Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI25 august 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...............................................................................................................4

UE face cinste: 500 de euro pe metru pătrat de plajă..................................................4Debitul Dunării va fi staţionar, până pe 25 august.......................................................6Teme similare...............................................................................................................7Accident pe Dunăre. Două ambarcaţiuni s-au lovit. Un bărbat e dat dispărut.............7Ministerul Transporturilor creează porturi cu dedicaţie unde nu te astepţi................7Teme de mediu.............................................................................................................9Proiect legislativ privind pescuitul în Deltă. Pescarii vor putea folosi maximum trei undiţe sau lansete........................................................................................................9Știre mai veche...........................................................................................................10Plajele de pe litoralul românesc, extinse cu banii UE.................................................10

PRESA LOCALĂ...........................................................................................................11ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................11

Ivan Patzaichin invită la concurs pe Mureş................................................................11Ivan Patzaichin lansează „canotca“ pe Mureş............................................................12Cu canotca pe Mures.................................................................................................13Cu canotca şi Ivan Patzaichin pe Mureş.....................................................................13Arădenii s-au alăturat lui Ivan Patzaichin la un concurs de canotcă...........................14Caravana lui Ivan Patzaichin a adunat la Arad zeci de pasionaţi de canotaj...............15Arădenii au vâslit alături de Ivan Patzaichin...............................................................15Arădenii au vâslit alături de Ivan Patzaichin...............................................................16Teme similare.............................................................................................................17Aradul în viziunea lui Falcă: Alături de Timişoara, cu "barca" pe Mureş şi cu cetatea în circuitul civil...............................................................................................................17Lunca nu vrea Mures navigabil...................................................................................20Un nou proiect ecologic debutează azi la Arad..........................................................21Începe inventarierea şi elaborarea strategiilor de conservare a speciilor şi habitatelor din Pădurea Neudorfului............................................................................................23

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

Teme de mediu...........................................................................................................25Profit estimat de aproape 3 milioane de euro pentru Cupru Min Abrud în 2013......25„Scutul Pădurii 2013”: Un bărbat din Vidra este cercetat pentru tăierea ilegală a 33 de arbori nemarcați, din pădurea comune................................................................27Traian Igas: „Guvernul trebuie sa isi asume proiectul de la Rosia Montana”.............27Mesajul parlamentarilor din Comisia Unesco adresat minerilor din Rosia Montana: “Se da drumul la lucrare !”.........................................................................................28

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU......................................................................29Debitul Dunării va fi staţionar, până pe 25 august.....................................................29ABA Jiu: A scăzut debitul Dunării...............................................................................29Ministrul Mediului a semnat un proiect de finanţare în domeniul deşeurilor din Mehedinţi.................................................................................................................. 30Rovana Plumb a venit la Severin................................................................................31Orşova şi-a trecut noi medalii în vistierie...................................................................31Camelia Bărbuțu, purtător de cuvânt A.B.A Jiu – înregistrare telefonică Digi 24, debite fluviu Dunărea – 24-25 august 2013...............................................................33Lipsa de bun simt si de educatie................................................................................33Albie înecată de gunoaie, buruieni şi pâmânt............................................................33Cetate beach dă clasă plajei din Mamaia...................................................................34Plumb promite bani pentru mărirea parcurilor din Severin.......................................35

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.....................................................................36S-a dat startul pentru refacerea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor..........36Teme de mediu...........................................................................................................38Raportul de mediu, favorabil investiţiei de la Reci.....................................................38Ariile protejate, în pericol..........................................................................................42Trafic întrerupt o oră din cauza viiturii, în pădurea Bogăţii........................................43Atenţie, se anunţă furtuni în zilele următoare...........................................................43

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET...................................................................44Teme similare.............................................................................................................44Finalizarea podului de la Roşcani - Liteni, amânată din nou......................................44

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA........................................................45Vasile Andrieş: Debitele de apă din judeţ sunt în limite normale..............................45Prefectul face apel la sătmăreni să folosească raţional apa.......................................45Oraşul Negreşti Oaş, în pericol să rămână fără apă potabilă.....................................46Teme de mediu...........................................................................................................48Craii IPJ Cluj (Pintea şi foştii Mureşan,Bârluţiu), posibili protectori ai Mafiei lemnului, uitaţi de ministrul Varga?!.........................................................................................48

PRESA CENTRALĂ

UE face cinste: 500 de euro pe metru pătrat de plajă Jumătate din plajele româneşti au dispărut în ultimii 25 de ani, ca efect al eroziunii costiere • Apa înghite, anual, jumătate de metru din faleze • În unele zone, Marea Neagră împinge linia țărmului cu doi metri pe an • Autoritățile vor să recupereze 33 de hectare din litoralul revendicat de apele mării • Proiectul, finanțat în proporție de 85% din fonduri europene, va costa 170 de milioane de euro România pierde anual zeci de hectare de teren de-a lungul sectorului românesc al Mării Negre, din cauza eroziunii costiere. Plaja de la Mamaia a fost erodată cu peste 80 de metri în câteva zeci de ani. Specialiştii estimează o retragere a liniei țărmului de circa 40 metri în următorii 20 de ani.Portul Constanța a oprit alimentarea naturală cu nisipMinisterul Mediului a publicat mai multe studii în care a arătat că principalele cauze ale aparitiei fenomenului de eroziune costieră țin de amenajarea şi extinderea spre larg a digurilor de la gura de vărsare a brațului Sulina, dar şi de modernizarea porturilor Midia, Constanța şi Mangalia. În timp ce lucrările de la Sulina au dus la devierea fluxului de aluviuni din brațul Chilia şi îndepărtarea punctului de debuşare a aluviunilor în mare în dreptul brațului Sulina, cele portuare au generat devierea spre larg a traseelor curenților litorali care asigurau alimentarea cu nisip a plajelor din sudul litoralului. Dintre cauzele naturale, specialiştii au menționat reducerea numărului de moluşte marine cu cca 50%,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

care a determinat reducerea aportului de nisip biogen şi tendința de ridicare a nivelului mării în medie cu 1,5 - 2 milimetri pe an.Plaja de la 2 Mai are de aşteptat Astfel, prima fază a proiectului de extindere a plajelor cuprinde doar zona dintre Mamaia Sud şi Eforie Nord. Gravă este şi situația eroziunii la 2 Mai, care nu va fi rezolvată foarte curând, deşi există riscul ca locuințele oamenilor să se ducă la vale, rapid şi sigur. Reabilitarea plajei din 2 Mai este încadrată la urgențele de rang 2, ceea ce înseamnă că nu este considerată, încă, o prioritate. Aceasta în pofida faptului că studiile arată că fenomenul de prăbuşire a falezelor, frecvent în partea de sud a litoralului, se datorează pe de o parte eroziunii costiere. Apa mării, în lipsa plajelor, a ajuns până la bază falezelor pe care le erodează. La forța exercitată de valuri se adaugă creşterea nivelului hidrostatic subteran al acviferelor freatice, datorat în parte pierderilor de apă din rețelele localităților din zonele litorale. Zonele afectate sunt localitatea Constanța, zona faleza Nord, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla, Costineşti, 2 Mai - Vama Veche.Reconstituirea plajelor, gata în doi aniLucrările de reabilitare a plajelor vor începe în această toamnă şi se vor încheia în decembrie 2015. Plajele vor fi refăcute prin înnisipare şi protejate de diguri de dimensiuni mici care au rolul de a menține nisipul, protejându-l de acțiunea valurilor. Proiectul vizează reducerea eroziunii costiere în zonele cele mai expuse la risc ale coastei Mării Negre, prin implementarea măsurilor de prevenire adecvate structurale şi nestructurale pentru protecția a 7,3 km de plajă şi extinderea suprafeței plajelor cu 33,3 hectare, până în anul 2015. Lucrările vor include diguri de apărare, epiuri din piatră, baraje şi diguri independente construite pentru un dublu scop de reducere a eroziunii şi, în acelaşi timp, de menținere şi îmbunătățire a mediului.240 de km la mareConform unui Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului, întocmit în 2011 de Apele Române, Litoralul României la Marea Neagră are o lungime de circa 240 km şi se întinde de la brațul Musura, la nord de Sulina, până la Vama Veche. Zona costieră din România ocupă aproximativ 6% din întregul litoral al Mării Negre. Sectoarele cele mai afectate de aceste fenomene de eroziune sunt situate în sudul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

litoralului: Mamaia, Tomis, Eforie, Tuzla, Olimp-Venus, Saturn-Mangalia, 2 Mai - Vama Veche./Ziua News, http://www.ziuanews.ro/nature/ue-face-cinste-500-de-euro-pe-metru-patrat-de-plaja-101707

Debitul Dunării va fi staţionar, până pe 25 augustDebitul Dunării la intrarea în România, secțiunea Baziaş, va fi relativ staționar, în intervalul 23 - 26 august, iar apoi valorile vor creşte până la 2.400 metri cubi pe secundă, informează Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).În zilele de 27 şi 28 august, debitul va creşte până la valoarea de 2.400 metri cubi pe secundă, iar până pe 30 august va fi în scădere uşoară, situându-se sub media multianuală a lunii august, de 4.300 metri cubi pe secundă. În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi în scădere, în prima parte a intervalului 23 - 30 august, pe sectorul Gruia - Călăraşi şi relativ staționare pe sectorul Cernavodă - Tulcea, iar în a doua parte a intervalului vor fi în creştere pe sectorul Gruia - Giurgiu şi relativ staționare pe sectorul Oltenița - Tulcea./ AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/218112-Debitul-Dunarii-va-fi-stationar-pana-pe-25-august.html

Teme similare

Accident pe Dunăre. Două ambarcaţiuni s-au lovit. Un bărbat e dat dispărutUn bărbat din suburbia Tudor Vladimirescu a municipiului Tulcea, în vârstă de 45 de ani, este căutat de autorități, după ce lotca în care se afla a fost implicată duminică într-un accident pe Dunăre.Totul s-a petrecut în dreptul localității Șvinița din județul Mehedinți. Cei patru turişti, cu vârste între 19 ani şi 23 de ani, veniseră din Cehia cu un velier. La un moment dat, în Clisura Dunării, din cauza vântului puternic şi a valurilor mari, nava a început să ia apă. Imediat, turiştii s-au echipat cu vestele de salvare.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

Chiar înainte ca barca să se scufunde, cei patru s-au aruncat în fluviu, nu înainte de a suna la 112. Polițiştii de frontieră au reuşit să îi salveze în scurt timp, cu două bărci. Cei patru au scăpat doar cu o sperietură zdravănă./RTV, http://www.rtv.net/patru-turisti--la-un-pas-de-moarte-dupa-ce-barca-in-care-se-aflau-s-a-rasturnat-in-dunare_90199.html#ixzz2d3118lYU

Ministerul Transporturilor creează porturi cu dedicaţie unde nu te astepţiMinisterul Transporturilor nu stă în aşteptarea unui şef stabil. A pus la punct un proiect de ordin prin care terenuri din domeniu public al statului ajung să deservească interesele unor structuri locale sau firme. Nimic de reproşat, pentru că, la prima vedere, este vorba de un bine adus comunităților locale. Numai că toate aceste proiecte au parte de un trecut „pătat”, ce explică întru totul interesul pentru terenurile vizate. Proiectul de Ordin al ministrului Transporturilor vizează Lista punctelor şi locurilor de operare şi limitele acestora, a căror infrastructură portuară aparține domeniului public al unităților administrativ-teritoriale, precum şi limitele radelor portuare şi ale zonelor de ancoraj. Primul ordin care a fost dat a vizat Pasarela Mamaia, în suprafață de 1.250 mp, cu zonele de delimitare Hotel Victoria, din stațiunea Mamaia, şi digul pentru spargerea valurilor. De situație se ocupă Căpitănia Mamaia. Facilitatea a fost dată pentru organizarea unui loc de acostare a ambarcațiunilor de agrement. Pentru acest proiect, primarul Radu Mazăre s-a certat ca la uşa cortului cu Sulfina Barbu, pe vremea când aceasta era ministru al Mediului, şi nu a vrut să-i dea autorizație ca să construiască acest port de agrement în mijlocul stațiunii. Proiectul venea la pachet cu altă propunere – şoseaua de coastă care să lege Mamaia de Constanța, dar care ar trebui să treacă puțin şi printr-o arie protejată. Vremea PD a trecut, iar Mazăre, cu paşi mici şi plin de răbdare, aproape a obținut ce a vrut. Actul normativ pentru pasarela din Mamaia a fost dat de anul trecut.Dotare exclusivistă în Insula Mare a Brăilei Completările pe care vizează ordinul ministrului Transporturilor se referă la Agricost, arendaşul oficial al Insulei Mari a Brăilei, şi la firma Eoliana Caraş. Agricost are dreptul de a folosi 200 de metri de mal al Dunării, în total 7.470 mp, în zona de trecere a bacului

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

din comuna Măraşu, județul Brăila. Locul este foarte bun, pentru că este în drumul navelor maritime şi de navigație interioară. Punctul de lucru va permite acostarea acestor nave la ponton, existând şi posibilitatea de descărcare a cerealelor din barje, ce se poate realiza cu macara plutitoare cu graifăr, după cum se arată în proiectul de ordin.Agricost a ajuns să exploateze Insula Mare a Brăilei (IMB) după ce justiția a considerat că este firma în drept să contracteze terenurile de la Administrația Domeniilor Statului. După o preluare cu cântec a celui mai mare IAS din țară şi una dintre cele mai întinse ferme din Europa, firma TCE Trei Brazi, a lui Culiță Tărâță, cândva şi parlamentar PSD, a pierdut în fața cvasinecunoscutei Agricost, o firmă care a cumpărat activele de irigații, iar, potrivit legii, avea drept de preempțiune pentru arendarea/concesionarea celor aproape 57.000 ha de teren. A fost nevoie de doi ani şi notificări ultimative din partea ADS ca Agricost să semneze contractul de arendă pentru Insulă, devenind titular de contract în 2012. De remarcat este faptul că între Agricost şi TCE Trei Brazi nu există divergențe, având în vedere legăturile de afaceri, cimentate cu cele de rudenie, dintre patronii celor două firme – Culiță Tărâță şi Constantin Duluțe. „Preluarea forțată” de la începutul anilor 2000 a IMB a fost dublată de investiții care au permis crearea unei ferme de invidiat. Cu o producție de grâu de 6,5 tone la hectar în 2013, cam dublu față de media pe țară, este pe deplin justificată cererea şefilor IMB de a avea un port propriu pentru comerțul cu cereale.Contrabandistul a vrut şi port la DunăreCea mai interesantă atribuire este terenul pentru portul de agrement de la Pojejena, din județul Caraş Severin. Firma Eoliana Caraş, ce funcționează sub autoritatea Consiliul Județean, a primit dreptul de a folosi 200 de metri de mal de la Dunăre pentru acostarea ambarcațiunilor de agrement. Lucrurile au fost pregătite de mai mulți ani, la ora actuală existând Administrație Portuară în localitate, care să se ocupe de administrarea unicului vaporaş de agrement, achiziționat de Consiliul Județean şi botezat „Ripensia”. Ideea portului de agrement aparține fostului primar de Pojejena, care a folosit fonduri comunitare pentru organizarea acestui port. Numai că, între timp, primarul Omer Radovancovici a ajuns la puşcărie pentru contrabandă cu țigări. Și cum localitatea este foarte aproape de Serbia, stat ce nu face parte din UE, este puțin probabil ca „afacerile”

