15.02.2016

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO 85 TREZ 700502201X009067

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI12 - 15 februarie 2016

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

15.02.2016

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................5

Teme ANAR..................................................................................................................5Poliţia a deschis o anchetă în cazul celor 11 copii internaţi la Spitalul "Marie Curie" şi a cerut documente de la Apele Române......................................................................5Teme similare...............................................................................................................6Mistere şi controverse în boala bebeluşilor cu infecţii grave. Anchetatorii au renunțat să mai ceară deshumarea copilului mort.....................................................................6Sursa de poluare a apei de la Breaza, inca neidentificata / ISU va duce apa potabila populatiei...................................................................................................................11

PRESA LOCALĂ............................................................................................................13ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU............................................................13

Teme ABA...................................................................................................................13Radio Oltenia Craiova – interventie telefonică, ora 11.15, purtător de cuvânt ABA Jiu - despre acţiunile de igienizare de primavera............................................................13Acțiune de igienizare pe cursurile râurilor.................................................................13ABA Jiu: Au început acţiunile de igienizare pe râurile din Dolj...................................13Au început acţiunile de igienizare pe râurile din Dolj.................................................14Teme similare.............................................................................................................15Comuna Crasna, modernizată cu fonduri europene..................................................15Investiţiile în comuna Drăguțeşti continuă şi în 2016................................................16

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI..................................................18Teme ABA...................................................................................................................18Atenţie la canale şi rigole! Se anunță noi precipitații în următoarele zile..................18Dacă miroase a ploaie, ABA „Crişuri” cere canale şi rigole curățate..........................19ABA Crişuri avertizează: Curăţaţi şanţurile şi rigolele, ca să evitaţi inundaţiile..........19

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA......................................20Teme ABA...................................................................................................................20Deocamdată, risc scăzut de inundaţii.........................................................................20

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

15.02.2016

Teme similare.............................................................................................................20E OFICIAL! BACTERIA UCIGAȘĂ – REZULTATELE ANALIZELOR LA APĂ ȘI LAPTE..................20Teme de mediu...........................................................................................................22Ministerul Mediului nu a găsit nicio soluție pentru taxa pe ambalaje. România, la un pas de procedura de infringement, riscând o amendă de 200.000 de euro pe zi......22EXCLUSIVITATE! PĂSTORITUL ŞI TURISMUL ÎN ZONELE LEREŞTI-VOINA ŞI IEZER PĂPUŞA AR PUTEA FI INTERZISE.................................................................................23Hala cu deşeuri, demolată.........................................................................................25

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA...........................................26Teme ABA...................................................................................................................26Seini, Lucrari tergiversate la barajul Seinel................................................................26“Moştenirea” plină de gunoi a Clujului. Someşul, distrus de deşeurile din Floreşti...27Teme similare.............................................................................................................29În Maramureş, mineritul s-a închis, problemele au rămas.........................................29DSP Sălaj subliniază că apa de la robinet e bună de băut..........................................34Comuna Crişeni işi tratează marii investitorii ca pe sclavi..........................................35Crasna - un exemplu de administraţie eficientă.........................................................38Prin fonduri externe nerambursabile, cartierele Grădina Poporului şi Grădina Onului din Zalău vor avea reţele noi de apă şi canalizare......................................................39Teme de mediu...........................................................................................................40Nu se mai potolesc cu gunoaiele................................................................................40

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................41Teme similare.............................................................................................................41Infuzie de programe de modernizare la Orăştioara de Sus........................................41Apa de ploaie, taxată printr-o hotărâre a guvernului.................................................42Compania „bântuie” intersecţia.................................................................................42Teme de mediu...........................................................................................................44Protest la Sebeş şi Alba Iulia pentru un aer nepoluat şi conducători cinstiți..............44Tânăr de 23 de ani amendat de polițiştii din Cugir cu suma de 2.000 de lei. Transporta 1,7 mc lemn de foc pentru care nu avea documente de provenienţă.....46

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

15.02.2016

Administratorul unei firme din Zlatna, amendat cu suma de 2.000 de lei. A fost prins cu material lemnos pentru care nu deținea documentele legale...............................47Anchetă la Direcţia Silvică Hunedoara. Jupânii pădurilor sunt suspectaţi că au măsluit licitaţii........................................................................................................................ 47LISTA zonelor contaminate din judeţul ALBA. 23 de situri cu pământuri toxice. Situaţia din ţară..........................................................................................................48Zilele Reciclării în Arad...............................................................................................55Un silvicultor aduce acuzaţii grave: poliţişti şi angajaţi ai DSA ar fi încercat să muşamalizeze jaful de la Valea Mare.........................................................................56

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

15.02.2016

Teme ANARPoliţia a deschis o anchetă în cazul celor 11 copii internaţi la Spitalul "Marie Curie" şi a cerut documente de la Apele RomânePoliţiştii au ridicat vineri de la Spitalul "Marie Curie" documente care-i vizează pe cei 11 copii transferaţi din Argeş, dar şi foaia de observaţie a bebeluşului decedat. În plus au fost cerute documente de la Agenţia de Mediu, DSP Argeş, Apele Române şi trei mari distribuitori de apă.Surse apropiate anchetei au declarat vineri pentru MEDIAFAX că poliţiştii au cerut documente de la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Argeş, Agenţia de Mediu, Apele Române, precum şi dela trei mari furnizori de apă, urmând să le primească în cursul zilei.De asemenea, anchetatorii au solicitat fişele medicale şi foile de internare ale copiilor de la toate spitalele unde au fost internaţi, respectiv Spitalul de Urgenţă Argeş-Piteşti, Spitalul de Pediatrie Argeş şi Spitalul "Marie Curie" din Bucureşti, dar şi foaia de observaţie a bebeluşului decedat, au declarat pentru MEDIAFAX sursele citate.Foile de observaţii ale celor 11 copii, ridicate de poliţiePatru poliţişti au ajuns vineri dimineaţa la Spitalul "Marie Curie", de unde au ridicat foile de observaţii ale celor 11 copii transferaţi de la unităţile spitaliceşti din judeţul Argeş. De asemenea, poliţiştii au vorbit cu părinţii copiilor, dar şi cu medicii care îi îngrijesc, a declarat pentru MEDIAFAX dr. Dan Buzatu, managerul Spitalului "Marie Curie".Anchetatorii au solicitat spitalului şi documentele privind copilul de 11 luni, care a decedat în 4 februarie în urma unei infecţii grave cu bacteria E.coli.Între timp, numărul copiilor transferaţi din Argeş a crescut la 16. Încă un bebeluş cu infecţia rotavirus a fost adus în ultimele 24 de ore la Spitalul Matei Balş."În prezent, se derulează o ancheta epidemiologică în cadrul căreia echipe formate din specialişti ai DSP recoltează probe de la domiciliul copiilor internaţi în Bucureşti, din alimente şi apa din reţea şi îmbuteliată, care au fost folosite la prepararea hranei pentru copii, înainte de apariţia simptomatologiei" se spune într-un comunicat al Direcţiei de Sănate Publică Argeş. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/politia-a-deschis-o-ancheta-in-cazul-celor-11-copii-internati-la-spitalul-marie-curie-si-a-cerut-documente-de-la-apele-romane-15072510

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

15.02.2016

/Gandul, http://www.gandul.info/stiri/politia-a-deschis-o-ancheta-in-cazul-celor-11-copii-internati-la-spitalul-marie-curie-15072525/Realitatea, http://www.realitatea.net/atentie-parinti-un-virus-face-ravagii-bebelus-mort-alti-cinci-copii-in-stare-grava-cum-se-ia_1883027.html

Teme similareMistere şi controverse în boala bebeluşilor cu infecţii grave. Anchetatorii au renunțat să mai ceară deshumarea copilului mortMulte anchete şi niciun rezultat în cazul bebeluşilor din Argeş contaminaţi cu o bacterie periculoasă. Procurorii continuă investigaţiile. Azi au formulat şi o acuzaţie oficială: ucidere din culpă. Între timp, inspectorii de la Sănătate au mers în satele din Argeş şi au luat probe din mâncarea bebeluşilor. Iar în paralel, poliţiştii au stat de vorbă cu părinţii copiilor aduşi la spitalul Marie Curie. 11 dintre ei sunt încă în stare gravă, cu insuficienţă renală, iar medicii luptă pentru viaţa lor în fiecare oră.„Se simte un pic mai bine. Acum totul depinde de el. Medicii fac tot posibilul pentru viaţa lor. Ceilalţi părinţi, vă daţi seama, se roagă la Dumnezeu să facă o minune să salveze copiii...”Sunt cuvintele unui părinte al cărui copil născut acum câteva luni luptă cu moartea. 14 bebeluşi sunt acum în două unităţi medicale din Bucureşti, 11 la Spitalul Marie Curie şi trei la Matei Balş. Dintre aceştia, 13 sunt din judeţul Argeş, iar unul din Craiova. Toţi au o infecţie puternică ce le-a provocat o insuficienţă renală. Medicii din Capitală au operat astăzi o parte din ei.„Este o intervenție chirugicală prin care se introduce în cavitatea abdominală un cateter. În felul ăsta suplinim funcția rinichiului. Nu ne aşteptăm la schimbări majore. Ei sunt într-o stare care necesită atenție şi monitorizare de la oră la oră. Unul dintre pacienți s-a degradat, dar sperăm să putem controla situația”, spune Radu Tăbăcaru, şeful secției ATI de la Marie Curie.„E explozie de cazuri într-un timp foarte scurt”, adaugă el.Între timp alţi 12 copii rămân internaţi în trei spitale din judeţul Argeş. Dintre aceştia, patru sunt la Spitalul Judeţean Argeş, din Piteşti, la secţia de Boli Infecţioase, cu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

15.02.2016

simptome de infecţie cu rotavirus. Alţi cinci sunt la Spitalul de Pediatrie din Piteşti cu diaree acută, iar trei, cu acelaşi tip de probleme, rămân sub observaţia medicilor din Câmpulung Muscel. Autorităţile se feresc, însă, să vorbească despre existenţa unui focar de infecţie pe raza judeţului. Asta pentru că zonele din care sunt bebeluşii care au ajuns la spital se află la distanţe destul de mari una de cealaltă. Chiar şi aşa, Direcţia de Sănătate Publică a mers în controale la casele copiilor care sunt internaţi în Bucureşti. Au luat probe din alimentele consumate de aceştia, în speranţa că aşa vor găsi o cauză comună care a dus la îmbolnăvirea bebeluşilor.„Până în prezent s-au recoltat probe de la cinci familii, sau şase... şase familii. Patru nu au fost... am luat legătura cu medicul de familie şi nu sunt la domiciliu părinţii. Deci, nu avem cum să facem anchetă epidemiologică corectă. Până în prezent vă spun, nu am niciun rezultat de laborator ieşit din lucru. (Creşte ceva pe probe?) Până în prezent nu a crescut nimic pe probe, dar nu avem voie să umblăm la ele”, spune Sorina Honțaru, director DSP Argeş.Pe lângă verificările pe care le fac inspectorii de Sănătate Publică şi Ministerul Sănătăţii, un procuror din Argeş, ajutat de poliţiştii de la Investigaţii Criminale încearcă să vadă dacă există vreo legătură între cazurile copiilor care încă sunt internaţi la Marie Curie şi moartea bebeluşului infectat cu bacteria E.Coli. Anchetatorii au stat astăzi de vorbă inclusiv cu părinţii tuturor copiilor. „Au discutat decât cu o singură mămică care este în salon cu mine, pe baza unui buletin, a unor date personale, în legătură cu copilul, cum a început totul, ce demersuri au făcut, la ce spitale au mers, de aici copilul cum se simte”, spune mama unuia dintre copiii internați.„Dosarul a fost constituit ca urmare a unei sesizări din oficiu pentru infracţiunea de ucidere din culpă ca urmare a decesului minorei şi facem verificări pentru a stabili cauzele care au condus la decesul acesteia. Am luat în calcul toate cazurile de copii din judeţul Argeş ce au fost prezentate la unităţile spitaliceşti din municipiul Bucureşti”, spune Marius Ştefan, prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş.Procurorul a cerut Direcţiei de Sănătate Publică Argeş analiza apei de la cele trei societăţi furnizoare în Argeş, ca şi a apei îmbuteliate cu care a fost preparat laptele copiilor, ca să vadă dacă nu cumva bacteria E.coli s-a transmis prin acest lichid.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

15.02.2016

ACTUALIZARE 14:00 Moartea bebeluşului din Argeş, contaminat cu bacteria E.coli, este tratată de astăzi ca ucidere din culpă de procurorii care consideră că există un vinovat pe care vor să îl descopere. Au cerut probe din analizele făcute de medicii de la Spitalul Marie Curie din Bucureşti, unde s-a stins copilul. În acelaşi timp, poliţiştii de la Investigaţii Criminale au venit să stea de vorbă cu părinţii unor nou-născuţi internaţi şi cu medici. Pe de altă parte, anchetatorii au renunțat să ceară deshumarea bebeluşului mort, pentru a respecta durerea părinților.ACTUALIZARE 12:00 Unul dintre copiii de la Terapie Intensivă se simte mai rău decât ieri, iar medicii îl vor intuba. Un alt copil, la fel, în stare mai gravă decât ieri, va fi transferat de pe secție la Terapie Intensivă. Pentru ceilalți copii, evoluția este destul de bună, dar este posibil ca unii dintre ei să rămână cu sechele. „În terapie intensivă avem patru pacienţi. O să mai preluăm unul de pe secţie, pentru că foarte probabil starea lui se va deteriora. În momentul de faţă unuia din cei patru pacienţi prezenţi i s-a alterat starea. Nu merge bine. O să fie protezat respirator”, a declarat medicul Radu Tăbăcaru.„Toţi au viaţa pusă în pericol. De aceea sunt în spital şi de aceea au trecut cu toţii pe la terapie intensivă”, a adăugat el.ACTUALIZARE 10:45 În jurul orei 10.30 la spitalul Marie Curie din Capitală a sosit o echipă de polițişti. Cei patru polițişti au cerut actele sugarilor din Argeş internați aici, pentru a face copii. Ei au urcat şi la etajul VI, la secția de Nefrologie, şi iau declarații părinților. Este posibil să fie vorba de o nouă anchetă a Poliției.Unsprezece copii cu infecții grave sunt internați în acest moment la spitalul Marie Curie, opt dintre ei fiind într-o stare îngrijorătoare. Ieri, polițiştii din Argeş au mers la Topoloveni şi au discutat cu familiile copiilor. Din Topoloveni este familia fetiței care a murit la 4 februarie.Doctorii tot nu au reuşit să afle cum s-au îmbolnăvit copiii. Specialiştii garantează însă că nu e vorba de o infecţie intraspitalicească. Pe de altă parte, declaraţiile sunt contradictorii. Un secretar de stat din Ministerul Sănătăţii spune că bacteria E.coli a fost confirmată doar în cazul copilului care a murit acum câteva zile, în timp ce reprezentanţii Spitalului Marie Curie spun că toţi cei 11 copii internaţi acolo au

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

15.02.2016

septicemie în urma unor infecţii cu E.coli. În total, 27 bebeluşi sunt internaţi în acest moment în spitale din Bucureşti şi din Arges, cu simptome asemănătoare.„Este vorba de boală diareică acută care apare la copii, etiologiile au fost diverse, aţi văzut, infecţie cu rotavirus, a fost un singur caz până la urmă de infecţie cu E.coli şi, în niciun caz, nu a fost E.coli care produce sindromul enterohemoragic. Practic, îmbolnăvirea la acel copil - nu există documentată niciun fel de sursă că ar fi putut să producă şi alte îmbolnăviri, în afara copilului afectat. Părerea mea este că este doar o asociere nefericită pe cazul de boală diareică acută şi probabil că trebuie mai multă atenţie în momentul în care aceşti copii sunt internaţi şi trataţi pentru că e bine să existe o separare a cazurilor cu infecţie respiratorie şi cu infecţii digestive, pentru ca tratamentul şi evoluţia lor să poată fi urmărite separat”, a declarat, joi seara, la Digi24, Alexandru Rafila, preşedintele Societății Române de Microbiologie.Prof. dr. Mihaela Bălgrădean, şefa secției Nefrologie de la Spitalul Marie Curie, explica însă, joi dimineață, că, cel mai probabil, de vină pentru starea acestor sugari, cu vârste cuprinse între cinci luni şi un an şi jumătate, este o formă foarte virulentă a bacteriei E.coli. Toate semnele clinice pe care le-au avut cei 11 copii care sunt internați acum la „Marie Curie” indică o manifestare a acestei bacterii, care a generat un sindrom hemolitic uremic. Nu există rezultate certificate în laborator, pentru că la acest stadiu al bolii nu se mai pot face teste. Viața acestei bacterii e scurtă în organism, dar efectele sunt foarte virulente. Practic, e un tip de septicemie foarte grav, pentru că bacteria atacă peretele vascular al organelor importante, a spus Mihaela Bălgrădean. Două anchete încearcă acum să lămurească de la ce s-au îmbolnăvit copiii. Una a Direcției de Sănătate Publică Argeş şi una a Ministerului Sănătății. Specialiştii nu au ajuns la o concluzie, dar, in demersul lor, au constatat nereguli. Conducerea Spitalului de Pediatrie din Piteşti şi asistenta-şefă au fost amedaţi pentru că nu au separat copiii. În acelaşi salon erau tratați şi cei cu boli infecţioase, şi cei cu afecţiuni digestive.În paralel, se desfăşoară şi o anchetă penală. Procurorii cer deshumarea bebeluşului mort din cauza infecției cu E.coli, însă părinţii refuză.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

