Bilant 2015_Judecătoria Caransebeşportal.just.ro/208/Documents/Bilant 2015 Caransebes.doc · Web...

JUDECĂTORIA CARANSEBEŞ

B I L A N Ţ U L Activităţii Judecătoriei Caransebeş pentru anul 2015

1

CAPITOLUL I – STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015

I.1 Activitatea instanţei în anul 2015

1.1.Volumul de activitate la nivelul instanţei pe secţii / complete specializate/ materii

I.2. Încărcătura pe judecătorI.3. Managementul resurselor umane

I.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă1.5. Probleme generale de management al instanţei

I.2 Infrastuctura şi capacitatea instituţională a instanţei.

I.3 Calitatea actului de justiţie. 1.3.1.Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele

de desfiinţare. 1.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor ( inclusiv pe materii). 1.3.3.Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei. 1.3.4.Soluţii pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene , motivele care au determinat adoptarea acestora şi impactul acestora asupra sistemului judiciar 1.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi personalului auxiliar

CAPITOLUL II – PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE , CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2015

CAPITOLUL III- INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR ŞI PERSONALULUI AUXULIAR

III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliarIII.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar

CAPITOLUL IV – ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTARA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

CAPITOLUL V – RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ.

CAPITOLUL VI – CONCLUZII

2

CAPITOLUL I – STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2014

I.1 Activitatea instanţei în anul 2015În baza art. 39 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi a

Hotărârii Plenului CSM numărul 99 din 16.03.2005, structural, activitatea judiciară a Judecătoriei Caransebeş se desfăşoară prin intermediul completelor specializate pentru soluţionarea cauzelor cu minori şi familie, pentru soluţionarea litigiilor de fond funciar, pentru soluţionarea infracţiunilor comise de minori sau asupra minorilor şi complete având ca obiect infracţiuni de corupţie sau conexe ori asimilate acestora, complete mixte civil/penal.

În anul 2015 Judecătoria Caransebeş şi-a desfăşurat activitatea de judecată cu un număr de 8 judecători – 7 judecători definitivi şi 1 judecător stagiar formând 8 complete mixte civil/penal , din care 2 şi cu specializare în familie şi minori .

În cursul anului 2015 şi-au continuat activitatea completele constituite in cursul anului 2014.În materia penală toţii judecătorii instanţei au fost desemnaţi ca judecători de drepturi şi libertăţi respectiv judecători de cameră preliminară şi de fond, din care 2 complete fiind specializate în cauze penale cu minori.

Au fost întocmite planificări pentru completele de drepturi şi libertăţi, prin programarea ciclică a tuturor completelor, ţinându-se seama de şedinţa de judecată a fiecărui complet, în conformitate cu art. 1038 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

În conformitate cu dispoziţiile art. 1038 al. 4 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, a fost efectuată şi planificarea specială în materie penală pentru fiecare zi pentru celelalte completele de judecată active.

În ceea ce priveşte organizarea- fiind complete mixte a fost necesară continuitate în materie civilă : s-a menţinut regula stabilită în anul 2013 , respectiv- în aceeaşi zi sau în 24 de ore , cel mult, se prezintă dosarul la judecătorul desemnat aleatoriu şi-n situaţia în care acesta lipseşte (concediu medical, concediu de odihnă , fiind delegat pe linie profesională) aspecte justificate corespunzător se va prezenta dosarul de către grefierul de complet pentru stabilirea măsurilor necesare mai ales în cazuri de urgenţă dar şi pentru regularizare, sau anulare, stabilire termen de judecată, soluţionare cerere în anulare, etc. judecătorului din planificarea de permanenţă, din ziua respectivă cu încheierea procesului verbal în acest sens. Arătăm că nu s-a ţinut seama de termenul recomandat de noul program Ecris pentru demararea procedurii prealabile în materie civilă.

În ceea ce priveşte soluţionarea cererilor de recuzare, de abţinere formulate de magistraţii instanţei s-a menţinut regula din anul 2012 ,respectiv sunt soluţionate de către completul imediat următor, care judecă în aceeaşi materie- conform R.O.I, în aceeaşi zi în care s-a înregistrat această cerere sau, în situaţie de absenţă a acestui complet, cererea abţinere/recuzare este judecată de completul permanenţa din aceea zi, măsură dispusă de către conducerea instanţei în acelaşi

3

sens pentru celeritatea judecării şi evitarea situaţiilor de tergiversare din cauza acestor situaţii.

În perioada vacanţei judecătoreşti, în baza Hotărârii Colegiului de Conducere nr. 3/2015 în conformitate cu disp. art. 100 din Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor , pentru soluţionarea cu celeritate a cauzelor civile urgente au fost activate complete de vacanţă – constituite în anul 2014 : C2vacanţă, C3 vacanţă, C4 vacanţă, C5 vacanţă, C6 vacanţă, C8 vacanţă după corespondenţa completelor civile.

Completele de vacanţă nu au fost constituite în funcţie de specializări raportat la numărul mic de judecători activi în perioada vacanţei judcătoreşti , fiind necesară asigurarea activităţii instanţei,precum şi a concediului de odihnă pentru întregul personal.

Cu această ocazie a fost reluată măsura: regularizarea cererilor repartizate judecătorilor aflaţi în concediu a fost asigurată de judecătorii din planificarea de permanenţă efectuată pentru vacanţa judecătorească. După parcurgerea etapei de regularizare a cererii, primul termen de judecată a fost stabilit de judecătorul de permanenţă în raport de planificarea şedinţelor de judecată stabilite pentru luna septembrie 2015.

Pentru echilibrarea activităţii şi asigurarea corespunzătoare pentru fiecare complet - asigurarea şedinţelor de judecată cât şi pentru urgenţe zilnice , activitatea pe sectoarele instanţei – în situaţia în care grefierul desemnat nu este disponibil – din motive justificate concediu de boală , concediu de odihnă , motive personale – s-a dispus efectuarea planificării de permanenţă pentru grefierii instanţei.

Planificarea de permanenţă pentru grefieri a fost întocmită de către grefierul şef Bursuc Gabriela ţinând seama de situaţia privind şedinţele de judecată programate pentru fiecare grefier cât şi atribuţiile pe sectoare asigurându-se echilibrarea activităţii.

La începutul anului 2015 s-a adoptat Decizia -denumită Ordin de serviciu comun- avizată de Colegiul de Conducere- privind întreaga organizare a instanţei fiind stabilite dispoziţii privitoare la compartimentele şi birourile instanţei, atribuţiile acestora, desfăşurarea activităţilor administrativ-judiciare şi repartizarea personalului pe birouri şi compartimente – atribuţii şi s-a procedat la afişarea acesteia pe Ecris comun pentru transparenţă, cunoaşterea organizării de către întreg personalul instanţe.

În conformitate cu prevederile art.116 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară , Judecătoria Caransebeş are în structură următoarele compartimente auxiliare: registratura-arhiva, grefa; biroul de informare şi relaţii publice; biblioteca, biroul executări civile , biroul executări penale , asociaţii şi fundaţii.

Prin ordine de serviciu au fost stabilite atribuţiile concrete ale fiecărei persoane din categoria personalului auxiliar stabilindu-se modalităţile în care se va asigura continuitatea activităţii în situaţia imposibilităţii exercitării atribuţiilor de unele dintre acestea.

Activitatea tuturor acestor compartimente este coordonată şi controlată de judecători delegaţi prin ordin al preşedintelui instanţei.

Pentru efectuarea organizării corespunzătoare a activităţii instanţei

4

pentru toate sectoarele , ţinându-se seama de judecătorii delegaţi şi problemele întâmpinate pe sectoare s-a procedat la consultarea colegilor magistraţi, prin convocarea Adunării Generale, unde s-au suspus discuţiei problemele ivite în cadrul instanţei şi propunerile vizând remedierea acestora. S-a ţinut cont de părerile formulate şi opiniile exprimate şi Colegiului de Conducere a avizat consultativ şi conform deciziile/ ordinele, măsurile necesare şi sunt menţionate în procesele verbale încheiate cu ocazia întrunirilor , efectuate de secretarul Colegiului de Conducere grefier şef Bursuc Gabriela.

La Judecătoria Caransebeş fiecare sector de activitate: birou executări penale, executări civile, birou relaţii şi informaţii publice, asociaţii şi fundaţii are desemnaţi judecători cu atribuţii administrative-jurisdicţionale. Aceştia - lunar au obligaţia de a întocmi procese-verbale de control pentru a fi prezentate preşedintelui instanţei şi discutate în vederea stabilirii măsurilor ce se impun pentru remedierea deficienţelor. Activitatea fiecărui sector este asigurată de 2 grefieri - un titular şi un înlocuitor. Repartizarea personalului pe sectoare s-a făcut în urma consultării întregului personal - prin chestionar scris şi ţinându-se cont de opţiunile manifestate şi experienţa fiecăruia, precum şi de necesarul instanţei, propunerile formulate de grefierul şef .

Sectorul executări penale a fost asigurat de judecător delegat Olariu Doina/ înlocuitori judecătorii Axenti Ana şi Zîncă Thea; sectorul executări civile –a fost asigurat de judecător Negoiţă Liliana / înlocuitor judecător Axenti Ana; Biroul Asociaţii şi Fundaţii a fost asigurat de judecător delegat Mihuţ Alina / înlocuitor judecător Zîncă Thea ; Birou Relaţii cu publicul - judecător delegat Zâncă Thea / înlocuitor judecător Mihuţ Alina; evidenţa practicii de casare civil / penal a fost asigurată de judecător stagiar Vârlugă Ion Radu şi judecător Axenti Ana.

Coordonarea şi verificarea activităţii grefierului delegat cu repartizarea aleatorie a fost efectuată de preşedintele instanţei Puşcaş Adina, înlocuitori fiind vicepreşedinte Olariu Doina şi judecător Axenti Ana.

Pentru coordonarea şi verificarea activităţii grefierului cu studii superioare delegat la registratura instanţei, însărcinat cu stabilirea obiectului cauzei şi a taxelor de timbru a fost desemnat judecător Zâncă Thea.

În cadrul Judecătoriei Caransebeş a fost desemnată o persoană responsabilă cu probleme de arhivă , pentru a răspunde, coordona si organiza activităţile de arhivare, de evidenţă, circuit, predare-primire intre compartimente, inventariere, selecţionare, păstrare, obţinere a avizelor necesare, folosire si predare a dosarelor si documentelor arhivate ale instanţei. În acest sens., încă din anul 2012 , s-a constituit Comisia de selecţionare a dosarelor şi documentelor arhivate . Comisia se întruneşte anual sau ori de câte ori este necesar, pentru a analiza fiecare unitate arhivistică în parte, stabilindu-i valoarea practică sau istorică, hotărârea luată consemnându-se într-un proces-verbal, întocmit potrivit anexei nr. 5 la Legea nr. 16/1996- îndeplinind atribuţiile prevăzute în art. 11 alin. 2-3, precum si celelalte dispoziţii relevante ale Legii nr. 16/1996.

În considerarea necesităţii eliminării treptate a gestionării datelor în format

5

de hârtie prin utilizarea formei electronice pentru asigurarea accesului rapid la informaţii privind cazurile aflate pe rol , comunicare rapidă între unităţile sistemului judiciar, creşterea gradului de transparenţă a actului de justiţie, având în vedere noile prevederi legale menţionate în legea de organizare judiciară – Legea 303/2004, Regulamentul de Ordine Interioară al instanţelor aprobat prin Hotărârea CSM nr. 387/2005 şi Dispoziţia preşedintelui Curţii de Apel Timişoara nr. 953/14.08.2014 ţinând seama şi de respectarea prevederilor art. 19 şi 20 din Legea 677/2001, s-a emis o decizie privind începerea activităţii de scanare şi arhivare electronică a dosarelor la nivelul instanţei. În acest sens, specialistul IT al instanţei - Olga Şerbănoiu a efectuat pregătirea profesională-tehnică a personalului instanţei, a supravegheat, coordonat şi controlat întreg personalul instanţei cu privire la pregătirea şi efectuarea scanării;s-au constituit 3 grupuri de lucru: registratura ,arhiva şi grefa.

În acest sens, s-a procedat la scanare, începând cu data de 1 octombrie 2014 atât a dosarelor înregistrate cu această dată cât şi a celor aflate pe rolul instanţei.

Principalele preocupări ale conducerii instanţei au fost orientate spre organizarea şi eficientizarea activităţii, pentru organizarea şi asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţii de către magistraţi şi personalul auxiliar în scopul de bază - activitatea de judecată a instanţei.

Cu ocazia întâlnirilor cu personalul auxiliar s-a insistat pe motivare pozitivă- colaborare, comunicare şi întrajutorare atât interpersonală –colegială cât şi între compartimentele instanţei – arhivă/registratură/grefă fiind organizate, întruniri periodice cu personalul auxiliar al instanţei în vederea prezentării eventualelor problemelor întâmpinate în activitate instanţei, analizarea acestora, iar pe baza propunerilor formulate adoptarea celor mai eficiente măsuri.

1.1.Volumul de activitate la nivelul instanţei pe complete specializate/ materii:

În prezent activitatea de judecată este desfăşurată de 2 complete specializate în soluţionarea cauzelor de familie şi minori şi 6 complete mixte civil/penal.

La Judecătoria Caransebeş de –a lungul timpului - specializarea majorităţii judecătorilor instanţei este în materie civilă, ca urmare a numărului mare de dosare în această materie şi doar 2 judecători au optat să continue specializarea în familie şi minori.

În cursul anului 2015 s-au înregistrat un număr de 17 dosare cu obiect fond funciar, 33 de asociaţii şi fundaţii, 20 dosare cu obiect încuviinţare executare silită şi 1127 investiri cu formulă executorie. Nu au fost înregistrate dosare cu obiect infracţiuni de corupţie prev. de Legea 78/2000.

În anul 2015 pe rolul Judecătoriei Caransebeş au fost un număr total de 5519 dosare din care un număr de 4414 dosare au fost înregistrate la prim termen iar 1105 dosare sunt preluate ca stoc din anul 2014. Din aceste dosare s-au

6

soluţionat 4338. La sfârşitul anului 2015 au rămas în stoc un număr de 1181 dosare din care

144 suspendate şi 1037 dosare ( 778 pe rol şi 259 fază prealabilă ). Se constată că în anul 2015 numărul de dosare nou intrate a fost de 4414 faţă

de 5317 dosare în anul 2014 Pe materii, activitatea instanţei în anul 2015 este structurată astfel:În materia civilă s-a înregistrat o diminuare a numărului de dosare la

completele civile, în anul 2014 s-au înregistrat un număr de 4271 dosare nou intrate în timp ce în anul 2015 s-au înregistrat un număr de 3311 dosare

În materia familie - minori , la completele specializate s-au înregistrat în anul 2015 un număr de 473 dosare nou intrate - faţă de 433 dosare nou intrate în această materie înregistrate în 2014. În materia familie-minori se constată o creştere a numărului de cauze.

În materie penală , s-au înregistrat 630 cauze nou intrate în 2015 şi 613 dosare nou intrate în anul 2014, constatându-se o creştere a numărului de dosare în această materie.

În cursul anului 2015 numărul dosarelor soluţionate a scăzut , comparativ cu anul 2014. Dacă în anul 2014 au fost soluţionate un număr de 5493 dosare din care 4438 civile , 444 familie-minori şi 611 penale , în anul 2015 au fost soluţionate un număr de 4338 dosare din care : 3277 dosare civile, 455 dosare de familie-minori şi 606 dosare penale.

VOLUMUL DE ACTIVITATE LA NIVELUL INSTANŢEI 201 5

Total Dosare2014/2015

Dosareintrate în anul 2015

Dosare în stoc la începutul anului 2015

Dosare soluţionate în anul 2015

Dosare în stoc la sfârşitul anului 2015

Dosare nesoluţionate 2015

Dosare în stocsupendate2015

Dosare fără prim termen2015

5519 4414- complexitate 21453

1105 4338 1181 778 144 259

VOLUMUL DE ACTIVITATE PE MATERII 2015

- CIVILA 2015Total Dosare2014/2015








4147 3311- complexitate 14.058 puncte

836 3277 870 533 115 222

7

-FAMILIE SI MINORI 2015









623473- complexitate 2742

150 455 168 115 28 25

În materia familie şi minori , pentru anul 2015 situaţia repartizării dosarelor pe obiectele divorţ/ pensii de întreţinere este următoarea :

Nr crt Numele si prnumele judecatorului

Dosare intrate în materia familie-minori 2015

Dosare intrate-divorţ 2015

Dosare intrate-pensii 2015

1 Galescu Daniela 206 99 20

2 Negoita Liliana 247 123 293 Varlugă Radu 16 - 14

4 Mihuţ Alina 2 - -

5 Zîncă Thea 2 - -

TOTAL 473 222 63

-PENAL 2015Total Dosare2014/2015








749 630- complexitate 4653

119 606 143 130 1 12

8

ACTIVITATEA PE JUDECATOR 2015

Nr crt.