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

fostului primar să se fi făcut pe altă cale decât cea a apei. Pentru care este foarte bun un port. Ca treburile să nu rămână în afara familiei, la alegerile parțiale din mai 2013, primar în Pojejena a ajuns chiar soția contrabandistului, Mira Radovancovici, supranumită „Prințesa clisurii”./Puterea,

Teme de mediu

Proiect legislativ privind pescuitul în Deltă. Pescarii vor putea folosi maximum trei undiţe sau lansetePescuitul în Delta Dunării sau pe cursul Dunării va fi permis cu maximum trei undițe sau trei lansete, potrivit unui proiect de lege privind pescuitul şi acvacultura, lansat spre consultare publică de Departamentul Ape, Păduri şi Piscicultură din Ministerul Mediului, informează agerpres.ro."În apele din zona colinară şi de şes, pe tot cursul Dunării şi pe brațele sale, în Delta Dunării" pescuitul va fi permis "cu maximum 3 undițe sau cu 3 lansete cu câte două cârlige fiecare", arată proiectul de lege, elaborat în scopul asigurării protecției şi conservării resurselor acvatice în apele maritime şi continentale ale României.De asemenea, proiectul de act normativ propune ca în apele teritoriale ale Mării Negre pescuitul în scopuri de agrement să fie permis cu maximum două undițe, două lansete sau o țaparină cu câte 10 cârlige fiecare.În apele curgătoare şi stătătoare salmonicole din zona montană, pescuitul va fi permis cu o singură undiță sau cu o lansetă cu maximum două cârlige, iar pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale.Pe de altă parte, proiectul de lege arată că "în apele din zona colinară şi de şes, pe Dunăre, în Delta Dunării şi în apele maritime, un pescar de agrement poate reține din captură cota zilnică alocată în concordanță cu cota anuală concesionată, specificate expres în tichetele teritoriale, iar în apele salmonicole de munte se pot reține de către un pescar maximum 10 bucăți în total din speciile de salmonide permise pescuitului. În cazul pescuitului sportiv se va proceda la eliberarea capturilor în mediul lor natural, imediat după punctare şi cântărire. Proiectul de lege se va afla în dezbatere publică pe site-ul instituției până pe data de 9 septembrie 2013. Consiliul Județean (CJ) Vaslui a eliberat cel de-al patrulea certificat de urbanism pentru societatea Chevron România în vederea obținerii autorizației de construcție necesară

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

amplasării unei noi sonde de explorare a gazelor de şist pe teritoriul județului Vaslui. Noua zonă unde compania americană ar urma să îşi amplaseze sonda de explorare este în comuna Puieşti, la un kilometru şi jumătate de localitatea Cetățuia. Potrivit documentelor depuse la CJ Vaslui, Chevron deține trei parcele grupate pe o suprafață de 29.600 de metri pătrați în extravilanul localității Puieşti./Agerpres, /Jurnalul național, http://jurnalul.ro/stiri/politica/proiect-lege-pescuit-650261.html, RTV, http://www.rtv.net/societate.html

Știre mai veche

Plajele de pe litoralul românesc, extinse cu banii UE Suprafața plajelor de pe litoralul românesc se va extinde până în anul 2015 cu 33,3 hectare, în apropierea Municipiului Constanța şi a stațiunii Eforie Nord, în urma implementării unui proiect în valoare de 170,45 milioane euro, informează Ministerul Mediului. Din fişa de monitorizare a proiectului, al cărui beneficiar este Administrația Națională “Apele Române” (ANAR), prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, rezultă că scopul implementării este reprezentat de reducerea eroziunii costiere în zonele cele mai expuse la risc ale coastei Mării Negre, prin implementarea măsurilor de prevenire adecvate structurale şi nestructurale pentru protecția a 7,3 km de plajă şi extinderea suprafeței plajelor cu 33,3 hectare, până în anul 2015.Astfel, în vederea protecției şi reabilitării părții sudice a litoralului românesc al Mării Negre, se vor cheltui 170.450.084 euro, din care 170.406.668 euro reprezintă valoarea eligibilă, conform Programul Operațional Sectorial (POS), informează Agerpres. Din cuantumul eligibil, 85,49% sunt Fonduri de Coeziune, respectiv 145,6 milioane euro, iar 14,51% provin din bugetul de stat (24,7 milioane euro). Finalizarea proiectului are ca dată-limită 30 noiembrie 2015. Pe durata implementării proiectului, în valoare de peste 170 milioane de euro, va fi protejată şi refăcută linia țărmului Mării Negre, prin lucrări ce vor include: diguri de apărare, baraje şi diguri independente construite pentru un dublu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

scop de reducere a eroziunii şi, în acelaşi timp, de menținere şi îmbunătățire a mediului. /Puterea,http://www.puterea.ro/economie/plajele-de-pe-litoralul-romanesc-extinse-cu-banii-ue-76956.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Ivan Patzaichin invită la concurs pe MureşMultimplul campion național, mondial, european şi olimpic la canoe, Ivan Patzaichin, va continua campania “Descoperă Rowmania” la Arad. Acțiunea face parte din acțiunile pregătite în cadrul Zilelor Aradului şi va avea loc sâmbătă, 24 august, începând cu ora 09:00, pe Faleza Mureşului, la clubul Voința, situat la intrarea în ştrad de pe podul de pontoane. Cu acest prilej va avea loc o cursă între cei care vor să se înscrie la cocursul de canotci cu 10+1 locuri. Cel mai probabil, la concurs se vor înscrie tot veteranii care au cucerit medalia de bronz la mondialele de Dragon Boat de la Szeged şi cei care au participat duminică în astfel de ambarcațiuni. Program campaniei va fi astfel: 09:00 – 11:30 Înscrierea participanților şi acomodarea cu ambarcațiunile (echipe)11:00 – 11:30 Demonstrație de vâslit efectuată de Ivan Patzaichin şi ASC Voința Arad11:45 – 12:00 Stabilirea ordinii de intrare în concurs şi şedința tehnică (instructaj)12:00 – 14:30 Desfăşurarea concursului de canotcă 10+1 (pe serii, semifinale, finala)14:30 – 15:00 Festivitatea de premiere a concursului de canotcă 10+1www.vestic.ro/ARhttp://www.vestic.ro/articol_31923/ivan-patzaichin-invita-la-concurs-pe-mures-.html

Ivan Patzaichin lansează „canotca“ pe Mureş Ivan Patzaichin va fi prezent mâine la Arad, în cadrul campaniei „Descoperă Rowmania”, acesta lansând, în premieră şi „canotca“ pe Mureş. O ambarcațiune numită astfel după lotca de la care preia materialul, şi după canoe de la care preia liniile dinamice. Este un

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

produs integral "made in Romania", cu un design unicat, făcută din lemn, preluând meşteşugul marangozilor din Deltă. Arădenii sunt aşteptați în dreptul clubului Voința, pentru a face parte din echipajul de 11 campioni la concursul de vîslit viteză, în canotci de 10+1 locuri. Înscrierile se pot face la office@rowmania.ro sau în ziua concursului, la fața locului.Programul evenimentului:09:00 – 11:30 Înscrierea participanților şi acomodarea cu ambarcațiunile (echipe)11:00 – 11:30 Demonstrație de vâslit efectuată de Ivan Patzaichin şi ASC Voința Arad11:45 – 12:00 Stabilirea ordinii de intrare în concurs şi şedința tehnică (instructaj)12:00 – 14:30 Desfăşurarea concursului de canotcă 10+1 (pe serii, semifinale, finala)14:30 – 15:00 Festivitatea de premiere a concursului de canotcă 10+1Descoperă Rowmania Arad este un eveniment organizat în cadrul Zilelor Aradului, de Asociația „Ivan Patzaichin – Mila 23” împreună cu Primăria Municipiului Arad, cu sprijinul Administrației Naționale Apele Române. Parteneri sunt ASC Voința Arad, Aqua Carpatica şi Radio România.www.arq.ro/AR http://arq.ro/ivan-patzaichin-lanseaza-canotca-pe-mures

Cu canotca pe Mures Înscrisă în calendarul Descoperă Rowmania, eveniment organizat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, în colaborare cu Primăria Municipiului Arad şi Administrația Națională Apele Române, filiala Arad, avâns sprijinul partenerilor ASC Voința Arad, Aqua Carpatica şi Radio România, întrecerea canotcelor s-a bucurat de un real interes în rândul arădenilor pasionați de sporturile nautice. Sub ochii fostului mare campion, Ivan Patzaichin, nu mai puțin de 12 echipaje şi-au disputat un loc în finala programată peste o săptămână la Tulcea. În ordinea seriilor, la start au fost prezente următoarele echipaje: Parcul Natural „Lunca Mureşului“, Wotan, Port Arthur, Atletico Arad 2001-2002, Învingătorii, Media (una sprijinită de doi campioni olimpici: Sorin Babii şi Ivan Patzaichin), 1.000 kg, Water Performance (Timişoara), Voința UTA Arad, Max, Voința Arad, CSM Arad. După o luptă acerbă, în care s-a vâslit cu dăruire, pe primul loc al clasamentului s-a clasat Water Performance, cu mențiunea că echipajul timişorean a fost alcătuit din sportivi de performanță ai cluburilor de pe Bega, câțiva dintre ei

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

componenți ai loturilor naționale de canotaj sau kaiac canoe. Poziția secundă, care asigură calificarea la finala de la Tulcea, a revenit Voinței UTA Arad, la un „cioc“ de canotcă în fața echipajului de la Port Arthur. Toți participanții au fost recompensați cu diplome, tricouri şi medalii, festivitatea de premiere, punctată de şedințe foto şi autografe, întregind o zi deosebită pe Mureş, alături de o personalitate şi un om de excepție, Ivan Patzaichin. Jurnalul Arădean/ARhttp://www.aradon.ro/cu-canotca-pe-mures/1327160

Cu canotca şi Ivan Patzaichin pe Mureş Arădenii s-au arătat receptivi la invitația lansată de Ivan Patzaichin de a participa la concursul de vâslit în canotcă, nu mai puțin de 12 echipaje disputându-şi azi un loc în finala ce va avea loc peste o săptămână la Tulcea. Competiția se înscrie în calendarul Descoperă Rowmania, un eveniment organizat azi de Asociația „Ivan Patzaichin – Mila 23” împreună cu Primăria Municipiului Arad, cu sprijinul Administrației Naționale Apele Române. Parteneri fiind ASC Voința Arad, Aqua Carpatica şi Radio România.Au fost prezente la start, în ordinea seriilor, echipajele: Parcul Natural „Lunca Mureşului“, Wotan, Port Arthur, Atletico Arad 2001-2002, Învingătorii, Media, 1.000 kg, Water Performance (Timişoara), Voința UTA Arad, Max, Voința Arad, CSM Arad. Canotca este o ambarcațiune numită astfel după lotca de la care preia materialul, şi după canoe de la care preia liniile dinamice. Este un produs integral „made in Romania", cu un design unicat, făcută din lemn, preluând meşteşugul marangozilor din Deltă.După curse spectaculoase, în care s-a vâslit cu dăruire, pe primul loc al clasamentului s-a clasat Water Performance, cu mențiunea că echipajul timişorean a fost alcătuit din sportivi de performanță ai cluburilor de pe Bega, câțiva dintre ei componenți ai loturilor naționale de canotaj sau kaiac canoe.O luptă acerbă s-a dat pentru poziția secundă, cea care asigura calificarea la finala de la Tulcea, Voința UTA Arad impunându-se la un „cioc“ de canotcă în fața echipajului de la Port Arthur. Participanții au fost recompensați cu diplome şi tricouri, laureații şi cu medalii, festivitatea de premiere, punctată de şedințe foto şi autografe, întregind o zi deosebită pe Mureş, alături de o personalitate şi un om de excepție, Ivan Patzaichin.P.S. În canotca „Media“, una eterogenă, i-au „sprijinit“ pe

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

jurnaliştii arădeni campionii olimpici Ivan Patzaichin şi Sorin Babii, alături de maestrul sportului la paraşutism medic colonel Marin Vasile (Insigna F.A.I. cu 1,2 şi 3 diamante, Diploma Paul Tissandier). www.arq.ro/ARhttp://arq.ro/cu-canotca-si-ivan-patzaichin-pe-mures