15.02.2016

Inspectorii DSP Argeş au prelevat probe din apa de la robinet şi din cea îmbuteliată, dar şi din diferite alimente sau lapte praf, cu care părinţii bebeluşilor infectaţi au declarat că i-au hrănit pe copii.„Probele de alimente sperăm vineri la sfârşitul programului să le avem, durează 72 de ore”, a declarat, joi, Sorina Honţaru, directorul DSP Argeş.Iar primele amenzi au fost date de DSP Argeş care a constatat că bebeluşii cu boli infecţioase erau internaţi în aceleaşi saloane cu ceilalţi. Conducerea spitalului şi asistenta-şefă au fost sancţionaţi.La Spitalul de Pediatrie din Piteşti a ajuns şi comisia Ministerului Sănătăţii.Amalia Şerban, director general adjunct Direcţia Generală de Asistenţă Medicală, din cadrul Ministerului Sănătății: „Nu exista triajul copiilor, se făcea în acelaşi salon atât cei cu probleme respiratorii, cât şi cu probleme digestive. (...) Din păcate, mass-media ne-a anunţat. Nu DSP-ul”.Reporter: Adică nu aţi primit nimic oficial?Amalia Șerban: Oficial, nu. Din păcate, legislaţie există, obligaţie există, dar după cum ştiţi există ca peste tot erori.De erori vorbeşte şi familia bebeluşului care a murit pe 4 februarie la Spitalul Marie Curie din Bucureşti. Tatăl copilului susţine că medicii din Piteşti nu i-au pus copilului un diagnostic corect.„Ne-au trimis direct la Bucureşti, fără medic pe ambulanță. Diagnosticul a fost pus greşit de la Piteşti. Un singur medic din Bucureşti a spus că nu e ocluzie intestinală şi să se apuce să-mi opereze copilul!”, spune Vasile Oncescu, tatăl copilului mort.Pe lânga ancheta medicală mai este şi una penală. Procurorii au cerut deshumarea copilului care a murit la Marie Curie, însă părinții refuză.Vasile Oncescu: „Nu vreau ca nimeni să tulbure liniştea copilului meu, diagnosticul îl ştiu. Analizele sunt toate la Bucureşti rămase”. Procurorii pot însă să ceară un mandat în instanţă care le permite să efectueze deshumarea fără acordul familiei. /Digi 24, http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Sanatate/CONTROVERSE+BEBELUSI+INFECTII+GRAVE

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

15.02.2016

/Realitatea, http://www.realitatea.net/sursa-infestarii-bebelu-ilor-din-arge-necunoscuta-cum-i-i-paseaza-responsabilitatea-autorita-ile_1885442.html/Hot News, http://www.hotnews.ro/stiri-esential-20792552-cazul-bebelusilor-suspecti-infectare-bacteria-coli-autoritatile-sanitare-preleveaza-probe-din-loturile-portocale-ale-unui-lant-supermarketuri-din-arges.htm

Sursa de poluare a apei de la Breaza, inca neidentificata / ISU va duce apa potabila populatieiSursa de poluare a apei distribuita la peste 9.000 de persoane din orasul Breaza nu a fost inca identificata, Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta (CJSU) Prahova dispunand continuarea verificarilor, iar Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) urmand sa transporte apa potabila populatiei, scrie Agerpres.Potrivit unui comunicat de presa remis, vineri, presei, de Prefectura Prahova, CJSU a dispus, la o saptamana de la depistarea bacteriilor in apa livrata la Breaza din sursa Nistoresti, constituirea unei comisii mixte formata din reprezentanti ai Garzii de Mediu, ai Apelor Romane, ai Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si ai Directiei de Sanatate Publica Prahova care sa efectueze verificari pentru a identifica sursa de poluare.In cadrul aceleiasi sedinte a CJSU s-a stabilit ca ISU Prahova va transporta, in perioada 12-14 februarie, cu doua cisterne a cate 5.000 de litri, apa potabila pentru populatia de la Breaza. Conform comunicatului citat, operatorul Hidro Prahova asigura apa potabila pentru unitatile medicale si pentru cele de invatamant.'SC Hidro Prahova SA si Primaria Breaza vor continua monitorizarea calitatii apei in localitate, pana cand aceasta va intra in parametrii de potabilitate', se mai arata in document. Surse din cadrul autoritatilor locale au declarat ca ISU nu a transportat apa potabila populatiei pana la acest moment, pentru ca nu a primit nicio solicitare din partea autoritatilor, astfel ca, in ultimele zile, populatia fie a consumat apa de la robinete, pe care a fiert-o, fie si-a cumparat apa imbuteliata.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

15.02.2016

Directorul DSP Prahova, Anca Dobrescu, a declarat, miercuri, ca in urma cu cinci zile a fost depistata la analize bacteria Clostridium perfringens, astfel ca apa care ajunge din sursa Nistoresti la o parte dintre locuitorii orasului Breaza nu este potabila.'Pana la recontrol, apa ramane nepotabila, Hidro Prahova (operatorul de apa- n.r.) duce cisterne pentru consumul de apa, iar cea care curge pe retea se foloseste numai in scop menajer', a declarat Dobrescu.Directorul SC Hidro Prahova, Adrian Semcu, a precizat ca, dupa depistarea bacteriei, au fost luate masuri pentru dezinfectie, iar in paralel se fac demersuri pentru furnizarea de apa potabila din sursa de la Paltinu.'Sanepid a depistat o bacterie acum cinci zile, ne-a pus sa facem dezinfectie, am spalat bazinele, conducta, am schimbat filtrele, facem din nou probe sa vedem daca am scapat de acea bacterie, dar Hidro Prahova, paralel, face spalarea conductelor noi pe programul Managementul apa-canal si cred ca la noapte, maine dimineata va fi apa potabila din sursa Paltinu in orasul Breaza', a spus Semcu la acel moment. In acest oras au fost lipite afise ale Hidro Prahova prin care locuitorii sunt avertizati ca 'din data de 8.02.2016 apa livrata in orasul Breaza are parametrii de potabilitate neconformi'. De asemenea, pe afise scrie ca, daca totusi apa din retea va fi folosita pentru consum, atunci ea trebuie 'obligatoriu' fiarta in prealabil timp de minim zece minute. Prefectul Rodica Paraschiv a precizat ca peste 9.300 de persoane din cei aproape 17.000 de locuitori ai orasului Breaza sunt afectati de aceasta situatie. /HotNews, http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-20790566-sursa-poluare-apei-breaza-inca-neidentificata-isu-duce-apa-potabila-populatiei.htm

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

15.02.2016

Teme ABARadio Oltenia Craiova – interventie telefonică, ora 11.15, purtător de cuvânt ABA Jiu - despre acţiunile de igienizare de primavera

Acțiune de igienizare pe cursurile râurilorPentru a preveni posibilele inundații, de la începutul acestui an au fost executate sau sunt în derulare acțiuni de igienizare şi defrişare manuală şi mecanică pe cursurile de apă din bazinul hidrografic Jiu.Administrația Bazinală de Apă (ABA) Jiu, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Dolj, execută pe cursurile de apă, lucrări în vederea asigurării secțiunii de scurgere la ape mari, consolidări de maluri cu piatră brută, care au rolul de a diminua riscul unor eventuale inundații, protejând populația şi bunurile materiale. Lucrările sunt cuprinse în Planul Tehnic pe anul 2016. Astfel, se vor executa lucrări mecanizate pe cursurile de apă: Jiu, Horezu, Vlasca, Geamartalui, Tejacu, Goicea, Buzatu, Baboia, Baldal, pentru punerea în siguranță a lucrărilor din administrarea S.G.A Dolj, corectarea malurilor erodate şi asigurarea tranzitării viiturilor. Având în vedere prognozele meteorologice care alternează perioada de încălzire cu perioada de răcire, S.G.A Dolj a transmis către toate primăriile din județ adrese prin care se solicită luarea măsurilor necesare pentru gestionarea unor eventuale situații de urgență. /Craiova forum, http://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/actiune-de-igienizare-pe-cursurile-raurilor.html

ABA Jiu: Au început acțiunile de igienizare pe râurile din DoljAdministrația Bazinală de Apă Jiu, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj execută pe cursurile de apă în acest an, din surse proprii, lucrări în vederea asigurării secțiunii de scurgere la ape mari, consolidări de maluri cu piatră brută, care au rolul de a diminua riscul unor eventuale inundații, protejând populația şi bunurile materiale.Toate aceste lucrări sunt cuprinse în Planul Tehnic pe anul 2016.Se vor executa lucrări mecanizate pe cursurile de apă: Jiu, Horezu, Vlasca, Geamartalui, Tejacu, Goicea, Buzatu, Baboia, Baldal. Prin realizarea acestor proiecte se urmăreşte

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

15.02.2016

punerea în siguranță a lucrărilor din administrarea S.G.A Dolj, corectarea malurilor erodate şi asigurarea tranzitării viiturilor.Pentru a preveni posibile inundații, de la începutul acestui an au fost executate sau sunt în derulare acțiuni de igienizare şi defrişare manuală şi mecanică pe cursurile de apă din bazinul hidrografic. Având în vedere prognozele meteorologice care alternează perioada de încălzire cu perioada de răcire, S.G.A Dolj a transmis către toate primăriile din județ adrese prin care se solicită luarea măsurilor necesare pentru gestionarea unor eventuale situații de urgență. Dintre aceste măsuri ce le revin primăriilor amintim: asigurarea scurgerii apelor mari pe cursurile de apă permanente şi nepermanente în localități, realizarea şi întreținerea şanțurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos existent pe cursul formațiunilor torențiale din zona localităților, a rumeguşului şi a deşeurilor menajere de pe malurile cursurilor de apă şi, în special, în zona podurilor şi podețelor, constituirea şi existența unui stoc minim de material şi mijloace de apărare împotriva inundațiilor şi instruirea membrilor Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență. /Oltenasul, http://www.oltenasul.ro/aba-jiu-au-inceput-actiunile-de-igienizare-pe-raurile-din-dolj/

Au început acțiunile de igienizare pe râurile din DoljAdministrația Bazinală de Apă Jiu, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj execută pe cursurile de apă în acest an, din surse proprii, lucrări în vederea asigurării secțiunii de scurgere la ape mari, consolidări de maluri cu piatră brută, care au rolul de a diminua riscul unor eventuale inundații, protejând populația şi bunurile materiale.Toate aceste lucrări sunt cuprinse în Planul Tehnic pe anul 2016.Se vor executa lucrări mecanizate pe cursurile de apă: Jiu, Horezu, Vlasca, Geamartalui, Tejacu, Goicea, Buzatu, Baboia, Baldal. Prin realizarea acestor proiecte se urmăreşte punerea în siguranță a lucrărilor din administrarea S.G.A Dolj, corectarea malurilor erodate şi asigurarea tranzitării viiturilor. Pentru a preveni posibile inundații, de la începutul acestui an au fost executate sau sunt în derulare acțiuni de igienizare şi defrişare manuală şi mecanică pe cursurile de apă din bazinul hidrografic.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

15.02.2016

Având în vedere prognozele meteorologice care alternează perioada de încălzire cu perioada de răcire, S.G.A Dolj a transmis către toate primăriile din județ adrese prin care se solicită luarea măsurilor necesare pentru gestionarea unor eventuale situații de urgență. Dintre aceste măsuri ce le revin primăriilor amintim: asigurarea scurgerii apelor mari pe cursurile de apă permanente şi nepermanente în localități, realizarea şi întreținerea şanțurilor şi rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos existent pe cursul formațiunilor torențiale din zona localităților, a rumeguşului şi a deşeurilor menajere de pe malurile cursurilor de apă şi, în special, în zona podurilor şi podețelor, constituirea şi existența unui stoc minim de material şi mijloace de apărare împotriva inundațiilor şi instruirea membrilor Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență. /Jurnalul Olteniei, http://www.jurnalulolteniei.ro/vizualizare/au-inceput-actiunile-de-igienizare-pe-raurile-din-dolj-126170

Teme similareComuna Crasna, modernizată cu fonduri europeneInfrastructura comunei Crasna se modernizează de la an la an cu fonduri europene. Autorităţile locale au reuşit să implementeze, în ultimii ani, aproximativ 10 proiecte cu finanţare externă. Fondurile atrase au fost folosite la asfaltări de drumuri, aducţiuni de apă, canalizare, staţie de epurare şi dotări cu utilaje. În acest an, urmează să se modernizeze şi centrul cultural a comunei.Primăria Crasna a reuşit să atragă fonduri europene de milioane de euro. În perioada 2004-2015 actualul primar, Aurel Vamvu, a reuşit finalizarea a şapte proiecte importante pentru comunitate. „Toate realizările comunei Crasna au fost făcute cu fonduri europene. De când am preluat primăria şi până în acest an, am reuşit să finalizăm şapte proiecte: aducţiune apă potabilă în satele Aniniş Deal şi Aniniş Vale; gestionarea deşeurilor manajere- program PHARE în valoare de 6 milioane de euro, program accesat împreună cu alte 8 primării; modernizarea drumului forestier Cărpiniş 1 şi Cărpiniş 2, investiţie de un milion de euro; program integrat asfaltare, aducţiune apă, canalizare şi dotări centru cultural, proiect în valoare de 2,5 milioane de euro; construire centru de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

15.02.2016

informare turistică, proiect de circa 100.000 de euro; modernizare drum forestier Valea Sunătoarei şi Valea Aninişului, proiect de 1,5 milioane de euro; construire staţie tratare apă pentru aducţiunea de apă Buzeşti-Dumbrăveni, proiect de 100.000 de euro, finanţare obţinută prin GAL; precum şi dotări ale Serviciului Utilităţi Publice cu tractor 4x4 multifuncţional, generator şi toate aparatele pentru sudare prin fuziune a ţevilor de apă”, a declarat Aurel Vamvu, primarul comunei Crasna. Şi în acest an, pe raza comunei Crasna vor fi demarate noi investiţii pe fonduri europene. „Vom demara un proiect de asfaltare drumuri de un milion de euro, Drumul Vicinal 16 şi Drumul Sătesc 37. De asemenea, un alt proiect vizează modernizarea centrului cultural din Crasna, investiţia ridicându-se la peste 300 de mii de euro”, a mai precizat primarul Vamvu. /Pandurul

Investiţiile în comuna Drăguțești continuă și în 2016Autoritățile locale din Drăguțeşti şi-au făcut planul de bătaie pentru anul în curs în ceea ce priveşte investițiile la nivel de comună. Reprezentanții primăriei spun că prioritară este continuarea proiectelor demarate anul trecut, respectiv realizarea rețelei de canalizare în satul Drăguțeşti, alimentarea cu gaze naturale a două sate, dar şi asfaltarea unor drumuri din satul Urecheşti. Primarul Gheorghe Butan a explicat că, în funcție de sumele ce vor fi repartizate anul acesta la bugetul local, va demara şi alte investiții pentru comunitate.Bugetul alocat anul acesta comunei Drăguțeşti din sumele de la bugetul de stat este mai mic decât cel din 2015, spun autoritățile locale. Chiar şi aşa, investițiile la nivel de comună vor continua. Prioritate vor avea proiectele deja începute, spune primarul comunei. "Și la Drăguțeşti, la fel ca în mai toate comunele din județul Gorj, bugetul repartizat din sume defalcate din TVA e la aproximativ jumătate față de valoarea bugetului de anul trecut. Este o situație destul de ingrată pentru faptul că nu se pot face mari lucruri, dar sperăm că vor veni rectificări. Vom încerca în limita posibilităților, în limita bugetului, să continuăm lucrările pe care le avem în derulare. Este vorba de canalizarea satului Drăguțeşti care sperăm să o finalizăm, şi o prioritate destul de mare este introducerea de gaze naturale în satul Iaşi, satul Nou Iaşi. Cele două sate sunt sate strămutate din bazinul carbonifer Rovinari, neavând posibilități nici de depozitarea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