Numele si prenumele

judecătorului

Dosareîn

stoc2014/2015

Dosarein

stoc2014

Dosare intrate2015

Complexitatea dosarel

or intrate

Nr. de şedinţe2015

Dosare rulate2015

Dosare redactat

e2015

Dosare neredacta

te

Dosare in stoc2015

Dosare pe rolul instantei

2015

Dosare fara prim

termen 2015

Dosaresusp2015

Operativitatela dosarehotarate

2015

1 PUŞCAŞ ADINA

467

51

416(255c+

111 investiri+

50 p)

2016 29 932 361 - 106 72 21 13 84 %

2 OLARIU DOINA 739 63

676(430c+161 investiri+85 p)

3395 45 1320 593 - 146 95 37 14 86 %

3 GALESCU DANIELA 793 247

546(89c +145investiri+206 fam+106p)

2683 61 1824 605 8 180 135 23 22 82 %

4 AXENTI ANA 798 172

626(375 c +151 investiri. +100 p)

3131 53 1181 641 - 157 78 55 24 89 %

5 ZÎNCĂ THEA 812 167

645 (397 c +

152 investiri. +2 fam +94p)

3257 57 2082 605 18 189 129 38 22 83 %

6 MIHUŢ ALNA 867 219 648 3231 51 1855 644 - 223 166 34 23 80 %

9

(372c+33 as +145

investiri +2fam+

96p)

7 NEGOIŢĂ LILIANA 741 128

613(122c +

152 investiri+247 fam+

92 p)

3032 49 1245 599 142 94 24 24 87 %

8 VÂRLUGĂ RADU 302 58

244(98c+123

investiri+16fam +

7 p)

708 18 453 264 - 38 9 27 2 97 %

5519 1105 4414 21453 363 10892 4312 26 1181 778 259 144 85 %

10

I.3. Operativitatea pe instanţă, pe secţii/ complete specializate ,în diferite materii şi pe judecătorPentru anul 2015 indicele general de operativitate pe instanţă este de 85 % faţă de anul 2014, când s-a înregistrat o operativitate de 89% pe instanţă, indicele privind gradul de eficienţă pe anul 2015 este de 92,28 % aşa cum rezultă din Raportul indicatorilor de eficienţă, calculate -conform formulei de calcul stabilită de Statis.

OPERATIVITATEA PE INSTANŢĂ2015









Indicile de operativitate pe anul 2015

5519 4414 1105 4338 1181 778 144 259 85%

OPERATIVITATEA PE MATERII2015

- CIVILA 2015










4147 3311 836 3277 870 533 115 222 86%

-FAMILIE SI MINORI 2015Total Dosare2014/2015









623473 150 455 168 115 28 25 80%

-PENAL 2015Total Dosare2014/2015









749 630 119 606 143 130 1 12 82 %

Comparativ cu anul 2014 cauzele penale nou intrate au crescut de la 613 la 630 cauze penale înregistrate în 2015.

În anul 2015 numărul dosarelor mai vechi de 1 an a crescut – 162 dosare comparativ cu anul 2014 când s-au înregistrat un număr de 85 dosare.

11

Dosare în stoc2014/2015

Dosare în stoc0 luni-1 an

Dosare în stoc1-3 ani

Dosare în stoc3-5ani

Dosare în stocpeste 5 ani

1181 1019 118 38 6

Operativitatea pe judecător se prezintă astfel:

Nr. crt.

Numele si prenumele judecătorului

Dosare in stoc2014/2015

Dosare in stoc 2014

Dosare intrate2015

Dosare solutionate2015

Dosare redactate2015

Dosare in stoc2015

Dosare pe rolul instantei 2015

Dosare fara prim termen 2015

Dosare susp.2015

Operativi

la dosare hotarate

Operativit

la dosare inchise

1 PUŞCAŞ ADINA

467 51 416 361 361 106 72 21 13 84 % 84 %

2 OLARIU DOINA

739 63 676 593 593 146 95 37 14 86 % 86 %

3 GALESCU DANIELA

793 247 546 613 605 180 135 23 22 82 % 81 %

4 AXENTI ANA

798 172 626 641 641 157 78 55 24 89 % 89 %

5 ZÎNCĂ HEA

812 167 645 623 605 189 129 38 22 83 % 81 %

6 MIHUŢ ALNA

867 219 648 644 644 223 166 34 23 80 % 80 %

7 NEGOIŢĂ LILIANA

741 128 613 599 599 142 94 24 24 87 % 87 %

8 VÂRLUGĂ RADU

302 58 244 264 264 38 9 27 2 97 % 97 %

5519 1105 4414 4338 4312 1181 778 259 144 85 % 84 %

1.3. Managementul resurselor umane

Conform Legii de organizare judiciară nr. 304/2004 şi Regulamentului de Ordine Interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărîrea CSM nr. 387/2005, Judecătoria Caransebeş are în structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate:

- registratura,- arhiva,- grefa,- biroul de informare şi relaţii publice,- biblioteca,Managementul instanţei este asigurat de preşedinte, vicepreşedinte şi Colegiul

de Conducere- constituit din 3 membrii.In procesul de identificare a disfuncţiilor din activitatea instanţei , în primul

rând nu se poate face abstracţie de faptul că fiecare instanţă este parte integrantă a sistemului judiciar românesc, astfel că, suferinţele - deficienţele acesteia se răsfrâng

12

asupra tuturor părţilor componente, existând disfuncţionalităţi comune tuturor instanţelor judiciare şi aspecte specifice Judecătoriei Caransebeş.

În acest sens, una din marile probleme ale sistemului judiciar - deficitul de personal, cu prioritate judecători, la nivelul Judecătoriei Caransebeş se resimte în mod vizibil şi afectează inclusiv starea de sănătate a colectivului.

Schema instanţei prevede în prezent un număr de 8 judecători .Judecătoria Caransebeş, care în decursul anilor a suferit majore transformări, şi

anume pe lângă situaţia determinată de reducerea considerabilă a numărului de judecători activi la Judecătoria Caransebeş s-a redus numărul de posturi din schemă.

În anul 2000 au fost în schemă şi activi un număr de 16 judecători. În anul 2010 Judecătoria Caransebeş avea în schema de judecători un număr de

13 judecători , la finele anului 2011 acestea s-au redus la un număr de 8 conform schemei aprobată de CSM în decembrie 2011.

Situaţia creată de-a lungul perioadei de timp analizate, prin continua desfiinţare a completelor şi redistribuirea cauzelor la completele rămase, în condiţiile în care raza de competenţă a Judecătoriei Caransebeş a rămas aceeaşi, se constată o creştere continuă a numărului total de dosare, în special în materie civilă.

Complexitatea cauzelor de natura civilă este datorată şi arealului geografic pe care îl cuprinde în competenţa sa această instanţă, cu referire la oraşul Băile Herculane - zona Poiana Mărului - Muntele Mic , zone turistice şi de agrement, cu interese economico - financiare şi patrimoniale ce determină litigii complexe - care necesită o atenţie sporită a judecătorilor în stabilirea stării de fapt şi aplicarea corectă a prevederilor legale în fiecare materie.

Totodată, pe lângă litigiile determinate de aplicarea legilor de fond funciar şi a modificărilor de infrastructură - exproprieri pentru centura localităţilor Domaşnea , Caransebeş , Buchin- zonele necooperativizate ale judeţului Caraş-Severin vizează , în mare parte, litigii de drept comun : uzucapiuni începute sub Cod civil austriac , DL 115/1988, prestaţii tabulare, înfiinţări de coli funciare , grăniţuiri , servituti, revendicări- alăturate succesiunilor succesive nedezbătute şi cadrul procesual îngreunat atât de numărul părţilor - obiectele cumulate cât şi de obiceiul local de transmitere a prenumelui „ din tată în fiu" de-a lungul generaţiilor - fiind necesare verificări şi pentru stabilirea corespunzătoare a identităţilor părţilor, cu atât mai mult cu cât - datorită legii de protecţie a datelor personale accesul la aceste informaţii este limitat şi , până la declanşarea procesului, părţile şi avocaţii nu pot obţine aceste informaţii.

În ultima perioadă, complexitatea litigiilor de natură civilă, în materiile arătate, a crescut şi datorită importanţei acordată proprietăţii , în zona rurală, pentru cele 28 de comune şi peste 80 de sate şi cătune aflate în raza de competenţă a Judecătoriei Caransebeş şi, datorită fondurilor europene acordate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

De asemenea, accesarea de fonduri europene a generat şi o oarecare creştere economică a zonei - procesul fiind în continuă desfăşurare- aspect care, totodată determină şi apariţia unor litigii cu caracter special şi implicaţii deosebite pentru

13

întreaga comunitate locală. Exemplificăm situaţia conflictuală privind delimitările teritoriale ale localităţilor Domaşnea, Cănicea , Cornereva, precum şi zona de limitare dintre judeţul Caraş-Severin şi judeţul Mehedinţi - evidenţele de Carte funciară nefiind adaptate reîmpărţirii teritoriale- şi până la rezolvarea situaţiilor administrative de către autorităţile locale - litigiile sunt evidente cu implicaţii în materie de proprietăţi cât şi în materie fiscală - contestaţii la executare titluri fiscale- c u referire la plata impozitelor şi taxelor locale.

În mare parte a anului 2015, din cei 8 judecători prevăzuţi în schemă, la Judecătoria Caransebeş au fost activi, din luna iunie-până în luna septembrie - 6 judecători.

Colectivul activ de magistraţi al Judecătoriei Caransebeş, în prezent, este format din 7 judecători .

Astfel, raportat la noile modificări legale atât în materie civilă cât şi în materie penală, raportat şi la prevederile Regulamentului de Ordine Interioară, atribuţiile judecătorilor la instanţele de fond se multiplică -art. 11418R.O.I. şi art. 192-200 Cod procedură civilă- faza prealabilă – regularizare zilnică şi în materia procedurii penale- date fiind incompatibilităţile - la Judecătoria Caransebeş toate completele instanţei sunt judecători de drepturi şi libertăţi, cameră preliminară, fond în materie penală şi este necesară suplimentarea schemei pentru specializare corespunzătoare, sens în care se vor continua demersurile necesare.

Judecătorii instanţei Caransebeş au dat dovadă de integritate profesională, au respectat planificările, au asigurat permanenţa, şi-au îndeplinit atribuţiile pe sectoarele de activitate, au asigurat planificarea pentru măsurile preventive, cumulat cu obligativitatea pregătirii profesionale continue.

Toate acestea justifică demersurile efectuate de preşedintele instanţei pentru suplimentarea posturilor de judecători înaintate Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului de Justiţie solicitându-se analizarea situaţiei potrivit motivelor arătate în memoriul adresat.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, din cele 17 posturi de grefieri – 12 sunt grefieri cu studii superioare şi 5 grefieri cu studii medii.

Activitatea instanţei se desfăşoară efectiv cu un nr. de 15 grefieri, întrucît un grefier este delegat la Penitenciarul Timişoara, un grefier este în concediu de îngrijire copil.

Cei 15 grefieri activi sunt repartizaţi astfel: 1 grefier şef, 10 grefieri de şedinţă, 1 grefier statistician , 1 grefier delegat la sectorul executări penale, 1 grefier delegat la sectorul executări civile şi 1 grefier cu studii superioare delegat cu atribuţiile prevăzute de art. 63 şi 93 alin. 2 din ROI, precum şi cu procedura de cameră preliminară şi procedura prealabilă în materie civilă.

Raportat la faptul că începând cu 01.10.2014 se efectuează scanarea şi arhivarea electronică a dosarelor s-au mărit atribuţiile personalului auxiliar registratură-grefă-arhivă.

În prezent la Judecătoria Caransebeş atribuţiile de agent procedural sunt îndeplinite de aprod şi şoferul instanţei.

14

Necesitatea angajării agenţilor procedurali - posturi neprevăzute în schema Judecătoriei Caransebeş este necesară pentru efectuarea procedurilor „ de urgenţă” - în vederea soluţionării cu celeritate a cauzelor, asigurarea îndeplinirii comisiilor rogatorii şi nu în ultimul rând în aplicarea noilor modificări prevăzute de Noul Cod de procedură civilă şi Noul Cod de procedură penală, conform cărora toate comunicările se fac prin intermediul instanţei. Exemplificăm - în situaţia tutelei, potrivit art. 140 din Noul Cod Civil este necesar ca un delegat al instanţei să verifice la faţa locului toate bunurile minorului şi să întocmească un inventar. Mai mult dispoziţiile art. 257 alin. 2 NCPP stabileşte comunicarea citaţiilor şi a tuturor actelor de procedură - prin agenţii procedurali ai organelor judiciare.

1.4.Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă.

Pentru semestrul I al anului 2015 ( 01.01.2015 – 30.06.2015) Judecătoria Caransebeş s-a încadrat în gradul de performanţă Foarte Eficient

1.Indicatorul Rata de soluţionare a dosarelor ( operativitatea) s-a încadrat în gradul Foarte Eficient, potrivit gradelor de eficienţă stabilite prin Hot. CSM – Secţia pentru judecători nr. 1305/09.12.2014. În perioada de referinţă instanţa a înregistrat un nr. de dosare nou intrate 2500 şi un număr de 2642 dosare soluţionate.

2. Indicatorul Stocul de dosare s-a încadrat în gradul Foarte Eficient, la finele perioadei de referinţă, din totalul de 1458 dosare aflate în stoc un număr de 58 dosare, reprezentând un procent de 3,98% erau mai vechi de 1 an şi 6 luni.

3. Indicatorul Ponderea dosarelor închise într-un an pentru primul semestru al anului 2015 s-a încadrat în gradul Foarte eficient, din totalul de 2642 dosare soluţionate un număr de 2441 dosare au fost soluţionate în termenul de maxim un an de la înregistrare, reprezentând un procent de 92,39%.

4. La gradul general de eficienţă pentru durata medie de soluţionare, instanţa s-a încadrat în gradul Foarte Eficient. Indicatorul Durata medie de soluţionare în materiile non-penal a fost de 4,07 luni – atingând gradul de Foarte Eficient; în penal – durata a fost de 4,80 luni, instanţa încadrându-se la gradul Foarte Eficient.

5.Indicatorul Redactări peste termenul legal- Judecătoria Caransebeş s-a încadrat la gradul Ineficient, din totalul de 1217 dosare soluţionate, un număr de 499 dosare au fost redactate peste termen.

Indicatorii de eficiență pe cele două trimestre ale semestrului I se prezintă astfel:

Pentru trimestrul I al anului 2015 ( 01.01.2015 – 31.03.2015) Judecătoria Caransebeş s-a încadrat în gradul de performanţă Eficient.

1.Indicatorul Rata de soluţionare a dosarelor ( operativitatea) s-a încadrat în gradul Eficient, potrivit gradelor de eficienţă stabilite prin Hot. CSM – Secţia

15

pentru judecători nr. 1305/09.12.2014. În perioada de referinţă instanţa a înregistrat un nr. de dosare nou intrate 1354 şi un număr de 1419 dosare soluţionate.

2. Indicatorul Stocul de dosare s-a încadrat în gradul Eficient, la finele perioadei de referinţă, din totalul de 1535 dosare aflate în stoc un număr de 100 dosare , reprezentând un procent de 6,51% erau mai vechi de 1 an şi 6 luni.

3. Indicatorul- Ponderea dosarelor închise într-un an pentru primul trimestru al anului 2015 s-a încadrat în gradul Foarte eficient, din totalul de 1419 dosare soluţionate un număr de 1356 dosare au fost soluţionate în termenul de maxim un an de la înregistrare, reprezentând un procent de 95,56%.



Pentru trimestrul II al anului 2015 (01.04.2015 – 30.06.2015) Judecătoria Caransebeş s-a încadrat în gradul de performanţă Foarte Eficient.

1.Indicatorul Rata de soluţionare a dosarelor ( operativitatea) s-a încadrat în gradul Foarte Eficient, potrivit gradelor de eficienţă stabilite prin Hot. CSM – Secţia pentru judecători nr. 1305/09.12.2014. În perioada de referinţă instanţa a înregistrat un nr. de dosare nou intrate 1146 şi un număr de 1223 dosare soluţionate.

2. Indicatorul Stocul de dosare s-a încadrat în gradul Foarte Eficient, la finele perioadei de referinţă, din totalul de 1458 dosare aflate în stoc un număr de 58 dosare , reprezentând un procent de 3,98% erau mai vechi de 1 an şi 6 luni.

3. Indicatorul- Ponderea dosarelor închise într-un an pentru al doilea trimestru al anului 2015 s-a încadrat în gradul Foarte eficient, din totalul de 1223 dosare soluţionate un număr de 1085 dosare au fost soluţionate în termenul de maxim un an de la înregistrare, reprezentând un procent de 88,72%.

4. La gradul general de eficienţă pentru durata medie de soluţionare, instanţa s-a încadrat în gradul Foarte Eficient. Indicatorul Durata medie de soluţionare în materiile non-penal a fost de 4,71 luni – atingând gradul de Foarte Eficient; în penal – durata a fost de 5,53 luni, instanţa încadrându-se la gradul Eficient.


Pentru trimestrul III al anului 2015 ( 01.07.2015 – 30.09.2015) Judecătoria Caransebeş s-a încadrat în gradul de performanţă Eficient.

16

1.Indicatorul Rata de soluţionare a dosarelor ( operativitatea) s-a încadrat în gradul Satisfăcător, potrivit gradelor de eficienţă stabilite prin Hot. CSM – Secţia pentru judecători nr. 1305/09.12.2014. În perioada de referinţă instanţa a înregistrat un nr. de dosare nou intrate 937 şi un număr de 884 dosare soluţionate.

