-mul american „Filierafranceză” („French Connec-tion”, 5 Premii Oscar în 1971,Gene Hackman, FernandoRey, Tony Lo Bianco, MarcelBozzuffi etc.) releva doar de-talii ale acestor confruntăriinegale. Iată, de pildă, 2agenți se chinuie în mașinăore multe și mănâncăsandvișuri ieftine, în vreme ce,cei doi pândiți de ei iau masatacticos, rafinat, într-unrestaurant de mare lux. Bu-catele cele mai alese. Iar lu-crurile – repet – au evoluat înrău... Deci pot să-mi formulezmai profund mai multejudecăți. Să încercăm, cuprecădere în termeni eco-nomici, o schiță a fenomenu-lui.Ce ne spun cifrele OMS-ului?Iată, în 2016 doar în StateleUnite, au murit de osupradoză de narcotice(„overdose”), 60 de mii de per-soane. Cifra s-a amplificat în2017, deopotrivă cu creștereaîn anul respectiv – față de2016 –, cu 30% a număruluide spitalizați de urgență im-putabil acestei supradoze.Cercetătorul francez HuguesDemeude arăta cu un an înurmă (Histoire, nr. 858, iunie2018, „Opium. La Grande His-toire d’un empoisonnementplanetaire”) că, în multesituații, „cauza unor astfel deravagii poartă un nume: opiu-mul”. Mai detaliat, produseledin opiu sub toate formele:heroina – în toate ipostazele

ei – derivată din opiu, dar șimedicamentele analgezice desinteză realizate din opiu șidate sub rețetă (Oxycontin,Fentanyl etc.) care îidetermină pe mulți din con-sumatorii lor să devinădependenți ș.a. Un drog dințările exotice care ar părea„depășit”? Dimpotrivă. O piațăcu adevărat înfloritoare. Iată,suprafețele cultivate cu mac în2017 au reprezentat doar înAfganistan circa 330 mii dehectare, mai mult cu 63% fațăde 2016, ca să nu mai vorbimde suprafețele aferente a felde fel de carteluri aledrogurilor de pe alte conti-nente: America de Sud, Asiaetc. OMS-ul relevă că numărulconsumatorilor de opiu și carese drogau prin injecție, seridica, în lume, în 2014, la 15milioane de persoane, iar 2,5milioane de americani eraudependenți astfel. Dar cei carenu erau și nu sunt prinși înstatistici? Numeroși, desigur.Pentru ținerea cât de cât achestiunii sub control, oimensă cheltuială, de cele maimulte ori de la bugete, dar șibani cheltuiți de bolnavi dinpropriul buzunar. Ca să numai spunem de complicațiileproduse astfel în economie. Șica să nu mai vorbim de imen-sul potențial negativ care se

întrezărește, astfel, pentru vi-itor. Se droghează unii dintr-ogenerație dar terapia lor esteplătită, susținută, deseori, deo altă generație. Ce s-a întâmplat, în fapt, deam ajuns într-o astfel desituație? Care au fost factorii,care au fost motivațiile, careau fost desfășurările? Prob-lema a fost și este deosebit decomplexă, de complicată. Ținede economic, ține de politic,de social, de cultural, de oanume uzanță, de o anumesensibilitate, chiar ereditateetc. S-au scris milioane delucrări astfel. Vom ridica doarun mic colț al cortinei, accen-tuând perspectiva economică.Narcotraficanții și mafioții care„injectează” în economiamondială sume considerabile,nu au făcut altceva decât săreia, în felul lor, ilegal,comerțul cu opiu nu de puțineori legal și dezvoltat la „scarămare de către monopolurilestatelor occidentale – cumscrie Hugues Demeude – înîntregul secol XIX și până la AlDoilea Război Mondial. Avândca „șef de orchestră” „Angliacare a înnecat practic China,în secolul XIX, cu opiumul pecare îl producea în India”. Co-horte de bieți indivizi otrăviți,deveniți toxicomani, își cheltu-iau până la ultimul bănuț în„fumeriile” sordide, iar alții,ceva mai puțini poate, în sta-bilimente luxoase. Adevăratecutremure sociale. Destul dedeparte, însă, de episoadeleexotice din Europa și America.Marele Baudelaire fuma opiu,la fel Benjamin Franklin, Wal-ter Scott, dar și Berlioz, OscarWilde și mulți, mulți alții. Spirit,imaginație fecundă, elevată,rafinată, izbăvitoare, artăsublimă? Nicidecum, captivi-tate maladivă în condițiile uneianume epuizări, față de reacțiipsihice și anatomice ieșite dintipare, chiar morbide. Ei aufost mari nu pentru că se dro-gau, ci mai ales datorităcalităților lor excepționale, cul-turii acumulate, iar drogurile i-au dat înapoi și le-au scurtatviața...Dar cum s-au derulat eveni-mentele de la chiar începu-turile lor? Contrar mai multoridei într-un fel consacrate,„opiomania” nu a fost o spe-cialitate a Extremului Orient