15.02.2016

cărbunelui şi lemnului, şi nici posibilități materiale pentru desfăşurarea de activități de colectare şi depozitare. Solicitări de la cetățeni sunt foarte multe. Sunt multe de făcut, încercăm să le abordăm pe toate", a declarat Gheorghe Butan, primarul comunei Drăguțeşti. Autoritățile spun că au demarat deja procedurile pentru introducerea de gaze naturale în cele două sate, discuțiile fiind purtate cu societatea Distrigaz, ai cărei reprezentanți sunt aşteptați la Drăguțeşti săptămâna viitoare. O parte din investiție va fi finanțată de operator, iar cealaltă parte de primărie, din bugetul local. În ceea ce priveşte rețeaua de canalizare, satul Drăguțeşti este primul de la nivelul comunei care beneficiază de o astfel de investiție. Acest proiect este finanțat din fonduri guvernamentale.Reţeaua de apă din Urechești va fi recepţionată Anul acesta vor continua şi lucrările de asfaltare a şoselelor din satul Urecheşti. Proiectul este finanțat din fonduri guvernamentale şi nu cuprinde toate drumurile din acest sat, însă, autoritățile spun că vor încerca să le asfalteze pe toate, chiar şi cu fonduri de la bugetul local. Autoritățile anunță că a fost finalizată investiția privind alimentarea cu apă a tuturor gospodăriilor din acest sat. "Avem în derulare asfaltări de drumuri în satul Urecheşti. Lucrările vor fi demarate în primăvară. Mai sunt nişte ulițe care nu au fost prinse în proiect şi urmează să facem studiile şi pentru acestea. Vom aloca sumele necesare şi din bugetul local, în limita posibilităților. Luni avem şi recepția lucrărilor de alimentare cu apă a satului. Apă există în toate satele comunei, urmează să mergem pe alocări de fonduri din comunitatea europeană pentru întocmire de proiecte pentru canalizare în toate satele existente. În Tâlveşti, Cârbeşti, Urecheşti", a mai spus primarul comunei Drăguțeşti. /Pandurul – Actualitate

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIȘURI

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

15.02.2016

Teme ABAAtenţie la canale şi rigole! Se anunță noi precipitații în următoarele zileAdministrația Bazinală de Apă Crişuri atenționează atât autoritățile locale cât şi cetățenii să curețe şanțurile şi rigolele pentru a asigura scurgerea apelor pluviale întrucât în următoarele zile se anuță din nou precipitații. „În ultimele zile cele mai semnificative precipitații sau înregistrat la Poiana, 65l/mp, la Vadu Crişului 63l/mp, la Moneasa 62 l/mp şi la Budureasa 50l/mp. La ora actuală debitele sunt variabile, însă atenția noastră se îndreaptă în mode special către lucrările mici de tip canale, şanțuri, rigole dar care ajută foarte mult la tranzitarea apelor pluviale. Este foarte importan ca, atât primăriile, cât şi cetățenii să conştientizeze necesitatea acțiunilor preventive pentru a evita, pe cât posibil, eventuale revărsări”, a declarat Dorel Dume, directorul ABA Crişuri. Conform legislației în vigoare, primăriile trebuie să organizeze periodic acțiuni pentru îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albiile cursurilor de apă, de pe formațiunile torențiale şi mai ales din secțiunile de scurgere de la poduri şi podețe. Toate aceste responsabilități sunt foarte bine sintetizate în Manualul Primarului, document care prezintă măsurile preventive, operative şi de reabilitare în situații de inundații.În perioada următoare, reprezentanții ABA Crişuri vor asigura monitorizarea permanentă a lucrărilor de apărare pentru a asigura tranzitarea debitelor suplimentare şi vor verifica în teren modul în care consiliile locale au îndeplinit sarcinile trasate. /Jurnal Bihorean, http://www.bihon.ro/atentie-la-canale-si-rigole-se-anunta-noi-precipitatii-in-urmatoarele-zile/1616370

Dacă miroase a ploaie, ABA „Crișuri” cere canale și rigole curățateCum meteorologii anunță din nou precipitații consistente, Administrația Bazinală de Apă (ABA) „Crişuri” cere autorităților locale să ia în serios chestiunea rigolelor şi canalelor. Deja au fost ploi serioase în zona de munte. „În ultimele 24 de ore cele mai semnificative precipitații s-au înregistrat la Poiana, 65 l/mp, la Vadu Crişului 63 l/mp, la Moneasa 62 l/mp şi la Budureasa 50l/mp”, spune şeful ABA, Dorel Dume. Acesta spune că debitele

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

15.02.2016

apelor sunt variabile. „Este foarte important ca, atât primăriile, cât şi cetățenii să conştientizeze necesitatea acțiunilor preventive pentru a evita, pe cât posibil, eventuale revărsări”, precizează directorul executiv al ABA. De ştiut că, potrivit legislației, primăriile trebuie sa organizeze periodic acțiuni pentru îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albiile cursurilor de apă, de pe formațiunile torențiale şi mai ales din secțiunile de scurgere de la poduri şi podețe. /Bihor Stiri, http://bihorstiri.ro/daca-miroase-a-ploaie-aba-crisuri-cere-canale-si-rigole-curatate

ABA Crișuri avertizează: Curățați șanțurile și rigolele, ca să evitați inundațiileÎntrucât precipitațiile din ultima perioadă au făcut ca râurile să aibă debite mai mari, iar prognoza meteo arată că mai urmează zile cu ploi, Administrația Bazinală de Apă Crişuri le cere primăriilor şi bihorenilor să curețe şanțurile şi rigolele, pentru a se feri de inundații."În ultimele 24 de ore cele mai semnificative precipitații s-au înregistrat la Poiana, 65l/mp, la Vadu Crişului 63l/mp, la Moneasa 62 l/mp şi la Budureasa 50l/mp. Debitele sunt variabile, însă atenția noastră se îndreaptă în mod special către lucrările mici de tip canale, şanțuri, rigole dar care ajută foarte mult la tranzitarea apelor pluviale. Este foarte important ca atât primăriile, cât şi cetățenii să conştientizeze necesitatea acțiunilor preventive pentru a evita, pe cât posibil, eventuale revărsări", a declarat Dorel Dume, director A.B.A. Crişuri. Conform legislației în vigoare, primăriile trebuie să organizeze periodic acțiuni pentru îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albiile cursurilor de apă, de pe formațiunile torențiale şi mai ales din secțiunile de scurgere de la poduri şi podețe. În perioada următoare, reprezentanții A.B.A. Crişuri vor verifica în teren modul în care primăriile s-au achitat de sarcini. /eBihoreanul http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/aba-crisuri-avertizeaza-curatati-santurile-si-rigolele-ca-sa-evitati-inundatiile-125578.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

15.02.2016

Teme ABADeocamdată, risc scăzut de inundații Conform prognozei meteo actuale, în intervalul 13 februarie, ora 08.00 şi 14 februarie, ora 14.00, temporar va ploua în toate regiunile, iar la munte vor fi şi ninsori. Izolat, cantitățile de precipitații vor depăşi 15-20 l/mp. Debitele râurilor sunt în prezent staționare în cea mai mare parte, dar pot creşte, având în vedere precipitațiile anunțate. Formațiunile de gheață vor fi în restrângere, diminuare şi eliminare. La aceast moment, nu există pericol de producere a inundațiilor. Reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Argeş-Vedea atenționează însă autoritățile locale responsabile asupra importanței asigurării condițiilor de scurgere a apelor mari pe cursurile de râuri permanente şi nepermanente de pe raza localităților, a decolmatării şanțurilor şi rigolelor stradale, a secțiunilor de scurgere a podurilor şi podețelor şi a îndepărtării materialului lemnos de pe formațiunile torențiale. Acum, în principalele lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Argeş este stocat un volum de apă de 456,64 milioane metri cubi, reprezentînd 61% din capacitatea de retenție, ne-a informat Ana Maria Dulică, purtător de cuvânt al ABAAV. /Arges Expres, http://www.argesexpres.ro/index.php/fapt-divers/7804-deocamdata-risc-scazut-de-inundatii

Teme similareE OFICIAL! BACTERIA UCIGAȘĂ – REZULTATELE ANALIZELOR LA APĂ ȘI LAPTEÎn urmă cu puțin timp Direcția de Sănătate Publică Argeş a comunicat primele rezultate ale analizelor de la probele recoltate în cazul copiilor din județ cu infecții grave.„În ultimele 4 zile niciun copil din județul Argeş nu a fost transferat la vreo unitate sanitară din Bucureşti cu boală diareică complicată. Restul pacienților prezenți la unitățile sanitare din județul Argeş în ultimele 24 de ore se încadrează în media zilnică, specifică sezonului, diagnosticele fiind variate, caracteristice vârstei.DSP Argeş roagă ca toți medicii din unitățile sanitare din județul Argeş să-şi desfăşoare activitatea cu mare atenție şi calmitate, deoarece prioritatea numărul 1 a noastră, a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

15.02.2016

tuturor, sunt monitorizarea atentă şi intervenția promptă şi cu profesionalism pentru toate cazurile medicale.Din probe recoltate de DSP Argeş de la domiciliul copiilor internați în Bucureşti de la Spitalul de Pediatrie Piteşti, din alimente şi apa din rețea şi îmbuteliată care au fost folosite la prepararea hranei pentru copii înainte de apariția simptomatologiei, rezultă următoarele:-probe de apă: Spitalul de Pediatrie Piteşti – bloc alimentar – apa e potabilă-apă rețea Piteşti recoltată de la domiciliul copiilor din cartierul Exercițiu, cartierul Tudor Vladimirescu şi de pe strada Bradului – apa e potabilă-apă gospodărie particulară Topoloveni – apa e potabilă-apă rețea Ștefăneşti, domiciliu copil din Ștefăneşti – apa e potabilă-apă sursă proprie gospodărie particulară Mărăcineni – apa e nepotabilă (din declarațiile părinților, este folosită numai pentru prepararea supelor)-apă minerală necarbogazoasă recoltată din SC Lidl şi Kaufland – apa e potabilă-izvor public Ștefăneşti – drum Gogoieşti Punct Vlada – apa e nepotabilă (tatăl afirmă ca nu a folosit niciodată această apă pentru copil, contrar declarațiilor din ancheta epidemiologică)-probele de lapte praf recoltate din farmacii – corespund standardelor în vigoare-microaeroflora şi suprafețe Spitalul de Pediatrie Piteşti – se încadrează în limite normale. Următoarele rezultate vor fi furnizate în zilele următoare.”, precizează DSP Argeş. (Foto Arhivă: evz.ro) /Epitesti.ro, http://epitesti.ro/stiri/sanatate/e-oficial-bacteria-ucigasa-rezultatele-analizelor-la-apa-si-lapte/

Teme de mediuMinisterul Mediului nu a găsit nicio soluție pentru taxa pe ambalaje. România, la un pas de procedura de infringement, riscând o amendă de 200.000 de euro pe zi

Federația Patronală Română din Industria Alimentară, Romalimenta, atenționează, că, pe lângă posibilele majorări ale prețurilor pentru alimente, cauzate de taxa de 2 lei pe

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

15.02.2016

kilogram aplicată ambalajelor, România riscă să intre şi în procedura de infringement, dacă nu îşi atinge țintele de reciclare. Ministerul Mediului va impune operatorilor din industria alimentară, începând cu 25 ianuarie, o taxă de mediu mai mare, după ce Organizațiile de Transfer de Responsabilitate (OTR) au eşuat în a-şi îndeplini obiectivele asumate de reciclare a ambalajelor din acest sector. Federația Romalimenta solicită autorităților statului abrogarea plății contribuției pentru lunile noiembrie – decembrie 2015, în cazul operatorilor alimentari care au avut contracte valide cu operatorii de transfer de responsabilitate. De asemenea, Romalimenta susține regândirea cuantumului contribuției, pe baza unor criterii financiare şi obiective, astfel încât să devină rezonabilă, echitabilă şi nediscriminatorie.Plata contribuţiei va însemna mărirea costurilor și implicit preţului alimentelor“În lipsa acestor măsuri, plata contribuției va însemna mărirea costurilor şi implicit prețului alimentelor noastre, scumpirile putând ajunge în cazul unor categorii (apă minerală, conserve, fructe, legume, lapte) şi la 30% față de nivelul actual. Ceea ce este la fel de grav, dacă nu ieşim din blocaj este că România va rămâne departe de ținta de reciclare, adică infringement, adică o amendă de 200.000 de euro pe zi. Populația va fi cea care va achita ambele note de plată”, se precizează în comunicatul Romaliamenta. Pe de altă parte, industria alimentară ar putea consemna noi insolvențe şi falimente, precum şi o scădere a competivității față de producătorii externi. Federația Pro Agro solicită şi ea modificarea cuantumului suprataxei de 2 lei stabilite, în contextul în care Ungaria are o taxă de 0,27 lei. Invitați la o discuție cu autoritățile, producatorii din industria agro-alimentară nu au ajuns la nicio înțelegere cu Ministerul Mediului. /Fermierul argesean, http://fermierulargesean.ro/ministerul-mediului-nu-a-gasit-nicio-solutie-pentru-taxa-pe-ambalaje-romania-la-un-pas-de-procedura-de-infringement-riscand-o-amenda-de-200-000-de-euro-pe-zi/

EXCLUSIVITATE! PĂSTORITUL ȘI TURISMUL ÎN ZONELE LEREȘTI-VOINA ȘI IEZER PĂPUȘA AR PUTEA FI INTERZISE200 de vânători împotriva lui Istrătescu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

15.02.2016

Contractul ce urmează să fie semnat între AJVPS Argeş şi Fundația Conservation Carpathia reprezentată de cetățeanul german Christoph Promberger, contract prin care se doreşte darea în administrare a două fonduri de vânătoare din Argeş, a creat mari nemulțumiri. Vânătorii din Câmpulung, aproximativ 200 la număr care se ocupă de respectivele fonduri ce urmează să fie preluate de Fundație, susțin că nici nu se pune problema de turism ecologic, aşa după cum se prevede în contract. După spusele reprezentanților acestora, se doreşte anihilarea oieritului şi păstoritului, a comerțului de brânzeturi şi lactate din zonă.Acces blocat către Voina și Iezer Păpușa Clubul vânătorilor din Câmpulung Muscel, care reprezintă o sucursală a AJVPS Argeş, a fost reprezentat în redacția noastră de Victor Bână, Gheorghe Enache şi Gheorghe Stuparu. Oamenii au venit să îşi exprime punctul de vedere referitor la această înțelegere făcută între AJVPS Argeş şi Fundația Conservation Carpathia. Nemulțumirea lor cea mare a plecat de la faptul că nu s-a discutat şi cu ei atunci când de la vârful AJVPS Argeş s-a decis darea în grijă a fondurilor de vânătoare Râul Târgului şi Stoeneşti către FCC, mai ales că de respectivele fonduri se ocupă chiar ei. „Din cauza noastră nu s-a semnat contractul până acum. Noi nu vrem ca pământul nostru românesc, să ne fie luat. Și vă spun asta întrucât neamțul şi-a pus deja bariere şi paznici la intrarea pe văi, către terenurile de vânătoare şi golurile alpine. Și vorbesc aici despre Lereşti – Voina şi la Portăreasa, spre Iezer Păpuşa. Se blochează accesul oricui, chiar şi al turiştilor, către masivul Leaota şi Iezer Păpuşa. Dacă vrei să îți duci copilul la munte, nu mai poți” relatează contrariat Victor Bână. 70.000 euro reprezintă două sau trei

trofee de urs Pentru cei care îşi amintesc, am spus în materialul publicat de noi într-un număr trecut că prin contractul încheiat între AJVPS Argeş şi Fundația Carpathia, aceasta din urmă se angajează să-i plătească celeilalte părți contractuale suma de 70.000 de euro anual, plus TVA. Dacă la început ni s-a părut o sumă mare, se pare că în realitate nu este chiar aşa, fenomenul fiindu-ne explicat de Gheorghe Enache. „Cei 70.000 de euro nu înseamnă mare lucru.Echivalează practic cu două sau trei trofee de urs sau cerb pentru străini. Iar noi avem mai mult de trei străini pe an care vânează aici! Dar de... gestionarul fondului de vânătoare trebuie să se ocupe să aducă vânători... Practic, prin cerb, urs şi mistreț se identifică zona noastră. În Germania, ultimul exemplar de urs a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