2. Indicatorul Stocul de dosare s-a încadrat în gradul Foarte Eficient, la finele perioadei de referinţă, din totalul de 1528 dosare aflate în stoc un număr de 50 dosare, reprezentând un procent de 3,27% erau mai vechi de 1 an şi 6 luni.

3. Indicatorul Ponderea dosarelor închise într-un an pentru trimestrul al III-lea al anului 2015 s-a încadrat în gradul Foarte eficient, din totalul de 884 dosare soluţionate un număr de 789 dosare au fost soluţionate în termenul de maxim un an de la înregistrare, reprezentând un procent de 89,25%.



Analizând rezultatele instanţei în perioada indicată, se constată că activitatea desfășurată la nivelul Judecătoriei Caransebeș este bună încadrându-se ca medie a indicatorilor în gradul eficient.

Singurul indicator de eficiență care a primit gradul ineficient și afectează eficiența activității este indicatorul nr. 5 privind redactarea peste termenul legal a hotărârilor.

Pentru a stabili cauzele care au determinat încadrarea în acest grad, s-a efectuat o analiză privind volumul de activitate al fiecărui judecător sub aspectul redacării hotărârilor.

S-a efectuat în acest context o situație statistică în vederea observării volumului de activitate pe fiecare judecător pentru a verifica existența unor cauze obiective care determină redactarea cu întârziere. Menționăm că situația statistică cuprinde datele extrase din sistemul ECRIS - evidență hotărâri ( diferența dintre datele statistice și cele extrase din STATIS sunt determinate de evidențierea diferită a dosarelor soluționate și a celor finalizate).

Analizând volumul de activitate pe fiecare judecător, nu rezultă un dezechilibru între completele de judecată sub aspectul cauzelor intrate la prim termen (număr de cauze şi număr de puncte pe fiecare complet) cu excepția completului C1 –judecător Puşcaş Adina- complet dezactivat la data de 08.05.2015 fiind în concediu medical şi activat în luna septembrie 2015, precum şi a completului C1 stagiar – judecător Vîrlugă Ion Radu - complet blocat de la repartizarea aleatorie- din data de 08.05.2015 până în luna decembrie 2015. Diferențele sunt însă inerente sistemului ECRIS de repartizare aleatorie. Se poate

17

concluziona sub acest aspect că, numărul de dosare nou intrate nu reprezintă o cauză care să determine redactarea cu întârziere a hotărârilor.

Se observă însă, pentru începutul trimestrului I un stoc de dosare mult mai mare în cazul completelor a căror titulari au înregistrat întârzieri la redactarea hotărârilor, aceasta fiind una din cauzele obiective care au determinat încadrarea instanței în gradul- ineficient/ privind redactarea hotărârilor judecătoreşti peste termenul legal.

Volumul ridicat de activitate pe fiecare judecător, fluctuaţia modificărilor legislative soluționarea unui număr ridicat de dosare şi-n principal complexitatea cauzelor determină indirect și redactarea cu întârziere a hotărârilor.

Ca urmare a înregistrării repetate a gradului Ineficient la indicatorul nr. 5 „Redactări peste termenul legal” din Raportul privind eficientizarea activităţii instanţei întocmit trimestrial/semestrial s-au luat următoarele măsuri:

1. - judecătorilor care au avut întârzieri la redactarea în termen a hotărârilor li s-a asigurat un număr de 2 grefieri de complet, iar unii dintre judecătorii cu restanţe în redactarea hotărârilor au fost degrevaţi temporar de activităţile extrajudiciare din cadrul instanţei şi dezactivate prin blocarea completelor de la repartizare aleatorie.

S-a asigurat tehnoredactarea ciornelor şi de către greferii din planificarea de permanenţă , precum şi de grefierii delegaţi pe sectoarele instanţei.

- propunere vizând crearea unor modele pentru motivarea sentinţelor în baza unui model , raportat la tehnica ştiinţifică, mai exact folosirea acestei tehnici de către magistraţi – fiind o unealtă esenţială pentru realizarea scopului actului justiţiei şi pentru uşurarea activităţii prestrate de către personal: judecători/grefieri , avându-se în vedere celeritatea motivării cât şi unificarea practicii judiciare , mai ales în cazul acţiunilor identice ca obiect, exemplu cereri de valoare redusă, ordonanţei de plată, , somaţia europeană de plată, acţiuni în pretenţii, plângeri contravenţionale, cereri de divorţ prin acord, stabilire/majorare/reducere pensie întreţinere, etc.

- propunere pentru specializarea completelor- discutate în cadrul Adunării Generale şi a Colegiului de Conducere consemnate în procesele verbale de şedinţă.

2. - grefierul şef a întocmit lunar situaţii statistice cu numărul hotărârilor neredactate în termenele legale şi a încunoştiinţat judecătorii.

Monitorizarea de către fiecare judecător şi de preşedintele instanţei a dosarelor neredactate.

Informarea lunară a Tribunalului Caraş-Severin a situaţiei privind redactarea peste termenul legal a hotărârilor judecătoreşti.

3. la redactare vor avea întâietate dosarele mai vechi şi cele mai complexe.

4.- fiecare magistrat să urmărească raportul cauze intrate/cauze soluţionate/şedinţă;

5.- fiecare judecător să-şi stabilească o perioadă de două săptămâni/o lună- fără şedinţă de judecată pentru motivarea hotărârilor.

18

Menţionăm că pentru Trimestrul I , Trimestrul II şi Trimestrul III în cuprinsul Raportului privind indicatorii de eficienţă, conform Disp. 620/6.05.2015 a Curţii de Apel Timişoara cauza identificată care a determinat încadrarea instanţei în gradul ineficient este redactarea hotărârilor și pentru buna desfășurare în continuare a activității, s-au dispus următoarele măsuri:

- lunar, grefierul şef a întocmit situaţia hotărârilor neredactate în termenele legale , situaţie care a fost adusă la cunoştinţa judecătorilor vizaţi.

- completelor care au înregistrat întârzieri în redactarea hotărârilor li s-au asigurat în continuare 2 grefieri şi tehnoredactarea de către grefierii din planificarea de permanenţă , grefierii delegaţi pe sectoarele executări penale şi executări civile.

- aprobarea concediilor de odihnă a fost condiţionată de efectuarea lucrărilor .

- monitorizarea dosarelor mai vechi de 1 an. A fost adusă la cunoştinţa magistraţilor, în vederea aplicării,

Dispoziţia nr. 26/06.11.2015 a preşedintelui Curţii de Apel Timişoara - pentru implementarea Planului de măsuri – redactarea în termene legale a hotărârilor judecătoreşti şi eficientizarea activităţii instanţei.

Ca urmare a acestor măsuri în trimestrul IV al anului 2015 – 01.10.2015-31.12.2015- Judecătoria Caransebeş , conform datelor programului Statis, s-a încadrat în gradul de performanţă Foarte Eficient.

1. Rata de soluţionare a dosarelor ( operativitate) – la acest indicator , din totalul de 978 dosare nou intrate , au fost soluţionate 1195 dosare , atingându-se gradul Foarte Eficient.

2.Stoc de dosare la finele perioadei de referinţă – din totalul de 1322 dosare aflate în stoc , un umăr de 49 dosare, reprezentând un procent de 3,71% sunt mai vechi de 1 an şi 6 luni. În consecinţă şi la acest indicator Judecătoria Caransebeş s-a încadrat la gradul Foarte Eficient.

3.Ponderea dosarelor închise într-un an- din totalul de 1195 dosare soluţionate , un număr de 1128 dosare au fost soluţionate în termenul maxim de un an de la înregistrare, reprezentând un procent de 94,39% - atingându-se gradul Foarte Eficient.

4.Durata medie de soluţionare - instanţa s-a încadrat în gardul Foarte Eficient. Durata medie de soluţionare în materiile non penal a fost de 5,03 luni- gradul Foarte eficient . În penal , această durată a fost de 3,39 luni – instanţa încadrându-se în gradul Foarte Eficient.

5. Redactarea peste termen legal – în trimestrul IV al anului 2015 – instanţa s-a încadrat la gradul de Eficient.: din totalul de 782 dosare soluţionate , un număr de 112 dosare au fost redactate peste termen.

Pe întregul an 2015, defalcat pe cei 5 indicatori situaţia se prezintă astfel:

1. Rata de soluţionare a dosarelor – din numărul total de 4414 dosare nou intrate au fost soluţionate 4702 dosare – înregistrîndu-se gradul Foarte Eficient.

19

2. Stoc dosare, la finele perioadei de referinţă - din totalul de 1322 dosare aflate în stoc un număr de 49 dosare, reprezentând un procent de 3,71 dosare mai vechi de 1 an şi 6 luni- înregistrîndu-se gradul Foarte Eficient.

3. Ponderea dosarelor închise într-un an – din totalul de 4702 dosare soluţionate , un număr de 4339 dosare au fost soluţionate în termenul de maximum un an de la înregistrare, reprezentând un procent de 92,28%- înregistrîndu-se gradul Foarte Eficient.

4. Durata medie de soluţionare – pe parcursul anului 2015 instanţa s-a încadrat , pentru acest indicator, la gradul Foarte eficient: durata medie de soluţiomare în materiile nonpenale a fost de 4,51 luni- gradul Foarte eficient, iar în materia penală această durată a fost de 4,37 luni- instanţa încadrându-se în gradul Foarte Eficient.

5. Redactări peste termen - reprezintă singurul indicator la care instanţa a înregistrat gradul Ineficient , din totalul de 2494 dosare soluţionate , un număr de 875 dosare au fost redactate peste termenul legal.

În concluzie, pentru anul 2015 ( 01.01.-31-12-2015) Judecătoria Caransebeş s-a încadrat în gradul de performanţă Foarte Eficient ca urmare a sprijinului acordat în stabilirea măsurilor luate la nivelul instanţei , pe parcursul întregului an de către Curtea de Apel Timişoara.

1.5 Probleme de management al instanţei

În tot cursul anului 2015 având în vedere diversitatea reacţiilor la schimbare, ca urmare noilor modificări legale, principalele preocupări ale conducerii instanţei au fost orientate pentru eficientizarea activităţii manageriale prin: prevedere-planificare organizare prin colaborare, coordonare, armonizare, control-reglare pentru asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţii de către magistraţi şi personalul auxiliar în scopul de bază al instanţei judecătoreşti - activitatea de judecată.

Pentru realizarea actului de justiţie la un nivel calificativ superior, pentru asigurarea respectării normelor deontologice de către magistraţi şi de către personalul auxiliar de specialitate din cadrul Judecătoriei Caransebeş s-a exercitat un management participativ formă compatibilă în raport cu structura personalului din sistemul judiciar.

La nivelul anului 2015, managementul instanţei a fost asigurat şi de către Colegiul de conducere, care a asigurat o organizare eficienta a activităţii in ceea ce priveşte folosirea adecvata a resurselor umane si materiale, evaluarea necesitaţilor, gestionarea situaţiilor de criza, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii si formarii profesionale.

Delegarea pe sectoarele de activitate a avut la bază acordul judecătorilor şi avizul conform al Colegiului de Conducere.

Repartizarea personalului pe sectoare s-a făcut în urma consultării întregului personal auxiliar - prin chestionar scris şi ţinându-se cont de opţiunile

20

manifestate şi experienţa fiecăruia, precum şi de necesarul instanţei.Pentru echilibrarea activităţii completelor de judecată şi a activităţii

sectoarelor instanţei – au fost luat măsuri adminstrative. Exemplificăm: - în situaţia în care grefierul de şedinţă desemnat nu este disponibil – în

caz de absenţă pe motive justificate concediu de boală, concediu de odihnă , motive personale – s-a dispus efectuarea unei planificări de permanenţă şi pentru grefieri în scopul asigurării celerităţii lucrărilor. În paralel s-a întocmit şi o planificare a grefierilor înlocuitori la sectoarele de activitate .

- situaţia hotărârilor neredactate a fost analizată periodic pe tot parcursul anului 2015 precum şi situaţia statistică privind dosarele nou intrate/complexitate raportate pe fiecare complet de judecată.

Datele statistice şi situaţiile intervenite pe parcursul timpului au fost prezentate şi discutate în cadrul Colegiului de Conducere, fiind adoptate măsurile ce se impuneau pentru prevenirea/remedierea deficienţelor.

Încă de la începutul anului a fost comunicat fiecărui angajat al instanţei, odată cu ordinul de serviciu fişa postului şi anexă cu Obligaţiile şi atribuţiile lucrătorilor privind protecţia, securitatea, sănătatea la locul de muncă conform Legii 319/2006, art. 22.

În conformitate cu Hotărârea CSM nr. 140/2014 – privind aprobarea Regulamentului privind accesul judecătorilor, procurorilor, magistraţilor asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la informaţiile clasificate secrete de stat şi secrete de serviciu – au fost solicitate asigurarea instruirii personalului Judecătoriei Caransebeş pe linia protecţiei informaţiilor clasificate/secrete de serviciu, prin efectuarea unui instructaj de către o persoană abilitată din cadrul Tribunalului sau din cadrul Serviciului Român de Informaţii, asigurarea registrelor şi condicilor prevăzute de prevederile legale şi anexă la HG 585/2002, dotarea materială necesară pentru asigurarea şi depozitarea în siguranţă. La nivelul instanţei , prin decizie a preşedintelui instanţei s-au desemnat persoanele din cadrul instanţei cu atribuţii de securitate şi s-a solicitat Tribunalului Caraş-Severin amenajarea spaţiul corespunzător.

S-au continuat măsurile luate în cursul anului 2014 , la intrarea în vigoare a noilor coduri penale în vederea soluţionării cu celeritate a cauzelor penale.

S-au păstrat completele de drepturi şi libertăţi şi complete de cameră preliminară-fond. Alături de planificarea şedinţelor de judecată, a judecătorului de drepturi şi libertăţi , precum şi a judecătorului de permanenţă s-a întocmit şi planificarea specială – prevăzută de art. 103 ind. 8 din ROI.

S-a continuat colaborarea cu Politia Naţională, Jandarmeria şi Poliţia Locală în vederea comunicării actelor de procedură în materie penală. În acest sens a fost reînoit protocolul de colaborare încheiat cu aceste instituţii în anul 2014.

În considerarea necesităţii eliminării treptate a gestionării datelor în format de hârtie prin utilizarea formei electronice a dosarelor şi a celorlalte documente specifice , accesului rapid la informaţii privind cazurile aflate pe rol pentru personalul instanţelor , comunicarea rapidă între unităţile sistemului judiciar,

21

creşterea gradului de transparenţă a actului de justiţie , având în vedere Dispoziţia preşedintelui Curţii de Apel Timişoara nr. 953/14.08.2014, s-a continuat activitatea de scanare şi arhivare electronică a dosarelor la nivelul Judecătoriei Caransebeş începută la data de 01.10.2014. În acest sens, la nivelul instanţei, au continuat să funcţioneze cele 3 grupuri de lucru: registratură – arhivă – grefă .

Pentru asigurarea protecţiei muncii- s-au efectuat măsurile ce s-au impus pentru prevenirea accidentelor de muncă sens în care s-a solicitat instalarea unei porţi Garret sau detector de metale pentru controlul accesului persoanelor la intrarea în sediul instanţei ; sistem de alarmă pentru arhiva instituţiei cu sistem video pentru geamurile exterioare , senzori de fum şi senzori de mişcare.

Pentru asigurarea unei comunicări corespunzătoare atât în cadrul colectivului, a întregului personal, pentru desfăşurarea eficientă a comunicării cu publicul s-a continuat colaborarea cu psihologul curţii de apel şi în cursul anului 2015.

Pentru motivarea pozitivă a personalului auxiliar s-au avut în vedere organizarea, în continuare de întruniri periodice; în vederea prezentării şi remedierii eventualelor aspecte negative discutarea în particular, analizarea acestor situaţii şi discuţii active pe baza propunerilor formulate adoptarea celor mai eficiente măsuri.

Cu ocazia întâlnirilor cu personalul auxiliar conducerea instanţei a insistat pentru o bună colaborare, comunicare şi întrajutorare colegială între compartimentele instanţei, pentru munca în echipă,pentru asigurarea unei bune comunicări între –registratură-arhivă-grefă, dar şi judecător –grefier –„mâna dreaptă a magistratului”.

Pentru crearea unui climat optim de muncă şi pentru înţelegerea activităţii omeneşti în limita posibilităţilor fiecărei persoane dar şi a atribuţiilor pe care şi le-a asumat, pentru eficientizarea comunicării şi cultură organizaţională s-a continuat colaborarea cu psihologul Curţii de Apel Timişoara.

În acest sens, prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 2/2015 a fost stabilit şi avizat Planul de măsuri privind comunicarea şi cultura organizaţională întocmit la nivelul Judecătoriei Caransebeş pentru anul 2015:

a) organizarea, la sediul instanţei a unei întruniri /discuţii - cu întreg personalul - cu tema: „Rolul meditaţiei şi importanţa rugăciunii”, pentru data de 03.04.2015, a participat reprezentantul Episcopiei pe linie culturală – părintele Daniel

Organizator : preşedintele instanţei – judecător Puşcaş Adina

b) Organizarea unor vizite la penitenciare în săptămâna „ Şcoala altfel” – 6-10 aprilie 2014 cu participarea întregului personal al instanţei

Organizator - preşedintele instanţei – judecător Puşcaş Adina

c) Organizarea unor activităţi culturale , la sediul instanţei de genul „Ziua porţilor deschise” cu ocazia sărbătoririi Zilei Justiţiei

Organizator - preşedintele instanţei – judecător Puşcaş Adina

22

d) organizarea unei întruniri cu un designer vestimentar cu tema „Curs de design vestimentar” pentru a informa personalul auxiliar al instanţei despre normele vestimentare impuse de profesia de grefier.