Arădenii s-au alăturat lui Ivan Patzaichin la un concurs de canotcăSute de arădeni au răspuns prezent la invitația lansată de Ivan Patzaichin de a participa la concursul de vâslit în canotcă, nu mai puțin de 12 echipaje disputându-şi azi un loc în finala ce va avea loc peste o săptămână la Tulcea. Evenimentul se înscrie în calendarul Descoperă Rowmania, un eveniment organizat azi de Asociația „Ivan Patzaichin – Mila 23” împreună cu Primăria Municipiului Arad, cu sprijinul Administrației Naționale Apele Române. Parteneri fiind ASC Voința Arad, Aqua Carpatica şi Radio România.Au fost prezente la start, în ordinea seriilor, echipajele: Parcul Natural „Lunca Mureşului“, Wotan, Port Arthur, Atletico Arad 2001-2002, Învingătorii, Media, 1.000 kg, Water Performance (Timişoara), Voința UTA Arad, Max, Voința Arad, CSM Arad.Canotca este o ambarcațiune numită astfel după lotca de la care preia materialul, şi după canoe de la care preia liniile dinamice. Este un produs integral „made in Romania”, cu un design unicat, făcută din lemn, preluând meşteşugul marangozilor din Deltă.Pe primul loc al clasamentului s-a clasat Water Performance, cu mențiunea că echipajul timişorean a fost alcătuit din sportivi de performanță ai cluburilor de pe Bega, câțiva dintre ei componenți ai loturilor naționale de canotaj sau kaiac canoe.Cea mai grea bătălie pe apă s-a dat pentru poziția secundă, cea care asigura calificarea la finala de la Tulcea, Voința UTA Arad impunându-se la un „cioc“ de canotcă în fața echipajului de la Port Arthur.La finalul competiției, participanții au fost recompensați cu diplome şi tricouri, laureații şi cu medalii, festivitatea de premiere, punctată de şedințe foto şi autografe, întregind o zi deosebită pe Mureş, alături de o personalitate şi un om de excepție, Ivan Patzaichin.Jurnaliştii arădeni au fost ajutați să vâslească de campionii olimpici Ivan Patzaichin şi Sorin Babii, alături de maestrul sportului la paraşutism medic colonel Marin Vasile (Insigna F.A.I. cu 1,2 şi 3 diamante, Diploma Paul Tissandier). www.aradreporter.ro/AR

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://www.aradreporter.ro/aradenii-s-au-alaturat-lui-ivan-patzaichin-la-un-concurs-de-canotca/

Caravana lui Ivan Patzaichin a adunat la Arad zeci de pasionaţi de canotaj Zeci de pasionați de canotaj au venit la Arad pentru a participa la competiția organizată de Ivan Patzaichin. Concurenții au avut ocazia să se plimbe cu canotca, o barcă special construite de fostul multiplu campion. videonews.antena3.ro / http://videonews.antena3.ro/video/lifestyle/caravana-lui-ivan-patzaichin-a-adunat-la-arad-zeci-de-pasionati-de-canotaj.html

Arădenii au vâslit alături de Ivan Patzaichin Înscrisă în calendarul Descoperă Rowmania, eveniment organizat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, întrecerea canotcelor s-a bucurat de interes în rândul arădenilor. Sub ochii fostului mare campion, Ivan Patzaichin, 12 echipaje şi-au disputat un loc în finala programată peste o săptămână la Tulcea. În ordinea seriilor, la start au fost prezente următoarele echipaje: Parcul Natural „Lunca Mureşului“, Wotan, Port Arthur, Atletico Arad 2001-2002, Învingătorii, Media (sprijinită de doi campioni olimpici: Sorin Babii şi Ivan Patzaichin), 1.000 kg, Water Performance (Timişoara), Voința UTA Arad, Max, Voința Arad şi CSM Arad. A câştigat Water Performance, echipajul timişorean fiind alcătuit din sportivi de performanță ai cluburilor de pe Bega, câțiva dintre ei componenți ai loturilor naționale. Poziția secundă, care asigură calificarea la finala de la Tulcea, a revenit Voinței UTA Arad, la un „cioc“ de canotcă în fața echipajului de la Port Arthur.Toți participanții au fost recompensați cu diplome, tricouri şi medalii, festivitatea de premiere întregind o zi deosebită pe Mureş, alături de o personalitate şi un om de excepție, Ivan Patzaichin. Glasul Aradului/ARhttp://glsa.ro/arad/sport/117863-aradenii-au-vaslit-alaturi-de-ivan-patzaichin.html

Arădenii au vâslit alături de Ivan Patzaichin Înscrisă în calendarul Descoperă Rowmania, eveniment organizat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, întrecerea canotcelor s-a bucurat de interes în rândul arădenilor.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

Sub ochii fostului mare campion, Ivan Patzaichin, 12 echipaje şi-au disputat un loc în finala programată peste o săptămână la Tulcea. În ordinea seriilor, la start au fost prezente următoarele echipaje: Parcul Natural „Lunca Mureşului“, Wotan, Port Arthur, Atletico Arad 2001-2002, Învingătorii, Media (sprijinită de doi campioni olimpici: Sorin Babii şi Ivan Patzaichin), 1.000 kg, Water Performance (Timişoara), Voința UTA Arad, Max, Voința Arad şi CSM Arad. A câştigat Water Performance, echipajul timişorean fiind alcătuit din sportivi de performanță ai cluburilor de pe Bega, câțiva dintre ei componenți ai loturilor naționale. Poziția secundă, care asigură calificarea la finala de la Tulcea, a revenit Voinței UTA Arad, la un „cioc“ de canotcă în fața echipajului de la Port Arthur. Toți participanții au fost recompensați cu diplome, tricouri şi medalii, festivitatea de premiere întregind o zi deosebită pe Mureş, alături de o personalitate şi un om de excepție, Ivan Patzaichin. sportarad.ro/AR http://sportarad.ro/aradenii-au-vaslit-alaturi-de-ivan-patzaichin/

Teme similare

Aradul în viziunea lui Falcă: Alături de Timişoara, cu "barca" pe Mureş şi cu cetatea în circuitul civil Peste o mie de persoane au participat, miercuri seara, la prezentarea făcută de primarul Gheorghe Falcă la ştrandul Neptun, intitulată „Arad – perspective“. Edilul a făcut o expunere a polului de dezvoltare Arad - Timişoara, a proiectului privind transformarea Mureşului în râu navigabil şi a celui legat de dezvoltarea potențialului turistic al Cetății Aradului. Primarul a scos în evidență faptul că dacă se va constitui un pol de dezvoltare Arad - Timişoara, acesta va deveni al doilea ca importanță din țară, din punct de vedere economic, după Bucureşti...NEWS/AR http://www.newsar.ro/stiri-locale/reeditare-aradul-n-viziunea-lui-falca-alaturi-de-timisoara- cu- barca-pe-mures-si-cu-cetatea-n-circuitul-civil-fotoViziuni în trei direcții: Mureşul, Cetatea şi Timişoara - pârghiile dezvoltării Aradului!Ștrandul Neptun din Arad s-a umplut miercuri seara în zona bazinelor, acolo unde au venit în jur de o mie de oameni, din varii domenii – a afacerilor, a politicului, a sportului, a mediului universitar şi alții – pentru a asista la prezentarea făcută de primarul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

Gheorghe Falcă, de Lucia Chişbora şi Giampiero Pascucci în ceea ce priveşte perspectiva oraşului. În viziunea primarului, Aradul îşi va continua dezvoltarea mergând pe trei direcții: râul Mureş, Cetatea Aradului şi polul de dezvoltare Arad-Timişoara. Pe scena instalată în cortul de pe ştrand în care a avut loc evenimentul au luat cuvântul – aşa cum scriam mai sus – Gheorghe Falcă, Lucia Chişbora şi italianul Giampiero Pascucci, moderați de binecunoscutul Zoltan Lovasz. Prezentarea a început cu un film: „Arad – cetate europeană a diversității culturale”, care a fost prezentat în acest an la Bruxelles, în Parlamentul European, la depunerea candidaturii pentru Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Polul de dezvoltare economică Arad-Timişoara„Aradul şi Timişoara au infrastructura necesară marilor investiții. Timişoara nu mai are prea multe terenuri disponibile pentru investitori, în timp ce Aradul stă mai bine la acest capitol. Dată fiind situația şomajului scăzut în ambele oraşe, şi Aradul şi Timişoara trebuie să se gândească de unde pot atrage forță de muncă. În concluzie, Timişoara este o resursă pentru Arad, iar Aradul este o resursă pentru Timişoara. Cu excepția fotbalului…”, a punctat primarul vizavi de posibilitatea de dezvoltare a polului Arad-Timişoara. El vede acest pol ca un concurent pentru Bucureşti. „România ar avea doi poli economici: Bucureştiul şi Arad-Timişoara”, spune el. „Mureşul se odihneşte”„O resursă care se odihneşte în Arad este Mureşul. O altă resursă, Cetatea Aradului. Putem spune că mai e puțin şi Cetatea va deveni a oraşului. Dar, se pune problema ca atunci când va veni Cetatea are oraşul o viziune să o exploateze?”, a spus Falcă. El a prezentat soluții pentru transformarea Mureşului în râu navigabil, dar şi perspectivele care apar în urma acestui proiect. Prima soluție ar fi dragarea râului şi reabilitarea digurilor, proiect care nu poate fi pus în aplicare de municipalitate, răspunzătoare de ele fiind Regia Autonomă „Apele Române”. Amenajarea unui nod hidrografic în zona Micălaca-Billa-Maranata este o altă soluție. În urma acestui proiect, râul Mureş ar putea deveni navigabil, de la Conop până la Nădlac, cu două ecluze.Cetatea, un obiectiv cu o duzină de proiecte. Arhitecții Lucia Chişbora şi Giampierro Pascucci au prezentat câteva variante de dezvoltare a Cetății Aradului, obiectiv care va intra în patrimoniul municipiului în 2016. În studiul de prefezabilitate arhitecții au propus două axe principale: una culturală şi una economico-financiară. Pascucci a vorbit

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

chiar de înființarea unui centru de excelență în Cetate, care ar putea să facă legătura între Primăria municipiului şi universități sau investitori din Europa. „În studiul de prefezabilitate privind reconversia Cetății am propus amenajarea de hoteluri, restaurante, a unui club sportiv nautic, teatre în aer liber, librării, centre turistice”, a spus Pascucci. Chişbora şi Pascucci au vorbit şi despre construcția a două poduri peste Mureş, construite în zona Cetății. Proiectele deja încheiate...Falcă a vorbit şi despre reabilitarea pasajelor rutiere din Micălaca şi Grădişte, modernizarea Podului Traian, despre cartierele Gai, Bujac şi Sânicolaul Mic, proiecte deja derulate. Evenimentul, parte din Zilele Aradului, face parte şi din acțiunile de promovare în ceea ce priveşte candidatura la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. seara s-a încheiat cu un dineu oferit de Gheorghe Falcă. www.arq.ro/ARhttp://arq.ro/viziuni-in-trei-directii-muresul-cetatea-si-timisoara-parghiile-dezvoltarii-aradului-foto

Lunca trebuie să rămână naturală!În urma elaborarii strategiei de turism a judetului Arad, în anul 2011, Lunca Muresului este cotata cu cel mai mare potential turistic din zona. Acest lucru se datoreaza atât biodiversitatii ridicate, a peisajelor specifice zonelor umede, cât si activitatilor de eco-turism promovate de Administratia Parcului Natural Lunca Muresului în ultimii ani. Asadar, Lunca este valoroasa pentru ceea ce reprezinta acum si în aceasta forma naturala. Este însa cunoscut faptul ca turismul poate fi o sabie cu doua taisuri. Pe de-o parte, poate aduce beneficii comunitatilor, dar în acelasi timp, daca nu este gestionat cu grija, poate distruge zona în care se desfasoara. Din acest motiv, administratia parcului a elaborat înca din anul 2010 o strategie de eco-turism pentru Lunca Muresului, care presupune promovarea doar a activitatilor fara impact asupra mediului (plimbari cu bicicleta sau la pas, excursii în canoe sau calare), organizate în grupuri mici (pâna la 12 persoane). Doar acest tip de turism poate fi agreat si promovat într-o astfel de zona sensibila, cvasinaturala. Turismul nautic de masa, de exemplu, ce implica ambarcatiuni cu motor si transformarea sectorului de Mures din parcul natural în unul care sa pemita navigarea, n-ar putea duce decât la degradarea ecosistemului acvatic, a habitatelor

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

naturale si afectarea semnificativa a biodiversitatii. Daca toate acestea s-ar întâmpla, Lunca si-ar pierde semnificatia si importanta, iar frumusetile naturale pentru care ar fi fost promovata, nu ar mai exista. Nu trebuie sa repetam greselile facute de unele tari vestice, care dupa ce au distrus caracterul natural al unor râuri, se straduiesc acum, dupa zeci de ani, cu implicatii financiare uriase, sa repare ce se mai poate repara (vezi cazul fluviului Rin, la granita Germaniei cu Franta, unde se încearca redarea caracterului natural al fluviului). Avem o zona naturala! Entuziasmul de a o promova sub orice forma nu ar trebui sa fie mai mare decât cumpatarea de a o mentine astfel.www.vestic.ro/ARhttp://www.vestic.ro/articol_31862/lunca-trebuie-sa-ramana-naturala.html

Lunca nu vrea Mures navigabil „Lunca trebuie să rămână naturală!”, aceasta este fraza cu care reprezentanții Administrației Parcului Natural Lunca Mureşului şi-au început comunicatul în care atrag atenția asupra problemelor pe care le-ar ridica schimbarea datelor de acum de pe râul Mureş. Un plan ambițios al autorităților locale, care ar face ca pe râul Mureş să se poată circula cu ambarcațiuni serioase, cu motor, ar putea avea efecte devastatoare asupra luncii. Reprezentanții Parcului precizează, ca atare, din start, că „în urma elaborării strategiei de turism a județului Arad, în anul 2011, Lunca Mureşului este cotată cu cel mai mare potențial turistic din zonă” şi că acest lucru „se datorează atât biodiversității ridicate, a peisajelor specifice zonelor umede, cât şi activităților de eco-turism promovate de Administrația Parcului Natural Lunca Mureşului în ultimii ani”.Concluzia celor de la Luncă e simplă: „Aşadar, Lunca este valoroasă pentru ceea ce reprezintă acum şi în această formă naturală”, turismul în viziunea acestora fiind „o sabie cu două tăişuri. Pe de-o parte, poate aduce beneficii comunităților, dar, în acelaşi timp, dacă nu este gestionat cu grijă, poate distruge zona în care se desfăşoară”.Fără impact devastatorPentru a preîntâmpina efectele negative ale turismului, administrația parcului a elaborat încă din anul 2010 o strategie de eco-turism pentru Lunca Mureşului, care presupune doar promovarea activităților fără impact asupra mediului, cum ar fi plimbări cu bicicleta