(Asia Răsăriteană și de Sud-Est dar și teritorii extremrăsăritene ale Rusiei precumși cele ale regiunilor apuseneale Oceanului Pacific) pe careau descoperit-o Occidentali șialți europeni în momentulcolonizării. Fie ca otravă, multmai puțin, fie ca remediu cuvirtuți medicinale opiumul eracunoscut încă din antichitateamijlocie de către sumerieni șide către greci. Ceea ce Occi-dentali și Orientali europeni auutilizat și ei până în secolulXX, folosind, pe scară mare,ca picături acel „laudanum”(un amestec de opiu cu al-cool) sau vinul de opiu. Era șimodern, iar pe moment era șieficient.Să revenim, însă. Dar dacămacul și sucul său au datnaștere la opiu, fiind incluse înfarmacopeea asiatică înaintede venirea celor din Occident,potrivit mai multor istoricipractica de a fuma aceastăplantă-substanță se pare că afost introdusă de către negus-torii arabi urmând „Drumulmătăsii”. Imperiul de Mijloc(China) nu este, deci, leagănulopiumului, el, însă, va deveniprincipalul debușeu comercialal său atunci când în secolulXVIII neguțătorii CompanieiIndiilor Orientale (East IndiaCompany – E.I.C.) vor vindechinezilor opiumul lor „euro-pean” ce începuse să fie culti-vat de englezi în India, undeexistau pământuri iar plantelemamă aveau un climat prop-ice. Era, totuși, un drog carefascina, în primul rând, pe vic-torieni. În „East-End”-ul Lon-drei crescuseră ca ciupercilefumeriile – unele „planturoase”– în care nu doar dezmoștenițiai soartei fumau cât era ziuade lungă și mai ales seara șinoaptea „liniștitorul opiu”, ci șimari personalități literare pre-cum – pe lângă cei arătați –Thomas de Quincey, CharlesDickens, Samuel Coleridge,George Eliot etc., călătorindîntr-o lume magică, de năluciși năluciri care, într-un fel,sperau să-i inspire. Saloaneastfel erau și la Paris, laBerlin, în alte locuri, FriedrichNietzche sau Pablo Picassomai târziu, au fumat și ei opiu.

Dan PoPeScu

- cont. în pagina 8 -

FuMărie de oPiu, chiNa, Sec. xix

câMPuri de Mac, iNdia

RATIONALITATEVINERI 24 MAI 2019 7

urmare din pagina 1

Formalizarea teoriei luiBernoulli de către Von Neu-mann și Morgenstern are oserie de axiome privindalegerea rațională, fiindconsiderată cea maiimportantă teorie din științelesociale, întrucât utilitateascontată se consideră a ex-prima modul adecvat de luarea deciziilor. ”Economiștii auadoptat teoria utilității scontatecu un rol dublu: ca logică ceprescrie modul în care trebuieluate deciziile și ca descriere amodului în care iau deciziiEconii ” (Kahneman, 2015, pg.417). Cadrul teoretic creat deVon Neumann și Morgensternreprezintă ceea ce numimteorie economică standard,reprezentând o paradigmă, încadrul căreia, cercetătoriipropun probleme și dau soluțiide rezolvare a acestora. Teo-ria utilității scontate este in fapto teorie normativă, carerăspunde la întrebarea ce tre-buie făcut, având la bază oserie de axiome cu privire laraționalitatea individului, celcare generează actul eco-nomic. ”Modul în care VonNeumann și Morgenstern auformalizat teoria a pornit de laînsemnarea unei serii de ax-iome privind alegerearațională. De aici a derivatmodul în care s-ar purta cinevacare vrea să urmeze acesteaxiome. În mod remarcabil,aceștia au demonstrat că dacăvrei să confirmi aceste axiomeatunci trebuie să iei deciziifuncție de teoria generată de