Organizator : judecător – membru Colegiu de Conducere – Mihuţ Alina

e) organizarea a 2 picnicuri cu întreg personalul instanţei în împrejurimile Borlovei unul în lunile mai-iunie şi altul în perioada de toamnă : septembrie-octombrie.

Organizatori : judecători Mihuţ Alina şi Galescu Daniela

f) organizarea unei întruniri sub denumirea „ Colinzi” cu elevii Şcolii de artă din cadrul Liceului Pedagogic, luna decembrie 2015

Organizator: - preşedintele instanţei – judecător Puşcaş Adina S-au desfăşurat activităţi de lucru pentru educaţie civică potrivit Protocolul de colaborare privind educaţia juridică în unităţile de învăţământ preuniversitar încheiat între Ministerul Educaţiei Naţionale,Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Public, prin colaborare cu Inspectoratul de învăţământ Caraş-Severin şi directorii instituţiilor de învăţământ de pe raza municipiului Caransebeş.

I.2 Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei.

Judecătoria Caransebeş îşi desfăşoară activitatea în două corpuri de clădire: -corpul A unde , la etaj, sunt amenajate 6 birouri de judecător , biroul preşedintelui instanţei , biroul grefierului şef, sala de protocol , iar la parter arhiva , registratura , trei birouri de grefieri , birou specialist IT şi 3 depozite de arhivă ;- corpul B unde , la parter sunt boxele pentru arestaţi , iar la etaj sunt amenajate 3 săli de şedinţă 2 camere de consiliu, şi trei birouri pentru grefieri.

Mobilierul din dotarea instanţei este foarte vechi , uzat şi depăşit. Pentru crearea unui climat ambiental şi asigurarea sănătăţii întregului

personal, se impune zugrăvirea interiorului clădirii , efectuarea reparaţiilor electrice şi sanitare , verificarea şi repararea sobelor de încălzire, vopsirea lemnăriei geamurilor şi uşilor, asigurarea unui mobilier adecvat birourilor şi spaţiilor de depozitare – arhivă.

Pentru amenajarea corespunzătoare a încăperii destinată pentru registratura-arhiva instanţei , respectiv depozitarea dosarelor , atât cele aflate pe rolul completelor cât şi pentru funcţionalitatea în acord cu prevederile Noului Cod de Procedură civilă, s-au efectuat demersuri şi s-a întocmit o schiţă efectuată de un– specialist tâmplar- pentru efectuarea rafturilor suspendate necesare.

În acest sens au fost emise numeroase adrese Tribunalului Caraş-Severin , dar din lipsă de fonduri, nu s-au putut realiza.

Spaţiul clădirii – sediul Judecătoriei Caransebeş permite crearea şi amenajarea acestei încăperi şi până la efectuarea acestei lucrări necesare s-au

23

folosit temporar miniarhive improvizate de moment atât în birourilor grefierilor de şedinţă pentru dosarele nou înregistrate în procedura civilă nouă, cât şi în arhiva curentă.

Pentru aplicarea noilor prevederi legale în materie penală au fost reluate demersurile către Tribunalul Caraş-Severin pentru asigurarea depozitării dosarelor instrumentate la arhivă pentru completele penale de cameră preliminară şi asigurarea depozitării dosarelor în executare la sectorul executări penale, prin dotarea instanţei cu toate cele necesare.

Întrucât din lipsă de fonduri băneşti nu s-a efectuat mobilierul necesar s-a impus improvizarea temporară, sens în care am folosit etajerele din dotarea existentă la arhiva generală şi predarea la zi a dosarelor către arhivă.

Au fost efectuate demersuri către Tribunalul Caraş-Severin, Curtea de Apel Timişoara, şi Ministrul Justiţiei în vederea demarării măsurilor ce se impun pentru întreţinerea, renovarea şi adaptarea corespunzătoare pentru buna desfăşurare a activităţii Judecătoriei Caransebeş- ţinându-se seama de faptul că imobilul ce constituie sediul Judecătoriei Caransebeş este declarat monument istoric înregistrat sub nr. CS-II-B-11070 , anul de datare 1905-1906 .

Şi-n ceea ce priveşte situaţia juridică a clădirii imobilul – monument istoric, care a avut această destinaţie de la data edificării , în Cartea Funciară fiind evidenţiat proprietatea Statului Român se impune să fie efectuate demersurile legale necesare pentru evidenţierea tabulară în cartea funciară a Statului Român prin Ministerul de Justiţie, având în vedere demersurile efectuate de Primăria Municipiului Caransebeş pentru intabulare în Cartea Funciară a dreptului de proprietate, considerându-se proprietar Municipiul Caransebeş.

Pentru asigurarea securităţii - pazei sediului instanţei s-a constatat necesar suplimentarea sistemului de monitorizare video precum şi instalarea unei porţi Garret ( detectare de metale) pentru protecţia personalului sens în care s-au făcut demersurile necesare prin informaticianul instanţei.

Informatizarea sistemului judiciar constituie un instrument de eficientizare a activităţii desfăşurată de sistemul judiciar, atât în ceea ce priveşte activitatea de judecată cât şi cea administrativă.

Utilajele tehnice informatice moderne accelerează programul de reformă prin asigurarea standardizării procedurilor la nivelul întregului sistem, unificarea acestora, asigură introducerea unor indicatori de măsurare a eficienţei actului de justiţie.

Judecătoria Caransebeş este dotată cu calculatoare după cum urmează:- 32 calculatoare Gemina, 9 calculatoare Fujitsu,1 calculator Notbook, 2 buc. Alpis-1 buc. Calculator Escort- 3 servere-,9 imprimante Lexmark T 642- 1 imprimantă Canon- 2 xerox multifuncţional,1 fax, 1 copiator- 2 scannere , aparatură audio-video pentru martorii sub acoperire, 2 infochioşcuri .

Aparatura audio video pentru martori sub acoperire amplasată în sala de şedinţă nr. 1 şi infochioşcurile sunt în stare de funcţionare .

Începând cu data de 01.10.2014 , la Judecătoria Caransebeş a început procesul de scanare şi arhivare electronică.

Având în vedere că prin procesul de scanare a rezultat creşterea

24

considerabilă a bazei de date a instanţei , conform referatelor întocmite de specialistul IT al instanţei se impune dotarea cu servere suplimentare.

Un infochioşc este amplasat în perimetrul sălilor de şedinţă şi este pus, pentru consultare , la dispoziţia justiţiabililor iar altul este instalat pe coridorul din corpul A al clădirii , între Arhiva şi Registratura instanţei.

Din anul 2013 s-a asigurat dotarea cu aparatură pentru înregistrarea şi a celor 2 săli de şedinţă civile iar în luna noiembrie aparatura electonică a fost suplimentată prin dotarea cu 10 imprimante şi 1 multifuncţional.

Judecătoria Caransebeş a fost dotată cu 3 calculatoare de înregistrare a şedinţelor de judecată, cu 3 calculatoare de transcriere a şedinţelor, 1 server pentru înregistrarea şedinţelor şi sparat cu 5 calculatoare LENOVO şi 3 imprimante EPSON

Judecătoria Caransebeş are în dotare: un echipament SAN , 3 UPS -surse de alimentare neinteruptibile- , 2 imprimante de tip Xerox PHASER 3600 , echipament de supraveghere video : 16 camere video, server de achiziţie şi stocare a datelor.

Serverul de supraveghere video al sistemului de înregistrare video - pentru cele 16 camere de luat vederi atât cu exteriorul cât şi cu interiorul , privind traseul arestaţilor – este defect de aproape 2 ani de zile. Această situaţie a fost comunicată managerului economic al Tribunalului Caraş-Severin în fiecare trimestru de către specialistul IT al instanţei, solicitându-se repararea acestuia în vederea asigurării securităţii sediului.

Au fost create adrese de e-mail pentru toţi grefierii de şedinţă, însă instanţa nu beneficiază de telefoane care să asigure comunicare cu exteriorul atât pe fix cu instituţiile publice cât şi pe telefonie mobilă . Pentru a se asigura comunicarea in interiorul instanţei s-a instalat aplicaţia messenger.

. I.3 Calitatea actului de justiţie. Relevant în evidenţierea calităţii actului de justiţie sunt motivările

hotărârilor judecătoreşti – de foarte bună calitate, cu aplicarea noilor prevederi legislative şi cu referire la hotărârile CEDO cât şi raportat la prevederile naţionale în raport de obiectul juridic dedus judecăţii.

Acest lucru se poate observa şi din analiza numărului redus al hotărârilor casate, indicele de operativitate şi complexitatea cauzelor, în special în materie civilă, care , datorită multiplelor schimbări legislative ce determină o sporire a informării permanente a magistraţilor, cu atât mai mult cu cât completele de judecată sunt mixte civil/penal.

Ar fi ideal ca activitatea magistratului să fie axată doar pe activitatea de judecată şi indicatorii de evaluare prevăzuţi de art. 39 din Legea 303/2004 să reflecte calitatea profesională în raport de această prestaţie.

Magistratul este obligat să presteze şi activităţi specifice sectoarelor: executări penale, executări civile , asociaţii-fundaţii, relaţii cu presa şi publicul, practica de casare , practica neunitară, învăţământul profesional- pregătire profesională corespunzătoare date fiind multiplele modificări legislative, asigurarea permanenţei pentru completul aflat în concediu medical.

25

Raportat la numărul de cauze/judecător, dar şi raportat la complexitatea obiectelor de judecată, în special în cauzele de natură civilă , care au ponderea cea mai mare la Judecătoria Caransebeş complexitate de 14.058 puncte în materie civilă şi complexitatea totală pentru toate materiile, de 21453 puncte, este evidentă activitatea de calitate - desfăşurată de magistraţii instanţei şi calitatea actului de justiţie.

1.3.1. Ponderea hotărîrilor atacate din totalul hotarîrilor pronunţate. Indicele de desfiinţare.

În cursul anului 2015 au fost atacate cu apel şi recurs un nr. de 807 hotărâri - din care 690 civile şi 117 penale- din totalul de 4338 dosare soluţionate (3732 civile şi 606 penale).

Aceasta înseamnă că ponderea atacabilităţii hotărârilor a fost de 18,60% , mai mare cu 4,6% decât cea înregistrată în anul 2014 - când acest indice era 14 % .

Nr. crt.

Număr dosare soluţionate în anul 2015

Nr. hotărârilor atacate 2015

Indice de atacabilitate

2015

1 4338 ( 3732 civile+606 penale) 807( 690 civile + 117penale)

18,60 %

În anul 2015 au fost casate un nr. de 264 hotărâri din care 238 civile şi 26 penale din 807 hotărâri , înregistrându-se un indice de casare de 6,06% mai mare decât anul trecut când au fost casate un nr. de 189 hotărâri din cele 763 de hotărâri atacate cu apel şi recurs, ceea ce înseamnă un indice de casare de 3,44%.

Nr. crt.

Număr dosare soluţionate în anul 2015

Nr. hotărâri casate2015

Indice de

casare2015

Observaţii

1 4338 ( 3732 civile+606 penale) 264 ( 238 civile+26 penale) 6,08%

Notă: Din totalul de 264 număr hotărâri casate doar un număr de 11 dosare au fost casate cu rejudecare din care 10 în materie civilă şi 1 în materie penală.

Din numărul total de 264 dosare casate majoritatea sunt plângeri contravenţionale, în care motivul principal de casare îl reprezintă individualizarea sancţiunii. Astfel, când judecătorul de fond apreciază că sancţiunea amenzii este suficientă – în apel se aplică avertisment sau invers.

Creşterea numărului de doare casate este determinată şi de soluţiile pronunţate în dosare cu acelaşi obiect: exemplu: plângeri împotriva încheierii de

26

CF - formulată de comuna Bucoşniţa ( 50 dosare) în care au fost casate 38 dosare- practică neunitară Tribunalul Caraş-Severin.

O situaţie similară este şi în cazul dosarelor cu obiect acţiune în constatare clauze abuzive ( 16 dosare), schimbarea soluţiei în aceste dosare a fost determinată şi de o practică neunitară a Tribunallui Caraş-Severin , referitor la termenul de prescripţie.

În materie penală , motivele de casare privesc reaprecierea daunelor materiale şi morale de instanţa de control judiciar.

1.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor ( inclusiv pe materii).La Judecătoria Caransebeş durata de soluţionare a cauzelor în toate

materiile este reflectată de indicele de operativitate la nivelul instanţei de 85% pentru anul 2015 şi indicele privind gradul de eficienţă de 92,28 % din Raportul indicatorilor de eficienţă, calculate -conform formulei de calcul stabilită de Statis.

Astfel , raportat la totalul de 4702 dosare soluţionate în anul 2015, un număr de 4339 dosare au fost soluţionate în termenul de maximum un an de la înregistrare, rezultă un procent de 92,28%, instanţa fiind încadrată la gradul Foarte Eficient.

La finele anului 2015 pe rolul Judecătoriei Caransebeş s-a înregistrat un număr de 162 dosare mai vechi de un an din care 6 dosare cu o vechime mai mare de 5 ani – toate în materie civilă.

În ceea ce priveşte dosarele mai vechi de 5 ani sunt analizate motivele obiective şi subiective - în cuprinsul Raportului de control pentru respectarea principiului de soluţionare cu celeritate efectuat de grupul de lucru nr. I din cadrul Curţii de Apel Timişoara, adus la cunoştinţa magistraţilor , pentru a se ţine seama de măsurile apreciate ca fiind necesare pentru eficientizarea activităţii.

Comparativ cu anul 2014 când la finele acestui an s-a înregistrat un număr de 85 dosare mai vechi de un an.

Conform datelor din statis, în anul 2015 Judecătoria Caransebeş, potrivit indicatorului Rata de soluţionare a dosarelor înregistrează gradul de performanţă Foarte Eficient : au fost soluţionate 4702 dosare .

Din totalul de 1322 doasare aflate în stoc, la sfârşitul anului 2015 un număr de 49 dosare sunt mai vechi de 1 an şi 6 luni , reprezentând un procent de 3,71 dosare mai vechi .

Din totalul de 4702 dosare soluţionate în anul 2015, un număr de 4339 dosare au fost soluţionate în termenul de maximum un an de la înregistrare, reprezentând un procent de 92,28%.

Durata medie de soluţionare – pe parcursul anului 2015- a fost de 4,51 luni în materiile non penale şi 4,37 luni în materia penală.

În anul 2015 au fost înregistrate un număr 3784 dosare în materie civilă ( 3311 materie civilă şi 473 materia familie şi minori) din care au fost anulate un număr de 328/ dosare. A fost formulat un număr de 69 cereri de reexaminare din care un număr de 21 au fost admise.

27

O principală problemă ce determină tergivesarea judecăţii o constituie activitatea desfăşurată de experţii judiciari. Una din cauzele tergiversării judecăţii - în materie civilă –la Judecătoria Caransebeş o constituie , în continuare expertiza judiciară. Lucrările de specialitate sunt efectuate cu întârzieri şi nu sunt întocmite corespunzător obiectivelor stabilite de instanţă şi acest lucru determină formularea de obiecţiuni şi chiar necesitatea efectuării unor noi suplimente- lămuriri la raportul de expertiză, precum şi refacerea lucrării tehnice de specialitate.

Expertul, din punct de vedere tehnic şi juridic, are obligaţia de a realiza o analiză completă , detailată, exhaustivă a situaţiei constate la faţa locului , atât din punct de vedere tehnic, economic, juridic,

În acest sens, la nivelul instanţei au fost luate o serie de măsuri organizatorice:

- la sediul instanţei s-a organizat întrunirea judecătorilor cu experţii judiciari, cele discutate sunt consemnate în procesul verbal şi aduse la cunoştinţa celorlalţi experţi, care nu au participat la întrunire, prin intermediul consilierului economic al Biroului Local de Expertize din cadrul Tribunalului Caraş-Severin – doamna Elena Bădărău.

Scopul întâlnirii comune a fost acela de a identifica şi aplica cele mai bune practici în administrarea probei cu expertiză tehnică judiciară în specialitate topografie-cadastru-geodezie, în contextul Noului Cod de Procedură Civilă şi al Noului Cod Civil precum şi în condiţiile în care este de notorietate că în general, administrarea probei cu expertiză tehnică judiciară conduce la extinderea, de multe ori nejustificată, soluţionării unui litigiu civil.

- comunicarea imediată de către expertul numit a termenului în care poate efectua lucrarea de specialitate a faptului că nu poate efectua identificarea şi evaluarea chiar de la data numirii pentru obiectivele stabilite sau volumul mare de lucru, estimarea costului lucrării.