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

sau la pas, excursii în canoe sau călare, organizate în grupuri mici, de până la 12 persoane.„Doar acest tip de turism poate fi agreat şi promovat într-o astfel de zonă sensibilă, cvasinaturală”, sunt de părere reprezentanții Administrației Parcului Natural Lunca Mureşului, care spun că „turismul nautic de masă, de exemplu, ce implică ambarcațiuni cu motor şi transformarea sectorului de Mureş din parcul natural în unul care să pemită navigarea, n-ar putea duce decât la degradarea ecosistemului acvatic, a habitatelor naturale şi afectarea semnificativă a biodiversității”.Fără frumuseți naturaleChiar dacă nu critică brutal transformarea Mureşului într-un râu navigabil, responsabilii Luncii punctează faptul că „dacă toate acestea s-ar întâmpla, Lunca şi-ar pierde semnificația şi importanța, iar frumusețile naturale, pentru care ar fi fost promovată nu ar mai exista”.Ca de final, în comunicat se arată faptul că „nu trebuie să repetăm greşelile făcute de unele țări vestice, care după ce au distrus caracterul natural al unor râuri, se străduiesc acum, după zeci de ani, cu implicații financiare uriaşe, să repare ce se mai poate repara (vezi cazul fluviului Rin, la granița Germaniei cu Franța, unde se încearcă redarea caracterului natural al fluviului). Avem o zonă naturală! Entuziasmul de a o promova sub orice formă nu ar trebui să fie mai mare decât cumpătarea de a o menține astfel”.Educație eco pentru copiiCă totul se vrea ecologic în Luna Mureşului o arată noul program promovat de administrația de aici: un program de educație ecologică pentru copii: „Să învățăm să construim o căsuță pentru păsări”.Astfel, din luna septembrie, copiii care vizitează parcul vor putea să participe la un nou program interesant de educație ecologică. „Plini de entuziasm şi de dorința de a ajuta natura, copiii confecționează de multe ori căsuțe pentru păsări, ajutați de părinți sau de profesori. Nu de fiecare dată, însă, acestea sunt populate şi asta pentru că imită prea puțin mediul natural al speciilor vizate. În cadrul programului, participanții vor construi, din carton, o căsuță, învățând astfel ce formă ar trebui să aibă, ce dimensiuni şi la ce înălțime să fie amplasată pe arbori”, au prezentat proiectul responsabilii Luncii.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

În 2013, până în prezent, angajații parcului au lucrat, în mod direct, în cadrul unor programe de educație ecologică, cu 2.567 de copii, dintre care 1.533 au participat la activitățile de la Centrul de Vizitare Ceala. Jurnalul Arădean/ARhttp://www.aradon.ro/lunca-nu-vrea-mures-navigabil/1326308

Un nou proiect ecologic debutează azi la AradÎncepând cu luna iulie 2013 s-au realizat primii paşi în implementarea proiectului “Elaborarea planurilor de management pentru Pădurea Neudorfului şi Râul Mureş între Lipova şi Păuliş”. Acest proiect, derulat de Asociația Excelsior, este co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Sectorial de Mediu şi bugetul de stat, şi se va derula până în 30 iunie 2015. Proiectul beneficiază de 726.450 lei, 100% rambursabili, suprafața vizată depăşind 5.000 de hectare (Pădurea Neudorfului – 4502 ha, Râul Mureş între Lipova şi Păuliş – 619 ha). Într-o zonă supusă presiunilor economice, atât în ceea ce priveşte ocuparea terenurilor, cât şi a utilizării resurselor naturale sunt necesare măsuri adecvate pentru reducerea impactului negativ al oricărui proiect economic, cu atât mai mult cu cât în areal sunt deja planificate tronsonul de cale ferată de mare viteză Păuliş-Simeria, precum şi alte proiecte economice de amploare.Prin elaborarea planurilor de management ale celor două situri natura 2000, proiectul doreşte să reglementeze activitatea economică, inclusiv activitatea agricolă şi cea forestieră, de pe teritoriul siturilor. Astfel, este esențial ca toți factorii interesați să fie informați şi să participe la activitățile proiectului, pentru a lua parte la procesul de elaborare şi aprobare a planurilor de management. Obiectivul principal al proiectului constă în îmbunătățirea statutului de conservare a două habitate şi a 17 specii de importanță comunitară şi națională din situri, a tuturor speciilor şi habitatelor vizate de proiect în general şi conştientizarea populației cu privire la necesitatea şi importanța elaborării şi implementării planurilor de management.“Elaborarea planurilor de management pentru Pădurea Neudorfului şi Râul Mureş între Lipova şi Păuliş” este cel de-al treilea proiect finanțat prin POS Mediu implementat de către Asociația Excelsior.Asociația intenționează preluarea custodiei celor două situri cu ocazia primei licitații de atribuire a custodiei siturilor care va fi lansată cel mai probabil în această toamnă.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

Proiectul are o însemnătatate deosebită prin faptul că ariile naturale protejate vizate reprezintă o punte de legătură între Defileul Mureşului Inferior şi Lunca Mureşului Inferior, concurând la întregirea cursului râului Mureş ca arie naturală protejată, reprezentând un important coridor ecologic pentru numeroase specii. www.arq.ro / ARhttp://arq.ro/un-nou-proiect-ecologic-debuteaza-azi-la-arad

Începe inventarierea şi elaborarea strategiilor de conservare a speciilor și habitatelor din Pădurea Neudorfului Reprezentanți Asociației Excelsior au anunțat astăzi începerea unui proiect finanțat prin axa 4 a POS Mediu. Aceştia au precizat că începând cu luna iulie 2013 s-au realizat primii paşi în implementarea proiectului „Elaborarea planurilor de management pentru ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş”, proiect co-finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Sectorial de Mediu şi bugetul de stat, pe care Asociația Excelsior îl va derula până în 30 iunie 2015.Proiectul beneficiază de o sumă de 726.450 lei, 100% rambursabili, suprafața vizată depăşind 5.000 de hectare (ROSCI0337 Pădurea Neudorfului – 4502 ha, ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş – 619 ha). „Într-o zonă supusă presiunilor economice, atât în ceea ce priveşte ocuparea terenurilor, cât şi a utilizării resurselor naturale sunt necesare măsuri adecvate pentru reducerea impactului negativ al oricărui proiect economic, cu atât mai mult cu cât în areal sunt deja planificate tronsonul de cale ferată de mare viteză Păuliş-Simeria, precum şi alte proiecte economice de amploare. Prin elaborarea planurilor de management ale celor două situri Natura 2000, proiectul doreşte să reglementeze activitatea economică, inclusiv activitatea agricolă şi cea forestieră, de pe teritoriul siturilor. Astfel, este esențial ca toți factorii interesați să fie informați şi să participe la activitățile proiectului, pentru a lua parte la procesul de elaborare şi aprobare a planurilor de management”, a declarat Mihai Pascu, preşedintele Asociației pentru Promovarea Valorilor Naturale şi Culturale ale Banatului şi Crişanei „Excelsior”. Obiectivul principal al proiectului constă în îmbunătățirea statutului de conservare a habitatelor şi a speciilor de importanță comunitară şi națională din siturile Natura 2000 ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş, prin

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

elaborarea planurilor de management ale acestora şi conştientizarea populației cu privire la necesitatea şi importanța elaborării şi implementării planurilor de management. Proiectul mai vizează si îmbunătățirea statutului de conservare a 17 specii şi 2 habitate de importanță comunitară în special şi a tuturor speciilor şi habitatelor vizate de proiect în general. În perioada de implementare sunt prevăzute o serie de activități, dintre care menționăm: Inventarierea, cartografierea, determinarea statutului actual de conservare şi elaborarea strategiilor de conservare a speciilor şi habitatelor de importanță comunitară din ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş. Această activitate este necesară pentru completarea informațiilor referitoare la speciile şi habitatele de importanță comunitară identificate în zona țintă, informații ce vor fi utilizate la elaborarea planurilor de management. Cunoaşterea informațiilor de acest tip va permite elaborarea strategiilor, elaborarea şi implementarea în teren a eventualelor măsuri de conservare stabilite ca fiind necesare; Inventarierea factorilor antropici cu influență negativă asupra statutului de conservare a speciilor şi habitatelor de importanță comunitară din ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş. Această activitate este necesară pentru a putea evalua toate aspectele legate de evoluția populațiilor speciilor şi habitatelor prezente în cele două situri. Informațiile obținute vor fi utilizate la elaborarea strategiilor de conservare a speciilor şi habitatelor, la stabilirea măsurilor pentru menținerea sau îmbunătățirea statutului lor şi la elaborarea planurilor de management pentru ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş; Elaborarea de studii privind statutul socio-economic al comunităților locale din ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş.Până în momentul de față au fost elaborate o serie de planuri locale pentru dezvoltare durabilă a unor comune de pe teritoriul siturilor, care cuprind informații cu privire la caracteristicile economice şi sociale ale acestora. Aceste planuri de dezvoltare nu abordează însă într-un mod integrat toată regiunea, toate comunele cuprinse pe teritoriul ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş, şi de asemenea nu fac legătura între statutul social şi economic al comunităților şi măsurile de conservare a speciilor care fac obiectivul de conservare al celor două

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

situri. Elaborarea planurilor de management pentru ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş. Planurile de management ale ariilor naturale protejate reprezintă instrumentele de lucru care permit managementul durabil al resurselor naturale de pe teritoriul acestora, fiind vorba despre aplicarea efectivă a măsurilor de management şi conservare a speciilor şi habitatelor de importanță comunitară şi națională de pe teritoriul lor. Elaborarea planurilor de management va avea ca suport rezultatul studiilor efectuate în prealabil. Prin planurile de management vor putea fi reglementate activitățile umane cu potențial impact negativ asupra biodiversității desfăşurate în ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş, cu considerarea necesităților de dezvoltare durabilă a comunităților locale. „Elaborarea planurilor de management pentru ROSCI0337 Pădurea Neudorfului şi ROSCI0370 Râul Mureş între Lipova şi Păuliş” este cel de-al treilea proiect finanțat prin axa 4 a POS Mediu implementat de către Asociația Excelsior. Asociatia Excelsior intenționează preluarea custodiei celor două situri cu ocazia primei licitații de atribuire a custodiei siturilor care va fi lansată cel mai probabil în această toamnă. Proiectul are o însemnătatate deosebită prin faptul că ariile naturale protejate vizate reprezintă o punte de legătură între Defileul Mureşului Inferior şi Lunca Mureşului Inferior, concurând la întregirea cursului râului Mureş ca arie naturală protejată, reprezentând un important coridor ecologic pentru numeroase specii. NEWS/ARhttp://www.newsar.ro/stiri-locale/ncepe-inventarierea-si-elaborarea-strategiilor-de-conservare-a-speciilor-i-habitatelor-din-padurea-neudorfului-

Teme de mediu

Profit estimat de aproape 3 milioane de euro pentru Cupru Min Abrud în 2013Guvernul a aprobat în ultima şedință bugetul de venituri şi cheltuieli, respectiv numărul de personal prevăzut pe anul 2013 pentru SC “Cupru Min” SA Abrud, aflată sub autoritatea Ministerului Economiei. Executivul a aprobat angajarea a 11 persoane în activitatea de producție şi un buget estimat pe 2013 de 134.200.000 lei – venituri, respectiv 126.800.000 lei – cheltuieli. ȘTIRI PE ACEEAȘI TEMĂ Proiectele Roşia Montană

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

şi Cupru Min, incluse în planul național de i... PUBLICITATE Noul Renault Fluence http://www.renault.ro/promotii/ Ofertǎ specialǎ Noul Renault Fluence Authentique - de la 11,600€ TVA inclus, ESP, airbag-uri frontale şi laterale, 4 ani garanţie Profitul companiei miniere ar fi în ceste condiţii evaluat la 12,6 milioane de lei, respectiv aproape 3 milioane de euro. “Cupru Min” Abrud are aproximativ 500 de angajați. Ministerul Economiei derulează în prezent procedura de vânzare a producției de concentrat de cupru prin metode combinate pe şapte ani, de la “Cupru Min” SA Abrud. Este vorba despre maximum 331.890 tone, vândute prin licitație, cu prețul de pornire de 6.900 de dolari pe tonă. În 14 august, anunțul de vânzare a fost modificat, fiind simplificată această procedură. Decizia ar putea fi motivată de faptul că doar un singur investitor, Trafigura, şi-a exprimat cert intenția de a participa la licitație, iar mai recent o companie australiană s-ar fi arătat interesată de exploatarea de cupru din Munții Apuseni. Un alt investitor, Glencore (Elveția) ar fi dorit să intre în procedura de selecție, însă nu a depus documentele de ofertare.În 20 septembrie va stabilit potențialul investitor de la “Cupru Min”, dată la care va fi deschis plicul cu oferta de cumpărare. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a recunoscut, într-o declarație anterioară că criteriile de calificare pentru investitori sunt destul de severe – scrisoare de garanție bancară de 1,2 milioane euro, scrisoare de bonitate pentru 40 milioane euro şi condiții de preț minim de 6.900 dolari/tonă de cupru – şi a adăugat că, după consultări cu primul-ministru, a fost decis un nou termen pentru depunerea ofertelor, respectiv 1 septembrie. Avansul solicitat în contract este de 40.000.000 euro, plătibil într-o singură tranşă, cel mai târziu la 1 decembrie 2013, pentru care se primeşte maxim 45.360 tone concentrat de cupru, cantitate ajustabilă în funcție de prețul de vânzare stabilit. În primul an nu se fac livrări, iar în următorii doi ani cantitățile sunt în valoare de 4.000.000 euro fiecare. Începând cu anul 4 şi până în anul 7, livrările sunt de 8.000.000 euro anual. Potrivit specialiştilor, dintr-o tonă de concentrat de cupru se pot obține aproape 200 kilograme de cupru, astfel că, luând în considerare producția scoasă la vânzare, compania care câştigă ar putea valorifica circa 65.000 tone de cupru, cu aproximativ 450 milioane de dolari. La exploatarea de cupru de la Roşia Poieni, administrată de “Cupru Min”, este disponibilă o