15.02.2016

fost împuşcat acum 12 ani cu Garda Națională, pentru că le făcea stricăciuni. Acum ei vin la noi să îl conserve? Haideți să fim serioşi... De ce trebuie să facă AJVPS un contract de cercetare şi studiere a vânatului cu această fundație, când putem să facem noi cu Academia Română de Științe unde să fie solicitate proiecte pe fonduri europene? România are cercetători recunoscuți în domeniul biodiversității iar astfel, banii obținuți ar rămâne în țară”. ”Se dorește să se termine cu păstoritul și cu turismul montan” Și asta nu este tot! Cei trei vânători au mai afirmat că odată semnat contractul, Fundația Conservation Carpathia îşi va impune propriile reguli pe cele două domenii de vânătoare, astfel că nici țipenie de om sau alt animal în afară de vânat, nu va mai călca pe acolo. „Eu vă spun că interesul acestei dări în administrare este cu totul altul. Se doreşte să se termine cu păstoritul şi cu turismul montan. Noi suntem cei care gestionăm vânatul în zonă! Noi cotizăm cu regularitate la Asociație şi tot noi atragem vânătorii. Cel care trebuie să administreze nu face asta! Domnul Istrătescu a luat deciziile de unul singur, fără să se consulte şi cu noi. Pe noi nu ne interesează partea de vânătoare ci ne interesează munții noştri pe care vor să ni-i ia. Dacă această Fundație preia cele două fonduri, Masivul Leaota şi Iezer Păpuşa vor fi afectate. De ce credeți că FCC nu a luat domenii de vânătoare la Căteasca sau Albota? Lucrurile sunt foarte clare! Nu se doreşte decât interzicerea tuturor crescătorilor de animale din zonă de a avea acces la golurile alpine, de a distruge activitatea de vânătoare din zonă...” a mai relatat Victor Bână. Vânătorii din Câmpulung cer explicații despre implicarea FCC Întrucât de opoziția lor nu s-a ținut cont până acum, toți vânătorii din Câmpulung au depus o notificare la AJVPS Argeş prin care cer să li se comunice în scris documentele care le sunt necesare pentru studiere în vederea cunoaşterii şi implicării Fundației Carpathia în bunul mers al Clubului din Câmpulung. Acestea sunt: statutul AJVPS Argeş cu toate modificările aduse, contractele de administrare a celor două fonduri de vânătoare în integritatea lor, hotărârea de înființare a clubului de vânătoare şi pescuit sportiv Câmpulung, contractul de colaborare între AJVPS Argeş şi FCC Braşov, bilanțul cheltuielilor clubului din Câmpulung pe ultimii cinci ani precum şi situația colibei de vânătoare Portăreasa. În situația în care nu vor primi un răspuns mulțumitor, vânătorii de la Câmpulung vor să depună un memoriu şi la Ministerul Mediului. Cum li s-a pus pumnul în gură membrilor din

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

15.02.2016

Asociaţie!! Probabil ca să aibă o mai mare libertate de „mişcare”, adică să nu fie traşi la răspundere, cei din conducerea AJVPS, în frunte cu Constantin Istrătescu au găsit o metodă inedită de a-i reduce la tăcere pe cei care nu se aliniază hotărârilor şefilor. „Noi am mai cerut anumite explicații de la conducerea AJVPS Argeş şi în 2014, iar după asta ni s-a modificat statutul. În 2015 a apărut un statut nou al AJVPS Argeş în care a fost introdusă mențiunea că cine se revoltă sau aduce daune materiale sau morale, sau inițiază şi desfăşoară activități contrare intereselor legitime ale AJVPS Argeş va fi dat afară din Asociație” mai spune Gheorghe Enache. /Obiectiv Argesean, http://www.ziarobiectiv.ro/index.php/actualitate/35799-exclusivitate-pastoritul-si-turismul-in-zonele-leresti-voina-si-iezer-papusa-ar-putea-fi-interzise

Hala cu deșeuri, demolatăChiar dacă societatea Global Eco Center nu a evacuat toate deşeurile periculoase şi nepericuloase rămase pe fosta platformă ARO după incendiul din toamna lui 2013, conducerea firmei Landmark Management a hotărît ca o parte din hala în care Vasile Tofan stoca reziduurile să fie demolată şi valorificată la fier vechi. Acțiunea de demolare a demarat ieri, în baza unor aprobări obținute încă de anul trecut de la Agenția pentru Protecția Mediului şi Primăria Cîmpulung. După incediul produs în octombrie 2013, autoritățile au constatat că pe fosta platformă ARO erau depozitate aproximativ 2.200 de tone de deşeuri periculoase şi 1-400 de tone deşeuri nepericuloase. Potrivit planului aprobat de o comisie interinstituțională, pînă în luna octombrie a anului 2016, Global Eco Center trebuie să evacueze toate deşeurile. Conform documentelor, în trimestrul 2 al anului 2015, societatea trebuia să evacueze 475 de tone de deşeuri periculoase. În urma unui controlul efectuat în august 201,5 s-a constatat că nu au fost evacuate decît 68,9 tone de deşeuri periculoase şi 347,8 tone deşeuri nepericuloase. Avînd în vedere că, pînă în acest moment, nu au fost respectate cantitățile ce trebuia evacuate, este puțin probabil ca termenul stabilit să fie respectat. Asta nu i-a împiedicat însă pe cei de la Landmark Management să demoleze o parte din hala cu deşeuri, cea care a fost distrusă de flăcări. „Referitor la demolarea de la ARO, există o autorizație de demolare parțială, eliberată de Primăria Cîmpulung în 21 august 2015, avînd în spate un Acord de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

15.02.2016

Mediu, de la Agenția pentru Protecția Mediului Argeş, eliberat pe 14 ianuarie 2015. În concluzie, din punct de vedere al documentelor, sînt acoperiți“, ne-a declarat viceprimarul interimar Bogdan David. Da, dar cu deşeurile cum rămîne?! /Curierul zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=75078&Itemid=374

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISATeme ABASeini, Lucrari tergiversate la barajul Seinel

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

15.02.2016

/Glasul Maramuresului,

“Moștenirea” plină de gunoi a Clujului. Someșul, distrus de deșeurile din FloreștiRecent, un clujean a postat pe rețeaua de socializare Facebook o fotografie a Someşului în care erau vizibile şi deşeurile care pluteau pe apă. În răspunsul Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa pentru Vocea Transilvaniei, se precizează faptul că majoritatea deşeurilor de pe râul Someşul Mic sunt antrenate din localitatea Floreşti. Problematica Someşului va fi inclusă în strategia de viitor a Asociaţiei Cluj 2021 în cadrul competiției care vizează Clujul în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.Cine poartă responsabilitatea?Regimul deşeurilor reprezintǎ o problematicǎ deosebit de complexǎ cu implicaţii majore în ceea ce priveşte mediul înconjurǎtor.“Responsabilităţile în domeniul salubrizării şi igienizării cursurilor de apă revin şi altor instituţii cu sarcini ce decurg din Legea Apelor nr. 107, cu modificările şi completările ulterioare şi a OG 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane şi rurale, cu modificările şi completările ulterioare, în speţă administraţiilor publice locale”, se arată în răspunsul Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa, remis Vocea Transilvaniei.Potrivit administrației, instituțiile responsabile au obligaţia, ca pe raza localităților, să asigure măsuri corespunzătoare pentru conservarea şi protecţia mediului, întreţinerea cursurilor de apă şi prevenirea poluării accidentale a mediului sau a surselor şi cursurilor de apă, prin depozitarea necontrolată a deşeurilor de către agenţii economici sau de către cetăţeni.De unde provin deșeurile?

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

15.02.2016

Reprezentanții Administrației Bazinale de Apă precizează faptul că majoritatea deşeurilor de pe râul Someşul Mic sunt antrenate din localitatea Floreşti.“Verificarea stării de igienizare a cursurilor de apă este o activitate cu caracter permanent a instituției noastre, care se execută periodic. Astfel, reprezentanții ABA Someş-Tisa au realizat verificări în cursul anului 2015, în urma cărora au sancționat comuna Floreşti cu amendă contravențională în valoare de 35.000 lei pentru gestionarea necorespunzătoare a regimului deşeurilor, respectiv depozitarea ilegală a acestora în preajma cursurilor de apă”, se menționează în document.Măsuri luate anteriorLa nivelul judeţului Cluj, formaţiile de lucru din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor au acţionat periodic în mai multe zone, degajând, în cursul anului 2015, aproximativ 234 de tone de deşeuri menajere, vegetale şi pet-uri, în special din zonele podurilor, pentru a asigura secţiunile de scurgere a apei.“Depunem eforturi susținute pentru realizarea şi menținerea unor standarde de curățenie adecvate pe cursurile de apă. Pe lângă acțiunile de verificare a modului în care autoritățile publice locale îşi respectă atribuțiile în ceea ce priveşte curățenia în preajma cursurilor de apă, instituția noastră derulează permanent acțiuni proprii de igienizare a cursurilor de apă”, precizează reprezentanții Administrației Bazinale.Necesitatea unei schimbări. În atitudinePentru păstrarea unui mediu curat este nevoie de eforturi commune, de implicare şi de o schimbare de atitudine.“Este nevoie de o schimbare majoră în plan comportamental. Ridicarea nivelului de civilizaţie, a nivelului educaţional şi adoptarea unei atitudini prietenoase, responsabile faţă de acest important factor de mediu reprezintă una din preocupările constante ale instituţiei noastre. Astfel, derulăm sistematic campanii de responsabilizare socială, având ca grupuri țintă, în special copiii şi tinerii, deorece mizăm pe exemplul comportamental pe care aceştia pot să îl ofere”, se mai menționează în document.Spre exemplu, în cadrul campaniei Zilele Someşului, derulate în cursul anului 2015, a fost aleasă o modalitate nonconformistă de a atrage atenția asupra pericolelor poluării apelor şi de a lansa un apel către toţi cetăţenii, operatorii de apă şi agenţii economici,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

15.02.2016

pentru păstrarea apelor curate. Astfel, pe malul Someşului Mic, în zona barajului Mănăştur, a fost amplasată o construcție din pet-uri, reprezentând un peşte, intitulată sugestiv PETştele. Pet-urile folosite la realizarea lucrării de tip Land Art au fost ”culese” de pe malurile Someşului. În plus, cei 70 de copii prezenți au inclus în acest manifest şi mesaje artistice (picturi, imortalizate tot pe flacoane pet).Someșul, în strategia de viitor a Asociaţiei Cluj 2021Someşul reprezintă un punct de interes al Asociaţiei Cluj 2021, fiind inclus în strategia de viitor a Asociaţiei Cluj 2021 în cadrul competiției care vizează Clujul în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Mai précis, alături de Centrul de Artă Contemporană şi castelul de la Gilău, amenajarea Someşului va fi una dintre cele trei proiecte lăsate “moştenire” de Capitala Europeană a Culturii.“O altă moştenire, pe care nu vrem să ne-o asumăm integral dar la care punem umărul, este Someşul. Relaţia cu Someşul în perioada următoare se va schimba, noi forţăm în această perioadă şi încercăm să adunăm ONG-uri pentru a-şi muta centru de greutate de pe centrul oraşului în zona Someşului. E o moştenire directă şi indirectă, pentru că vom vedea în perioada următoare un concurs pentru amenajarea Someşului şi apoi implementare lui”, a precizat Florin Moroşanu, directorul executiv al Asociaţiei Cluj 2021. /Vocea Transilvaniei, http://www.voceatransilvaniei.ro/mostenirea-plina-de-gunoi-a-clujului-somesul-distrusde-deseurile-din-floresti/

Teme similareÎn Maramureş, mineritul s-a închis, problemele au rămasJudețul nostru a avut minerit încă din secolele trecute. Asta deoarece munții care îl înconjoară sunt bogați în metale prețioase şi nu numai. Astfel, industria minieră s-a dezvoltat, ridicând economic zona. După Revoluție însă, această activitate a devenit, brusc, nerentabilă. În aceste condiții, guvernanții au decis, la începutul anilor 2000, că mineritul trebuie să dispară în Maramureş. Șapte ani mai târziu, compania Remin a fost închisă şi mii de mineri au rămas pe drumuri. Din păcate, pe lângă problema socială, a mai rămas şi cea legată de sănătate şi mediu.Poluarea „istorică” a rămas, administrațiile unde a existat activitate minieră luptându-se şi astăzi cu această problemă de mediu. Și

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

15.02.2016

componenta socială este în aceeaşi situație, sute de oameni care au lucrat în domeniu fiind şi acum cazuri sociale.Puțurile de aeraj nesecurizate, un pericol iminent la Baia Sprie Una dintre probleme o reprezintă galeriile de mină sau puțurile de aeraj nesecurizate. Chiar dacă accesul în ele este blocat cu grilaje, hoții de fier le demontează în doar câteva zile de la instalare şi obiectivele rămân un pericol: „În ceea ce priveşte problema minelor închise, deocamdată nu există nicio perspectivă reală din punctul meu de vedere. Politicile guvernamentale slabe nu au reuşit să dea nici măcar acea lege a minelor şi până când ea nu va fi clarificată, cred că avem o problemă de lipsă de asumare a deciziei din partea guvernanților şi nu le fac o vină celor de acum, dar de-a lungul vremii toți au fugit de decizia asta. Strict legat de galeriile de mină din comunitatea noastră, avem probleme la unele dintre ele, în sensul de a asigura paza, mai ales la puțurile de aeraj care sunt un pericol iminent, fără grătare. Nici măcar nu ai cum să le securizezi, pentru că dacă pui un grilaj de fier, ți-l fură într-o săptămână. La mină lucrează 10 oameni care asigură un perimetru de 600 de hectare. Cu atât de puțini oameni, şi dacă ar fugi ca iepurii, tot nu ar putea să păzească toate obiectivele. Cei avizați ştiu ce pericol reprezintă treaba asta, cei neavizați nici măcar nu ajung în zonele acelea, că sunt destul de greu accesibile. Ne-a ferit Dumnezeu până acum că n-am avut probleme, dar asta nu înseamnă că nu am putea avea”, a declarat Dorin Paşca, primarul oraşului Baia Sprie.Galeriile, inundate aproape în totalitate Și galeriile reprezintă o problemă. Ele sunt inundate aproape în totalitate, astfel că apele de mină se pot revărsa oricând în mediul înconjurător, poluând şi mai mult: „Cu apele de mină deocamdată nu sunt probleme. Totuşi, galeriile sunt inundate până la niveluri destul de mari, undeva pe la orizontul 12-13 cred că sunt acum la Baia Sprie. Șuiorul, fiind peste nivel, nu se inundă. Ne-a ieşit de două ori apa din tunel şi a creat probleme mari de mediu. Cei de la Remin lucrează la această problemă”, a explicat primarul din Baia Sprie.Problema socială există şi acum După disponibilizări, unii mineri au fost norocoşi şi s-au pensionat. Alții au participat la cursuri de reconversie profesională şi s-au angajat în alte domenii, fie în țară, fie afară. O parte dintre ei însă au ajuns cazuri sociale şi nu se întrevăd zile mai bune pentru ei. „Problema socială încă există. Fericiți sunt cei care s-au putut pensiona. Alții au reuşit să treacă prin etapa de reconversie, găsindu-şi locuri de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

15.02.2016

muncă aici sau în străinătate. Însă unii s-au pierdut pe drum şi avem probleme sociale destul de mari, cu mulți mineri care n-au reuşit să se mai integreze social şi economic. Momentan, le putem gestiona, dar cred că ne apropiem de zile cu probleme serioase din acest punct de vedere, pentru că mediul economic este departe de a-şi fi revenit în aşa măsură încât să acopere pierderea mineritului. Poate în 20 de ani de acum înainte”, a precizat Dorin Paşca.La Cavnic, clădirile în paragină stau să cadă O altă problemă, înregistrată la Cavnic, este legată de clădirile abandonate ce aparțin companiei Remin şi care au rămas în paragină, unele reprezentând pericol de prăbuşire. „La noi, în Cavnic, după închiderea mineritului, au rămas foarte multe clădiri abandonate sau în stadiu avansat de degradare. A existat o licitație făcută de Ministerul Economiei prin care să se ecologizeze toate perimetrele miniere şi să ne dea înapoi la primărie terenurile. Nu înțeleg ce s-a întâmplat acolo, că în momentul licitației au fost trecute toate clădirile din Cavnic, dar, ulterior, şapte clădiri s-au dărâmat şi restul au rămas în picioare. Deşi erau fonduri alocate pentru demolarea lor şi era proiectul câştigat, nu s-a emis ordin de începere a lucrărilor de către Remin. Nu cunosc motivul, dar un lucru pot să spun: astăzi este o situație critică, din cauză că aceste clădiri sunt în paragină şi există riscul oricând ca un copil sau un adult să devină victima acestor clădiri şubrede. Mai mult, noi, primăria, nu vom avea niciodată posibilitatea să le demolăm dacă rămân în proprietatea noastră, întrucât sunt costuri foarte mari. În aceste condiții, cred că cea mai bună soluție pentru companie este să renunțe la aceste imobile şi să le demoleze. A fost o comisie de la Ministerul Economiei anul trecut aici pentru a recepționa anumite lucrări, dar noi, primăria, ne-am opus, pentru că atâta timp cât nu sunt respectate contractele şi condițiile de lucru, nu am semnat nimic. Deci s-a amânat şi nu mai ştiu ce s-a întâmplat ulterior”, a declarat Vladimir Petruț, primarul oraşului Cavnic.Unele mine ar conține şi uraniu Primarul din Cavnic a mai explicat faptul că inundarea galeriilor putea fi evitată şi în acest fel să dispară şi o problemă de mediu. Aceasta, în condițiile în care o mină ar conține şi metal radioactiv, conform spuselor primarului. „În documente, galeriile de mine apar că-s închise şi securizate. Ce am constatat la fața locului, ce se vede şi cu ochiul liber, e că s-au cimentat gurile de mină. Nu ştiu dacă este