- grefierii de şedinţă să comunice imediat prin fax/e-mail/telefon expertul numit – luarea la cunoştinţă de obiectivele stabilite de instanţă şi toate celelalte măsuri dispuse de instanţă. - expertul să încunoştinţeze de îndată instanţa cu referire la: angajarea în efectuarea lucrării, luarea la cunoştinţă de obiectivele stabilite de instanţă, menţionând termenul necesar efectuării lucrării şi estimarea costului, precum şi , în cazul în care consideră că nu poate efectua lucrarea, nu are specializarea necesară pentru obiectivele/obiectivul stabilit de instanţă- să comunice imediat instanţei , să solicite înlocuirea. - desemnarea unui judecător la nivelul instanţei care să contabilizeze abaterile judiciare repetate- sancţionate cu amendă judiciară -pentru încunoştiinţarea Biroului Local de Expertiză în vederea aplicării sancţiunii de excludere. - verificarea şi evidenţierea statistică a dosarelor amânate pentru nedepunerea raportului de expertiză sau efectuarea necorespunzătoare. - informarea judecătorului desemnat al instanţei în legătură cu problemele întâmpinate cu experţii judiciari ce determină tergiversarea judecăţii şi prezentarea deficienţelor constatate în activitatea de expertiză desfăşurată de experţii

28

judiciari Biroului de Expertize Caraş-Severin, comunicarea sancţiunilor ce se vor lua împotriva acestora la nivelul instanţei de către fiecare judecător. - afişarea la arhiva, registratura instanţei -locuri în care se prezintă experţii pentru a studia dosarele -de anunţuri în atenţia experţilor judiciari prin care acestora li s-a pus în vedere ca în momentul depunerii raportului de expertiză , să fie ataşate dovezile de convocare a părţilor , precum şi procesul verbal semnat de părţi sau reprezentanţii acestora, încheiat cu ocazia deplasării la faţa locului raportul de expertiză să fie întocmit în exemplare suficiente pentru comunicarea tuturor părţilor şi în principal să efectueze comunicarea direct părţilor sau reprezentanţilor acestora şi să facă dovada la dosar.

- Pentru îmbunătăţirea comunicării prin mijloacele tehnice de comunicare : fax, e-mail , notă telefonică privind situaţiile semnalate sau comunicarea obiectivelor stabilite, obiecţiunile încuviinţate de instanţă s-a solicitat reprezentantei Biroului Local de Expertize informarea cu privire la adresele respective.

- Se propune, iniţierea demersurilor în vederea accesului experţilor judiciari numiţi de instanţă, pentru consultarea dosarelor în format electonic pe baza unui cod de acces , ca cel al părţilor din dosar, în vederea întocmirii cu celeritate a raportului de expertiză , diminuarea perioade de timp necesară efectuării , precum şi a costului lucrării de expertiză.

Problema expertizelor judiciare a fost reanalizată în cadrul şedinţei adunării generale a judecătorilor din data de 14.09.2015, când, s-a decis continuarea comunicării cu experţii judiciari, încunoştinţarea Biroului Local de Expertize din cadrul Tribunalului Caraş-Severin , aplicarea sancţiunilor legale, întrucât problema expertizelor judiciare rămâne principalul motiv de tergiversare a judecăţii în materie civilă.

Pentru respectarea prevederilor art. 238 Cod procedură civilă privind estimarea duratei procesului, pentru respectarea principiului celerităţii s-a stabilit raportarea la obiectul fiecărei cauzei, gradul de complexitate, probatoriul ce se impune a fi administrat şi reanalizarea situaţiei raportat la motivele concrete incidente fiecărei cauze. Pentru a da eficienţă disp. art. 238 NCPC şi art. 330 şi urm. NCPC ,

cu privire la durata estimată a procedurii judiciare într-un litigiu civil care presupune şi administrarea probei cu expertiză judiciară topografică-cadastrală/ construcţii/etc se va ţine cont de prev. art. 238 alin. 2 NCPC potrivit căruia depăşirea duratei estimate a procesului poate avea loc doar pentru motive temeinic justificate, în corelare cu disp. art. 241 NCPC ce instituie pentru judecător obligaţia de a asigura celeritatea în derularea procedurii civile şi raportat la prevederile art. 522 NCPC prin care sunt instituite sancţiuni.

1.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare la nivelul instanţei.

29

Pentru unificarea practicii neunitare la nivel de instanţă s-au luat următoarele măsuri : analiza practicii instanţelor de control judiciar , a deciziilor Tribunalului Caraş-Severin şi a Curţii de Apel Timişoara, publicarea concluziilor instanţelor de control si comunicarea prin e-mail tuturor judecătorilor instanţei, participarea efectivă la şedinţele privind practica neunitară organizată de instanţele superioare de control judiciar.

Un rol important în unificarea practicii neunitare în cursul anului 2015, la nivelul Judecătoriei Caransebeş , având în vedere problemele de drept şi practica neunitară existentă în aplicarea noilor prevederi legale precum şi problemele ce determină tergiversarea judecăţii au fost discuţiile şi măsurile dispuse în cadrul întrunirilor organizate la nivelul Curţii de Apel Timişoara şi comunicate instanţelor : privind experţii judiciari, notarii, OCPI-ul .

În cadrul şedinţelor de practică neunitară s-au discutat probleme de drept şi situaţiile de practică de casare .

În cursul anului 2015 în urma consultării periodice a magistraţilor instanţei pentru identificarea problemelor de practică neunitară acestia au menţionat de regulă că nu s-au identificat aspecte neunitară în soluţionarea cauzelor. S-au comunicat , prin e-mail minutele de practică neunitară şi au fost încunoştinţaţi judecătorii despre data fixată pentru şedinţele de practică neunitară organizate de către Curtea de Apel Timişoara . .

Magistraţii instanţei cu atribuţii de practică neunitară/practică de casare au participat la şedinţele de practică neunitară organizate la Curtea de Apel Timişoara.

1.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, motivele care au determinat adoptarea acestora şi impactul acestora asupra sistemului judiciar.

Prin intermediul jurisprudenţei sale, Curtea de Justiţie a consacrat obligaţia administraţiilor şi a instanţelor naţionale de a aplica pe deplin dreptul Uniunii în cadrul sferei lor de competenţă şi de a proteja drepturile conferite de acesta cetăţenilor (aplicarea directă a dreptului Uniunii), fără a aplica însă orice dispoziţie contrară din dreptul naţional, fie aceasta anterioară sau ulterioară normei Uniunii (supremaţia dreptului Uniunii asupra dreptului naţional).

1. Hotărârea Curții (camera a patra) din 10 decembrie 2015 - Cauza C-350/14.Florin Lazar împotriva Allianz SpA.Cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare: Tribunale di Trieste - Italia.

30

Trimitere preliminară - Spațiul de libertate, securitate și justiție - Cooperare judiciară în materie civilă - Regulamentul (CE) nr. 864/2007 - Articolul 4 alineatul (1) - Noțiunile «ţară în care s-a produs prejudiciul», «prejudiciu» și «efecte indirecte ale faptei ilicite» - Prejudicii suferite personal de un membru al familiei unei persoane decedate ca urmare a unui accident de circulație - Legea aplicabilă.Curtea a fost sesizata in iulie 2014 si s-a pronunțat in decembrie 2015, însă hotărârea nu este publicata pana in prezent.

Starea de fapt: Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între domnul Lazar, rezident în România, pe de o parte, și compania de asigurări italiană Allianz SpA, pe de altă parte, în legătură cu repararea prejudiciilor patrimoniale și nepatrimoniale pe care acesta le-a suferit ca urmare a decesului fiicei sale într-un accident de circulație survenit în Italia. Domnul Lazar, resortisant român, a solicitat repararea prejudiciilor patrimoniale și nepatrimoniale suferite ca urmare a decesului fiicei sale, resortisant român cu reședința în Italia, într-un accident de circulație în acest stat membru, cauzat de un vehicul neidentificat. Compania de asigurări Allianz SpA a fost chemată în judecată în calitate de societate desemnată de Fondul de Garantare pentru Victimele Străzii. Mama și bunica victimei, ambele resortisanți români cu reședința în Italia, au intervenit de asemenea în litigiu și au solicitat repararea prejudiciilor patrimoniale și nepatrimoniale pe care le-au suferit ca urmare a decesului acesteia din urmă.

Întrebarea instanței naționale: dacă, având în vedere jurisprudența Curții referitoare la Regulamentul Bruxelles I, dreptul la repararea acestui prejudiciu poate constitui, în sensul Regulamentului Roma II, unul dintre „efectele indirecte” ale faptei ilicite originare, și anume accidentul de circulație.

Curtea: a declarat că articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 864/2007 privind legea aplicabilă obligaţiilor necontractuale (Roma II) trebuie interpretat, pentru a stabili legea aplicabilă obligaţiilor necontractuale care decurg dintr-un accident de circulație, în sensul că pagubele legate de decesul unei persoane într-un astfel de accident survenit în statul membru al instanţei competente și suferite de rudele apropiate ale acesteia care au reședința într-un alt stat membru trebuie să fie calificate drept „efecte indirecte” ale acestui accident, în sensul dispoziției menționate.

2. Hotărârea Curții (camera a patra) din 26 noiembrie 2015 - Cauza C-326/14.Verein für Konsumenteninformation împotriva A1 Telekom Austria AG.

31

Cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare: Oberster Gerichtshof - Austria.Trimitere preliminară - Directiva 2002/22/CE - Rețele și servicii de comunicații electronice - Drepturile utilizatorilor - Dreptul abonaților de a denunța contractul fără penalități - Modificare tarifară care rezultă din condițiile contractuale - Majorare a tarifului în caz de majorare a prețului de consum.Curtea a fost sesizata in iulie 2014 si s-a pronunțat în noiembrie 2015, însă hotărârea nu a fost publicata până în prezent.

Starea de fapt: Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Verein für Konsumenteninformation (Asociația pentru Informarea Consumatorilor), pe de o parte, și A1 Telekom Austria AG, pe de altă parte, în legătură cu utilizarea de către aceasta din urmă a unor clauze pretins nelegale care figurează în contractele pe care le-a încheiat cu consumatorii.

Intrebarea instantei nationale: să se stabilească dacă articolul 20 alineatul (2) din Directiva 2002/22 trebuie interpretat în sensul că o modificare a tarifelor unei prestări de servicii referitoare la rețele sau de servicii de comunicații electronice, care are loc în temeiul unei clauze de ajustare tarifară cuprinse în condițiile comerciale generale aplicate de o întreprindere care furnizează aceste servicii – clauză care prevede că o astfel de ajustare se face în funcție de un indice obiectiv al prețurilor de consum stabilit de o instituție publică – constituie o „modificare adusă condițiilor contractuale”, în sensul acestei dispoziții, care conferă abonatului dreptul de a denunța contractul fără penalități.

Curtea: a interpretat articolul 20 alineatul (2) din Directiva 2002/22/CE în sensul că o modificare a tarifelor unei prestări de servicii referitoare la rețele sau de servicii de comunicații efectuate in temeiul unei clauze de ajustare tarifara în funcție de un indice obiectiv al prețurilor de consum stabilit de o instituție publică – nu constituie o „modificare adusă condițiilor contractuale”, în sensul acestei dispoziții, care conferă abonatului dreptul de a denunța contractul fără penalități.

3. Hotărârea Curții (camera a patra) din 3 septembrie 2015.Horațiu Ovidiu Costea împotriva SC Volksbank România SA, Cauza C-110/14.Cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare: Judecătoria Oradea - România.Trimitere preliminară - Directiva 93/13/CEE - Articolul 2 litera (b) - Noțiunea «consumator» - Contract de credit încheiat de o persoană fizică ce exercită profesia de avocat - Rambursarea creditului garantată cu un imobil care aparține cabinetului

32

de avocat al împrumutatului - Împrumutat care are cunoștințele necesare pentru a aprecia caracterul abuziv al unei clauze înainte de încheierea contractului.Curtea a fost sesizata in martie 2014 si s-a pronunțat în septembrie 2015, hotărârea nefiind publicată până în acest moment.

Starea de fapt: Domnul Costea exercită profesia de avocat și, în această calitate, i se încredințează în special cauze din domeniul dreptului comercial. La 4 aprilie 2008, acesta a încheiat un contract de credit cu Volksbank. Rambursarea acestui împrumut a fost garantată cu o ipotecă constituită asupra unui imobil care aparține cabinetului de avocat al domnului Costea, denumit „Ovidiu Costea”. Acest contract de credit a fost semnat de domnul Costea, pe de o parte, în calitate de împrumutat și, pe de altă parte, în calitate de reprezentant al cabinetului său de avocat, având în vedere calitatea de garant ipotecar a acestuia din urmă. În aceeași zi, această ipotecă a fost constituită prin convenție notarială distinctă între Volksbank și acest cabinet de avocat care era reprezentat în acest act de domnul Costea.La 24 mai 2013, domnul Costea a formulat la Judecătoria Oradea o cerere prin care solicita, pe de o parte, constatarea caracterului abuziv al unei clauze contractuale referitoare la un comision de risc și, pe de altă parte, anularea acestei clauze și rambursarea acestui comision perceput de Volksbank.

Intrebarea instantei nationale: „Articolul 2 litera (b) din Directiva 93/13[…], în privința definirii noțiunii «consumator», trebuie interpretat în sensul că include sau, dimpotrivă, în sensul că exclude din această definiție o persoană fizică ce are profesia de avocat și încheie cu o bancă un contract de credit, fără a specifica scopul creditului, în cadrul aceluiași contract specificându-se calitatea de garant ipotecar a cabinetului avocațial al acestei persoane fizice?”

Curtea: Articolul 2 litera (b) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că o persoană fizică ce exercită profesia de avocat și încheie un contract de credit cu o bancă, fără ca scopul creditului să fie precizat în acest contract, poate fi considerată „consumator”, în sensul acestei dispoziții, atunci când contractul menționat nu este legat de activitatea profesională a acestui avocat. Împrejurarea că creanța născută din același contract este garantată printr-o garanție ipotecară contractată de această persoană în calitate de reprezentant al cabinetului său de avocat și având ca obiect bunuri destinate exercitării activității profesionale a persoanei respective, precum un imobil care aparține acestui cabinet, nu este relevantă în această privință.

33

Astfel, cauza principală are ca obiect determinarea calității de consumator ori de vânzător sau furnizor a persoanei care a încheiat contractul principal, și anume contractul de credit, iar nu a calității acestei persoane în cadrul contractului accesoriu, și anume garanția ipotecară, care garantează plata datoriei născute din contractul principal. Într-o cauză precum cea în discuție în litigiul principal, calificarea drept consumator ori vânzător sau furnizor a avocatului în cadrul angajamentului său de garant ipotecar nu poate determina, în consecință, calitatea sa în cadrul contractului principal de credit.

4. Hotărârea Curții (camera a șaptea) din 29 octombrie 2015.Benjámin Dávid Nagy împotriva Vas Megyei Rendőr-főkapitányság, Cauza C-583/14.Cerere având ca obiect pronunțarea unei hotărâri preliminare: Szombathelyi Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság - Ungaria.Trimitere preliminară - Principiul nediscriminării - Articolul 18 TFUE - Cetățenia Uniunii - Articolul 20 TFUE - Libera circulație a persoanelor - Articolul 63 TFUE - Libera circulație a capitalurilor - Circulație rutieră - Conducători auto care au reședința în statul membru în cauză - Obligație de a prezenta pe loc dovada legalității utilizării unor vehicule înmatriculate în alt stat membru cu ocazia unui control al poliției.Curtea a fost sesizata in decembrie 2014 si s-a pronunțat în octombrie 2015, însă până la acest moment hotărârea nu a fost publicată.

Starea de fapt: Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între domnul Nagy, pe de o parte, și Comisariatul central din provincia Vas, pe de altă parte, în legătură cu o amendă administrativă pentru încălcarea reglementării naționale referitoare la utilizarea pe teritoriul maghiar a unui vehicul care are plăci de înmatriculare străine de către o persoană care are reședința pe acest teritoriu.Domnul Nagy este un resortisant maghiar cu reședința în Ungaria, care nu avea calitatea de lucrător în sensul dreptului Uniunii și nu dispunea de o reședință obișnuită în străinătate. Fratele său, resortisant maghiar cu reședința în Austria, este unul dintre asociați și reprezentant legal al unei societăți înregistrate în Austria. Această întreprindere a pus la dispoziția dlui Nagy un autoturism cu număr de înmatriculare austriac pentru a-l utiliza ocazional, când efectua anumite sarcini legate de activitatea ei. Dl Nagy circula în Szombathely (Ungaria) cu autoturismul în discuție, când a fost supus unui control de poliție: a explicat că fratele său îi împrumutase vehiculul menționat pentru a-l putea utiliza în Ungaria, dar nu a putut prezenta la fața locului contractul care îi conferea dreptul de utilizare a vehiculului

34

respectiv. În consecință, agenții de poliție au reținut plăcile de înmatriculare, precum și autorizația administrativă de circulație a vehiculului menționat.

Intrebarea instantei nationale: art.63 din TFUE - În temeiul dispoziţiilor prezentului capitol, sunt interzise orice restricţii privind circulaţia capitalurilor între statele membre, precum şi între statele membre şi ţările terţe.