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

rezervă de peste 600 milioane de tone de minereu, cu o concentrație de cupru de 0,36%. Societatea “Cupru Min” a fost inclusă în Planul Național de Investiții, alături de investiția de la Roşia Montană. / Adevarul AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/profit-estimat-aproape-3-milioane-euro-cupru-min-abrud-2013-1_5219dc6ec7b855ff56100893/index.html

„Scutul Pădurii 2013”: Un bărbat din Vidra este cercetat pentru tăierea ilegală a 33 de arbori nemarcați, din pădurea comuneUn bărbat din comuna Vidra a fost identificat de polițiști, ca fiind autorul tăierii ilegale a 33 de arbori de esență rășinoasă, nemarcați, din data de 21 august. Materialul lemnos a fost confiscat și predat în custodia Ocolului Silvic Valea Arieșului Cîmpeni.Vineri, polițiştii Postului de Poliție Vidra, împreună cu lucrători ai Ocolului Silvic Valea Arieșului Cîmpeni, sprijiniți de jandarmi ai Detașamentului 4 Cîmpeni, au organizat pe raza de competență o acțiune, în baza planului comun „Scutul Pădurii 2013”.Cu ocazia acțiunii a fost identificat V.O., de 31 de ani, din comuna Vidra, care acum trei zile, a tăiat din pădurea comunei Vidra, 33 de arbori de esență rășinoasă, nemarcați.Materialul lemnos a fost ridicat în vederea confiscării și predat în custodia ocolului silvic, iar față de V.O. au fost întocmite actele premergătoare cercetării sub aspectul comiterii infracțiunii de ,,tăiere ilegală de arbori”./ Alba24 AB, http://alba24.ro/scutul-padurii-2013-un-barbat-din-vidra-este-cercetat-pentru-taierea-ilegala-a-33-de-arbori-nemarcati-din-padurea-comunei-227660.html

Traian Igas: „Guvernul trebuie sa isi asume proiectul de la Rosia Montana”In zilele aceste guvernul si investitorul de la Rosia Montana negociaza conditiile care trebuiesc indeplinite pentru a se putea demara exploatarea zacamantului de aur din Apuseni. Acestea cuprind garantii de mediu si patriomoniu, criterii socio-economice, cota parte a statului in aceasta investitie.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

Vicepresedinta a Comisiei parlamentare UNESCO, social-democrata Gabriela Vrânceanu Fireaconsidera ca pentru guvernul USL ar fi o realizare proiectul de la Rosia Montana, daca investitorul va respecta conditiile impuse de stat.Raluca Turcan, deputat PDL, a precizat ca parlamentarii din Opozitie vor monitoriza cu atentie proiectul de la Rosia Montana.Presedintele Comisiei parlamentare UNESCO, Traian Igaş, este de parere ca Executivul trebuie sa isi asume proiectul de la Rosia Montana.Membrii comisiei parlamentare UNESCO au vizitat in aceasta saptamana Rosia Montana, insotiti fiind de Ministrul Culturii, Daniel Barbu./ Albatv AB, http://www.albatv.ro/2013/08/traian-igas-guvernul-trebuie-sa-isi-asume-proiectul-de-la-rosia-montana/

Mesajul parlamentarilor din Comisia Unesco adresat minerilor din Rosia Montana: “Se da drumul la lucrare !”Ministrul Culturii si parlamentarii din Comisia UNESCO au ramas impresionati de cele vazute la Rosia Montana. Opinia unanima a acestora este ca demararea investitiei, bineinteles cu respectarea conditiilor de mediu, va aduce prosperitate in zona si beneficii statului roman. In agitatia creata pe strazile Rosiei Montane de vizita parlamentarilor si a ministrului Culturii a fost prins si arheologul Alexandru Vulpe, presedinte al Sectiei de Stiinte Istorice si Arheologie din cadrul Academiei Romane. Reputatul istoric si arheolog roman a raspuns rafalelor de intrebari calm, succint si la obiect.Vadit impresionat de cele vazute la Rosia Montana, ministrul Culturii, Daniel Barbu, este pe aceeasi lungime cu arheologul Alexandru Vulpe.Problemele de mediu nu au fost inca rezolvate, dar Rosia Montana are un viitor, a afirmat presedintele Comisiei Unesco, parlamentarul Traian Igaş.Vicepresedinta a Comisiei parlamentare UNESCO, Gabriela Vranceanu Firea a rezumat cele patru paliere abordate la intalnirea de la Rosia Montana.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

Dorin Dobra, secretar al comisiei parlamentare UNESCO, s-a declarat un sustinator al investitiei de la Rosia Montana.Deputatul Raluca Turcan a scos in evidenta importanta sociala, cultural si turistica a investitiei de la Rosia Montana.Mesajul unanim al Comisiei UNESCO si al ministrului Culturii a fost adresat minerilor de unul din parlamentari, imediat dupa incheierea conferintei de presa. / Albatv AB, http://www.albatv.ro/2013/08/mesajul-parlamentarilor-din-comisia-unesco-adresat-minerilor-din-rosia-montana-se-da-drumul-la-lucrare/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Debitul Dunării va fi staţionar, până pe 25 augustDebitul Dunării la intrarea în România, secțiunea Baziaş, va fi relativ staționar, în intervalul 23 - 26 august, iar apoi valorile vor creşte până la 2.400 metri cubi pe secundă, informează Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).În zilele de 27 şi 28 august, debitul va creşte până la valoarea de 2.400 metri cubi pe secundă, iar până pe 30 august va fi în scădere uşoară, situându-se sub media multianuală a lunii august, de 4.300 metri cubi pe secundă. În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi în scădere, în prima parte a intervalului 23 - 30 august, pe sectorul Gruia - Călăraşi şi relativ staționare pe sectorul Cernavodă - Tulcea, iar în a doua parte a intervalului vor fi în creştere pe sectorul Gruia - Giurgiu şi relativ staționare pe sectorul Oltenița – Tulcea. (Gazeta de Sud - Actualitate-Vineri, 23 August 2013 - 18:10) http://www.gds.ro/Actualitate/2013-08-23/Debitul+Dunarii+va+fi+stationar%2C+pana+pe+25+august

ABA Jiu: A scăzut debitul DunăriiDebitul fluviului Dunărea la intrarea în țară, secțiunea Baziaş în intervalul 22.08.2013 – 23.0.2013 a fost staționar la valoarea de 2250 mc/s conform diagnozei şi prognozei INHGA-CNPB, situându-se sub media multianuală a lunii august (4300 mc/s).

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

Aval Porțile de Fier, pe sectorul Gruia- Bechet, aflat în administrarea Administrației Bazinale de Apă Jiu, debitele şi nivelurile au fost în scădere la stația hidrometrică Gruia şi la stația hidrometrică Calafat, fiind influențate în evoluția lor de debitele defluente de la S.H.E.N. Porțile de Fier.Conform prognozei Sistemului Hidro Energetic Național Porțile de Fier, debitul afluent prognozat în secțiunea Baziaş pentru intervalul 22.08.2013 – 23.08.2013, ora 07.00 a fost de 2350 mc/s.Debite instantanee la ora 06.00:• Debitul defluent la PF1 = 1030 mc/s.• Debitul defluent la PF2 = 2224 mc/s.“În următorul interval debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş), conform prognozei INHGA va fi în scădere în primele două zile până la valoarea de 2250 mc/s, apoi în uşoară creştere până la 2400 mc/s în ultima zi a intervalului de prognoză, situându-se sub media multianuală a lunii august (4300 mc/s)”.Lucrările hidrotehnice cu rol de apărare aflate în administrarea S.G.A. Dolj sunt în stare bună de funcționare şi corespund scopului pentru care au fost executate.Starea tehnica a construcțiilor hidrotehnice, cu rol de apărare aflate în administrarea A.B.A.Jiu, este monitorizată în permanență asigurându-se exploatarea acestora la parametrii optimi şi în deplină siguranță. (Oltenasul – Administratie -Nicusor Fota- 24 aug 2013) http://www.oltenasul.ro/aba-jiu-a-scazut-debitul-dunarii/

Ministrul Mediului a semnat un proiect de finanţare în domeniul deşeurilor din Mehedinţi Rovana Plumb, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, a semnat, astăzi, 22 august 2013, la Drobeta Turnu Severin, contractul de finanțare pentru proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor solide în județul Mehedinți”. Valoarea totală a proiectului, finanțat prin POS Mediu, Axa 2, este de aproape 22 de milioane de euro. Consiliul Județean Mehedinți, beneficiarul acestuia, are ca priorități, conform aplicației de finanțare, o stație de sortare şi una de tratare mecano-biologică, la Malovăț, alte 4 stații de transfer deşeuri, la Orşova, Baia de Aramă, Strehaia şi Vânju

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

Mare, precum şi închiderea a 3 depozite neconforme, de la Strehaia, Baia de Aramă şi Vânju Mare. Sistemul va cuprinde toate măsurile necesare privind colectarea, colectarea separată, transportul, transferul şi tratarea, cu elemente de reciclare, tratare mecano-biologică şi compostare, precum şi de depozitare a deşeurilor. Implementarea lui va fi susținută de un cadru instituțional îmbunătățit şi va avea în vedere necesitatea unui grad ridicat de conştientizare şi participare a populației.Ministrul Rovana Plumb a punctat, după semnarea contractului de finanțare, că POS Mediu este printre cele mai performante programe operaționale. Domnia sa a amintit că gradul de absorbție a fondurilor europene a crescut cu 9 procente, din decembrie 2012, până la 16,94 la sută. "Numai în luna iulie au fost atrase 730 milioane euro - un record absolut", a precizat ministrul Mediului. La rândul său, Adrian Duicu, preşedintele Consiliului Județean Mehedinți, a apreciat că, astăzi, județul Mehedinți înregistrează un nou capitol al dezvoltării şi civilizației. Domnia sa a mulțumit ministrului Rovana Plumb pentru implicarea în reuşita proiectului, dar şi a capacității de a debloca şi atrage, împreună cu echipa sa, fondurile europene pentru România. (Lupa – Actualitate-08/23/2013, 11:32 )

Rovana Plumb a venit la SeverinMinistrul Mediului, Rovana Plumb, a venit ieri într-o vizită de lucru la Drobeta Turnu Severin, pentru a semna contractul de finanțare pentru proiectul “Sistem de management integrat al deşeurilor solide în județul Mehedinți” la Consiliul Județean Mehedinți. Proiectul în cauză este finanțat prin POS Mediu, Axa 2, are o valoare totală de aproximativ 22 milioane de euro, iar beneficiar este Consiliul Județean Mehedinți. Investițiile prioritare POS Mediu, conform Aplicației de Finanțare pentru acest proiect, sunt următoarele: stație de sortare şi stație de tratare mecano-biologică la Malovăț, 4 stații de transfer deşeuri - la Orşova, Baia de Aramă, Strehaia şi Vânju Mare - şi închiderea a 3 depozite neconforme, de la Strehaia, Baia de Aramă şi Vânju Mare. (Editie Specială- Actualitate- Iulian Gogonea ,23 august 2013,01:15)

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

Orşova şi-a trecut noi medalii în vistierieClubul Sportiv Școlar al Liceului Teoretic «Traian Lalescu» n-a avut rival pe parcursul celor trei competiții de la NăvodariDupă ce a câştigat detaşat Campionatele Naționale Școlare, CSSLTTL Orşova a obținut 13 medalii de aur, două de argint şi 3 de bronz la Campionatul Național de Juniori, ambele competiții desfăşurându-se la Năvodari, în decurs de câteva zile. Naționalele Școlare le-am câştigat lejer şi în acest an. De altfel, de vreo trei decenii, Orşova se află mereu pe primul loc în clasamentul general, pe puncte. Și la Naționalele de juniori am avut medalii în toate probele la care am participat. Au fost vreo două curse în care am luat chiar şi două medalii.A spus antrenorul de la Orşova, Cristian MalişAcesta a fost mai mult interesat de Cupa Federației Române de Canotaj, care a reprezantat criteriu de selecție pentru formarea loturilor celor patru centre olimpice din țară. În urma probelor câştigate, 22 de juniori legitimați la Clubul Sportiv Școlar al Liceului Teoretic “Traian Lalescu” fac parte din lotul național, care se va pregăti la Centrul Olimpic de la Orşova, în timp ce alți 8 sportivi şi-au manifestat dorința să se pregăteasca la malul Dunării, alături de Cristian Maliş. Dintre cei 30 de juniori, patru sunt originari din Oltenia şi toți sunt legitimați la CSSLTTL Orşova. Este vorba despre Adrian Munteanu (Orşova), Augustina Danciu (Orşova), Denisa Tâlvescu (Târgu Jiu) şi Cristina Popescu (Rovinari). Celelalte trei centre olimpice din țară sunt formate din puțini sportivi şi anume: 11 la Iaşi, 8 la Snagov şi 7 la Năvodari. În perioada următoare se va stabili lotul României care va participa la Campioantul Balcanic de juniori, programat în perioada 6 - 9 septembrie, la Belgrad.Majoritatea sportivilor care merg la Balcaniadă provin de la centrul de la Orşova. Obiectivul va fi să câştigăm cât mai multe probe. Nu avem stabilit un anumit număr de medalii.A dezvăluit Maliş (Ediție Specială – Mehedinți - Mircea OGLINDOIU ,23 august 2013)

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

Camelia Bărbuțu, purtător de cuvânt A.B.A Jiu – înregistrare telefonică Digi 24, debite fluviu Dunărea – 24-25 august 2013