acestea” (Thaler, 2015, pg.60). Influența acestui mod deabordare a proceselor eco-nomice, care genereazăfenomenele economice, oregăsim ca model standard îneconomie pentru rezolvareaproblemelor privind funda-mentarea deciziilor. ”Prin ur-mare se prezumă că luămdecizii logice și de bun simțrațional. Și chiar dacă mailuăm câte-o decizie greșită, dincând în când, perspectivaeconomiei standard sugereazăcă vom învăța repede din pro-priile greșeli, fie singuri, fie cuajutorul forțelor pieței. Pe bazaacestor ipoteze, economiștiitrag concluziiatotcuprinzătoare despre tot cemișcă pe lumea asta, începândcu tendințe în materie de com-portament al cumpărătorului,continuând cu legislația și ter-minând cu politicile publice....În sfera științelor, acesteipoteze referitoare la capaci-tatea noastă de raționamentperfect și-au găsit drumul înteoria economică. Îneconomie, exact această ideede bază, denumităraționalitate, asigură funda-mentul pentru teoriile,predicțiile și recomandărileeconomice” (Ariely, 2013, pg.295, 29). Cu toate acestea,teoria raționalității nu este unafoarte riguroasă. ”De fapt ceicare au formalizat teoriaraționalității, de pildă Ken Bin-more, matematician și special-ist în teoria jocurilor, insistăasupra ideii că nu a existatniciodată o teorie riguroasă șicoerentă a raționalității, care îiîmbracă pe oameni în cămașăde forță. Majoritatea ideilor de-spre rațional pe care le citim în

publicațiile verbaliste nu par afi caracterizate de niciun fel derigoare ” (Taleb, 2108, pg. 57).Pentru Benmore, raționalitatease reduce la preferințe rele-vante. De asemenea, concep-tul de raționalitate a individuluirămâne încă nerezolvat. Nuavem o definiție a acestuia pecriterii de adecvare,consistență și independență. Înaccepțiunea lui Kahneman,prin individ rațional înțelegemacel om a cărui opinie este înacord cu realitatea șipreferințele sunt în acord cu in-teresele și valorile lui.”Raționalitatea constă încoerență logică – rezonabilăsau nu. Econii sunt raționaliconform acestei definiții, darexistă dovezi copleșitoare căUmanii nu pot fi astfel. UnEcon nu ar fi influențat deamorsare, ceea ce vedem estetot ce există, încadrareîngustă, perspectivă interioarăsau inversări preferențiale, pecare Umanii nu le pot evita înmod necontradictoriu” (Kahne-man, 2015, pg. 637). Plecândde la aceste considerente,Kahneman și Tversky propun onouă teorie, teoria prospecției,o teorie care își are rădăcinileîn psihologie. Aceasta sedorește o alternativă la teoriautilității scontate, consid-erându-se că a prevăzutobservații pe care teoriautilității scontate nu le poateexplica. Teoria prospecției estedescriptivă și răspunde la în-trebarea de ce. Premisele careguvernează valoarea rezul-tatelor teoriei prospecției sunt:punctul de referință; sensibili-tate descrescătoare atât fațăde câștiguri cât și față depierderi; reacția față de