Curtea: a considerat ca articolul 63 alineatul (1) TFUE se opune unei reglementări naționale care prevede că, în principiu, în rețeaua rutieră a statului membru respectiv nu pot circula decât vehiculele care dispun de o autorizație administrativă și de plăci de înmatriculare emise de acest stat membru și că, dacă unul dintre rezidenții acestuia intenționează să se prevaleze de o derogare de la această normă, întemeiată pe faptul că utilizează un vehicul pus la dispoziția sa de deținătorul vehiculului menționat stabilit într-un alt stat membru, acest rezident trebuie să fie în măsură să dovedească pe loc, cu ocazia unui control al poliției, că îndeplinește condițiile pentru aplicarea acestei derogări, astfel cum sunt prevăzute de reglementarea națională în cauză, sub sancțiunea aplicării imediate și fără posibilitate de scutire a unei amenzi echivalente cu cea aplicabilă în cazul încălcării obligației de înmatriculare.

Soluții pronunțate în anul 2015 de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, motivele care au determinat adoptarea acestora și impactul acestora

asupra sistemului judiciar

În anul 2015 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat soluții în numeroase spețe, dar acestea nu sunt de natură să schimbe practica instanțelor, fiind soluții pronunțate potrivit jurisprudenței anterioare a Curții. Cu toate acestea am selectat câteva hotărâri care sunt de natură a clarifica unele aspecte asupra cărora curtea s-a pronunțat deja.

În cauza Colac C. României (hotărârea din 10.02.2015), Curtea Europeană a

Drepturilor Omului (CEDO) a constatat încălcarea art. 6 par. 1 şi art. art. 6 par. 3 lit.

d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (în

continuare „Convenţia”), pentru următoarele motive:

- mai mulţi martori au fost audiaţi în etapa urmăririi penale în lipsa inculpatului

şi a apărătorului său, iar ulterior martorii respectivi nu au fost audiaţi de instanţa de

judecată şi nici nu li s-au citit declaraţiile în şedinţă, deşi condamnarea s-a întemeiat

şi pe declaraţiile respective;

- instanţa nu a avut rol activ în localizarea martorilor care nu s-au prezentat în

35

faţa instanţei pentru a fi audiaţi (nu a recurs la mecanismele de asistenţă juridică

internaţională pentru localizarea lor).

În ceea ce priveşte impactul acestei hotărâri, trebuie menţionat că ea impune ca şi în situaţia martorilor care nu mai locuiesc în România, instanţa să efectueze verificări temeinice pentru localizarea şi audierea lor.

În cauza Căpitan şi alţii c. României (hotărârea din 19.05.2015), CEDO a

constatat încălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la

Convenţie, deoarece autorităţile române nu au executat hotărâri definitive pronunţate

în favoarea a 16 persoane, în intervale cuprinse între 2 ani şi 4 luni şi 10 ani şi 10

luni.

Hotărârea are impact în cauzele din materia executării silite. Ca şi alte hotărâri

pronunţate în materie de către CEDO, ea orientează practica instanţelor în sensul

facilitării, prin mecanismele prevăzute de lege, a executării efective a hotărârilor

judecătoreşti definitive.

În cauza Haldimann şi alţii c. Elveţiei (hotărârea din 24.02.2015), CEDO a

constatat încălcarea art. 10 din Convenţie, ca urmare a condamnării unor jurnalişti

pentru difuzarea unor înregistrări realizate cu o cameră ascunsă, într-un spaţiu privat,

în timpul discuţiilor cu un broker de asigurări. Curtea a considerat măsura

condamnării de către o instanţă penală ca nefiind necesară într-o societate

democratică, chiar dacă sancţiunea pecuniară aplicată a fost într-un cuantum redus.

Hotărârea prezintă relevanţă în aplicarea art. 226 Cod penal român, care

reglementează infracţiunea de violare a vieţii private.

În cauza Smaranda Bara și alții împotriva Președintelui Casei Naționale de

Asigurări de Sănătate, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Agenției

Naționale de Administrare Fiscală (hotărârea din 01.10.2015), Curtea de Justiţie a

Uniunii Europene a statuat faptul că articolele 10, 11 și 13 din Directiva 95/46/CE

trebuie interpretate în sensul că se opun unor măsuri naționale precum cele în discuție

în litigiul principal, care permit unei autorități a administrației publice a unui stat

membru să transmită date personale unei alte autorități a administrației publice și

prelucrarea lor ulterioară, fără ca persoanele vizate să fi fost informate despre această

36

transmitere sau despre această prelucrare.

Această hotărâre are impact în activitatea instanţei, deoarece consfințește

importanța deosebită a asigurării dreptului la informare a persoanei vizate, în

contextul prelucrării datelor care o privesc.

Referitor la art. 8 CEDO-Ingerințe în dreptul la viață privată-în ambele spețe ce urmează a fi prezentate, Curtea a reținut că a avut loc o încălcare a articolului 8 din Convenție prin dispunerea de percheziții în masă la sediul unor societăți de avocatură, iar în mandatul de percheziție nu s-a evidențiat care sunt documentele ce urmează a fi ridicate și nu a fost atinsă problema că datele sunt acoperite de secretul profesional și trebuie să fie protejate.

În Hotărârea din 2 aprilie 2015, pronunțată în cauza Vinci contra Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, în unanimitate următoarele: confiscarile de documente de la o societate de avocatură au fost disproportionate in raport cu scopul urmarit și a existat o încălcare de către Franța a articolului 6 § 1 (dreptul la un proces echitabil) din Convenție, precum și o încălcare a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a corespondenței).

În speță, reclamanții au afirmat că acestea au fost efectuate într-un mod masiv și nediferențiat, fiind ridicate mii de documente aflate în calculatoare și multe neavând legătură cu ancheta, dar fiind protejate de confidențialitatea comunicărilor avocat client. De asemenea, s-au plâns că nu s-a făcut un inventar precis al documentelor confiscate.

Hotărârea s-a axat pe punerea în balanță a intereselor legate, pe de o parte, de interesului legitim al statului de a căuta dovezi privind infracțiuni prevăzute de dreptul concurenței și, pe de altă parte, de respectarea dreptului la viață privată și corespondență, inclusiv confidențialitatea între avocat și client.

CEDO a considerat că, în acest caz, garanțiile prevăzute de dreptul intern, care reglementează inspecțiile și confiscările în legislația concurenței, nu au fost aplicate într-o manieră corespunzătoare, în special în ceea ce privește corespondența dintre un avocat și clientul său, printre documentele confiscate în mod nediferențiat făcând parte documente acoperite de confidențialitatea comunicărilor avocat client.

Într-un alt caz soluționat de CEDO la data de 12 februarie 2015 – Yuditskaya contra Rusia – plângerea sa a fost făcută de mai mulți avocați, colegi la firma de avocatură “Biznes i Pravo”, cărora le-au fost confiscate calculatoarele, în cadrul unei proceduri penale în care era implicat un alt coleg al lor avocat.

În speță, instanța națională a reținut că firma de avocatură și nu avocatul individual a semnat contract fictive, pentru a acoperi o mită, motiv pentru care a autorizat percheziționarea sediului firmei și implicit a tuturor calculatoarelor.

Însă CEDO a considerat că mandatul de percheziție a fost formulat în termeni foarte generali, oferind anchetatorilor un drept de apreciere discreționară în efectuarea percheziției. CEDO a criticat faptul că instanța națională nu a explicat de

37

ce nu ar fi suficientă o percheziție doar la calculatorul utilizat de avocatul implicat. Mai mult decât atât, în mandatul emis de judecător nu a fost atinsă problema ca datele sunt acoperite de secretul profesional și trebuie să fie protejate, deși era conștient de faptul că reclamanții sunt membrii unui barou și dețin documente confidențiale.

Curtea a apreciat că cercetarea efectuată în absența unei suspiciuni rezonabile sau a oricăror măsuri de protecție împotriva ”interferențelor” cu secretul profesional la birourile de avocatura ale reclamanților și confiscarea computerelor lor a mers dincolo de ceea ce a fost “necesar într-o societate democratică “pentru a atinge scopul legitim urmărit. Prin urmare, a existat o încălcare a articolului 8 din Convenți.

Atât pentru români, cât și la nivel European, una dintre cele mai importante hotărâri pronunțate de CEDO în materia interceptărilor a fost cea în cauza Pruteanu contra României din data de 03.02.2015.

În această cauză, CEDO a condamnat interceptările ”prin ricoșeu” ale convorbirilor confidențiale avocat client, în condițiile în care procedurile penale nu sunt îndreptate împotriva avocatului și acesta nu are posibilitatea unui control efectiv asupra modului în care sunt utilizate înregistrările.

În speță, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău a început urmărirea penală a unor asociați la o societate comercială împotriva cărora au fost depuse mai multe plângeri penale pentru înșelăciune. Instanța a autorizat Ministerul Public să intercepteze și să înregistreze convorbirile telefonice ale acestora pentru o perioadă de treizeci de zile, însă o parte a acestor convorbiri au fost cu avocatul Pruteanu.

Avocatul Pruteanu, acționând în nume propriu, nu ca un reprezentant al clienților săi, a formulat recurs împotriva hotărârii interlocutorii prin care s-a autorizat ascultarea, însă instanța a declarat cererea de recurs inadmisibilă întrucât calea de atac nu este prevăzută de lege.

În aceste condiții, dl. Avocat Pruteanu a făcut plângere la CEDO, pretinzând că a fost încălcat dreptul său la respectarea vieții private și secretul corespondenței, ca urmare a interceptării convorbirilor sale telefonice și lipsa remediilor legale pentru a contesta legalitatea măsurii și a solicita distrugerea înregistrărilor. El și-a întemeiat plângerea pe articolul 8 din Convenție, luat separat și coroborat cu articolul 13 al Convenției.

Instanța CEDO a reținut că deși măsura interceptării este prevăzută de lege, aceasta nu prevede situația specifică a persoanelor ascultate fără autorizație de interceptare.

În acest caz, Curtea a observat că interceptarea convorbirilor între avocat și client constituie incontestabil o atingere adusă secretului profesional, care este baza relației de încredere între cele două persoane, astfel încât clientul putea să facă plângere pentru încălcarea dreptului său de a avea o relație confidențială cu avocatul. În egală măsură însă, avocatul poate să facă plângere pentru nerespectarea vieții private și a corespondenței, independent de dreptul de a face plângere a clientului său.

De asemenea, curtea a precizat că deși reclamantul nu a făcut el însuși obiectul unei autorizații de interceptare având în vedere calitatea sa de avocat al clientului pentru care a fost emis mandatul de interceptare, nu este mai puțin adevărat că acesta

38

trebuia să aibă posibilitatea unui control efectiv asupra modului în care sunt utilizate înregistrările.

Curtea a concluzionat că a fost încălcat art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitor la respectarea vieții private și a secretului corespondenței.

În general hotărârile de condamnare împotriva României în anul 2015 vizează durata excesivă a procedurilor de judecată în sistemul judiciar intern şi problema suprapopulării penitenciarelor/ centrelor de arest preventiv.

Impactul imediat al acestora, obligă instanţele să depună diligenţe pentru a soluţiona cu celeritate cauzele cu care sunt investite. În ceea ce priveşte condamnările privind suprapopularea, soluţionarea acestei probleme revine în principal autorităţilor centrale legiuitoare şi executive, pentru a adopta legi/măsuri şi pentru a obţine fonduri pentru a fi investite în vederea rezolvării structurale a acestei probleme (ex: construirea de noi penitenciare, renovarea celor vechi, asigurarea tratamentului medical corespunzător, respectarea normelor privind detenţie, etc.). Această situaţie, pentru a garanta independenţa în pronunţarea soluţiilor judecătoreşti nu poate fi rezolvată de către instanţele de judecată prin pronunţarea de pedepse fără executare, pentru a evita supraaglomerarea.- HOTĂRÂREA din 19 mai 2015 în Cauza Parohia Greco-Catolică Lupeni şi alţii împotriva României – Curtea a constatat încălcarea art. 6.1 Convenţie, datorită duratei procedurii de judecată (procesul a durat mai mult de 5 ani de zile), neputându-se reproşa reclamanţilor nicio culpă pentru întârziere, chiar dacă judecata a fost de mai multe ori suspendată pentru a încerca soluţionarea amiabilă a procesului; s-a constatat că în primii ani instanţele de judecată au considerat în mod repetat că nu sunt competente pentru a dispune restituirea bunurilor revendicate (confiscate anterior, aflate în patrimoniul BOR), fapt ce a determinat prelungirea inutilă a procesului.- HOTĂRÂREA din 10 februarie 2015 În cauza N.M. împotriva României- Curtea a constatat încălcarea art. 5.4 Convenţie, datorită respingerii ca tardiv a recursului formulat împotriva deciziei de îndepărtare de pe teritoriul României; autorităţile naţionale nu au informat reclamantul cu privire la dispoziţiile legale care reglementau recursul, deşi persoana în cauză a fost informată cu privire la posibilitatea de a formula recursul respectiv, atunci când a fost luată în custodie publică în centrul pentru străini.

- HOTĂRÂREA din 10 februarie 2015 În Cauza S.C. împotriva României- Curtea a constatat încălcarea art. 5.1 lit. f) Convenţie, din cauza faptului că autorităţile naţionale nu au efectuat cu diligenţă procedura de îndepărtare de pe teritoriu

- HOTĂRÂREA din 16 iunie 2015 în Cauza Constantin Nistor împotriva României Curtea a constatat încălcarea art. 3 Convenţie, datorită suprapopulării din penitenciare şi centrele de arest preventiv. La fel s-a constatat şi în Hotărârea Ghiroagă c. României, reclamantul fiind obligat să împartă patul cu deţinuţi.

39

Legea nr. 318/2015-pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial nr. 961 din 24 decembrie 2015- care are ca scop cooperarea dintre oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile, gestionarea bunurilor îngheţate, în sensul art. 10 din Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană.

1.3.5. Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului auxiliar

Perfecţionarea pregătirii profesionale s-a realizat în principal - individual de magistraţi , în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional precum şi în cadrul meselor rotunde cu ocazia Adunărilor Generale.

S-au încunoştinţat magistraţii instanţei referitor la minutele întâlnirilor profesionale a judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Timişoara şi din cadrul Tribunalului Caraş-Severin pentru unificarea practicii judiciare şi formarea profesională continuă cu privire la problemele de drept dezbătute ce au generat practică neunitară în materie civilă cât şi în materie penală.

În programa şedinţelor lunare au fost introduse teme de drept comunitar, jursiprudenţă CEDO, jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene .

Tot în cadrul şedinţelor organizate lunar în vederea unificării practicii judiciare au avut loc discuţii privind deciziile reprezentative pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, remarcându-se o continuă preocupare a judecătorilor pentru aprofundarea cunoştinţelor de drept comunitar şi a hotărârilor CEDO.

Aplicarea directă a dreptului comunitar în activitatea judecătorilor instanţei a devenit iminentă odată cu aderarea României la Uniunea Europeană.

Aplicarea dreptului civil european presupune cunoaşterea competenţei internaţionale a instanţelor, reguli de recunoaştere şi executare a hotărârilor judecătoreşti străine. În soluţionarea cauzelor pe rol intervin tot mai multe elemente de extraneitate, de administrare a probelor prin comisii rogatorii precum şi cereri de emitere a mandatelor de arestare internaţională.

Toate aceste proceduri de cooperare judiciară internaţională întâlnite în special în cauzele de familie-minori au fost soluţionate cu profesionalism de către judecători.

Învăţământul profesional al magistraţilor s-a făcut cu ocazia adunărilor periodice în situaţia în care datele au coincis şi prin punerea la dispoziţie, la grefa instanţei , a temelor pentru cei interesaţi în consultarea lor, având prioritate redactarea hotărârilor faţă de rezultatele indicatorilor de eficienţă înregistraţi la instanţă.

În alegerea temelor de învăţământ s-a avut în vedere importanţa acestora în

40

desfăşurarea activităţii.Prezentăm alăturat temele de învăţământ profesional -alese de către

fiecare magistrat în considerarea faptului că sunt importante pentru cunoaştere , dezbătute în cursul anului 2015, cu ocazia şedinţelor de învăţământ profesional:

Nr. crt.

Nume judecător Tema susţinută Şedinţa de învăţământ profesional din luna

1 Olariu Doina Principiul contradictorialităţii, oralităţii şi al publicităţii în material penală”,

Mai 2015

2 Negoiţă Liliana Ordinul de protecţie- reglementat de legea 217/2003

Iunie 2015

3 Zîncă Thea “Superficia” Septembrie 20154 Galescu Daniela “Infracţiunea de furt

în vechea şi actuala reglementare”.

Octombrie 2015

5 Axenti Ana Posesia Noiembrie 20156 Mihuţ Alina Rectificarea de carte

funciarăDecembrie 2015

În anul 2015, judecătorii au participat la seminarile organizate de I.N.M.Participarea la aceste seminarii s-a făcut pe baza opţiunilor fiecărui

judecător, opţiuni exprimate la sfârşitul anului 2014, în urma consultării Temelor pentru formarea continuă pe anul 2015 , aprobate de CSM.

Astfel în anul 2015 judecătorii au participat la următoarele seminarii organizate de INM:

-judecător Olariu Doina – a participat la seminarul Noul Cod Penal - organizat la Timişoara în perioada 23-24 aprilie 2015.

- judecător Galescu Daniela– a participat la seminarul Noul Cod Penal - organizat la Timişoara în perioada 23-24 aprilie 2015.