Lipsa de bun simt si de educatieControale inutile. Malurile râurilor din Valea Jiului sunt în continuare pline de mizerii. Asta chiar dacã reprezentantii Apelor Române efectueazã controale în fiecare sãptãmânã. Cele mai mari probleme sunt în pãrtile extreme ale Vãii Jiului, dar sunt si localitãti cu astfel de nereguli. ”Existã probleme în sensul cã noi în fiecare sãptãmânã avem controale la primãriile din Valea Jiului, am urmãrit cu atentie aceste puncte critice de aruncare a deseurilor. Situatia este la fel de grea, în sensul cã existã deseuri pe cursurile de apã si pe maluri. Probleme mari sunt la Aninoasa, în zona Iscroni, în zona Lupeni, zona Petrosani, în zona fostei unitãti a jandarmeriei si în zonele extreme a Vãii Jiului, respectiv Câmpu lui Neag si Jiet”, a declarat Sorin Corici, sef SH Apele Române Valea Jiului. Desi au existat controale si au fost aplicate si câteva sanctiuni situatia tot nu a revenit la normal.”Am avut în perioada trecutã actiuni comune cu Garda de Mediu si am aplicat avertismente, cei de la Gardã au aplicat si sanctiuni contraventionale, vom avea actiuni comune în continuare si vom avea implicati mai multi factori din Valea Jiului. Cea mai bunã mãsurã e coercitia si anume amenzile date direct la cei care sunt surpinsi, din pãcate acesti indivizi care aruncã sunt neidentificati sau aruncã noaptea. Personalul nostru e foarte mic, nu putem acoperi aceastã activitate de la est la vest, numai dacã surprindem sau îi prindem în urma unor controale. Din acest punct de vedere e foarte greu, cu educatia celor care sunt certati cu legea si cu bunul simt”, a declarat sursa citatã. Malurile râurilor, dar si cursurile de apã sunt adeseori invadate de mizerii. Fie este vorba de sticle care plutesc, fie de haine sau alte obiecte care nu mai sunt utile unora si scapã de ele aruncându-le în apã. (Cronica Văii Jiului-Actualitate- Monika BACIU- August 25, 2013)

Albie înecată de gunoaie, buruieni şi pâmântȘerpii s-ar putea ascunde liniştiți printre bălăriile ce năpădesc cursul răului Maleia chiar în tronsonul în care aceasta străbate centrul municipiului Petroşani. Starea jalnică în

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

care se află cursul apei nu pare a deranja pe nimeni dintre responsabilii de la Apele Române sau cei de la Primărie, ci doar pe locuitorii urbei. Pârâul Maleia traversează municipiul Petroşani în drumul său spre Jiu. Cum vine de la munte, iar pe cursul acestuia sunt aşezate gospodării, apele sunt mai mereu poluate şi pline de mizerii. Situația cea mai gravă şi inestetică se vede însă în apă în zona CNH-ului. Aluviunile aduse de ape din munte aproape au blocat cursul apei. Bălăriile au şi un metru înălțime, iar acolo unde o dată se vedea apa cristalină, acum petroşănenii văd doar mormane de pământ, bolovani şi iarbă. ”Mami, de ce arată aşa urât apa asta?”, îşi întreba mama, sâmbătă dimineață, un copilaş, în timp ce se uita spre apa Maleii. Răspunsul femeii a venit rapid. ”Pentru că nu e curățată de mizerii”, a răspuns femeia.La începutul acestei veri reprezentanții Apelor Române, cei care gestionează acest curs de apă, spuneau că situația este cunoscută şi că va fi remediată. E drept, nu au dat un termen, spunând că la acea vreme au în derulare un alt program investițional. De atunci zilele au trecut, iar vara a permis buruienilor să se dezvolte în voie în pâmântul care a blocat albia pârâului.De luni bune, nimeni nu a intrat să curețe cursul de apă, aşa că şerpii şi alte lighinoane şi-ar putea găsi aici habitatul necesar pentru dezvoltare. Dacă în alți ani în apele râului puteau fi văzuți peştii, acum singura imagine reflectată în centrul localității este cea a unui oraş fără stăpân. Nici directorul Serviciului Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat, Daniel Vişan şi nici directorul Apele Române Serviciul Hidrotehnic Petroşani nu au putut fi contactați pentru a preciza când va fi curățat cursul Maleii.Pârâul cu pricina a beneficiat, în urmă cu vreo doi ani, de un program în cadrul căruia s-au ecologizat malurile pe anumite porțiuni şi s-au executat lucrări de regularizare. A continuat însă, frecvent, poluarea apei cu tot felul de gunoaie, iar lipsa de reacție a autorităților este vizibilă de pe podul din apropierea Bisericii Sfânta Treime. (Gazeta de Dimineață- Actualitate -25 august 2013, 17:08:04)

Cetate beach dă clasă plajei din MamaiaLocalnicii din Cetate au Mamaia lor. Amenajările au început de anul trecut, iar acum plaja arată exact ca un colț de Litoral. Chiar dacă Dunărea nu are valuri înspumate, apa ei are mare căutare în rândul doljenilor care străbat zeci de kilometri ca să se bronzeze

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

în deja celebrul loc de vacanță. Dincolo de conacul lui Mircea Dinescu, la câteva sute de metri, la fel ca şi anul trecut, se deschide în fața ochilor o plajă bogată cu nisip fin şi umbrele de stuf, acum mai multe şi mai bogate. Colțul de rai, aşa cum îl numesc localnicii, este în fiecare zi aglomerat, însă la sfârşit de săptămână, dacă arunci un ac, va cădea sigur în capul cuiva. „Mă simt exact ca la mare”. Plaja a fost amenajată la inițiativa primarului Marin Duță, iar investiția atrage ca un magnet atât pe localilnici, cât şi pe cei din alte localități. „Vin de la Moțăței. Am auzit că e frumos şi la început am venit din curiozitate, acum vin de câte ori am liber la serviciu pentru că mă simt exact ca la mare”, spune unul dintre „turişti”. Pe plaja însorită de la marginea Cetății vin să se răcorească atât tinerii, cât şi vârstnicii. Pentru nisipul şi apa curată, plaja Cetate dă lecții celei din Mamaia, sufocată de alge şi resturi menajere. (Indiscret – Actualitate - Larisa Mititelu26 aug 2013)

Plumb promite bani pentru mărirea parcurilor din SeverinMinistrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat că ministerul pe care îl conduce ia în calcul finanțarea amenajării parcurilor din municipiu, dat fiind gradul de poluare produs de termocentrala de la Halânga. Referindu-se la problemele de mediu care se înregistrează la Romag-Termo, ministrul Rovana Plumb a declarat că emisiile de dioxid de sulf sunt de 10 ori mai mari decât nivelul acceptat de normele în vigoare. În acest context, ministerul pe care îl conduce ia în calcul amenajarea parcurilor din Drobeta - Turnu Severin, ca o primă măsură de contracarare a poluării aerului. Luăm în considerare la nivelul Ministerului Mediului finanțarea în oraşul Drobeta - Turnu Severin a parcurilor, pentru că cetățenii au nevoie nu numai de zone de recreere, dar au nevoie şi de aer curat, având în vedere că nivelul de poluare prezintă anumite probleme la nivelul județului Mehedinți, ca urmare a modului de funcționare a Romag Termo. A spus Rovana PlumbAlte proiecte de mediu în Mehedinți se vor derula la Eşelnița, iar un altul, în valoare de 87 de milioane de euro, priveşte infrastructura de apă - canal la nivelul mai multor localități din județ. La următorul pol la nivelul administrației fondului pentru mediu în următoarele 10 zile se va deconta suma necesară reconstrucției ecologice pentru

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

Eşelnița, în cuantum de trei milioane de lei, şi în acest fel rog Direcția Europeană din cadrul Consiliului Județean Mehedinți să ia în calcul foarte serios şi să facă în aşa fel încât într-un ritm alert să se rezolve problemele şi clarificările în ceea ce priveşte contractul semnat pe Axa 1 privind infrastrctura de apă şi canal la nivelul județului Mehedinți.A mai spus Rovana Plumb. (Editie Specială – Mehedinți -Iulian Gogonea ,26 august 2013)

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

S-a dat startul pentru refacerea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor Administrația Națională „Apele Române” aplică strategia şi politica națională în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă şi urmărețte respectarea reglementărilor în domeniu. Având în vedere că Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov se află în subordinea ABA Olt, prezentăm unele din principalele activități ale acesteia. Astfel, în această perioadă s-a dat startul pentru refacerea planurilor de apărare împotriva inundațiilor ale tuturor structurilor administrativ teritoriale din județ (Comitete locale pentru situații de urgență- în număr de 58), precum şi a planului județean Braşov, planuri ce vor avea valabilitate 4 ani (perioada 2014-2017). Instituția, care asigură Grupul de suport tehnic pentru apărarea împotriva fenomenelor meteorologice periculoase, inundațiilor şi accidentelor la construcții hidrotehnice în cadrul Comitetului Județean Braşov pentru situații de urgență, acordă asistență tehnică de specialitate în vederea întocmirii planurilor amintite. Hărți de hazard şi riscPână la sfârşitul anului curent, vor fi finalizate hărțile de hazard şi risc la inundații, conform angajamentelor față de Comisia Europeană. Prin programul Național „Planul pentru prevenirea, protecția şi diminuarea efectelor inundațiilor în bazinul hidrografic Olt” (P.P.P.D.E.I.), au fost acoperiți 8.737 km de curs de apă din bazinul hidrografic Olt

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

(din totalul de 78.905 km de curs de apă cadastrați din România), în vederea realizării hărților de hazard şi risc la inundații. Aceste hărți de hazard şi risc la inundații vor fi utilizate şi la elaborarea planurilor de apărare împotriva inundațiilor, dar şi la implementarea acestora de către Consiliile Județene în Planul de Urbanism General. Regimul hidrologic în județul Braşov înregistrează valori sub cele normale ale debitelor afluente, fiind totuşi suficiente rezerve de apă pentru alimentarea populației, industriei şi agriculturii, îndeosebi volume de apă înmagazinate în lacurile de acumulare din județ destinate acestor scopuri (ac. Săcele şi ac.Dopca). Planul de restricții şi folosirea apei în perioade deficitare a intrat totuşi în aplicare, preventiv, pentru unele folosințe, de exemplu: SC Dorobeiul Cristian, Comuna Vulcan, Hoghiz, Racoş, Homorod, Rupea şi Feldioara, SC Nitroporos Făgăraş, SC Roman Braşov, SC Tong Construct Teliu şi Feldioara, SC Euroagregate, SC Irca Vulca, SC Sut-Icim etc. Instituția a realizat în ultima perioadă unele lucrări de reparații / întreținere, precum şi de igienizare în zona cursurilor de apă, respectiv: lucrări de igienizare cursuri apă – râu Olt la Hoghiz, pr. Bârsa zona com. Bod şi limitrof DN 13, pr. Remetea zona Apața şi pr. Valea Cetății, pr. Corlat la Arini şi pr. Cozd în intravilan Rupea, pr. Bodi la Ormeniş; lucrări de tăieri vegetative şi cosiri – defrişare perimetru lac Săcele sector adiacent DN 1A, râu Olt în zona localităților Podu Olt, Apața, Arini, Augustin, Dopca, Bogata, Ungra şi Făgăraş, pr. Homorodu Mare sector Ioneşti-Drăuşeni-Cața-Homorod, pr. Homorodu Mic în intravilan Mercheaşa, pr. Bârsa zona com Bod şi limitrof DN 13, pr. Berivoi şi Racovița în zona Făgăraş, pr. Felmer la Felmer, pr Cozd în zona Dacia; lucrări hidrotehnice – lucrări terasamente pe pr. Breaza, amonte localitate Breaza. Avertismente şi sancțiuni În perioada 01-14 august 2013, Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov a monitorizat din punct de vedere al calității apelor un număr de 17 secțiuni - aferente corpurilor de apă naturale, 3 secțiuni – aferente corpurilor de apă puternic modificate, 2 secțiuni- aferente corpurilor de apă artificiale, 2 lacuri de acumulare, 9 foraje din cadrul subsistemului ape subterane, conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring Integrat. Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă sus menționate s-au luat în considerare atât elementele biologice, cât şi elementele fizico-

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

chimice generale, precum şi poluanții specifici (elemente suport). De asemenea, s-a urmărit funcționarea sistemelor de epurare aferente unui număr de 26 agenți economici. De la începutul anului şi până în prezent, prin activitatea de inspecție a apelor, au fost efectuate 180 controale privind respectarea legislației din domeniul gospodăririi apelor la agenți economici, autorități ale administrației publice locale şi persoane fizice, fiind aplicate sancțiuni (26 avertismente şi 1 sancțiune complementară). Astfel de activități se desfasăşoară în toate Sistemele de Gospodărire a Apelor (SGA) din Bazinul Hidrografic Olt. /Viata Valcii,http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/45-univers-valcean/18286-s-a-dat-startul-pentru-refacerea-planurilor-de-aprare-impotriva-inundaiilor.html

Teme de mediu

Raportul de mediu, favorabil investiţiei de la Reci APM a organizat o dezbatere publică în care a prezentat Raportul de mediu pentru construirea fabricii Holzindustrie Schweighofer. Aproximativ 200 de persoane au participat la finele săptămânii trecute la dezbaterea publică referitoare la acordarea avizului de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) în vederea construcției unei fabrici de debitare şi prelucrare a lemnului, pe care grupul austriac Holzindustrie Schweighofer vrea să o construiască la Reci. Dezbaterea a fost inițiată de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Covasna şi a avut loc în sala Căminului Cultural din Reci, în prezența reprezentanților mai multor instituții din județ, dar şi a locuitorilor comunei. Discuții şi sesizări pe tema investițieiDezbaterea a fost deschisă de primarul comunei, Dálnoki Lajos, care a explicat că în urma unui sondaj ce a cuprins jumătate din locuitorii comunei Reci, 900 dintre aceştia au răspuns că îşi doresc investiția şi numai 35 s-au arătat împotrivă.„Ca autoritate locală, suntem oarecum între ciocan şi nicovală. Ne dorim dezvoltare şi locuri de muncă, însă pe de altă parte ne e teamă să nu ne compromitem, să nu stricăm ceea ce avem – nu vrem să fim folosiți sau să se distrugă ceea ce are comuna, după cum nici nu vrem să