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

15.02.2016

bine sau nu, pentru că nu sunt specialist. Deocamdată nu am avut poluare care să afecteze oraşul Cavnic direct sau indirect. Dar au fost discuții că apa de mină de la noi se duce pe tunel până la Baia Sprie. Personal, cred că a fost cea mai mare greşeală, pentru că, în momentul în care s-a oprit mineritul, pompele nu trebuiau oprite. Deci ar fi trebuit să rămână două, trei persoane care să le opereze şi să pompeze apele de mină. Aşa s-au inundat galeriile. Stație de tratare a apei nu există şi tot ce iese din galerii curge liber în pâraie. Ţinând cont că în subteran nu mai există activitate, nu poți spune că apa vine foarte poluată, decât cu resturile de metale rămase, însă ea trece prin mai multe straturi, despre care nu ştii ce conțin. Nu pot să mă pronunț, dar au fost de la Garda de Mediu şi au luat probe. Ce ştiu eu de la minerii vechi din zonă este faptul că oraşul Cavnic este ciuruit de galerii pe dedesubt. Mai mult, cu toții ştim că mina Roata are uraniu şi este foarte important unde se revarsă apa din această galerie. Nu s-a confirmat oficial că acolo este uraniu, însă neoficial ştim cu toții. O mare parte dintre oamenii din oraş, care au lucrat acolo, sunt afectați. Nu ştiu ce să spun, dacă a fost sau nu bine că a existat minerit la noi. Economic, a fost un avantaj, dar dacă mă uit la cei care au lucrat acolo, din punct de vedere al sănătății oamenilor şi al problemelor rămase în urmă, nu a fost bine. În Cavnic, am avut înregistrate în anul trecut 101 decese la 5.000 de locuitori, adică 2% din populație, ceea ce reprezintă, din punctul meu de vedere, foarte mult! Mai grav este că aceste cazuri nu s-au înregistrat la oameni în vârstă, de 70-80 de ani, ci la persoane până în 50 şi ceva de ani şi o bună parte dintre ei au lucrat în minerit!”, a spus Vladimir Petruț, primarul oraşului Cavnic.Apele de mină sunt doar neutralizate pentru aciditate Evacuarea apelor din galerii este un subiect delicat, în condițiile în care aceasta este tratată doar pentru a neutraliza aciditatea ei, nu şi pentru a filtra metalele grele care vin odată cu ea: „La ora actuală, minele din Maramureş sunt în conservare, activitate finanțată de Ministerul Economiei prin societatea Conversmin. Aceasta înseamnă evacuare de ape, menținerea patrimoniului, mai ales la minele care într-un viitor apropiat s-ar putea să prezinte un interes pentru potențiali investitori, în ideea punerii în aplicare a planului de reorganizare a companiei Remin. De asemenea, se face neutralizarea apelor de mină, însă acestea nu au cum să fie şi filtrate, pentru că în asemenea situații poți neutraliza cu var din punct de vedere al acidității, dar din

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

15.02.2016

perspectiva metalelor grele nu ai cum, în sistemul actual, să rezolvi apa pentru a nu polua mediul înconjurător. Pentru asta ar fi necesare stații performante, care sunt foarte scumpe. Cât despre existența unor metale radioactive, pot să spun că în orice zăcământ sunt şi alte metale decât cele majoritare: cupru, plumb, zinc sau, în unele zone, minereu aurifer, dar pe lângă toate astea, se mai găsesc wolfram şi probabil cantități infime de uraniu, însă nu în aşa măsură să poată fi considerat că pot fi exploatate sau că acel uraniu ar putea fi dăunător pentru viața locuitorilor. Cantitatea de uraniu se găseşte în limita fondului natural. Știu şi eu de pe vremea în care am lucrat la noi în mină, când se făceau lucrările de deschidere a unor noi zăcăminte, exista suspiciunea că ar putea fi şi uraniu şi aveam detectoare, dar niciodată nu s-a constatat existența uraniului în afara limitelor permise de legislația în vigoare”, ne-a precizat Ștefan Petricean, preşedintele confederației Meridian, filiala Maramureş.Siliciul, principala cauză a bolilor minerilor Una dintre principalele cauze clare ale îmbolnăvirii minerilor a fost siliciul existent în minele de la noi. Astfel, odată pătruns în organism, acesta produce silicoza, o boală a plămânilor. „Poveşti sunt multe, dar nu am auzit niciodată de aşa ceva, de prezența uraniului acolo, că nu-i de unde. Sigur, o mină de minereu nu se poate compara cu una de cărbune. Chiar dacă acesta pare mai murdar în primă fază, nu este atât de dăunător ca şi praful de siliciu care poate produce renumita silicoză, o boală care a dus la atâtea morți, mai ales la începuturi, pentru că se folosea perforajul uscat şi nu cel umed. După ce s-a trecut la această metodă, de a folosi şi apa la locul de muncă, a mai scăzut mortalitatea dură din această cauză, dar lucrând în mină 20 de ani ieşi cu silicoză la pensie. Dar de la această discuție şi până la uraniu şi iradieri este cale lungă şi nu se poate vorbi pentru că nu s-a pus niciodată problema în niciunul din sectoarele Cavnicului despre aşa ceva”, ne-a declarat Ovidiu Gâlcă, directorul companiei Remin.Dr. Liliana Daniela Cupşa, medic de familie în Cavnic: „Am mineri pe listă. În general, ei au probleme respiratorii, boli datorate substanțelor cu care au lucrat, au silicoză, bronşită cronică obstructivă. Pe urmă sunt doamnele care au lucrat pe la diverse sectoare din mină. Ele sunt cu reumatism, din cauză că au lucrat în apă, în frig. Cât despre iradieri, analize nu s-au făcut, că nu a fost cazul. De asemenea, nu sunt nici demonstrate diagnostice care să confirme, deci nu pot afirma aşa ceva. Nici la alți

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

15.02.2016

colegi nu am auzit să aibă pacienți cu probleme de acest gen”.La începutul anului 1990, în mineritul din Maramureş lucrau circa 27.000 de oameni. În 2002, din aceştia au mai rămas 12.000, pentru ca în prezent să mai asigure securitatea perimetrelor miniere puțin peste 100 de persoane. Dacă Remin va intra în lichidare, atunci inclusiv acestea îşi vor pierde locul de muncă. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/2016/02/13/in-maramures-mineritul-s-a-inchis-problemele-au-ramas/

DSP Sălaj subliniază că apa de la robinet e bună de băutDirecția de Sănătate Publică Sălaj ține să sublinieze printr-o adresă că apa potabilă furnizată în sistem centralizat este proprie consumului, conform legilor în vigoare, după ce ziarul nostru a publicat în ediția de joi (11 februarie) articolul “Boală curată din apă chioară”. În acest articol ziarul nostru a redat informațiile puse la dispoziție de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, din care reiese că, în 2011, au existat 3.082 de cazuri de sălăjeni îmbolnăviți din cauza deşeurilor care ajung în apă (1.295 de cazuri fiind în Zalău). Subliniem şi noi că articolul nu spune nicăieri că îmbolnăvirile au avut drept cauză consumul de apă furnizată în sistem centralizat, ci consumului de apă contaminată. Mai mult, însă, DSP Sălaj contestă chiar datele din raportul ANPM şi spune că acestea nu sunt adevărate, întrucât nu se regăsesc în rapoartele privind starea de sănătate a populației din Județul Sălaj. Ziarul nostru ține să se delimiteze de orice neînțelegeri privitoare la datele despre sănătatea publică dintre ANPM şi DSP şi publicăm textul adresei DSP aşa cum ne-a fost transmisă.Precizarea făcută de DSP Sălaj“Conform Legii Nr. 458 din 8 iulie 2002 privind calitatea apei potabile, monitorizarea calității apei potabile se asigură de către producător, distribuitor - Compania De Apă Someş SA Sucursala Zalău şi de către autoritatea de sănătate publică județeană respectiv DSP Sălaj care asigură supravegherea şi controlul monitorizării calității apei potabile în scopul verificării faptului că apa distribuită consumatorului se conformează la cerințele de calitate şi nu creează riscuri pentru sănătatea publică.Analizele efectuate în cadrul monitorizării dovedesc că apa distribuită populației îndeplineşte condițiile de potabilitate conform normelor în vigoare, fapt ce

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

15.02.2016

reiese atât din analizele efectuate de producător cât şi din analizele efectuate de DSP în cadrul monitorizării de audit al calității apei potabile.În legătură cu apa din fântânile arteziene DSP Sălaj analizează anual calitatea apei şi informează populația că aceasta este necorespunzătoare doar din punct de vedere chimic - concentrația de amoniu este mult depăşită datorită structurii solului. Nu s-au depistat neconformități microbiologice.În județul Sălaj în ultimii 10 ani nu s-au înregistrat îmbolnăviri datorate apei potabile furnizate în sistem centralizat.Numărul de cazuri de îmbolnăviri precizate în articolul d-voastră nu este real, nu se regăseşte în rapoartele privind starea de sănătate a populației din Județul Sălaj.Nu există există legături directe de cauzalitate între patologiile înregistrate în judet şi calitatea apei distribuită populației în sistem centralizat.Apa de la robinet îndeplineşte toate cerințele de calitate şi nu creează riscuri pentru sănătatea publică.” /Graiul Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/dsp-slaj-subliniaz-c-apa-de-la-robinet-e-bun-de-but-a-49114

Comuna Crişeni işi tratează marii investitorii ca pe sclaviPe strada marilor intreprinderi care aduc bani grei comunei este mizerie şi beznăDespre ce face Primăria comunei Crişeni, mai bine zis ce nu face, nu poți afla mai nimic, pentru că nu şi-a mai actualizat site-ul de cinci ani. Ce atâta transparență?! Am încercat să aflăm care este bugetul comunei pe anul 2016, dar n-a fost chip. Primarul interimar Vasile Bogdan n-a fost de găsit nici joi, nici vineri. Telefonul lui, ca de altfel şi cel din primărie, a țârâit de fiecare dată în gol. Nici la e-mail-ul trimis n-am primit răspuns. Ni se confirmă în schimb din informațiile de la Consiliul Județean Sălaj că Crişeni este una dintre cele mai bogate comune din județ. Și asta datorită marilor întreprinderi industriale care s-au aşezat pe teritoriul său, vreo 15 la număr, plus societățile comerciale “de buzunar”, contribuabili cu până la 9 angajați. Foarte mulți întreprinzători au deschis aici afaceri având în vedere proximitatea de Zalău. Practic, nici nu ajungi în gara din Zalău şi intri în Crişeni. Toate aceste întreprinderi pompează anual în bugetul primăriei sute de milioane de lei. Din taxe şi impozite administrația locală ar fi putut face ca această comună să arate “bibelou”. Dar slaba gospodărire, nepriceperea edililor, lipsa

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

15.02.2016

unei viziuni coerente, au făcut din comuna Crişeni o aşezare ştearsă, născătoare de conflicte între administrația locală şi antreprenorii de pe care trage foloasele.Discutam zilele trecute cu consilierul județean Dan Cherecheş, managerul SC West Co Impex SRL, despre condițiile create de administrația locală firmelor care îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei. “E dezastru. Drumul către firma noastră şi către Traven şi Diesel Service este din pământ, situat zice-se, pe strada Pricipală nr.1. Când plouă, drumul devine aproape impracticabil. Am aruncat noi nişte piatră pe carosabil, dar a intrat în pământ. Apă nu avem şi nici canalizare. Apelurile la administrația locală au rămas fără rezultat. Sunt nişte leneşi cu toții, nu fac nimic pentru noi, se mulțumesc că-şi iau salariile din banii noştri şi nu mişcă un deget. Dacă o țin tot aşa am de gând să mut firma în altă localitate”, ne spune mâhnit consilierul județean.De multă vreme se plâng patronii mai multor firme importante pentru bugetul comunei Crişeni, firme situate pe strada Abatorului, de fața întunecată a acestei zone. Aici îşi desfăşoară activitate sute de muncitori, angajați ai şapte unități economice importante pentru economia județului, precum Comfrig, Universal, Murata Impex, Hacoda, Ghimar, Perena Prod, Agro Prod Asos, întreprinderi care aduc saci de bani într-un an la bugetul primărie. Bunăoară, numai impozit după clădiri, firma Comfrig plăteşte anual 40.000 de lei. Și n-ar fi un capăt de lume, dacă administrația locală ar asigura minimile condiții de desfăşurare a activității. Ei bine, strada nu are nici o sursă de iluminat pe timp de noapte. Asta în timp ce pe dealul Gârceiului sunt în jur de 12 neoane, spun sătenii, pe care le-a pus primarul destitiut Maior Andrei ca să-i lumineze calea spre satul natal. La marginea carosabilului sunt multe şi imense gropi. Și asfaltul a început să “putrezească”. Nopatea, haite de câini împânzesc ulița, iar din cauza canalizării făcute prost apa menajeră se scurge în Valea Zalăului, paralelă cu strada. Acolo unde se termină asfaltul, drumul devine impracticabil. Gheorghe Stanciu, patronul SC Comfrig, şi alți manageri care au firmele în zona neasfaltată au vrut să asfalteze din fonduri proprii calea respectivă de acces. Nu li s-a îngăduit pe motiv că este domeniu public. Dar nici primăria nu face nimic. La Primăria Crişeni au fost depuse de multă vreme sesizări referitoare la starea deplorabilă a străzii Abatorului. Îîn toamnă, primarul interimar Vasile Bogdan a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

15.02.2016

făcut promisiuni care promisiuni au rămas. Vegetația crescută pe marginea drumului, deasă şi înaltă, te duce cu gândul la junglă.Nici pentru locuitorii comunei primăria nu reuşeşte să facă mare brânză De vreo nouă ani, lucrările de canalizare şi aducțiune a apei în comună au fost “prioritate” pentru edili. Și “prioritate” au rămas şi ele. Lucrările au început în anul 2007, cu fonduri obținute prin Ordonanța de Guvern nr. 7. “Pentru a se termina lucrările de canalizarea în Crişeni este nevoie de un proiect suplimentar prin care se va stabili modul de racordare a tuturor caselor la canalizare”, declara anul trecut Vasile Bogdan. Ce s-a făcut, ce nu s-a făcut, dar nici până la ora actuală sistemul de canalizare nu este finalizat decât în proporție de 70 la sută. Și s-au pompat aici 800.000 de lei. Ca un contraexemplu, comuna Crasna a demarat lucrările la canalizare în 2012 şi sunt finalizate în proporție de 95 la sută.Nici aducțiunea de apă nu-i finalizată în comuna Crişeni. S-a făcut documentația de către proiectant pentru a se finaliza soluția tehnică, dar în realitatea nu se vede nimic.Primăria comunei Crişeni s-a procopsit în ianuarie 2013 cu 6,8 milioane de lei pe un teren de 20 de hectare vândut multinaționalei Michelin. Suma nu este deloc de neglijat, în acel an era jumătate din bugetul comunei şi erau atâtea găuri de acoperit. Nu avem nicio informație ce s-a făcut cu banii; ştim doar atât că Consiliul Local a făcut cadou Parohiei Ortodoxe din Crişeni suma de 740.000 de lei în vederea ridicării unei biserici. Lăcaşul de cult nu e finalizat. Mai e nevoie încă de fonduri. Dar are... balta peşte. /Graiul Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/comuna-crieni-ii-trateaz-marii-investitorii-ca-pe-sclavi-a-49105

Crasna - un exemplu de administraţie eficientăComuna Crasna are cam aceeaşi componență a populației ca şi Crişeni, adică români şi maghiari şi până în 10 la sută romi. Dacă stăm să analizăm investițiile de natură economică şi socială făcute în ultima vreme vom observa că există o mare diferență, chiar dacă Crişeni este comuna cu cel mai mare buget din județ. Potrivit primarului Emeric Pop, în Crasna există 140 de societăți comerciale. E drept, Crasna este comuna cu cea mai numeroasă populație din Sălaj. La ultimul recensământ erau aici 6.373 de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