- judecător Axenti Ana - a participat la seminarul Noul Cod Civil - organizat la Timişoara în 24.06.2015 Pe lângă aceste seminarii organizate de INM , judecătorii au participat la seminarii organizate de Curtea de Apel Timişoara, la sediul curţii:- judecător Zîncă Thea a participat la întrunirea purtătorilor de cuvânt ai instanţelor cu reprezentanţii mass-media - 22.04.2015 şi 25.06.2015- preşedinte Puşcaş Adina a participat la întrunirea purtătorilor de cuvânt ai instanţelor cu reprezentanţii mass-media - 11.12.2015.- vicepreşedinte Olariu Doina a participat la întrunirea de practică neunitară în materie penală , organizată la sediul Curţii de Apel Timişoara în data de 25.06.2015. Pentru anul 2015 au fost stabilite, pentru grefieri următoarele teme de

41

învăţământ profesional luându-se în considerare decizia preşedintelui instanţei, ce a avut la bază necesitatea cunoaşterii foarte bine a sectoarelor de activitate ale instanţei , precum şi dobândirea de cunoştinţe temeinice pentru fiecare sector pentru asigurarea situaţiilor de înlocuire a titularilor de sector , sens în care a dispus ca fiecare grefier delegat pe sector să-şi prezinte, în cadrul şedinţei de învăţământ activitatea desfăşurată pe sector şi să informeze corespunzător cu datele teoretice şi practice necesare avându-se în vedere noile modificări legale, sens în care s-a efectuat o planificare de către grefierul şef, discuţiile fiind consemnate în procesele verbale încheiate.

1. Atribuţiile grefierului în cadrul BIRP. Raporturile de serviciu cu publicul – grefierii Trandafir Valerica şi Gherghe Nasta – 30 iunie 2015.

2. Comunicarea hotărârilor judecătoreşti în materia civilă, penală şi familie şi minori – grefierii Minea Diana şi Serghie Simona – 30 iunie 2015

3. Eliberarea de copii certificate. Taxele de timbru datorate – grefierii-arhivari Iordan Angelica şi Pop Mihaela – 30 iunie 2015.

4. Modificarea actelor constitutive şi atribuţiile grefierului delegat pentru activitatea de înregistrare şi evidenţă a persoanelor juridice. Atribuţiile grefierului delegat la organul financiar local – grefierii Minea Carmen şi Sclabonschi Violeta – 25 septembrie 2015

5. Ajutorul public judiciar . Rolul şi atribuţiile grefierului în întreaga procedură –grefierii Lungocea Ana Maria şi Harambaşa Iuliana – 25 septembrie 2015

6. Punerea în executare a pedepselor - grefierii Lungu Paraschiva şi Kraus Angelica- 25 septembrie 2015

7. Obligaţiile personalului auxiliar şi răspunderea acestuia conform ROI. – grefier Lala Tudoriţa – 18 decembrie 2015.

8. Înregistrarea cererilor de recurs/apel şi contestaţie şi înaintarea dosarelor la instanţa de control judiciar – grefier arhivar Bijan Andrada şi grefier Musteţa Maria – 18 decembrie 2015.

9. Timbrarea acţiunilor civile. Anularea cererilor de chemare în judecată - grefier Drăghină Oana – 18 decembrie 2015.

În cursul anului 2015 , au participat la cursuri de formare profesională continuă organizate de SNG : grefierii Lungocea –Ana Maria şi Serghie Simona - seminar de procedură civilă organizat la sediul Curţii de Apel Timişoara în 14-15.04.2015; grefier Minea Carmen a participat la seminarul „Tehnoredactarea hotărârilor judecătoreşti” organizat 22-23.04.2015 la centrul de pregătire Giroc; grefier Mihuţoni Maria a participat la seminarul de statistică organizat la data de 28.05.2015 , la sediul Curţii d e Apel Timişoara, grefier Drăghină Oana a participat la seminarul Executarea silită - 23-25.06.2015 – Centru de pregătire Sovata; grefierii Lala Tudoriţa şi Serghie Simona au participat la seminarul organizat la sediul Curţii de Apel Timişoara în data de 07.10.2015, cu tema - „Procedura de cameră preliminară”

CAPITOLUL II – PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE , CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2015.

42

Anul 2015, la fel ca în anii precedenți, a fost marcat de o serie de modificări ale legislației în vigoare, modificări care au determinat anumite schimbări în modul de aplicare a legilor de către magistrații din cadrul Judecătoriei Caransebeș.

O parte dintre aceste modificări s-au produs ca urmare a modificării punctuale, de mică anvergură a anumitor legi aplicate de către completele de judecată în procesele aflate pe rolul instanei (ex: modificări ale Codului rutier), fără însă a afecta modul general de aplicare a respectivului act normativ.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2015, publicată în MonitorulOficial nr. 473 din 30 iunie 2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală - adoptată ca urmare a faptului că în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 12 iunie 2015 a fost publicată Decizia Curţii Constituţionale nr. 361 din 7 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 218 - 222 şi art. 241 alin. (1^1) lit. a) din Codul de procedură penală, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 222 din Codul de procedură penală. Luând în considerare că, potrivit deciziei menţionate, Curtea Constituţională a subliniat că nereglementarea termenelor pentru care poate fi dispusă măsura şi nereglementarea duratei maxime a arestului la domiciliu în procedura de cameră preliminară şi de judecată în primă instanţă, "sunt neconstituţionale, s-a impus adaptarea de urgenţă a legislaţiei la exigenţele deciziei Curţii Constituţionale anterior menţionate, pentru a preveni afectarea proceselor penale în curs şi pentru a se realiza cadrul normativ necesar aplicării instituţiei arestului la domiciliu în faza de cameră preliminară sau în cursul judecăţii în primă instanţă, în limite şi coordonate constituţionale. Astfel, noul act legislativ instituie un termen cert şi rezonabil astfel încât restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale să nu depăşească în nicio situaţie limite rezonabile şi necesare într-o societate democratică, iar măsura arestului la domiciliu să respecte cerinţele de proporţionalitate aşa cum au fost acestea cristalizate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Ordonanţa de urgenţă nr. 62/2015 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă publicată în Monitorul Oficial nr. 964 din 24 decembrie 2015. Având în vedere că prin Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, au fost promovate o serie de măsuri pentru pregătirea punerii în aplicare a noului Cod de procedură civilă, fiind amânată, până la data de 1 ianuarie 2016, aplicarea unor dispoziţii ale acestui cod, dat fiind faptul că se impune continuarea implementării tuturor măsurilor de ordin administrativ de care depinde aplicarea în condiţii optime a dispoziţiilor noului Cod de procedură civilă mai sus amintite iar termenul rămas pentru finalizarea acestor măsuri fiind foarte scurt, a fost necesară o nouă prorogare a intrării în vigoare a acestor dispoziţii ţinând seama că lipsa condiţiilor materiale adecvate va conduce la imposibilitatea obiectivă de desfăşurare a cercetării procesului şi, după caz, a dezbaterii fondului în camera de consiliu, cu

43

afectarea imperativului celerităţii procedurii şi chiar a concepţiei de ansamblu a noului Cod de procedură civilă.

In plus, pentru a armoniza legislatia, Regulamentul instantelor judecatoresti a fost modificat prin Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015. publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 970 din 28 decembrie 2015. Pentru organizarea sălilor de şedinţă şi stabilirea rubricaţiei registrelor folosite în instanţă au fost adoptate Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1152/2015 şi Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1151/2015.

Nu trebuie neglijat în această privință impactul deosebit pe care Curtea Constituțională a României, prin deciziile de admitere a unor excepții de neconstituționalitate cu care a fost sesizată, l-a avut asupra domeniului juridic, în mod special cel procedural. Astfel, se constată că, la fel ca în primul an al intrării în vigoare a noii legislații penale Deciziile CCR au determinat astfel schimbarea substanțială a modului de aplicare a procedurii penale de către instanțele de judecată, inclusiv raportat la situațiile tranzitorii din perioada imediat ulterioară publicării în M.Of. și până la modificarea acesteia de către legiuitor în acord cu hotărârea instanței de contencios constituțional.

Astfel, cu referire la materia penală remarcăm următoarele decizii: Decizia nr. 712/04.12.2014 (M.Of. nr. 33/15.01.2015), prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. 211-217 C.proc.pen – instituția Controlului judiciar; Decizia nr. 732/16.12.2014 (M.Of. nr. 69/27.01.2015), prin care a fost declarată neconstituțională sintagma la momentul prelevării mostrelor biologige din cuprinsul art. 336 alin. 1 C.pen.; Decizia nr. 11/15.01.2015 (M.Of. nr. 102/09.02.2015), privind Confiscarea extinsă; Decizia nr. 76/26.02.2015 (M.Of. nr. 174/13.03.2015), prvind art. 374 alin. 7 C.proc.pen.; Decizia nr. 166/17.03.2015 (M.of. nr. 264/21.04.2015) privind necitarea părților în Camera Preliminară și nepublicitatea procedurii; Decizia nr. 235/07.04.2015 (M.Of. 364/26.05.2015), Decizia nr. 336/30.04.2015 (M.Of. nr. 342/19.05.2015), privind interpretarea termenului de 5 zile prevăyut pentru solicitarea de către procuror a prelungirii măsurii arestului preventiv; Decizia nr. 496/23.06.2015 (M.Of. nr. 708/22.09.2015); Decizia nr. 603/06.10.2015 (M.of. nr. 845/13.11.2015); etc.

Practic, dacă analizăm și anul 2014, de la intrarea in vigoare a noilor coduri in materie penala si pana in prezent, au fost declarate neconstitutionale mai mult de 27 de dispozitii din Codul de procedura penala, printre care: art.3 alin.(3) teza a II-a, art.211, art.212, art.213, art.214, art.215, art.216, art.217, art.222, art.223 alin.(2) - sintagma „o infractiune de trafic de stupefiante”, art.335 alin. (4), art.341 alin.(5), art.341 alin.(10), art. 344 alin.(4), art.345 alin.(1), art.346 alin.(1), art.347 alin.(3), art.374 alin.(7) teza a II-a, art.431 alin.(1), 440 alin. (2) - sintagma „daca cererea este vadit nefondata”, 459 alin. (2), art.484 alin.(2), art.488, art.488/4 alin.(5), art.549/1 alin.(2), art.549/1 alin.(3), art.549/1 alin.(5).-prin Decizia nr. 67/26.02.2015 Curtea Constituţională a admis excepția de neconstituționalitate privind dispoziţiile art.19 din Legea nr.682/2002 privind protecţia martorilor și constată că soluția legislativă reglementată de art.19 din Legea

44

nr. 682/2002 care exclude de la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege persoana care are calitatea de martor, în sensul art.2 lit.a) pct.1, și care nu a comis o infracțiune gravă este neconstituțională- prin DECIZIA Nr.222 din 2 aprilie 2015,referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.69 alin.(1) lit.b) și ale art.110 alin.(1) lit.b) din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, Curtea Constituţională a admis excepția de neconstituționalitate constatând că dispozițiile art.69 alin.(1) lit.b) și ale art.110 alin.(1) lit.b) din Legea nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt neconstituționale.

- Prin DECIZIA Nr.361 din 7 mai 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 218—222 și art. 241 alin.(11) lit.a) din Codul de procedură penală, Curtea Constituţională a admis excepția de neconstituționalitate şi a constatat că dispozițiile art. 222 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale.- prin DECIZIA Nr.423 din 9 iunie 2015,referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.4884 alin.(5) din Codul de procedură penală și ale art.105 din Legea nr.255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, Curtea Constituţională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.4884 alin.(5) din Codul de procedură penală, și a constatat că soluția legislativă potrivit căreia contestația privind durata procesului penal se soluționează „fără participarea părților și a procurorului” este neconstituțională- prin DECIZIA Nr.506din 30 iunie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.459 alin.(2) din Codul de procedură penală s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.459 alin.(2) din Codul de procedură penală, şi s-a constatat că soluția legislativă potrivit căreia admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examinează de către instanță „fără citarea părților” este neconstituțională.

- prin DECIZIA Nr.542 din 14 iulie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.431 alin.(1) din Codul de procedură penală s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că soluția legislativă potrivit căreia admisibilitatea în principiu a contestației în anulare se examinează de către instanță „fără citarea părților” este neconstituțională.

- prin DECIZIA Nr.552 din 16 iulie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.3 alin.(3) teza a doua, art.342, art.343, art.344 alin.(1)—(3), art.345 alin.(2) și (3), art.346 alin.(2)—(7), art.347 alin.(1) și (2) și art.348 din Codul de procedură penală Curtea Constituţională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.3 alin.(3) teza a doua din Codul de procedură penală conform căreia exercitarea funcției de verificare

45

a legalității netrimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcției de judecată este neconstituțională

- prin DECIZIA Nr.631din 8 octombrie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.344 alin.(2) și (3), art.345 alin.(3), art.346 alin.(2) și art.347 alin.(1) din Codul de procedură penală s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.347 alin.(1) din Codul de procedură penală potrivit căreia numai „procurorul și inculpatul” pot face contestație cu privire la modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor, precum și împotriva soluțiilor prevăzute la art.346 alin.(3)—(5) este neconstituțională..

- Prin DECIZIA Nr.740 din 3 noiembrie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.222 alin.(10) din Codul de procedură penală, Curtea constată că măsura arestului la domiciliu este similară arestării preventive, atât sub aspectul includerii lor în categoria măsurilor preventive, cât și sub aspectul naturii lor privative de libertate, al identității cauzelor și condițiilor în care cele două măsuri pot fi dispuse și al modului similar de dispunere și prelungire a lor. Curtea reține, totodată, lipsa importanței locului și a condițiilor în care cele două măsuri preventive sunt executate, din perspectiva posibilității asimilării acestora.

Curtea constată că art.23 alin.(5) din Constituție face referire doar la durata maximă a arestării preventive, fapt pe deplin justificat din perspectivă cronologică, având în vedere că măsura arestului la domiciliu a fost reglementată, prin dispozițiile Legii nr.135/2010, la o dată ulterioară revizuirii Constituției și că la data revizuirii Legii fundamentale singura măsură preventivă privativă de liberate, în afara reținerii, era arestarea preventivă. Curtea reține, însă, că norma constituțională analizată trebuie interpretată, în sens larg, ca limitând, pe parcursul urmăririi penale, la 180 de zile durata maximă a arestării, indiferent că este vorba despre arestarea preventivă sau despre arestul la domiciliu. Această concluzie se impune, având în vedere similitudinea celor două măsuri din perspectiva naturii și a substanței acestora, aspect stabilit atât de Curtea Constituțională, cât și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin jurisprudența mai sus invocată. În concluzie, Curtea constată că legiuitorul constituant a avut în vedere, cu prilejul reglementării art.23 alin.(5) din Legea fundamentală, limitarea oricărei privări de libertate, cu excepția reținerii, care beneficiază de o reglementare separată prin alin.(3) al aceluiași art.23, la 180 de zile. A permite ca prin cumularea duratei celor două măsuri preventive privative de libertate să se depășească limita maximă de 180 de zile înseamnă a înfrânge exigențele normei constituționale prevăzute la art.23 alin.(5).

Curtea constată că, prin prisma acestei interpretări, prevederile art.222 alin.(10) din Codul de procedură penală, care nu permit luarea în considerare a duratei privării de libertate dispuse prin măsura arestului la domiciliu pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale, sunt neconstituționale.

Astfel, aceste decizii au avut cel mai mare și cel mai direct impact asupra modului în care magistrații din cadrul judecătoriei aplică legea în materie (procesual) penală.

46

Deşi mai puține ca număr, nu trebuie neglijate nici deciziile Curții Constituționale din materie civilă:- prin DECIZIA Nr.387 din 27 mai 2015,referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.29 alin.(1) lit.i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru , Curtea Constituţională a admis excepția de neconstituționalitate şi a constatat că dispozițiile art.29 alin.(1) lit.i) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în măsura în care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acțiunile și cererile referitoare la despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând dintr-o cauză penală în condițiile în care fapta cauzatoare de prejudiciu, la momentul săvârșirii acesteia, era prevăzută ca infracțiune.- prin DECIZIA Nr.485 din 23 iunie 2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.13 alin.(2) teza a doua, art.84 alin.(2) și art.486 alin.(3) din Codul de procedură civilă , Curtea Constituţională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.13 alin.(2) teza a doua, ale art.84 alin.(2), precum și ale art.486 alin.(3) din Codul de procedură civilă, cu referire la mențiunile care decurg din obligativitatea formulării și susținerii cererii de recurs de către persoanele juridice prin avocat sau consilier juridic, sunt neconstituționale.- Decizie extrem de importanta a Curtii Constitutionale a Romaniei a fost pronunţată în sedinta de joi, 18 decembrie 2015,care va avea impact asupra sistemului judiciar în materie civilă , prin declararea neconstituţionalităţii prevederile articolului 666 din Codul de procedura civila privind incuviintarea executarii silite de catre executorul judecatoresc, stabilind ca procedura de executare silita este sustrasa controlului judecatoresc si ca nu sunt respectate exigentele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul impartialitatii si independentei autoritatii.