pierdere este mai puternicădecât față de câștiguri. Acesteprincipii explicative ale rezul-tatelor acțiunii umane sunt de-rivate din modelul bisistemic alminții și sunt caracteristici aleSistemului 1. Ca urmare, Kah-neman și Tversky ne spun căUmanii nu sunt bine descriși demodelul rațional, deoareceaceștia au raționalitate limitată,dată de procese automate depercepție, judecată și emoție.Noțiunea de raționalitatelimitată îi aparține lui HerbSimon și se referă la faptul că”Ne este imposibil să măsurămși să evaluăm totul ca și cândam fi computere; prin urmare,sub presiunea evoluției, pro-ducem scurtături și deformări.Deoarece cunoștințele noastredespre lume suntesențialmente incomplete, tre-buie să evităm încurcăturileneașteptate. Și chiar dacă ar ficomplete cunoștințele noastredespre lume, tot ar fi aproapeimposibil, din punct de vederecomputațional, să obținem oînțelegere exactă și obiectivă arealității” (Taleb, 2018, pg.357).De remarcat este faptul căNassim Taleb critică psiholo-gismul în economie: ”Contraropiniilor pe care ți le-ar puteaîmpărtăși psihologii, o suprae-valuare a riscului de extremi-tate nu este irațională dupăniciun criteriu, fiind mai multdecât necesară, în general, învederea supraviețuirii ” (Taleb,2018, pg. 57). Acestaconsideră că rațional este ceeace le permite individului,colectivităților, săsupraviețuiască. Înaccepțiunea acestuia,raționalitatea se referă la

supraviețuire. Supraviețuireape primul loc, apoi adevărul,înțelegerea și știința. Nu ainevoie de știință ca săsupraviețuiești. O supraevalu-are a riscului la extremități nueste un comportamentirațional, ci este o condițienecesară pentru a supraviețui.Majoritatea etichetărilor cuirațional sunt înțelegereagreșită a probabilităților.

Acestea fiind spuse,conchidem afirmând că prob-lematica raționalității, capremisă în fundamentarea de-ciziilor, rămâne în mare partenerezolvată. Potrivit ipotezelordin economia standard, decizi-ile umane sunt raționale, iareconomia comportamentală,bazată pe psihologism,consideră că Umanii suntsupuși unor forme deiraționalitate (chiar iraționali înmod previzibil), date de modulîn care funcționează creierulnostru, greșelile fiind sistemat-ice (baiasuri) și chiar previz-ibile. Cu toate acestea, altecurente, precum cel inițiat deTaleb, ne spun că nimic dinceea ce te ajută săsupraviețuiești nu esteirațional, criticând psihologis-mul în economie.

Bibliografie: Ariely, D. (2013), Irațional înmod previzibil, Editura Publica,BucureștiKahneman. D. (2015), Gândirerapidă, Gândire lentă, EdituraPublica, BucureștiTaleb, N. (2018), Când pieleata e în joc, Editura CurteaVeche, BucureștiThaler, R. (2015), Comporta-ment inadecvat, Editura Pub-lica, București

Conf. Univ. Dr. Vasile brăTiaN, ulbS

urmare din pagina 6

Era vremea în care în Anglia,Franța, în Europa de Vest opi-umul și mai ales laudanumdeveniseră o veritabilăaspirină a secolului XIX șidebut de secol XX. Laudanumera un analgezic demonstratși pe care îl puteai procura cuun preț derizoriu în toate far-maciile. Să notăm că numai înAnglia în 1827 se consumau 6tone de opium și derivate alesale, și mai mult de 18 tone în1859. Pentru un astfel de con-sum trebuiau importate în aniiamintiți, ca materie brută, 56tone, respectiv, 140 tone.Oricum, însă, importul înce-puse să devanseze consumuldin Anglia, astfel că englezii –din perspectiva intereselorfaimoasei amintite Companii aIndiilor Orientale –redirecționau opiumul brutcrescut mai ales în Bengalulindian spre EuropaContinentală și cele douăAmerici, cu precădere cea deNord....Totuși, bogăția EIC (EastIndia Company), societateprivată cu drepturi câștigateîncă din 1600 sub regimulReginei Elisabeta I, nu sesprijinea doar pe comerțul cumac și opium. Vasele Com-paniei navigau în China deunde, pentru englezi, înce-puse să se vădească o setenestăvilită pentru frumos. Încăde la primele contacte,chinezii deveniseră mari furni-zori de mătase, de ceai, depiper, alte mirodenii, deporțelanuri pe urmă, etc., etc.Iar datoriile se acumulau,chinezii necumpărând nimicsau aproape nimic din Angliași alte mari țări europene. Arămas în istoria economică alumii depeșa laconică pe careÎmpăratul chinez Qianlong atrimis-o Regelui englezGeorge al III-lea: „Nu acordnici o valoare obiectelorstrăine, chiar ingenioase, șinu am ce face cu produselemanufacturate din țara