15.02.2016

suflete. Dintre “coloşii” industriali ai Crasnei, prim edilul aminteşte SC. Fibrex. Inserco, Olecom, SC Kiraly şi, mai nou, puntul de lucru al Uniconf, firmă din grupului Universal. Emeric Pop ne spune că se bucură că în comunitatea pe care o păstoreşte îşi fac loc noi societăți comerciale. De pildă, Uniconf a creat până în prezent 60 de locuri de muncă pentru crăsneni şi locuitori din satele aparținătoare. Apoi, o parte din impozit vine la bugetul comunei, iar cea mai mare parte din banii pe care-i câştigă angajații sunt cheltuiți în comună. Mai sunt şi alte beneficii, care toate converg spre îmbunătățirea calității vieții locuitorilor comunei.Cât despre infrastructură, primarul “se laudă” că toate străzile din centrul de comună, precum şi drumurile comunale din Huseni, Marin şi Ratin, au fost reabilitate. Lucrările la aducțiunea apei potabile şi la sistemul de canalizare s-au finalizat în satele Huseni şi Ratin şi în centrul de comună în proporție de 95 la sută, iar în localitatea Marin se lucrează intens la alimentarea cu apă şi canalizare. Un lucru deosebit şi de mare folos pentru comunitate este aducerea gazului metan în comună. Deocamdată doar în centru. Urmează ca rețeaua de gaz metan să se extindă şi în celelalte aşezări. Nivelul de trai al cetățenilor comunei este prioritate pentru cei ce au fost aleşi să-i conducă. Există în fiecare aşezare a comunei câte un centru de zi pentru copiii proveniți din familii defavorizate. Deci. sunt patru lastfel de centre. Și toate sunt clădiri noi. Dimineața, spațiile centrelor sunt utilizate pentru preşcolarii de la grădiniță. De la vremea amiezii, după finalizarea cursurilor şcolare, copiii defavorizați vin la aceste centre. În primul rând, primesc o masă caldă, apoi pentru fiecare centru este angajat un educator care supraveghează şi coordonează activitatea copiilor. Seara, la plecare, primesc o altă masă. E şi acesta un mod decent de a avea grijă de vlăstarele comunei, indiferent din ce categorie socială provin. Și cei vârstnici şi neajutorați au posibilitatea să ducă o viață decentă în centrele de bătrâni care ființează în comună. Cât despre grija față de sănătatea locuitorilor comunei, primarul Emeric Pop ține să sublinieze că “prin modernizarea spitalului, am făcut ca acesta să se poată alinia la standardele europene; avem un spital etalon în județ”. “Când am luat în primire funcția de primar, la Spitalul din Crasna era un singur medic, medicul Bobină, care putea să se pensioneze, dar nu a făcut-o, ca să nu se desființeze spitalul. Astăzi avem şase medici specialişti şi secții dotate cu cea mai modernă aparatură”, ne spune Emeric Pop.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

15.02.2016

Bugetul comunei Crasna pentru anul 2016 este de 20.883.620 de lei. Veniturile proprii ale primăriei din taxe şi impozite, din cote şi sume defalcate pe venit şi TVA se ridică la 5.791,130 de lei. Banii ar fi insuficienți pentru numeroasele investiții care se realizează an de an în comuna Crasna. Numai că edilii au găsit oportunitatea de a accesa fonduri europene. Au întocmit proiecte, s-au luptat cu birocrația şi au învins. Altfel cum ar fi beneficiat locuitorii comunei Crasna de apă, canalizare, gaz metan, centre sociale etc? /Graiul Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/crasna-un-exemplu-de-administraie-eficient-a-49106

Prin fonduri externe nerambursabile, cartierele Grădina Poporului şi Grădina Onului din Zalău vor avea reţele noi de apă şi canalizareŞedinţa de Consiliu local (CL) desfăşurată luni la Primăria Zalău, a avut pe ordinea de zi un proiect de maximă importanţă pentru locuitorii a două cartiere zălăuane. Astfel, Proiectul de Hotărâre “Extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă şi canalizare menajeră în cartierele Grădina poporului şi Grădina Onului din municipiul Zalău” a primit votul unanim al consilierilor locali, Unitatea Administrativ Teritoriale municipiul Zalău UAT va putea accesa fonduri externe nerambursabile prin cererea de finanţare a acestui proiect. Bugetul total al proiectului are o valoare estimativă de 2.923.000 lei (aproximativ 660.000 de euro) sumă ce reprezintă fonduri nerambursabile garantat de Fondul de Coeziune şi bugetul de stat, 1,699,75 mii lei însumând 91,15 la sută din totalul cheltuielilor eligibile. Contribuţia UAT Zalău este de 165,10 mii de lei , un procent de 8,85 la sută din valoarea cheltuielilor eligibile. Cheltuielile neeligibile sunt de 1058,66 mii lei. Pentru publicitatea în devizul general al acestui proiect a fost alocată suma de 10.000 de lei. Investiţiile de bază în acest proiect sunt construcţiile şi instalaţiile aferente reţelelor de alimentare cu apă şi cele de canalizare, branşamente, montajul utilajului tehnologic, utilajele, echipamentele tehnologice şi funcţionale în care este inclus şi montajul acestora, dotări şi alte active necorporale. /Magazin Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/social/prin-fonduri-externe-nerambursabile-cartierele-gradina-poporului-si-gradina-onului-din-zalau-vor-avea-retele-noi-de-apa-si-canalizare.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

15.02.2016

Teme de mediuNu se mai potolesc cu gunoaiele

/Glasul Maramuresului

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme similareInfuzie de programe de modernizare la Orăștioara de SusBanii europeni şi guvernamentali au fost şi rămân un punct de sprijin pentru administrația locală din Orăştioara de Sus. Dacă în anii precedenți s-au pus bazele unor noi proiecte, în 2016 se trage linie la multe din acestea, însă în locul lor vin altele.Apă, canalizare și cămine reabilitate„Luna trecută am încheiat procedura de predare a serviciului de alimentare cu apă prin ADI APA ZOR, către Activitatea Goscom Orăştie. La ora actuală, avem apă potabilă în satele Bucium, Orăştioara de Sus, Ludeştii de Jos şi Costeşti. Pot spune că obiectivul meu principal l-a reprezentat finalizarea acestui program investițional demarat pe bani guvernamentali, prin Ordonanța 7. A fost început în 2007, dar un an de zile a durat numai procedura de predare şi obținere a autorizațiilor. Birocrația îşi spune cuvântul, întotdeauna. Tot în anul curent, vom termina de implementat şi proiectul de canalizare ce cuprinde aceleaşi sate în care s-a introdus sistemul centralizat de alimentare cu apă,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

15.02.2016

dar doar prima etapă. A fost accesat prin Fondul de Mediu începând cu anul 2012 şi avem terminat pentru aceleaşi sate şi studiul de fezabilitate pentru etapa a doua, care cuprinde rețele secundare şi extindere, deoarece în proiectul inițial nu au fost inclus toate zonele din localitățile menționate. Mai avem pregătit un proiect de alimentare cu apă şi canalizare pentru Ocolişu Mic, având deja studiul de fezabilitate întocmit“, a afirmat primarul din Orăştioara de Sus, Vasile Marian Inăşescu (foto). Acesta a mai precizat faptul că la finele lunii noiembrie 2015, pe fonduri europene s-a mai depus un program investițional pentru reabilitarea interioară şi exterioară, precum şi dotarea căminelor culturale din Ocolişu Mic şi Ludeştii de Jos, în valoare totală de circa 500.000 de euro. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/infuzie-de-programe-de-modernizare-la-orastioara-de-sus/

Apa de ploaie, taxată printr-o hotărâre a guvernuluiMultă lume se întreabă de ce plătim apa de ploaie, căutând răspunsuri la operatorul de apă şi canal, cel care emite facturile şi încasează banii pentru acest serviciu. Fără să ştie că de fapt la baza acestui tarif stă o hotărâre a guvernului, care reglementează condițiile şi modul de calcul al sumelor care trebuie achitate de către cetățeni.„Legislația în vigoare prevede plata de către utilizator a apei meteorice, cunoscută în limbaj uzual ca «apa de ploaie». Facturarea apei meteorice este reglementată prin HG 188/2002 modificată şi completată prin HG 352/2005 pentru aprobarea normativului privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților şi direct în stațiile de epurare. (…) Lunar, Administrația Națională de Meteorologie, prin stațiile meteo, emite buletine în care sunt precizate cantitățile de apă căzute în fiecare localitate în parte. Pentru că apa meteorică ajunge în sistemele de conducte de canalizare ale localităților, operatorii de apă şi canal facturează către consumatori cantitatea rezultată, în baza unei formule de calcul. Cantitatea de apă meteorică preluată de rețeaua de canalizare se stabileşte prin înmulțirea cantității specifice de apă meteorică, comunicată de ANM pentru luna anterioară emiterii facturii, cu suprafețele totale ale incintelor construite şi neconstruite, declarate de fiecare utilizator şi cu coeficienții de scurgere recomandați (…)”, se arată într-un comunicat al SC Apa Prod SA

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

15.02.2016

Deva. Reprezentanții operatorului de apă au mai ținut să accentueze faptul că SC Apa Prod SA Deva nu vinde apă meteorică, ci facturează serviciul de canal pentru apa meteorică. (N. Bumbac) /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/apa-de-ploaie-taxata-printr-o-hotarare-a-guvernului/

Compania „bântuie” intersecția Compania de Apă a început să reabiliteze rețeaua de apă în urmă cu cinci luni. Încă nu au reuşit să termine lucrarea…Au parte de nervi la cinci luni de la debutul lucrării. Este vorba de lucrările de reabilitare a rețelelor de apă, şantier care a debutat pe 14 septembrie 2015 şi la care încă se lucrează. Lucrarea cu pricina a pornit de pe strada Griviței şi s-a extins şi pe Episcop Roman Ciorogariu şi Clujului, pe toată lungimea acestor străzi, adică între străzile Ioan Rațiu şi Conduraşilor. Până aici totul bine şi cu vise frumoase legate de reabilitarea rețelelor de apă şi de cum va arăta în viitorul apropiat totul. Motivul care îi scoate din minți, însă, pe arădenii din zonă este că, în intersecția de unde practic s-a început lucrarea, în urmă cu cinci luni (!), încă se mai lucrează!Șoferii pot cu greu să intre spre casele lor din cauza lucrării. Muncitorii de pe teren ne-au asigurat că, cel puțin pentru intersecția străzilor Rebreanu cu Griviței, este o chestiune de zile până când vor tuna asfaltul peste cămine. „Nu se mai poate aşa. De mai bine de cinci luni stăm în noroaie, iar lucrarea pare să nu se mai termine. E o nebunie la acest colț, abia se poate intra. Chiar nu se poate reabilita o lucrare într-o lună? Cât mai trebuie să aşteptăm?”, ne întreabă T.S., o doamnă care locuieşte în zonă.Și cât mai aşteaptă? Iată ce ne spuneau reprezentanții Companiei Apă, în septembrie 2015: „Este vorba despre o lucrare de reabilitare a rețelelor de apă, executată de companie din fondurile proprii. Vor fi incluse şi străzile Ciorogariu şi Clujului pe lungimea lor, adică între străzile Ioan Rațiu şi Conduraşilor. În ceea ce priveşte stradalul este prevăzută operațiunea de aducerea la starea inițială după terminarea lucrărilor. Termenul de finalizare este prevăzut pentru 31 decembrie 2015”. Aceasta era declarația de toamnă a Oanei Hanțig, fostul purtător de cuvânt al Companiei de Apă Canal Arad.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

15.02.2016

În februarieE februarie, adică a trecut mai bine de o lună de când lucrarea celor de la Compania de apă trebuia să se finalizeze. Dar cum e la români, nici vorbă de aşa ceva. Și fiind o lucrare din fondurile proprii ale companiei, singurii care sunt penalizați sunt arădenii, plătitorii serviciilor de apă şi canalizare. /Jurnalul Aradean AR, http://www.aradon.ro/compania-bantuie-intersectia/1615418

Teme de mediuProtest la Sebeș și Alba Iulia pentru un aer nepoluat și conducători cinstiți Circa 100 de persoane din Sebeş au protestat duminică 14 februarie, începând cu orele 14.00, în parcul din fața Primăriei municipiului, împotriva poluării, a incompetenției şi corupției autorităților care au permis de-a lungul anilor ca oraşul lor să devină unul dintre cele mai poluate din țară. Cu mai puține pancarte spre deosebire de protestele trecute, participanți de toate vârstele au ascultat dezideratele activiştilor pentru protejarea mediului din Sebeş legate de poluarea din oraş.ONG-urile cer demisia tuturor celor responsabili pentru lipsa măsurilor împotriva poluării din Sebeş – precum şefii APM şi Garda de Mediu, Primar.“După aproape 10 ani de când la Sebeş oamenii simpli luptă împotriva poluării, APM si Garda de Mediu Alba nu sunt dotate NICI ACUM cu aparatură pentru a face monitorizări independente şi transparente, sau aparatele lipsesc ori sunt duse la recalibrări. Iar Primăria, în loc să facă acel studiu amplu care să evalueze independent poluarea din toate sursele, aplică un sondaj de opinie total irelevant. Pentru toate acestea şi nu numai, cerem din nou DEMISIA tuturor celor responsabili”, este mesajul organizatorilor.Continuarea în fața sediului APM Alba din Alba IuliaCirca 30 de manifestanți s-au deplasat la ora 16.00 la Alba Iulia, în fața sediului Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Alba unde au protestat împotriva incomptenței autorităților şi au cerut demisia şefului APM. Aici au înmânat locțiitorului directorului instituției o petiție cu doleanțele şi solicitările protestatarilor.ONG-iştii au fost informați că Nicolae Pienar – şeful APM Alba se află în concediu medical, motiv pentru care nu a putut să fie prezent astăzi la sediu agenției.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

15.02.2016

Documentul este semnat de Ana Hațegan – reprezentant Grupul de Inițiativă Civică Sebeş, Mircea Matei – Preşedinte Centrul Independent pentru Protecția Mediului Sebeş şi Anişoara Ștefan – Preşedinte Asociația PrimaNatura şi conține o serie de revendicări punctuale: „La peste un an de zile de la amplele marşul de protest din Sebeş din perioada ianuarie – martie 2015, şi la aproape 10 ani de la primele acțiuni ale societății civile din Sebeş pentru diminuarea sau prevenirea poluării, instituțiile dumneavoastră nu s-au implicat suficient de mult şi nu au luat măsurile necesare prevenției şi controlului eficient al emisiilor din zona industrială a municipiului Sebeş. Aceasta este o constatare a cetățenilor simpli din zona Sebeş dar şi a organizațiilor neguvernamentale şi a grupurilor civice formate anul trecut, care au încercat în repetate înduri să aibe un dialog cu instituțiile dumneavoastră însă n-au primit decât ori răspunsuri evazive, ori au constatat că ați luat decizii cu mari semne de întrebare, de exemplu motivarea depăşirilor la ozon de anul trecut fiind puse pe seama „datelor distorsionate”.Din aceste motive, societatea civilă vă solită să vă asumați răspunderea în mod public, pentru lipsa unor măsuri concrete, în anul 2015, de reducerela poluării şi mai ales pentru continuarea autorizării unor creşteri de capacitate, în ciuda faptului că actuala producție cu emisiile aferente cauzează un disconfort evident (olfactiv, sonic şi vizual) locuitorilor din zonele rezidențiale învecinate.Pentru o mai mare transparență din parjea autorităților statului cu drept de decizie în eliberarea autorizației integrate de mediu şi a revizuirii acestqa, solicităm:Monitorizarea continuă la coş a tuturor errjsiilor care provin de la instalațiile mari de ardere, cu putere mai mare 50MW la toate coşurile,prin afijarea acestora la un panou exterior verificat de autoritățile responsabile cu protecția mediului şi a sănătății umane la nivel local şi implementat de o societate care să nu aibă legătură de nici un fel cu işvestitorul din oraşul Sebeş al cărui amplasament este unul de tip Seveso.Societățile poluatoare să fie obligate prin AlM sa facă verificări periodice ale aparaturii, să fie acreditată şi să dețină certificat ISO, conform <Normele europene de mediu.Aceste monitorizări să fie făcute în corfornmate cu documentul de referință privind Principiile Generale de Monitorizare a Emisiilor.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

15.02.2016

Modul de supraveghere a procesului (automatizare) constituie de asemenea un aspect ce trebuie avut în vedere de către autoritatea competentă pentru protecția mediului care rezultă din următoarele prevederi legale: „Ghid pentru monitorizarea şi automonitorizarea emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, provenite de la instalațiile mari de ardere”; Legea nr. 271/2003, HG 541/2003, Ordinul comun nr. 712/2003, OUG nr. 1^2/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. Ordinul MAPAM nr. 818/2003, OUG nr. 243/2002, Ordinul MAPM nr. 592/2002.Urgentarea achiziției stației mobile de Bbnitorizare a calității aerului în oraşul Sebeş şi transparență totală privind toate procedurile licitațieifcare are loc în achiziționarea acesteia pentru o mai mare transparență din partea ANPM şi a Ministerului Mediului.” /Unirea AB, http://ziarulunirea.ro/foto-protest-la-sebes-si-alba-iulia-pentru-un-aer-nepoluat-si-conducatori-cinstiti-361122//Alba24 AB, http://alba24.ro/foto-noi-proteste-la-sebes-si-alba-iulia-impotriva-poluarii-cerem-din-nou-demisia-tuturor-celor-responsabili-468143.html/Adevarul AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/poluarea-industriala-scoate-nou-oamenii-strada-sebes-alba-iulia-1_56c085185ab6550cb8caaab7/index.html