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

pierdem o astfel de şansă la dezvoltare. Sperăm că totul va fi bine, iar timpul va demonstra că această investiție a fost una benefică”, a declarat primarul Dálnoki. Dezbaterea a fost condusă de reprezentanții APM Covasna, directorul Gheorghe Neagu şi şeful Serviciului de Avizări, Luminița Cornea, beneficiind de asemenea de traducător pentru limba română şi maghiară şi începând cu un rezumat al Raportului APM, disponibil pe pagina de Internet a instituției şi pe suport de hârtie la sediul acesteia. Înainte de prezentarea Raportului, directorul APM, Gheorghe Neagu, a declarat că deşi dezbaterea a fost anunțată cu 48 de zile înainte, iar documentația Raportului putea fi consultată de oricine a dorit, acest lucru nu s-a întâmplat, mai multe sesizări cu acelaşi conținut venind către APM doar cu patru zile înainte de întâlnirea de la Reci. Raportul a fost prezentat de către elaboratorul principal al acestuia, expertul evaluator de mediu Petrass István.Sănătatea oamenilor nu va fi afectată de activitatea fabriciiÎn materialul prezentat, Petrass István a vorbit despre viitoarea amplasare a fabricii Holzindustrie Schweighofer, care va cuprinde 67,6 hectare pe teren în totalitate arabil. Evaluatorul a prezentat exact amplasarea clădirilor şi a punctelor de lucru, trecând apoi la prezentarea impactului de mediu asupra apelor, solului, aerului şi inclusiv drumurilor sau efectelor de zgomot pe care le va impune construirea şi apoi funcționarea respectivei fabrici în zona localității Reci. Pe scurt, concluziile Raportului au fost că sănătatea oamenilor nu va fi afectată de activitatea fabricii, calitatea solului de asemenea nu va fi în niciun fel influențată, apele se vor menține în parametrii de calitate actuali, zgomotele nu vor deranja ca urmare a viitoarei amplasări la sute de metri de aşezările umane, iar drumurile comunei de asemenea nu vor avea de suferit, deoarece concernul austriac va concepe un sistem propriu de lucru, cu căi ocolitoare. „În ansamblu, considerăm că impactul asupra zonei va avea mai multe efecte pozitive, iar pentru sănătatea umană nu am detectat efecte adverse. În ceea ce priveşte solul, care în prezent este de o calitate slabă, considerăm că impactul va fi unul pozitiv, prin gospodărirea deşeurilor. Ca peisaj şi biodiversitate, investiția nu are ce să modifice, aşadar impactul în acest sens va fi unul neutru”, a explicat Petrass István. Potrivit Raportului prezentat de acesta, efectele pozitive sunt evidente: crearea unui număr

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

însemnat de locuri de muncă, ce va atrage după sine dezvoltarea economică, gospodărirea durabilă a apelor şi dezvoltarea resurselor de apă, reciclarea şi valorificarea energetică a deşeurilor, reducerea poluării fonice prin implementarea unei infrastructuri moderne, crearea unor zone verzi cu scop de protecție – care vor îmbunătăți inclusiv calitatea aerului ş.a.Un aprig contestatar al investiției, huiduit de localniciDupă prezentarea Raportului, organizatorii au dat startul dezbaterii, despre care s-a subliniat că trebuie să conțină întrebări şi sesizări punctuale şi întemeiate, strict pe chestiuni de mediu. Prima intervenție a fost cea a lui Torro Attila, prezent la dezbatere după ce a depus mai multe sesizări către APM, în calitate de jurnalist. Potrivit lui Torro, Raportul nu ar prezenta anumiți factori de risc pentru mediu şi nici nu ar vorbi despre riscurile ce le presupune pentru turism – aici, Torro s-a referit exclusiv la locul de pelerinaj al maghiarilor, Pivnița Uriaşului, amplasat pe un deal din apropierea localității Moacşa. Reprezentanții APM i-au sugerat lui Torro Attila să citească atent Raportul, în care se arată clar că viitoarea fabrică nu va avea influențe negative asupra Pivniței Uriaşului, însă nu au notat oficial această observație, deoarece Torro nu a putut explica în mod echivoc pe cine reprezintă. Mai exact, când a trebuit să explice, a spus că reprezintă „7.000 de oameni din Sfântu Gheorghe”, moment în care localnicii din Reci, prezenți în sală, au început să-l huiduie şi să-i explice pe ton ridicat şi ostil că cei din Sfântu Gheorghe nu ar trebui să împiedice investiția de la Reci. Prin urmare, Torro Attila s-a retras destul de repede, neputându-şi finaliza expunerea, din cauza ostilității oamenilor din sală. Potrivit propriilor declarații, Torro ar avea semnături din partea unor mii de persoane fizice care se împotrivesc investiției de la Reci din motive ce vizează distrugerea mediului, a pădurilor şi a punctelor turistice din zonă. Aproximativ 200 de persoane au participat la dezbaterea publică referitoare la acordarea avizului de mediu pentru fabrica pe care grupul austriac Holzindustrie Schweighofer vrea să o construiască la ReciSe tem de „fumul negru”, dar vor locuri de muncăRestul întrebărilor au venit din partea locuitorilor şi au vizat diverse aspecte de mediu şi sănătate publică, în vreme ce unele întrebări au fost chiar amuzante. Astfel, un tânăr din

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

comună a arătat că deşi îşi doresc locuri de muncă, mulți oameni sunt speriați de „fumul negru care va ieşi din coşurile fabricii”. În context , expertul evaluator de mediu Petrass István i-a asigurat pe localnici că „fumul nu va fi nicidecum negru”, iar gradul de poluare va fi mult sub limitele europene admise.Alte întrebări s-au referit la tranzitarea drumului principal al comunei, oamenii făcându-şi griji că maşinile de mare tonaj vor afecta în cele din urmă stabilitatea clădirilor, însă şi în acest caz li s-a explicat că investitorul austriac a vorbit deja despre crearea unor drumuri ocolitoare pentru anumite transporturi, astfel încât drumul comunei să nu se aglomereze. Una dintre sugestiile apreciate de APM ca demne de a fi incluse în varianta finală a Raportului pentru PUZ a venit din partea unui alt locuitor din Reci, care a arătat că ar trebui găsite soluții prin care anumite obiective, cum ar fi Biserica din localitate, să fie protejate fonic prin implicarea investitorului. În cele din urmă, cele mai comune întrebări ale oamenilor au fost „când se va începe activitatea?” şi „când ne vom putea angaja?”, iar reprezentanții Holzindustrie Schweighofer le-au dat asigurări că, dacă totul va merge bine, la finele anului viitor fabrica va porni. Astfel, dezbaterea s-a încheiat în aplauzele localnicilor din Reci, care au arătat că sunt nerăbdători să înceapă să lucreze la noua fabrică, deoarece s-au săturat să facă naveta sau să trăiască din alte surse, fără venituri sigure.APM dă asigurări de respectare a legislației„Forma finală a Raportului de mediu pentru PUZ va include unele dintre sugestiile venite din partea locuitorilor, precum şi sugestii venite din partea instituțiilor implicate – Direcția de Sănătate Publică, Sistemul de Gospodărire a Apelor, Secția Drumuri Naționale, Garda de Mediu, Prefectura şi Consiliul Județean Covasna, Electrica, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, CFR şi autoritățile locale din Reci. Ideea este că nu vom aproba avizul de mediu fără a respecta întocmai prevederile legale în tot ce are legătură cu această investiție. E o investiție importantă pentru județ şi vrem ca toate lucrurile să se întâmple aşa cum trebuie, corect şi transparent – iar APM dă asigurări că e deshisă oricui vine cu sugestii pertinente şi clare”, a declarat la final directorul APM Covasna, Gheorghe Neagu, precizând că forma finală a Raportului va fi gata în următoarele zile, urmând ca abia apoi să se elibereze autorizația de mediu pentru PUZ.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

Prezenți la dezbatere, reprezentanții concernului austriac Holzindustrie Schweighofer au declarat că deşi intrarea în județul nostru nu a fost la fel de „călduroasă” precum alte intrări pe care le-au avut în trecut în România – la Sebeş, Rădăuți, Siret şi Comăneşti, nu au de gând să se retragă cu investiția, dorindu-şi să dovedească inclusiv faptul că aceasta e în beneficiul tuturor. Grupul austriac Holzindustrie Schweighofer a anunțat la începutul acestui an că vrea să construiască o fabrică de preluare şi prelucrare a lemnului, la Reci. Aceasta ar urma să creeze peste 600 de locuri de muncă, însă anunțata investiție a generat mai multe reacții de protest, mai ales din zona ONG-urilor, care susțin că pădurile covăsnene vor fi distruse, că este pusă în pericol siguranța mediului sau cea a turismului local. Pe de altă parte, investiția are şi susținere, deoarece va crea locuri de muncă şi va dezvolta inevitabil zona./Observatorul de Covasna http://stiri.covasnamedia.ro/2013/08/25/raportul-de-mediu-favorabil-investitiei-de-la-reci/

Ariile protejate, în pericolMinisterul Mediului vrea să modifice ordonanța privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, transformând avizul administratorului/custodelului ariei protejate din obligatoriu în consultativ. Potrivit National Geographic România, s-ar anihila, astfel rolul consiliilor ştiințifice ale parcurilor. Acestea sunt alcătuite din specialişti din mai multe domenii, precum geologi, ecologi, arhitecți şi biologi, şi au reuşit să blocheze sute de proiecte care ar fi dăunat grav mediului, precum defrişări sau captări neecologice ale râurilor.„Sunt n exemple de dezastre oprite de consiliile ştințifice, prin neavizare, am putea scrie o carte despre asta", spune Mircea Vergheleț, preşedintele Asociației Administrațiilor de Arii Protejate din România, potrivit natgeo.ro. Proiectul de Ordonanță pentru modificarea OUG nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.49/2011 este supus consultării publice până pe 28 august./BUNĂ ZIUA BRAȘOV – http://www.bzb.ro/stire/ariile-protejate-in-pericol-a62898

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

Trafic întrerupt o oră din cauza viiturii, în pădurea BogăţiiO ploaie torențială a umplut DN 13 de pietriş şi noroiTraficul pe DN 13 Braşov – Sighişoara, la kilometrul 23, în Pădurea Bogății, a fost întrerupt sâmbătă, pentru aproximativ o oră, din cauza unei viituri, după o ploaie torențială. Traficul a fost reluat în jurul orei 17.00, după ce lucrătorii de la drumuri au degajat partea carosabilă de pietriş şi noroi. Pentru sâmbătă, Administrația Națională de Meteorologie a emis o atenționare nowcasting referitoare la averse, intensificări ale vântului, descărcări electrice şi grindină de dimensiuni mici, pentru județele Sibiu, Mureş, Harghita şi Braşov. BUNĂ ZIUA BRAȘOV – Fapt Divershttp://www.bzb.ro/stire/trafic-intrerupt-o-ora-din-cauza-viiturii-in-padurea-bogatii-a62884

Atenţie, se anunţă furtuni în zilele următoareDin cauza unei viituri, circulația pe DN 13, Braşov - Sighişoara, a fost întreruptă sâmbătă pentru câteva zeci de minute la kilometrul 23, în zona Pădurea Bogății. La fața locului au intervenit lucrătorii de la drumuri, care au degajat partea carosabilă de noroi şi pietriş. Pe parcursul week-end-ului, meteorologii au emis mai multe avertizări referitoare la averse, intensificări ale vântului, descărcări electrice şi grindină de dimensiuni mici, valabile pentru județul Braşov. Meteorologii au anunțat instabilitate atmosferică pentru toată săptămâna. Astfel, sunt aşteptate ploi slabe mâine, furtună poimâine şi ploaie torențială joi. Vineri se anunță o zi mai frumoasă, dar sâmbătă se aşteaptă din nou precipitații, conform ANM. Maximele nu vor depăşi 24 de grade Celsius, în timp ce minimele vor coborî până la 12 grade Celsius/TRANSILVANIA EXPRES http://www.mytex.ro/prima-pagina/dn-13-blocat-de-o-viitura_362209.php

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

Teme similare

Finalizarea podului de la Roşcani - Liteni, amânată din nou ■ Oamenii sunt nemulțumiți că şi ultimul termen anunțat de autorități pentru finalizarea podului a fost depăşit şi se tem că ar putea intra în sezonul rece tot cu podul nefinalizatFinalizarea podului de peste râul Suceava de la Roşcani - Liteni continuă să rămână în aşteptare, deşi lucrările au fost începute tocmai din 2011. Oamenii sunt nemulțumiți de faptul că asigurările date în luna iunie a acestui an de oficialii județului, cum că podul va fi recepționat în termen de cel mult 45-50 de zile, nu au fost respectate, iar firma care lucrează la pod, Soconi SRL Suceava, mai are destul de lucru. Teama cea mai mare a oamenilor este că, dacă podul nu va fi terminat cel târziu în septembrie, lucrările s-ar putea opri până în primăvara anului viitor.Conform primarului oraşului Liteni, Tomiță Onisii, în momentul de față firma mai are de realizat hidroizolația la calea de rulare şi de turnat covorul asfaltic.El şi-a exprimat speranța că podul va fi recepționat într-o săptămână, cel mult în două, fără însă a avea nici o garanție în acest sens.Reamintim, în luna martie a acestui an, circa o sută de oameni din Liteni au blocat DJ 208 A, nemulțumiți că podul care traversează râul Suceava şi face legătura între Liteni şi Roşcani stă nefinalizat de la inundațiile din anul 2010. Oamenii erau revoltați că trebuie să ocolească aproape 30 de km pentru a ajunge la terenurile agricole aflate în stânga râului Suceava şi că, în caz de urgențe, ambulanțele sau pompierii ajung foarte greu în Roşcani.Podul trebuia terminat din primăvara lui 2012Au urmat apoi proteste în fața Primăriei oraşului Liteni, continuate la un moment dat de un singur localnic, Ștefan Florescu.„La ritmul în care se lucrează nu cred că o să putem circula pe pod prea repede. Muncitorii sunt puțini şi abia se mişcă dintr-un loc în altul. Este o adevărată bătaie de joc", şi-a spus nemulțumirea Ștefan Florescu. într-o conferință de presă susținută pe 21 iunie, preşedintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, şi prefectul Sucevei, Florin Sinescu, declarau că lucrările de refacere a podului, demarate la începutul anului

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

2011, sunt finalizate în proporție de 90% şi sunt alocate fondurile necesare pentru ca investiția să fie încheiată în termen de 45-50 de zile.Conform proiectului inițial, podul trebuia refăcut şi redeschis în primăvara lui 2012. O bună perioadă de timp însă beneficiarul lucrării, Compania Națională de Investiții (CNI), nu a putut vira bani în contul firmei executante. Această problemă a fost însă rezolvată, au dat asigurări cei doi, problemele actuale fiind legate de ritmul de lucru al firmei. /Monitorul de Suceava