Dumneavoastră. Sunt însăconștient – mai lasă să seînțeleagă împăratul – căceaiul, mătasea și porțelanulproduse de Imperiul Celestsunt absolut necesarenațiunilor europene șiDumneavoastră înșivă”.Compania Indiilor Orientaletrebuia să-și soldeze, deci,deficitul comercial în lingouride argint.Ceea ce era greu deconceput într-o vreme în carenu atât schimburile interne câtmai ales cele internaționaleerau dominate de curentulmercantilist. Într-o asemenealumină, propășirea economicăa unei economii, a unei țăriera susținută – și probată – deacumularea de metaleprețioase – monezi, lingouri,aur, argint etc. Or, un solddeficitar astfel al balanței deplăți, în speță scurgerearespectivă de argint era privităde decidenții regali ai Anglieica foarte gravă. În plus, cumsubliniază istoricul francezPhilippe Chassaigne, „în sec-olul XVIII argintul devenise di-ficil de procurat”, adăugândeu că minele erau îndepărtateși aveau deja o productivitateslabă. Totuși, englezii auînțeles că puteau vinde înChina o marfă teribilă și carecrea dependență, deci con-trolul pieții: opiumul. Pe lângădezvoltarea navigației, pelângă colonialism, cu părțilelui bune și mai puțin bune, pelângă dezvoltare, iată mer-cantilismul contribuind la cevarău: comerțul cu opiu. Încă din secolul VI negustoriiarabi îl vindeau în „ImperiulGalben”, pentru cunoscuteleuzanțe medicale. Însă, de prinsecolul XVII, începuse deja săfie răspândit aici și pentrufumat, amestecat cu tabacadus din America, via Filip-inele spaniole. Potrivit unordovezi cât de cât pertinente,primii europeni care au vândutopiu în China au fost por-tughezii, stăpânii, pe atunci, aiunui imens imperiu colonial.Pe urmă olandezii, și ei cu nu-meroase colonii. Și, iată, înmult mai mare măsură, en-glezii ce vroiau să înlocuiascăastfel argintul plătit chinezilor

pentru mărfurile ce le impor-tau de aici. Englezii aduceauopiu din Indiile lor, cumarătam, din provincia Ben-galului, unde cultura macului,larg extinsă, se afla în modnemijlocit sub stăpânirea(administrația) Companiei In-diilor Orientale. Iată, în 1729,în pofida unor interdicții dic-tate chiar de împărat(Împăratul Yongzheng) intrauîn China, de la englezi, maiales, dar și ceva de la alții,100 tone de opiu. În 1775 –175 tone, iar în 1800 – 200tone, în 1838 – 2500 tone. Pelângă alte produse, ieșeaubani serioși de aici. Corupție,dealerii de atunci, autorități lo-cale și centrale, totul „se re-zolva” corespunzător.Shanghai, port și mareaglomerație urbană, era placaturnantă. Desigur, totul pânăla un punct.Când interdicțiile pe parteachineză au devenit extrem desevere – „nave barbare seînghesuie cu opiu în porturilenoastre”, se scria într-un doc-ument al timpului –, ImperiulBritanic va declanșa cele 2cunoscute „Războaie ale opi-umului” – între 1839-1842,Primul, și între 1856-1860, AlDoilea, când englezilor li s-aualăturat și francezii, războaiede impunere și sufocare și încare Imperiul Britanic, net su-perior ca nave, dotare, arma-ment, tehnică de luptă, aizbândit fără prea mari efor-turi. În bună parte în luminarespectării politicii de „liber”schimb – iată că ea serealizează și cu forța. În urmalor, comerțul cu opiu aproapecă s-a legalizat, acceptându-se ca guvernul imperial chinezsă primească un mic procentla fiecare balot intrat în China.Se spune că astfel a fost pusăîn operă o „intoxicațieplanificată a ImperiuluiChinez”. Lucrurile s-au com-plicat apoi deoarece chineziiînsăși au început să cultivemacul de opium. Se obțineaastfel, este drept, un drog demai proastă calitate dar careera mai ieftin, cu mult maiieftin. Potrivit unor statistici dela începutul secolului trecut, la