Tânăr de 23 de ani amendat de polițiștii din Cugir cu suma de 2.000 de lei. Transporta 1,7 mc lemn de foc pentru care nu avea documente de provenienţăUn tânăr de 23 de ani a fost amendat, cu suma de 2.000 de lei, de polițiştii din Cugir după ce a fost prins în timp ce transporta 1,7 mc lemn de foc, buştean, fără a deține documente de proveniență. Sîmbătă în jurul orelor 15.00, lucrătorii Poliției Oraşului Cugir, au efectuat un control pe linia legalității transportului materialului lemnos în zona Valea Sasului – Cugir, ocazie cu care l-au depistat pe C.O.S. de 23 ani, în timp ce transporta cu un TAF, cantitatea de 1,7 mc lemn de foc, buştean, fără a deține documente de proveniență. Deoarece nu deținea documente de proveniență a materialului lemnos, bărbatul a fost sancționat contravențional cu suma de 2.000 lei, conform art. 19, alin. 1, lit b din Legea nr.171/2010, iar ca măsură complementară s-a dispus confiscarea cantității de 1,7 mc. material lemnos buştean, esență fag., care a fost

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

15.02.2016

lăsată în custodie la Ocolul Silvic Cugir. /Alba24 AB, http://alba24.ro/tanar-de-23-de-ani-amendat-de-politistii-din-cugir-cu-suma-de-2-000-de-lei-transporta-17-mc-lemn-de-foc-pentru-care-nu-avea-documente-de-provenienta-468130.html

Administratorul unei firme din Zlatna, amendat cu suma de 2.000 de lei. A fost prins cu material lemnos pentru care nu deținea documentele legaleAdministratorul unei firme a fost amendat cu suma de 2.000 de lei după ce a fost prind de ofițerii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Alba în timp ce descărca material lemnos pentru care nu deținea documentele conforme şi reale. Vineri la ora 13:30, ofițeri din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Alba, au efectuat un control la o societate comercială din oraşul Zlatna, ocazie cu care l-au depistat pe V.C.A. de 38 de ani, din municipiul Alba Iulia, administratorul societății, în timp ce descărca dintr-o autoutilitară lemne de esență fag.În urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că există neconcordanțe din punct de vedere cantitativ şi calitativ între materialul lemnos descărcat şi cel înscris în avizul de însoțire, motiv pentru care față de susnumit s-a luat măsura sancționării contravenționale, potrivit art. 19 din Legea 171/2010 cu amendă în valoare de 2.000 lei şi confiscarea cantității de 10 mc material lemnos tip buştean de esență fag. /Alba24 AB, http://alba24.ro/administratorul-unei-firme-din-zlatna-amendat-cu-suma-de-2-000-de-lei-a-fost-prins-cu-material-lemnos-pentru-care-nu-detinea-documentele-legale-468062.html

Anchetă la Direcţia Silvică Hunedoara. Jupânii pădurilor sunt suspectaţi că au măsluit licitaţiiDirecția Silvică Hunedoara a fost „călcată” de inspectori de la Consiliul Concurenței care au suspiciuni în privința corectitudinii licitațiilor. Din informațiile prezentate de preşedintele Bogdan Chirițoiu reiese că şefii pădurilor din Hunedoara ar fi vândut lemn la mica înțelegere cu câteva firme care au acaparat piața. Consiliul Concurenței a efectuat, marți şi miercuri, inspecții inopinate la sediile a patru companii care activează pe piața masei lemnoase, precum şi la două direcții silvice, existând suspiciunea unor

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

15.02.2016

blaturi între pădurari şi exploatatorii de lemn. Declarațiile au fost făcute joi de preşedintele Consiliului, Bogdan Chirițoiu, prezent la conferința PRIA Competition, potrivit agenției de presă AGERPRES.Lemn vândut la preţuri miciAncheta se derulează la firmele Kronospan România SRL, Kronospan Sebeş SA, Alredia SRL şi Lacul Codrilor SRL, precum şi la direcțiile silvice din Alba şi Hunedoara.Investigația vizează posibile înțelegeri necurate între cele patru firme privind împărțirea pieței şi a surselor de aprovizionare, precum şi adjudecării lemnului la un preț minimal în cadrul licitațiilor organizate de cele două direcții silvice. „Studiul pe care îl derulăm pe piața lemnului indică faptul că există disfuncționalități în acest sector, mai ales în ceea ce priveşte organizarea licitațiilor. În acest context, analizăm cu atenție cazurile în care au existat licitații cu puțini participanți, precum şi cele la care prețul de adjudecare a fost foarte scăzut”, a precizat Chirițoiu, potrivit sursei citate.Consiliul era pe fază încă de anul trecutDocumentele ridicate se află în analiza inspectorilor Consiliului Concurenței. Controalele „pe nepusă masă” fac parte dintr-o primă etapă a investigației. Reprezentanții Consiliului Concurenței spun că în raportul preliminar al studiului derulat pe piața lemnului, ce s-a făcut în august 2015. Instituția a făcut o serie de recomandări pentru îmbunătățirea mediului concurențial în acest sector. Studiul continuă cu analiza tuturor structurilor şi mecanismelor de funcționare a pieței primare a lemnului şi identificarea eventualelor disfuncționalități de natură concurențială. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/eveniment/politica-administratie/ancheta-la-directia-silvica-hunedoara-jupanii-padurilor-sunt-suspectati-ca-au-masluit-licitatii/

LISTA zonelor contaminate din judeţul ALBA. 23 de situri cu pământuri toxice. Situaţia din ţarăÎn județul Alba există şase situri contaminate şi alte 17 situri potențial contaminate, potrivit datelor furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului Alba. La nivelul județului, costurile totale pentru operațiunile de decontaminare a siturilor contaminate s-ar ridica

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

15.02.2016

la aproximativ de 36 milioane de euro, proprietarii acestora fiind nevoiți să achite circa 20.000 de euro pentru analizele preliminare necesare.În țara noastră există 210 situri contaminate, în care poluarea este dovedită cu ample analize de mediu. Pe lângă acestea se mai găsesc alte 1.183 de situri potențial contaminate, despre care există informații privind poluarea, însă nu există analize omologate. Potrivit estimărilor, costurile totale ale operațiunilor necesare pentru siturile contaminate şi a celor potențial contaminate se ridică la peste 8,4 miliarde euro.Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, la nivel național există 210 situri contaminate, pe care poluarea a fost dovedită şi alte 1.183 de situri potențial contaminate. Singurul județ din România cu pământuri perfect curate, în care nu se regăsesc nici situri contaminate, nici potențial contaminate, este Vaslui. Pe de altă parte, în topul județelor în ceea ce priveşte siturile contaminate se află Hunedoara, cu 41 de situri, urmat de Caraş Severin cu 33 de situri şi Cluj, cu 19 situri contaminate. În județul Alba există 6 situri contaminate şi alte 17 situri potențial contaminate, potrivit datelor transmise pentru Alba24 de către Agenția pentru Protecția Mediului Alba.Siturile contaminate din judeţul AlbaLocalizarea sitului – tipul de proprietate asupra terenului – numele proprietarului / administratorului / deținătorului sitului1. Alba Iulia, strada Viilor, nr. 128 – proprietate privată – SC Apulum SA – tipul activității poluatoare: depozit deşeuri industria ceramici– natura sursei de poluare: depozitare deşeuri nepericuloase– natura poluanților: sulfați2. perimetrul comunei Sântimbru – proprietate privată – Primăria Sântimbru – tipul activității poluatoare: activități agricole,– natura sursei de poluare: dejecții animaliere, utilizare necontrolată a îngrăşămintelor chimice– natura poluanților: nitriți, nitrați– observații: declarată zonă vulnerabilă Sântimbru, cf. Ordinului comun MMGA nr. 241/2005 şi MAPDR nr. 196/2005

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

15.02.2016

3, 4, 5. Ocna Mureş, batal de urgență, batal nr. 5, batal nr. 6 – proprietate privată – SC GHCL Upsom România SA – SC Euro Proconsult SRL Cluj Napoca– tipul activității poluatoare: industrie chimică anorganică– natura sursei de poluare: deşeuri lichide rezultate din obținerea substanțelor chimice anorganice– natura poluanților: compuşi anorganici– observații: Euro Proconsult SRL Cluj Napoca a cumpărat de la GHCL Upsom România SA cele trei bataluri în vederea demarării investiției „Amplasare panouri de celule fotovoltaice”. Firma a preluat şi obligațiile de mediu. În 2013, Euro Proconsult SRL Cluj Napoca a vândut batalurile unei persoane fizice din Cluj Napoca, obligațiile de mediu fiind preluate de cumpărător. În încercarea APM Alba de a găsi acest ultim proprietar, s-a aflat faptul că acesta a decedat, fapt confirmat de către Poliția Cluj.6. Iaz nr. 3 Valea Zlatna – proprietate privată a statului – CNCAF Minvest Deva Filiala Zlatmin– tipul activității poluatoare: depozit deşeuri industria minieră– natura sursei de poluare: deşeuri miniere, ape acide– natura poluanților: metale grele, ape acide de minăSiturile potențial contaminate din județul Alba:Localizarea sitului – tipul de proprietate asupra terenului – numele proprietarului / administratorului / deținătorului sitului1. Câmp de sonde, Războieni, Salina Ocna Mureş – proprietate privată a statului – SNS SA Bucureşti, sucursala Salina Ocna Mureş– tipul activității poluatoare: industria minieră (exploatare sare subteran)– natura sursei de poluare: deşeuri nepericuloase– natura poluanților: saramură2. Blaj, strada Gheorghe Barițiu – proprietate privată – SC Stratusmob SA– tipul activității poluatoare: depozit deşeuri industria lemnului– natura sursei de poluare: depozitare deşeuri nepericuloase– natura poluanților: fenoli

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

15.02.2016

– observații: SC Stratusmob SA Blaj societate „în faliment” are ca administrator Expert Insolventa SPRL Hunedoara, cu sediul în Hunedoara.3. Aiud, strada Samuel Vulcan, nr. 2 – 10 – proprietate privată – SC Sitindustrie România SA – tipul activității poluatoare: depozit deşeuri industria metalurgică– natura sursei de poluare: depozitare deşeuri nepericuloase (zgură şi nisip de turnătorie)– natura poluanților: metale grele– observații: A.G.A. din 31 .07.2009 a aprobat schimbarea denumirii în Sitrom Aiud. În 2014, Sitrom a vândut proprietatea către Trutzi SRL, firmă cu sediul în Șcheia, județul Suceava.4. Perimetrul comunei Valea Lungă – proprietăți private – Primăria Valea Lungă– tipul activității poluatoare: industria chimică– natura sursei de poluare: poluare cu substanțe purtate de aer– natura poluanților: compuşi cu plumb– observații: contaminare observată5. Iaz nr. 1 Valea Zlatna – proprietate privată a statului – CNCAF Minvest Deva – Filiala Zlatmin – tipul activității poluatoare: depozit deşeuri industria minieră– natura sursei de poluare: deşeuri miniere, ape acide– natura poluanților: metale grele, ape acide de mină6. Iaz nr. 2 Valea Mică – proprietate privată a statului – CNCAF Minvest Deva – Filiala Zlatmin – tipul activității poluatoare: depozit deşeuri industria minieră– natura sursei de poluare: deşeuri miniere, ape acide– natura poluanților: metale grele, ape acide de mină– observații: contaminare dovedită analitic peste valorile normale (conform Ordinului nr. 756/1997, dar sub limita pragului de alertă7. Depozit deşeuri municipale – proprietatea privată a statului – Primăria Alba Iulia (concesionat de SC Salprest SRL)

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

15.02.2016

– tipul activității poluatoare: colectarea deşeurilor nepericuloase– natura sursei de poluare: depozitare deşeuri municipale– natura poluanților: metale grele, substanțe organo-clorurate– observații: An închidere 20158. Depozit deşeuri municipale – proprietatea privată a statului – Consiliul Local Sebeş– tipul activității poluatoare: colectarea deşeurilor nepericuloase– natura sursei de poluare: depozitare deşeuri municipale– natura poluanților: metale grele, azotați, fosfați, substanțe organice– observații: Depozitul închis prin procedura simplificată conform Ordinului OM 1274/ 14.12.2005.9. Depozit deşeuri municipale – proprietatea privată a statului – Consiliul Local Teiuş– tipul activității poluatoare: colectarea deşeurilor nepericuloase– natura sursei de poluare: depozitare deşeuri municipale– natura poluanților: metale grele, hidrocarburi, substanțe organice– observații: Depozitul închis prin procedura simplificată conform Ordinului OM 1274/ 14.12.2005.10. Depozit deşeuri municipale – proprietatea privată a statului – Consiliul Local Blaj– tipul activității poluatoare: colectarea deşeurilor nepericuloase– natura sursei de poluare: depozitare deşeuri municipale– natura poluanților: amoniu, fosfați, substanțe organice– observații: Sistată depozitarea 16.07.2009.11. Depozit deşeuri municipale – proprietatea privată a statului – Consiliul Local Ocna Mureş – tipul activității poluatoare: colectarea deşeurilor nepericuloase– natura sursei de poluare: depozitare deşeuri municipale– natura poluanților: produse petroliere, substanțe organice– observații: Sistată depozitarea 16.07.2013.12. Depozit deşeuri municipale – proprietatea privată a statului – Consiliul Local Abrud– tipul activității poluatoare: colectarea deşeurilor nepericuloase– natura sursei de poluare: depozitare deşeuri municipale

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

15.02.2016

– natura poluanților: substanțe organice– observații: Sistată depozitarea 16.07.2009.13. Depozit deşeuri municipale – proprietatea privată a statului – Consiliul Local Câmpeni– tipul activității poluatoare: colectarea deşeurilor nepericuloase– natura sursei de poluare: depozitare deşeuri municipale– natura poluanților: metale grele, sol uşor acid, substanțe organice– observații: Sistată depozitarea 16.07.2009.14. Depozit deşeuri municipale – proprietatea privată a statului – Consiliul Local Cugir– tipul activității poluatoare: colectarea deşeurilor nepericuloase– natura sursei de poluare: depozitare deşeuri municipale– natura poluanților: amoniu, substanțe organice– observații: Sistată depozitarea 16.07.2009.15. Depozit deşeuri municipale – proprietatea privată a statului – Consiliul Local Aiud– tipul activității poluatoare: colectarea deşeurilor nepericuloase– natura sursei de poluare: depozitare deşeuri municipale– natura poluanților: amoniu, substanțe organice– observații: Sistată depozitarea 16.07.2013.16. Alba Iulia, Bulevardul Ferdinand, nr. 89 – proprietate privată – OMV Petrom Sucursala Alba– tipul activității poluatoare: depozit activități comerciale industria petrolieră– natura sursei de poluare: depozitare combustibili– natura poluanților: hidrocarburi lichide17. Sebeş, strada Călăraşi, nr. 76 – proprietate privată – OMV Petrom Sucursala Alba– tipul activității poluatoare: depozit activități comerciale industria petrolieră– natura sursei de poluare: depozitare combustibili– natura poluanților: hidrocarburi lichideSiturile contaminate/potențial contaminate reprezintă zone în care s-au desfăşurat în principal activități din industria minieră şi metalurgică, unde procesarea şi depozitarea deşeurilor s-a făcut fără măsuri preventive, iar impactul cel mai mare asupra mediului