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Teme ABA

Vasile Andrieş: Debitele de apă din judeţ sunt în limite normaleSeceta prelungită n-a afectat grav debitele cursurilor de apă din județul Satu Mare. Vineri, în cadrul şedinței Comitetului pentru Situații de Urgență, Vasile Andrieş, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor, a declarat că deşi n-a plouat demult pe cursurile de apă nu au fost atinse mninimele istorice. În prezent, Someşul are un debit de 18,8 mc/secundă, în timp ce minima istorică este de 9,7 mc/secundă, Turul – la Turulung are un debit actual de 0,936 mc/secundă, iar minima istorică înregistrată a fost de 0,069 mc/secundă, iar Crasna – la Domăneşti are un debit de 0,667 mc/secundă /Transilvania Reporter,http://transilvaniareporter.ro/satu-mare/vasile-andries-debitele-de-apa-din-judet-sunt-in-limite-normale/

Prefectul face apel la sătmăreni să folosească raţional apala sedinta Comitetului Judetean pentru Situatii de UrgentaISU susţine că incendiile de pădure se produc în principal din lipsa de civilizaţieVineri, 23 august, de la ora 9, în Sala mică a prefecturii a avut loc o şedință a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Satu Mare.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

Ședința a fost condusă de şeful comitetului, prefectul dr. Eugeniu Avram, secondat de Ramona Antonescu, lefă de serviciiu. Consiliul Județean a fost reprezentat de directorul Octavian Lazin. La şedință au fost invitați inclusiv membrii Grupului de suport tehnic pentru apărarea împotriva fenomenelor meteorologice periculoase şi desigur, toți membrii comitetului.Ordinea de zi a şedinței a cuprins următoarele puncte: 1. Prezentarea de către Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Satu Mare şi Administrația Bazinală de Apă (ABA) Crişuri a unei informări privind efectele secundare ale secetei hidrologice din ultima perioadă: 2. Informare din partea operatorului regional Apaserv Satu Mare SA privind asigurarea serviciului de alimentare cu apă a populației: 3. Prezentarea de către Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență “Someş” (ISU) Satu Mare a acțiunilor preventive şi de verificare întreprinse, inclusiv de către Comitetele Locale pentru Situații de Urgență, pentru limitarea arderilor necontrolate ale miriştilor şi prevenirea producerii de incendii pe raza județului Satu Mare.Resursele subterane și de suprafaţă sunt la limităÎn debutul întâlnirii, prefectul a spus că este una informală, cu caracter preventiv că, în acest moment, nu există pericolul ca unele zone, sau localități să rămână fără apă.“Fac un apel către populație, în special către consumatorii din zona Oaşului, să o consume în mod rațional, cel puțin în această perioadă de secetă, altfel riscă să rămână fără apă”, a sus prefectul. Apoi, a invitat reprezentanții instituțiilor să prezinte informări privind situația din domeniul lor de activitate./Informatia Zilei,http://www.informatia-zilei.ro/sm/actualitatea/prefectul-face-apel-la-satmareni-sa-foloseasca-rational-apa/

Oraşul Negreşti Oaş, în pericol să rămână fără apă potabilăCei peste 15.000 de locuitori din oraşul Negreşti Oaş sunt în pericol să rămână fără apă potabilă din cauza secetei şi a consumului excesiv de apă din comuna Certeze, aici fiind foarte multe gospodării racordate ilegal. Prefectul județului Satu Mare, Eugeniu Avram, a avut vineri o întâlnire cu factorii responsabili şi a cerut intervenția acestora astfel încât oraşul Negreşti Oaş să nu mai rămână fără apă potabilă, cum s-a întâmplat în 21 august.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

Directorul adjunct al societății de apă-canal Apaserv, Ioan Leitner, a explicat că problema cea mare o reprezintă consumul excesiv în gospodăriile branşate şi necontorizate din comuna Certeze prin care trece rețeaua, soluția de moment fiind aceea de a monta contoare, astfel încât consumul să scadă. Apa este folosită în exces la irigații în grădini, dar şi la umplerea frecventă a piscinelor oşenilor plecați la muncă peste hotare. Majoritatea locuințelor sunt branşate la rețea din anii '80, când s-a făcut fără contoare. "Problemele sunt ca urmare a creşterii consumului pe branşamentele necontorizate. Pe termen scurt, ne gândim să contorizăm, dacă vom reuşi va fi apă suficientă şi de bună calitate. La consumuri uriaşe stația de captare nu reuşeşte să trateze apa. În cazul în care temperaturile rămân ridicate putem să ne aşteptăm la probleme", a declarat Ioan Leitner. Potrivit prefectului Eugeniu Avram, "populația trebuie să fie conştientă că dacă stropeşte în grădină alții nu au apă". "Nu este problemă mare acum, dar, Doamne fereşte, ne putem aştepta. Îi rugăm pe oameni să nu-şi spele maşinile atât de des, să nu-şi umple piscinele de atâtea ori, să nu spele drumurile", a spus prefectul. Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Satu Mare, Vasile Andrieş, a afirmat că debitele râurilor sunt reduse din cauza secetei, însă nu la cote de pericol. /Administratie.ro, preluare Agerpres, http://www.administratie.ro/articol.php?id=44377 /Actualitatea Satmareana,http://actualitateasm.ro/stiri/15959-prefectul-eugeniu-avram-a-cerut-identificarea-consumatorilor-ilegali-de-apa-potabila-si-sanctionarea-acestora/

Teme de mediu

Craii IPJ Cluj (Pintea şi foştii Mureşan,Bârluţiu), posibili protectori ai Mafiei lemnului, uitaţi de ministrul Varga?!Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, pornind o cruciadă împotriva Mafiei Lemnului şi a ilegalităților care au dus la tăierile masive ale Codrilor Apusenilor, s-a aflat lunile trecute de 3-4 ori la Cluj. ”Pădurile din Cluj au fost distruse,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

agresate, tăiate ilegal de oameni care au acționat timp de ani de zile cu toleranța statului, a instituțiilor statului. Mafia lemnului a fost la ea acasă, a fost intreținută de politic. Nu se poate ca nici un control al statului să nu fi decoperit aceste ilegalități. Ce s-a intâmplat la Cluj s-a făcut cu voia celor ce au condus. Cu un prim ministru clujean, Clujul trebuia să fie un exemplu, dar instituțiile statulului au fost protejate să nu-şi facă datoria”, a spus ministrul.“La Cluj a fost stat în stat nu s-a deplasat nimeni nici de la Romsilva pentru a face controale, aici s-a putut face orice pentru că au avut protecție totală”, a declarat directorul general Romsilva, Adam Crăciunescu, prezent şi el la Cluj. (Varga:La Cluj mafia lemnului a fost la ea acasă, a fost între ţ inută politic) De asemenea, ministrul anunţa că se vor face verificări privind posibila implicare a Poliţiei în Mafia Lemnului. De atunci, pe acest subiect…linişte!Aşa cum Foaia Transilvană nota, jaful ocrotit de instituţiile statului nu putea avea loc fără implicarea unor poliţişti şi oblăduirea directă a şefilor din IPJ Cluj. Să fim înţeleşi, miile de metri cubi de material lemnos trebuiau transportate pe drumurile naţionale fără acte. Ce a păzit Polţia Rutieră, serviciu aflat în subordinea fostului adjunct al IPJ Cluj, comisar şef Alexandru Mureşan şi anterior Aurel Bîrluţiu. Ce a păzit Serviciul Investigaţii Financiare, condus direct şi apoi aflat în subordinea adjunctului IPJ Cluj, comisar şef Cristian Pintea?! Unde a fost vigilenţa de pe şosele? De ce au închis poliţiştii delaRutieră ochii? De ce şeful lor le-a permis acest lucru? Cum de nu există nici un dosar penal legat de Mafia Lemnului, deşi plângeri există cu duiumul! Unde s-au oprit aceste plângeri? Cine le-a îngropat? Mister…Sau câtuşi de puţin?!Am primit la redacţie o scrisoare care dezleagă acest mister. Rămâne de văzut cine ra de fapt Regina Mafiei Lemnului dn Apuseni. Purta oare trese pe umăr sau era un fost demnitar?! Iată doamnă ministru sesizări din teritoriu. Iată domnilor poliţişti adevăraţi, date concrete, verificabile. Iată domnilor procurori date certe, care doar necesită o minimă verificare…Oare ce ar trebui ca Poliţia şi DNA să deschidă un dosar şi pe această temă?! Să–l propună PNL pe Pintea ori Bârluţiu sau Mureşan sau pe vreun membru al clanulu Piscoi la Ministerul Transporturilor?!?Iată, scrisoarea respectivă, fără nici un fel de editare.“Domnilor de la ziarul Foaia Transilvana

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

Am citit un artiicol de azi in legatura cu politistii de la Negreni si de la Ciucea,care au amendat doi cetateni de etnie roma pentru ca au taiat 4 fagi din padure,este un lucru inbucurator ca au luat masuri legale ,daca cumva acesti arbori au fost taiati inafara regimului silvic,dar de ce acesti politisti nu i-au masuri legale impotriva unui clan mafiot care a distrus padurile din zona de peste 10 ani de zile taie zilnic zeci de arbori nemarcati pe care ii transporta cu autocamioanele pe Drumul Nationa 1 pe ruta Negreni-Ciucea-Poieni-Huedin-Izvorul Crisului si nici un politist nu-i opreste pentru ai verifica,in toti acesti ani nu au fost santionati niciodata nu li s-a intocmit nici un dosar penal pentru evaziune fiscal a transporta si comercializeaza illegal sute de metri cubi de lemne lunar ,dar de 10 ani va dati seama cate lemne au taiat illegal si nimeni nu le-a facut nimic,pe raza comunelor Negreni si Ciucea au taiat illegal in ultimii 2 -3 ani de zile peste 20.000 de metri cubi de material lemnos pe care l-au transportat in orasul Huedin si in comunele Izvorul Crisului si Sancrai unde l-au vandut cu multi bani fara ca vreu leu sa inregistreze in evidentele contabile,mai mult nu au nici firma totul este illegal pentru a nu platii la stat nimic din comertul cu lemne,acesti indivizi nu numai ca sfideaza legea dar au si un comportament agresiv ,datorita faptului ca sunt protejeati de cei care ar trebuie sa vegheze la respectarea legii,cotizeaza lunar sume de peste 5000 de euro la comandantul politiei Huedin,la ofiterii de politie Marchis si Giosu de la Huedin si la ceilalti cu care se intalnesc pe traseu .totul pentru ca nimeni sa nu se atinga de ei,pe langa bani de sarbatori duc vitei,porci si alte bunuri domnilor de la politia Huedin,acesti indivizi sunt Piscoi Dorin,Piscoi Calin-angajat la unitatea de pompieri Huedin,Piscoi Danut angajat la unitatea de pompieri Huedin,Piscoi Ghita Ionel si tatal lor Piscoi vasile ,care au format un clan de infractori care se ocupa cu orice in zona de la traffic cu lemne,traffic cu alcool,traffic cu droguri,si pana la lupte de strada toate acestea musamalizate de politia Huedin. Circula cu urmatoarele camioane CJ-06-VUN-Piscoi Dorin.Cj-27-DRP-Piscoi Calin si Piscoi Daniel,Cj-14-CZZ Piscoi Ghita Ionel,CJ-93-DRX-Piscoi Vasile si Piscoi Ghita Ionel,cu aceste camioane si cu altele transporta zilnic lemne illegal la Huedin si comunele invecinate ,circula cu aceste masini pe dumurile publice fara a avea asigurari de raspundere civila,fara a avea inspectii tehnice ,fara a avea rovignete,toate aceste lucruri

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

se intampla sub stricta supraveghere a politiei Huedin,in fiecare zi castiga din transportul illegal de lemne si comercializarea ilegala a acestora sume cuprinse intre 5500 roni si 7500 roni,fara ca sa plateasca la stat nimic,profita de faptuil ca nu sunt verificati,nu se iau masurile legale impotriva lor,iar castigul este maxim,poate ca dumneavoastra veti reusi sa intrebati pe domnul commandant de le Huedin de ce ii protejeaza pe acesti nemernici,de ce nu li s-a intocmit dosare de evaziune fiscala pentru ca domnul commandant are specialitatea politiei economica,si poate ca este in masura sa va raspunda dumneavoastra,pentru ca pe noi muritorii de rand nu ne baga in seama,inclusiv la posturile de politie unde oprereaza acest clan a pus politisti care sa fie de partea acestor infractori pentru ca sa nule faca nimic, aceasta cerinta a avut-o comandantul si fostuladjunct al IPJ Cluj Muresan Alexandru la numirea politistilor in zona unde opereaza acest clan ca politistii sa ii lase sa lucreze sis a nu le faca nimic ,poate dumneavostra veti reusi sa-I intervievati pe domnul commandant care de cele mai multe ori refuza dialogul cu presa,refuza dialogul cu subalternii,un singur lucru ii place domnului commandant de la Huedin sa intocmeasca rapoarte si sa dea afara politistii care nu sunt de partealui si care nu cotizeaza nimic si nici nu au sustinere din partea pardidului Democrat Liberal,daca nu intrunesc aceste conditii au toate sansele sa fie dati afara din politie,este unul dintre cei mai slabi comandanti de politie pe care i-a avut Huedin vreodata,este un intrus care nu comunica cu nimeni,este inchis la comportament si foarte razbunator siii iubeste doar pe traficantii de lemne,pe traficantii de fier vechi sip e tiganii din Huedin care ii cotizeaza lunardiferite sume de bani. Sigur acest lucru il veti constata si dumneavoastra daca veti venii in zona deoarece oameni sa-saturat de acesti indivizi securisto-lingai care sunt putred de corupti “/Foaia Transilvana,http://www.ftr.ro/craii-ipj-cluj-pintea-si-fostii-muresanbarlutiu-posibili-protectori-ai-mafiei-lemnului-uitati-de-ministrul-varga-68720.php

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49