o populație totală de 430 demilioane de locuitori, seputeau număra peste 20 demilioane de „fumători” deopiu, plus cei „neînregistrați”și în afara femeilor și copiilorcare, mulți, fumau și ei, darmai puțin. În China se vădea„o adevărată fumăraienațională”. Era amenințatăînsăși esența vitală a Chinei.Dar ce nu face banul, profitul,apropo și de actualitate....Și a început lupta pe douăfronturi împotriva acestuiimens viciu și mare, imensrău. În Anglia, mai ales subegida Bisericii protestante –acesta era primul front. Dar șia unor politicieni britaniciimportanți care în anii dedebut ai secolului XX nu semai opuneau – dimpotrivă –unor politici – și aici se relevăal doilea front – de prohibițierespectivă ale guvernuluichinez, vizând chiar eradi-carea producției, a importuluiși a consumului de opiu înChina. Astfel că producțianațională de opiu a Chinei nudoar declina, ci chiar seprăbușea (de la 35 mii tone în1906, la 4 mii tone în 1911), învreme ce importurile amintitecare proveneau din India –Imperiul Britanic –înregistrează și ele o scăderevertiginoasă. „Seniorii chineziai războiului” nu au acceptatînsă o astfel de evoluție, ast-fel că în China, se mai păstralarg acest viciu, până spre anii1920 și chiar 1950, cândmăsurile de eradicare au fostși continuă și în prezent să fieextrem de dure....Era, din păcate, doar un în-ceput al atât de gravei înprezent probleme a stupefi-antelor. Nu doar opiumul, ci șialte substante basculeazăacum nu spre China ci spreEuropa. Proces încurajat și denecesitățile terapeutice alecelor 2 cumplite RăzboaieMondiale. Opiumul, sub maimulte forme, alina durerile,era medicament și cine maistătea, în toiul luptelor, al spi-talelor inundate de sânge, săfacă distincție între bine șirău. Marele scriitor român Vic-tor Eftimiu are chiar un roman

despre opiu, „Chimonoul în-stelat”, cu happy-end în cartedar fără happy-end în reali-tate. Și apoi spre StateleUnite unde s-au împletitcondiții sociale, culturale,politice, ale libertății individu-lui etc., care au făcut ca aici,de vreo 4 decenii bune, săaflăm o adevărată explozie aconsumului de droguri.Totodată, „explozii”asemănătoare, „moderniste”întâlnim în țări din America deSud, în Rusia și alte statefoste comuniste etc. În ceprivește curentele economice,nu mai erau de mult mercan-tilismul și nici chiar liberulschimb într-o formă strictă,societatea trecuse și încătrece prin gândire clasicăliberală, prin marginalism, prinmarxism, prin neoliberalism,prin postindustrialism, prinpostmodernism etc., dardrogurile își află cu precăderealbia în ceea ce nu s-a eradi-cat. În sărăcie, în lipsa de ide-aluri, în ignoranță etc., iartoate aceste s-au vădit și sevădesc, din păcate, cu multăforță astăzi. Măsurile „contra”încep, însă, să devină pestetot foarte severe, cu adevărat„globale”. Și sperăm într-oameliorare a situațiilor gener-ate de acest mare și cumplitflagel, drogurile, și chiar într-oeradicare a lui. Sunt evoluțiicare costă imens societateaumană. „Profitul social” este,însă, mai mare. Oricum,sărăcia, ignoranța, mizeria,lipsa idealurilor, lipsa „mo-toarelor” pentru dezvoltare înnumeroase țări reprezintăproblema cea mai gravă a tim-pului nostru de a cărei re-zolvare depinde chiar viitorullumii. Ar trebui dezvoltare șiprogres pentru toți.bibliografie (selectivă)Philippe Chassaigne, „Quandles anglais enfumaient laChine”, Historia, nr.858, Juin2018Hugues Demeude, „Opium-lagrande histoire d’un empoi-sonnement planétaire”,His-toire, loc.cit.Dan Popescu, „Delirul alb”, în„Terra – lumini și umbre”, Edit.Sport-Turism, București, 1988

Dan PoPeScu

NARCOTICE VINERI 24 MAI 20198

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Articole la: euroeconomiaxxi@gmail.com

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGENEUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUNICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Leonard {ERBAN{ERBANsecretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL

al doilea război al oPiuMului. chiNa, 1856-1860