Prin deciziile general-obligatorii emise de Înalta Curte Casaţie şi Justiţie cu impact asupra prcaticii judiciare:

-prin Decizia nr.6/16.02.2015 pronunţată în dosarul nr. 14/2014 de către ICCJ s-a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, a stabilit că: procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanţa Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) şi alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancţionate contravenţional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

- prin Decizia nr.7/16.03.2015 pronunţată în dosarul nr.1/2015 de către ICCJ s-a admis recursul în interesul legii stabilindu-se că la momentul soluţionării în primă in-stanţă a acţiunii penale, prin pronunţarea unei măsuri educative, indiferent de natura

47

acesteia, măsura arestării preventive luată anterior faţă de inculpatul minor încetează de drept, iar instanţa dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului minor are-stat preventiv.

- prin Decizia nr.12/08.06.2015 pronunţată în dosarul nr.6/2015 de către ICCJ s-a admis recursul în interesul legii , stabilind că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1073 şi art. 1077 din Codul civil de la 1864, art. 5 alin. (2) din titlul X al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1279 alin. (3) teza I şi art. 1669 alin. (1) din Codul civil, în situația în care promitentul-vânzător a promis vânzarea întregului imobil, deși nu are calitatea de proprietar exclusiv al acestuia, promisiunea de vânzare nu poate fi executată în natură sub forma pronunțării unei hotărâri judecătorești care să țină loc de contract de vânzare pentru întregul bun, în lipsa acordului celorlalţi coproprietari.

-prin Decizia nr.17/05.10.2015 pronunţată în în dosarul nr.14/2014 de către ICCJ s-a admis recursul în interesul legii stabilind că în cauzele penale având ca obiect in-fracţiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr.241/2005, instanţa, soluţionând acţiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârşirea acestor infracţiuni la plata sumelor reprezentând obligaţia fiscală principală datorată şi la plata sumelor reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate, în condiţiile Codului de procedură fiscală.

-prin Decizia nr.19/05.10.2015 pronunţată în dosarul nr.12/2015 de către ICCJ s-a admis recursul în interesul legii şi, în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 1050 - 1053 din Codul de procedură civilă şi art. 56, art.76 şi art. 82 din Legea nr. 71/2011, stabileşte că procedura specială reglementată de prevederile art. 1050 - 1053 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă în privinţa posesiilor înce-pute anterior intrării în vigoare a Codului civil.

- prin Decizia nr.23/26.10.2015 pronunţată în dosarul nr.15/2015, ÎCCJ a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, cu modificările şi completările ulterioare, dreptul la despăgubiri recunoscut soţului (soţiei) sau persoanelor care se află în întreţinerea proprietarului ori conducătorului vehiculului asigurat, răspunzător de producerea accidentului priveşte doar vătămările lor corporale, ca victime directe ale evenimentului rutier.

- prin Decizia nr.25/07.12.2015 pronunţată în dosarul nr.21/2015, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii şi a stabilit că Încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți soluționează plângerea formulată de inculpat împotriva ordonanței procurorului prin care s-a luat ori s-a prelungit măsura preventivă a controlului judiciar este definitivă.

48

- prin Decizia nr.26/07.12.2015 pronunţată în dosarul nr.22/2015, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii, stabilind că sancţiunile/interdicţiile aplicate în baza hotărârilor străine de condamnare, pronunţate de autorităţile judiciare ale statelor membre ale Uniunii Europene care au transpus Decizia nr.2008/909/JAI al căror co-respondent în legea penală română sunt pedepsele complementare/accesorii, nu pot fi puse în executare de autorităţile judiciare române. Sancţiunile/interdicţiile aplicate în baza hotărârilor străine de condamnare, pronunţate de autorităţile judiciare ale statelor care nu au transpus Decizia nr.2008/909/JAI ori care nu sunt membre ale Uniunii Europene, al căror corespondent în legea penală română sunt pedepsele com-plementare/accesorii, nu pot fi puse în executare de autorităţile judiciare române, în afară de cazul în care statul emitent solicită aceasta în mod expres.

În concluzie, anul 2015 a fost din nou un an marcat de numeroase modificări legislative, care au îngreunat activitatea sistemului judiciar, determinând re-evaluarea practicii și procedurilor aplicate, solicitând timp pentru a studia și a aplica.

Această situație generează şi practică neunitară la nivelul întregului sistem judiciar fiind un factor de imprevizibilitate a aplicării legii, care a condus la bulversarea justițiabililor, care nici nu au o cultură juridică satisfăcătoare și care încă nu s-au obișnuit cu modificările substanțiale ale legislației civile și penale din ultimii ani, determinate de reforma noilor Coduri în aceste materii.

Precizăm că o lege trebuie să îndeplinească anumite condiții de accesibilitate, claritate și previzibilitate. La aceste condiții s-ar putea adăuga și una de stabilitate, condiție ce consider că ar rezolva pe termen mediu și lung- veșnica problemă a practicii neunitare din România.

CAPITOLUL III-INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR

III.1 Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar

La Judecătoria Caransebeş nu au fost înregistrate abateri disciplinare şi aplicate sancţiuni judecătorilor sau personalului auxiliar.

Evaluarea profesională a magistraţilor Judecătoriei Caransebeş -având în vedere numărul redus al schemei de magistraţi la această instanţă- în număr de 8, fiind sub numărul prevăzut de 10 judecători în schemă- în baza prevederilor legale - se efectuează de către Tribunalul Caraş-Severin, sens în care s-au comunicat: fişele de autoevaluare, hotărâri judecătoreşti şi documentaţiile legale.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar al instanţei, evaluarea profesională s-a efectuat în cursul lunii martie 2015 ţinându-se seama de raportul de activitate efectuat de grefierul şef privind activitatea anuală desfăşurată atât judiciar cât şi administrativ, precum şi de calificativele propuse de judecătorii delegaţi şi judecătorii de complet.

49

III.2 Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar.Nu au existat cazuri de răspunedere penală a judecătorilor şi

personalului auxiliar.CAPITOLUL IV – ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTARA SPAŢIULUI

EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

In cursul anului 2015 în activitatea de judecată din cadrul instanţei s-a făcut aplicarea directă în hotărîrile judecătoreşti a dispoziţiilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în acord cu dispoziţiile art. 20 din Constituţia României.

In activitatea de judecată s-a făcut aplicarea directă a unor norme de drept comunitar în materia emiterii mandatului european de arestare.

De asemenea, în vederea aplicării dispoziţiilor CEDO au fost aduse la cunoştinţa judecătorilor şi discutate în şedinţele de învăţămînt profesional decizii pronunţate în cauzele în care România a fost parte. In acest sens s-a acordat o mare atenţie judecării cauzelor într-un termen rezonabil, reglementat de art. 6 din Convenţie ca o garanţie procedurală de natură să întărească mecanismul de apărare al drepturilor omului şi , respectiv, pentru a proteja părţile împotriva duratei excesive a proceselor şi asigurarea eficienţei şi credibilităţii actului de justiţie.

Aplicarea directă a dreptului comunitar în activitatea judecătorilor instanţei a devenit iminentă odată cu aderarea României la Uniunea Europeană.

Aplicarea dreptului civil european presupune cunoaşterea competenţei internaţionale a instanţelor, reguli de recunoaştere şi executare a hotărârilor judecătoreşti străine. În soluţionarea cauzelor pe rol intervin tot mai multe elemente de extraneitate, de administrare a probelor prin comisii rogatorii precum şi cereri de emitere a mandatelor de arestare internaţională.

Proceduri de cooperare judiciară internaţională au fost aplicate în special în cauzele de familie-minori şi în activitatea biroului de executări penale.

Statistic, la biroul executări penale din cadrul Judecătoriei Caransebeş au fost eliberate 5 mandate europene de arestare.

În cursul anului 2015, a fost, înregistrată 5 dosare în care autorităţile emitente străine au solicitat Judecătoriei Caransebeş efectuarea de comisie rogatorie: 2 în materie civilă şi 3 în materie penală .

S-a înregistrat un nr. de 10 notificări emise de autorităţile străine care au fost îndeplinite de către Judecătoria Caransebeş.

În cursul anului 2015, la Judecătoria Caransebeş s-au înregistrat 2 somaţii de plată europene .

CAPITOLUL V – RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA

CIVILĂ.

50

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. Conform Legii 317/2004 Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii, a criteriilor de competenţă etică şi profesională în desfăşurarea carierei juridice a magistraţilor.

In vederea îndeplinirii obiectivelor si a principalelor direcţii de acţiune prevăzute in Strategia de reforma a sistemului judiciar a existat o buna colaborare in raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii, care s-a materializat in analizarea unor proiecte de acte normative , la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii si s-au formulat puncte de vedere la problemele solicitate in diverse domenii de activitate ale instanţei.

La sesizările Inspecţiei Judiciare pentru petiţiile adresate de petiţionari s-a răspuns cu promptitudine şi s-au comunicat datele şi înscrisurile solicitate.

In anul 2015 a existat o buna colaborare in raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii, care s-a materializat in analizarea unor proiecte de acte normative , la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii si s-au formulat puncte de vedere la problemele solicitate in diverse domenii de activitate ale instantei.

In anul 2015 a existat o buna comunicare cu, Poliţia, Jandarmeria,

Penitenciarele, Parchetul de pe linga Judecatoria Caransebeş neînregistrându-se disfunctionalitati sau relatii tensionate.

In concret nu au existat intirzieri mari in dosarele penale retinute pentru motivarea caii de atac , restituirea acestora facindu-se intr-un termen rezonabil pentru a fi înaintate instanţelor superioare.

Situaţiile apărute între instituţii privind aplicarea Noului Cod de Procedură Peală, sau problemele generale de drept au fost gestionate prin comunicare cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin – cu cele 3 posturi de poliţie: Poliţia muncipiului Caransebeş – Poliţia oraşului Oţelu Roşu şi a oraşului Băile Herculane aflate pe raza de competenţă a Judecătoriei Caransebeş pentru cele 28 de comune şi 80 de sate şi cătune , cu inspectoratul de Jandarmi Caraş-Severin şi cu Poliţia comunitară a municipului Caransebeş

De asemenea relaţii profesionale şi de comunicare corespunzătoare fără

tensiuni sunt şi cu ceilalţi participanţi: executori judecătoreşti , notari , personalul din cadrul Serviciul de Probaţiune, penitenciare, IML-uri etc.

Continuarea colaborării cu toate instituţiile: Poliţie, Parchet, Jandarmerie,

Penitenciare, avocaţii, executorii judecătoreşti, serviciul de probaţiune, experţii

judiciari, notarii , primăriile arondate Judecătoriei Caransebeş.

O permanentă comunicare şi colaborare cu preşedinţii altor Judecătorii precum şi cu conducerea instanţelor superioare pentru un management corespunzător.

In ceea ce priveste anul 2015 , colaborarea interinstitutionala cu Baroul de

51

avocati s-a desfasurat intr-un climat de normalitate, maniera de abordare a relatiilor nu a generat dificultati in gasirea unor solutii de rezolvare a situatiilor in care era necesar desemnarea aparatorilor din oficiu in cazul asistentei juridice obligatorii sau in cazul in care aparatorii deja desemnati nu s-au prezentat la instanta, intrucit nu s-au inregistrat amânări ale cauzelor pe considerentui lipsei aparatorului din oficiu. Aceiaşi colaborare şi în ceea ce priveşte desemnarea avocaţiilor - curatori.

Accesul avocaţilor la sectoarele instanţei- arhivă, registratură, executări penale, birou relaţii publice – se face conform Regulamentului. Avocaţii respectă programul stabilit .

Toate situatiile nou aparute intre institutii, au fost gestionate prin prisma comunicarii , informării şi îndeplinirii atribuţiilor corespunzătoare.

In anul 2015 la nivelul instantei nu au fost organizate conferinte de presa sau mese rotunde la care sa participe reprezentanti ai mass media si nici nu s-au redactat articole care sa apara in presa centrala sau locala.

Relaţia Judecătoriei Caransebeş cu mass -media, derulată prin Biroul de Informare şi Relaţii cu Publicul care funcţionează la nivelul instanţei şi prin judecătorul desemnat ca şi purtător de cuvânt poate fi apreciată ca bună,fiind furnizate, în mod obiectiv si profesionist, la solicitarea reprezentanţilor mass-media, datele cerute cu privire la activitatea instanţei.

Nu a fost necesar a fi utilizat dreptul la replică cu privire la aspectele semnalate, referitor la activitatea instanţei, aceasta fiind reflectată, în general, în mod obiectiv în presa centrală sau locală.

In concluzie, la nivelul instanţei se manifestă o preocupare permanentă a judecătorilor şi a personalului auxiliar de specialitate pentru adoptarea unei atitudini decente şi politicoase în comunicarea cu mass-media şi cu justiţiabilii, în măsură să respecte demnitatea acestora.

În cursul anului 2015 au fost înregistrate un număr de 32 petiţii iar răspunsurile au fost comunicate petiţionarilor- persoane fizice - în termenele legale. S-a înregistrat şi un număr de 2 cereri privind accesul la informaţiile de interes public, ambele soluţionate.

In raporturile instanţei cu justiţiabilii s-a avut în vedere, în primul rînd, rolul de serviciu public al serviciului judiciar, stabilindu-se un nou tip de relaţii între instanţă şi justiţiabili, prin publicarea pe portalul instanţei a informaţiilor accesibile acestora, precum şi montarea, în incinta instanţei, a 2 infochioşcuri pentru accesarea rapidă a oricarui tip de informaţie din reţeaua sistemului judiciar.

Scanarea documentelor - arhivarea electronică asigură accesul la consultarea electronică a dosarului de către părţi.

In anul 2015 instanta nu a fost antrenata in activitati cu alte entitati componente din sistem, respectiv O.N.G.-uri, societatea civila si organisme internationale.

În baza Protocolului de colaborare privind educaţia juridică în unităţile de

52

învăţământ preuniversitar încheiat între Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Public, în continuarea activităţii desfăşurată în cursul anului 2014, au fost organizate, în cursul lunii aprilie 2015 întruniri ale judecătorului stagiar Vârlugă Ion Radu , sub directa coordonare a preşedintelui instanţei, cu elevi ai Colegiului Naţional CD Loga. Cu această ocazie, la sediul Colegiului Naţional CD Loga au fost prezentate temele :

- Rolul justiţiei în înfăptuirea adevărului şi dezvoltarea pe termen mediu şi lung a unei societăţi;

- Rolul şi importanţa justiţiei în statul de drept ( cu particularităţi raportat la societatea românească);

- Necesitatea cunoşaterii de către orice persoană a drepturilor, libertăţilor şi obligaţiilor în societate.

- Aspecte juridice privind justiţia- prezentare şi xplicaţii privind noţiunile de dreptate-justiţie-adevăr.

Discuţiile au fost urmate de vizitele elevilor la sediul instanţei, ocazie cu care s-au vizitat sălile de şedinţă, sectoarele instanţei , traseul şi locul de primire a persoanelor private de libertate.

În data de 14 noiembrie 2015, preşedintele instanţei Puşcaş Adina a participat la dezbaterea publică „ Serbările Normalităţii - celebrarea unei normalităţi care exclude şi condamnă violenţa domestică, traficul de persoane şi lipsa egalităţii de şanse”.

Dezbaterea a avut loc în mijlocul comunităţii locale- organizată de Episcopia Caransebeşului -participanţi fiind elevi, cadre didactice de la liceele caransebeşene – CD Loga şi Traian Doda.

Dezbaterile au avut ca scop conştientizarea principiului egalităţii de şanse, combaterea violenţei domestice, dezvoltarea unor măsuri de prevenire şi combatere a violenţei în familie.

CAPITOLUL VI – CONCLUZII

Pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii obiectivele avute în vedere pentru anul 2015 vor fi continuate şi în anul 2016:

-asigurarea transparenţei organizării şi funcţionării în limitele permise de legi şi regulamente:

- comunicarea pe plan orizontal şi vertical; cultură organizaţională la nivelul instanţei pentru eficacitatea, eficienţa informaţiei şi a comunicării pentru susţinerea managementului participativ în organizarea instanţei.

- continuarea funcţiilor de coordonare, antrenare pentru armonizarea ordinelor de serviciu cu acţiunile personalului auxiliar şi punerea în aplicare a acestora, având în vedere complexitatea şi diversitatea reacţiilor la schimbare.

- sprijinul justiţiabililor în demersul de lărgire a cunoştinţelor în domeniul judiciar; asigurarea accesului rapid şi eficient la informaţiile

53

şi legislaţia relevantă privind activitatea de judecată şi activitatea desfăşurată pe sectoarele de activitate din cadrul instanţei.

Dincolo de datele statistice care sunt relevante sub aspectul cantităţii, consider că aceste date statistice nu reflectă complexitatea şi dificultatea muncii depusă de fiecare magistrat în parte şi ţin să subliniez faptul că importantă este realitatea raportat la percepţia asupra justiţiei din prezent şi pentru reforma sistemului judiciar se impune restructurare instituţională, reformarea mentalităţilor şi eforturi financiare.

PREŞEDINTEPUŞCAŞ ADINA

54

Bilant 2015_Judecătoria Caransebeşportal.just.ro/208/Documents/Bilant 2015 Caransebes.doc · Web...

Documents

Transcript of Bilant 2015_Judecătoria Caransebeşportal.just.ro/208/Documents/Bilant 2015 Caransebes.doc · Web...