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

15.02.2016

provine de la iazurile de decantare şi de la haldele de steril, precum şi de la instalațiile de prelucrare. De asemenea, industria chimică, prin ansamblul de combinate chimice, petrochimice şi fabrici de medicamente, abandonate sau desfăşurând încă activități, a constituit un alt sector economic cu impact asupra mediului. Siturile contaminate aferente industriei petroliere variază de la cele mai mici (câmpuri de extracție) la cele mari şi complexe (rafinării sau instalații mari de depozitare – distribuție a produselor petroliere), iar o altă cauză a apariției acestor situri sunt depozitele vechi de pesticide, care conțin substanțe periculoase. În plus, alte activități industriale la scară mare şi la scară mică, precum industria de prelucrare a metalelor, depozitele de deşeuri menajere neconforme, siturile militare, industria de prelucrare a lemnului, centralele electrice pe cărbune ori activități de transport, au afectat semnificativ mediul. O mare parte dintre aceste situri sunt complexe industriale privatizate după anul 1990, altele sunt complexe operaționale aflate în proprietatea statului (hale feroviare, unități miniere etc.), dar există şi situri orfane/abandonate, fără proprietari legali.Guvernul a aprobat, în luna august 2015, Strategia Națională şi Planul Național pentru Gestionarea Siturilor Contaminate, documente ale căror prevederi au în vedere diminuarea problemelor legate de contaminarea solului şi apei subterane, ca urmare a activităților antropice trecute şi recente desfăşurate pe siturile industriale, şi eliminarea sau limitarea (potențialelor) riscuri pentru sănătatea umană şi mediu. Ele constituie punctul de plecare pentru viitoare inițiative legislative care vor trebui să asigure aplicarea proceselor de remediere durabilă a siturilor contaminate, potrivit adevărul.ro.Strategia îşi propune să ofere o imagine de ansamblu asupra măsurilor ce trebuie luate pentru a investiga terenul afectat de poluare şi zonele limitrofe şi pentru a decide dacă acesta este un „sit contaminat”, precum şi asupra modului în care vor fi reglementate acțiunile corective şi de validare a terenului remediat pentru protejarea receptorilor. „Obiectivul acestei strategii este de a trasa principiile în domeniul gestionării siturilor contaminate până în 2015, definit ca termen scurt, de rezolvare a problemei siturilor contaminate care necesită acțiune urgentă până în 2020, definit ca termen mediu, şi de finalizare a acțiunii până în 2050, definit ca termen lung”, se precizează în nota de fundamentare a documentului. În Strategie a fost trecută şi o estimare a necesarului de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

15.02.2016

finanțare. Astfel, costurile estimative pentru siturile potențial contaminate care necesită investigare şi evaluări de risc, urmând ca pe baza acestora să se stabilească dacă necesită sau nu lucrări de remediere, se ridică la 7.145.320.000 de euro, dintre care 7.098.000.000 euro pentru acțiuni de remediere şi 47.320.000 euro pentru acțiuni de investigare. În cazul unui teren potențial contaminat, costurile pentru evaluarea completă, care va stabili dacă acesta este sau nu contaminat, se ridică la suma de 40.000 de euro. În cazul siturilor contaminate, costurile estimative se ridică la 1.264.200.000 de euro, dintre care 1.260.000.000 euro pentru acțiuni de remediere şi 4.200.000 euro pentru acțiuni de investigare. Pentru fiecare dintre cele 210 situri contaminate, proprietarii trebuie să plătească 20.000 de euro pentru analizele preliminare necesare. Totodată, operațiunile de decontaminare se ridică la suma de şase milioane de euro pentru fiecare sit. Costurile totale, pentru siturile contaminate şi a celor potențial contaminate, se ridică la peste 8,4 miliarde de euro, cea mai mare parte reprezentând cheltuielile cu decontaminarea celor 1.183 de situri care s-ar putea dovedi contaminate. /Alba24 AB, http://alba24.ro/lista-zonelor-contaminate-din-judetul-alba-23-de-situri-cu-pamanturi-toxice-situatia-din-tara-467463.html

Zilele Reciclării în AradÎn perioada 12 – 15 februarie, ECOTIC organizează cu sprijinul APM Arad, Dedeman, Total Waste Recycling şi al Asociației Recolamp, o nouă campanie de conştientizare şi colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi a becurilor şi neoanelor arse, denumită „Zilele Reciclării în oraşul Arad!”. Campania face parte din seria de 30 de campanii locale ce sunt desfăşurate la nivel național şi sunt intitulate generic „Zilele Reciclării în oraşul tău!”. Aceste campanii fac parte din proiectul „Caravana ECOTIC”, proiect dezvoltat de către Asociația ECOTIC prin contribuția instrumentului LIFE+ al Uniunii Europene.Prin implementarea acestei campanii, ECOTIC îşi propune să contribuie la reducerea riscului schimbărilor climatice prin creşterea nivelului de conştientizare cu privire la reciclarea Deşeurilor de Echipamente Electrice şi Electronice (DEEE).

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

15.02.2016

În cele 4 zile de campanie (12 – 15 februarie), locuitorii oraşului Arad vor putea vizita Caravana ECOTIC, o expoziție mobilă, pe 4 roți, a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.Caravana ECOTIC va fi amplasată în Piața Avram Iancu şi va fi deschisă în intervalul orar 09:00 – 17:00. În cadrul acestei campanii vor fi organizate două tombole: o tombolă dedicată deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi o tombolă dedicată becurilor şi neoanelor. Pentru fiecare deşeu predat se oferă un voucher de participare la tombola categoriei specifice. Tombola dedicată DEEE va avea ca premii 3 tablete oferite de către Dedeman, iar tombola dedicată becurilor şi neoanelor, o tabletă oferită de către Recolamp. Parte din proiectul „Caravana ECOTIC” este şi programul dedicat şcolilor, „Zilele ECO în Școala ta!”. În cadrul acestui program au fost vizitate peste 170 şcoli din Bucureşti, Slatina, Alexandria, Giurgiu, Târgovişte, Ploieşti, Braşov, Adjud, Bacău, Piatra Neamț, Suceava, Rădăuți, Dorohoi, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Bârlad, Focşani, Brăila, Galați, Buzău, Târgovişte, Sibiu, Sighişoara, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Turda, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Reşița, Timişoara şi Arad urmând ca până în iunie să se atingă un număr de peste 200 de şcoli la nivel național. /Special AR, http://specialarad.ro/zilele-reciclarii-in-arad/ /News AR, http://newsar.ro/zilele-reciclarii-arad-campanie-de-constientizare-si-colectare-deseurilor/

Un silvicultor aduce acuzaţii grave: poliţişti şi angajaţi ai DSA ar fi încercat să muşamalizeze jaful de la Valea Mare După finalizarea cercetărilor făcute de polițişti şi procurori cu privire la jaful petrecut în pădurile Ocolului Silvic Valea Mare, ies la iveală noi amănunte cu privire la cele întâmplate. Un silvicultor care a lucrat la ocolul silvic cu pricina ca tehnician de vânătoare şi împăduriri, trimis în judecată de anchetatori, doreşte să-şi dovedească nevinovăția, astfel încât a făcut dezvăluiri interesante cu privire la cele ce s-ar fi petrecut în perioada premergătoare descoperirii hoției şi în timpul anchetei. Acesta confirmă informațiile furnizate de noi, cum că s-ar fi încercat muşamalizarea cazului şi vine cu acuzații grave la adresa unui polițist şi a unor silvicultori, care ar fi încercat „să rezolve”

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

15.02.2016

lucrurile de o asemenea manieră încât ancheta să decurgă de o asemenea manieră încât să nu se tulbure prea mult apele.„Șeful de ocol nu ne lăsa să mergem când vrem în pădure”Silvicultorul povesteşte că pe 1septembrie 2013, şeful de ocol Pavel Ardelean, i-ar fi încredințat verbal paza pădurii, ca urmare a faptului că silvicultorul care îndeplinea acele atribuții s-a mutat cu serviciul la Ocolul Silvic Radna. După ce şi-a preluat atribuțiile, silvicultorul susține că a întocmit graficul pentru efectuarea inspecțiilor de toamnă, acesta fiind aprobat de şeful de ocol. „I-am cerut şefului de ocol să facă inspecția în cantonul 10, să văd ce face, bate sau nu bate cioatele, iar eu m-am ocupat de cantonul 9 Ostrov, unde am ştiut că sunt foarte multe cioate. Șeful de ocol Ardelean Pavel nu a găsit nicio cioată. Asta era prin octombrie-noiembrie 2013. În actul de control nici eu nu am trecut nicio cioată, deşi erau foarte multe, dar am ținut legătura cu Poliția, pentru a încerca să scoatem paguba la iveală. A fost o strategie. De altfel, am mers şi pe ascuns în pădure, pentru că şeful de ocol nu ne lăsa să mergem când vrem noi, pentru că îi încurcam mai mult pe ei. Am început deci să fac controale inopinate prin pădure, deoarece aveam multe sesizari de la cetățeni că există multe cioate. Până în decembrie 2013, înainte de Sărbători, având o perioada mai liberă, am luat Poliția, fără ştirea şefului de ocol, care nu era de acord să mergem în pădure, şi am constatat existența a foarte multe cioate, în cantoanele 10 Bacău de Mijloc şi 9 Ostrov. Aici se vorbea că există foarte multe tăieri ilegale. Împreună cu Poliția am hotărât ce ar trebui să facem să nu avem probleme. La începutul lunii ianuarie 2014, după Sărbători, am avut la centrala ocolului, şedință de analiză şi bilanț, cu tot personalul. I-am anunțat pe colegi că în urma unor patrulări pe raza ocolului am văzut foarte multe cioate. Toți pădurarii mi-au spus că nu există aşa ceva. Am făcut un proces verbal, pe data de 7 ianuarie 2014, spunându-le pădurarilor ce am constat în teren şi că sunt răspunzători de toate prejudiciile descoperite la ei în canton. Au semnat că sunt de acord, la fel a semnat şi şeful de ocol. Am şi toate rapoartele de pază făcute de pădurari, conform cărora ei spun că nu au sesizat nimic în negegulă”, îşi începe povestea bărbatul.Dacă cele susținute de tehnician se confirmă, apar o serie de semne de întrebare legate de corectitudinea celor care ar fi trebuit să acționeze, când au aflat de existența unor

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

15.02.2016

tăieri ilegale. Cum este posibil ca silvicultorii să nu reacționeze şi să nu ia niciun fel de măsură, atunci când au fost sesizați oficial cu privire la tăierile ilegale? Deşi documentul despre care vorbeşte bărbatul a fost semnat şi de şeful de ocol de atunci, Pavel Ardelean, nimeni nu a luat nicio măsură. De ce? Cum este posibil ca pădurarii să fi făcut rapoarte că la ei în cantoane nu sunt nereguli, când existau informații clare că situația este alta? Să fie adevărate informațiile că unii dintre silvicultori ar fi acționat aşa de frică, pentru că aceasta este metoda de lucru în RNP Romsilva?Comisarul Neag, acuzat că ar fi căutat doar țapi ispăşitoriÎn continuare, silvicultorul susține că după ce a trecut luna ianuarie 2014, când pădurarii au semnat că sunt răspunzători pentru pagubele găsite şi şi-au prezentat rapoartele conform cărora nu au niciun prejudiciu, un cioban, despre care am mai scris în ziarul nostru, a sesizat ocolul că în pădurea de la Bacău de Mijloc există multe tăieri ilegale. „Ciobanul de la Bacău de Mijloc ne-a solicitat să mergem în pădure, pentru că sunt foarte multe cioate. Eu ştiind acest lucru, i-am dat numărul de telefon al domnului comisar Neag Viorel, de la Poliția Forestieră, să-l cheme el. Am fost de față la discuție, dar domnul Neag a spus că nu vine. Nu îmi amintesc exact, spunea probabil că e plecat în concediu. Ulterior i-am dat numărul domnului Tamaş, comandantul Poliției, care a promis că trimite un ofițer să vadă care e treaba. Dacă îl sunam eu pe domnul Neag, mă dădea directorul afară. L-am sunat doar pe Horică Crişan, în 2013, după ce am preluat paza, înainte să înceapă inspecțiile. Acesta m-a întrebat dacă am cioate acolo. I-am spus «Câte vrei, să vii tu să le bați dacă ai curajul». Mi-a răspuns «Vin numai dacă mă trimite directorul”, mai povesteşte silvicultorul. Acesta susține că a colaborat atât cu polițiştii de la Birchiş, cât şi cu cei de la Bata, având în vedere că s-au înregistrat furturi în cantoane aflate pe raza celor două comune. „După toate insistențele ciobanului, într-o primă fază au venit la inspecție Horia Crişan, şeful pazei pădurilor de la Direcția Silvică, şi domnul comisar Neag, în cantonul pădurarului Adrian Brătean, unde a fost constatată o pagubă de 15 – 15 şi ceva metri cubi de material lemnos. Foarte puțin din ceea ce am văzut noi acolo şi în comparaşie cu ceea ce s-a constatat abia după a treia inspecție. Horia Crişan şi Viorel Neag au colaborat cu pădurarul, pentru a găsi două persoane, să facă contravenții pe numele două persoane, să apară că aceştia doi ar fi făptuitorii,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

15.02.2016

adică hoții, ştiind că nu ei sunt de fapt hoții. Nu mai ştiu pe cine au trecut în acte, deşi eram de la pază am fost evitat total, la inspecțiile făcute de ei, deoarece ziceau că sunt denunțătorul şi i-am încurcat”, afirmă bărbatul. Dacă acesta spune adevărul, nu putem să nu ne întrebăm de ce ar fi procedat un polițist de o asemenea manieră? De ce şi-a dorit un om al legii să găsească doar nişte țapi ispăşitori?„Văzând că nu a fost identificată toată paguba, ciobanul a sunat din nou în toate părțile. Direcția Silvică a trimis din nou o echipă la inspecție, formată din Feier Florin de la Ocolul Silvic Sebiş şi Precup Florin, de la Ocolul Silvic Gurahonț. Au găsit un prejudiciu de aproximativ 100.000 de lei, ceva mai mult decât în prima dată, dar tot puțin, față de ceea ce era în realitate. Ciobanul a insistat iar, a sunat la Bucureşti, prin toate părțile. Au trimis din nou aceeaşi echipă la control, care a constatat o pagubă de aproximativ 11 miliarde de lei vechi, de mai bine de zece ori decât la controlul precedent. Am participat şi eu ca şi asistent la ultima inspecție, ultimele trei zile şi i-am întrebat pe colegii mei de ce nu au bătut de prima dată tot. Mi s-a răspuns că aşa a fost ordinul de la Ţigan, să bată prima dată tot ce e mai nou. Aşa s-a procedat şi la celelalte cantoane, negăsind paguba din prima. Ardelean nu a fost schimbat din funcția de şef de ocol până în 14 august 2014, când a fost mutat la Ocolul Silvic Bârzava. Atunci am fost şi eu suspendat din funcție, deoarece directorul direcției mi-a făcut plângere penală, precizând că din cauza mea s-au întâmplat toate acele pagube, deşi eu am fost cel care le-a depistat”, afirmă silvicultorul. Din spusele acestuia Feier şi Precup ar fi doi colaboratori apropiați ai directorului Ţigan, care sunt trimişi în control „să facă curat”, atunci când se impune acest lucru. Mai mult, bărbatul susține că ar fi aflat că la un chef ce ar fi avut loc în mai 2014, Teodor Ţigan ar fi afirmat că îl va schimba. Oare directorul Direcției Silvice ştia deja rezultatul anchetei?Se simte persecutatMai trebuie spus că tehnicianul este nemulțumit de modul în care a fost tratat de comisarul Neag, care i-ar fi imputat că a făcut o inspecție într-u canton cu probleme încă din 2011, dar nu a găsit nimic acolo. „În 2011, când am făcut acel control, nu eram la pază, nu am căutat cu sapa în pământ după cioate, cum s-a făcut ulterior. Atunci am făcut o inspecție de fond, urmată de alte patru, ce au fost făcute de la ocol şi alte trei de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

15.02.2016

Direcția Silvică, iar cei care le-au făcut nu sunt acuzați de nimic”, a mai încheiat bărbatul.De menționat că în timpul verificărilor făcute în 2014, la Ocolul Silvic Valea Mare a fost trimisă şi o echipă de control de la RNP Romsilva, instituție condusă de Adam Crăciunescu, unul dintre apropiații directorului Teodor Ţigan, astfel încât gurile rele susțin că inspectorii nu au putut face mare lucru. De altfel, localnicii sunt şi acum revoltați de modul în care s-au făcut verificările, cu atât mai mult cu cât în cel de-al doilea district de pe raza ocolului, condus de Lucian Barbă, nu s-a efectuat un control serios.Poliția nu comenteazăDeşi am încercat să aflăm un punct de vedere din partea purtătorului de cuvânt al Direcției Silvice, acesta nu ne-a răspuns la telefon, la fel cum a procedat şi fostul şef al Ocolului Silvic Valea Mare, Pavel Ardelean. În schimb, reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Arad susțin că în cauză a fost întocmit un dosar de cercetare penală, că nouă persoane sunt cercetate, sub aspectul infracțiunilor de abuz în serviciu, delapidare, fals, uz de fals, că rechizitoriul a fost întocmit şi că doasrul a fost trimis în instanță. În ceea ce priveşte acuzațiile aduse la adresa comisarului Neag, cei de la IPJ susțin că nu pot să le comenteze. În numerele viitoare ale ziarului nostru vom prezenta noi date cu privire la inspecțiile făcute la Ocolul Silvic Criş, unde avem probe că s-au tăiat ilegal sute de arbori, s-au făcut ulterior controale şi nu s-a găsit nicio neregulă, pentru că aşa se lucrează în Romsilva, în special la Direcția Silvică Arad. /Glasul Aradului AR, http://glsa.ro/arad/227281-un-silvicultor-aduce-acuzatii-grave-politisti-si-angajati-ai-dsa-ar-fi-incercat-sa-musamalizeze-jaful-de-la-valea-mare.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59