de pres/Revista presei/Revista... · Web viewCoca-Cola HBC România este membră a Grupului...

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI4-6 iulie 2015

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...............................................................................................................4

Diguri de apărare împotriva inundaţiilor, distruse de CNADNR la Târgu-Jiu. Zeci de case rămân în calea apelor...........................................................................................4Mai multe diguri de protecţie împotriva inundaţiilor vor fi distruse la Târgu-Jiu de firmele care construiesc centura ocolitoare a oraşului................................................5Prima dezbatere publică de la nivel național...............................................................5Teme similare...............................................................................................................6Potop în Bârlad. Case distruse, terenuri inundate şi oameni disperaţi........................6Inundații în Bârlad........................................................................................................7Inundații la Bârlad........................................................................................................7EXPLOZIV! | Comisia Europeana cere sancționarea Romaniei pentru microhidrocentrala firmei lui Ilie Sarbu, socrul premierului........................................7Copiii Deltei au sărbătorit Ziua Dunării........................................................................8Copiii Deltei au sărbătorit Ziua Dunării......................................................................10Copiii Deltei au sarbatorit Ziua Dunarii......................................................................12Lectia oferita de 350 de copii. In cateva ore au reusit sa stranga aproape o tona de gunoaie de pe malurile Deltei....................................................................................14Copiii Deltei au sarbatorit Ziua Dunarii......................................................................15Știri mai vechi.............................................................................................................16Gunoiul din Deltă, adunat de copii.............................................................................16Peste 300 de copii fac curat în Deltă, de Ziua Dunării................................................17

PRESA LOCALĂ...........................................................................................................18ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA........................................................18

Teme ABA...................................................................................................................18INUNDATII – Consilierii maramureseni se deplaseaza in localitatile calamitate pentru a stabili sprijinul financiar pe care il vor acorda acestor comunitati..........................18Teme similare.............................................................................................................19IMPRESIONANT - Podul peste râul Someş, la Ulmeni, va fi „o lucrare de artă”.........19Teme de mediu...........................................................................................................21

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

În acest an, silvicii maramureşeni vor să împădurească aproape 700 hectare. Vor fi plantaţi 1,6 milioane de puieţi...................................................................................21OTRĂVIREA ȘI DISTRUGEREA NATURII – Borşa s-a trezit peste noapte că are şi ea un Lac Albastru!..............................................................................................................22Primăria se spală pe mâini în criza gunoaielor: "CJ trebuia să construiască o rampă temporară de depozitare până în 15 iulie"................................................................23Boc aruncă gunoiul din Pata Rît pe umerii lui Seplecan.............................................24Boc si Vuscan isi BAT JOC de clujeni! Rampa temporara a Salprest, “gura de oxigen” in problema gunoaielor, e doar o fumigena a autoritatilor locale.............................26

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ................................................................28Teme similare.............................................................................................................28APM Hunedoara a anulat suspendarea activității pentru anumite investiții..............28Tabără de instrucţie la apă pe Râul Mureş.................................................................29Excursie la barajul de trei ori mai mare decât piramida lui Kheops...........................29În acest an se inaugurează o nouă hidrocentrală pe Strei..........................................32Concentraţii maxim admise de substanţe radioactive în apa potabilă, aprobate de Guvern. Măsuri pentru protecţia sănătăţii populaţiei................................................33Teme de mediu...........................................................................................................34Natura 2000 agită din nou spiritele............................................................................34Dr.Dorin Florea, primarul municipiului Tîrgu-Mureş: ”Ne vom apăra dreptul la dezvoltare, cu orice preţ”...........................................................................................37Praf în ochii ecologiştilor. Exportul de lemn, o vrăjeală ieftină..................................38După 25 de ani de “mimă”, acțiunile Poliției în combaterea tăierilor ilegale de pădure dau roade...................................................................................................................39

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET...................................................................40Teme similare.............................................................................................................40Îngrijorare! În Vrancea s-ar putea instala seceta pedologică.....................................40Bilanţul lunii iunie: Grindina a făcut prăpăd în Vrancea, au fost afectate 205 ha teren................................................................................................................................... 42

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

PRESA CENTRALĂ

Diguri de apărare împotriva inundaţiilor, distruse de CNADNR la Târgu-Jiu. Zeci de case rămân în calea apelorCentura ocolitoare a oraşului Târgu-Jiu pune în pericol sute de case din zonă. În urma lucrărilor vor fi distruse toate digurile care protejează periferia oraşului de inundaţii.Constructorul va pune doar saci de nisip în calea apelor, însă reprezentanţii de la Apele Române atrag atenţia că măsura este insuficientă dacă se vor revărsa apele, aşa cum s-a mai întâmplat. Deocamdată, cei de al Apele Române au decis ca lucrările să fie sistate, până când constructorul vine cu o soluţie pentru a preveni posibilele calamităţi. Constructorii au spart deja trei din cele şase diguri de apărare împotriva inundaţiilor de pe râurile Amaradia, Jiu şi Şuşiţa. Reprezentanţii Apele Române au sesizat constructorul că, în urma distrugerii digurilor, sunt multe localităţi expuse în faţa unor posibile inundaţii. Numai în ultimele zile, hidrologii au emis mai multe avertizări de inundaţii pe râurile din zonă, dar din fericire, viiturile nu au provocat încă daune.Muncitorii care lucrează pe şantier ştiu doar că lucrările au fost sistate până luni, când vor obţine alte avize de construcţie.Şi oamenii din zonă se tem că dacă va ploua mai mult, casele lor vor fi în pericol. Unii dintre localnici au făcut reclamaţii. Până la urmă, Serviciului de Gospodărire al Apelor Gorj le-a cerut constructorilor să oprească lucrarea până iau măsuri urgente care să prevină posibilitatea producerii unor calamităţi. Centura ocolitoare a municipiului Targu-Jiu va fi realizată pe o distantă de 15 kilometri şi va costa 35 de milioane de euro. Subprefectul Gorj, Sorin Gabriel Arjoca, a declarat, într-o intervenţie telefonică la Antena3, că Prefectura este la curent cu situaţia de la Târgu-Jiu, arătând că, în unele zone, s-au găsit modalităţi de intervenţie prin montarea de tuburi de scurgere. /Antena 3,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

http://www.antena3.ro/romania/diguri-de-aparare-impotriva-inundatiilor-distruse-de-cnadnr-la-targu-jiu-zeci-de-case-raman-in-299856.html

Mai multe diguri de protecţie împotriva inundaţiilor vor fi distruse la Târgu-Jiu de firmele care construiesc centura ocolitoare a oraşului /Preluare și pe Europa fm

Prima dezbatere publică de la nivel național Astăzi, 30 iunie, la sediul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, a avut loc prima dezbatere publică organizată la nivel național privind Planurile de Management al Riscului la Inundații. Discuțiile în cadrul dezbaterii publice au fost conduse de către Secretarul de Stat pentru Ape, Iulian Jugan. În cadrul acestei dezbateri publice, au fost supuse consultării publice obiectivele de management al riscului la inundații şi catalogul de măsuri potențiale de la nivel național. În această perioadă şi până în noiembrie 2015, se derulează procesul de consultare publică privind Planurile de Management al Riscului la inundații.În conformitate cu prevederile Directivei 2007/60/EC privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundații, România elaborează Planurile de Management al Riscului la Inundații. Până în luna decembrie 2015, vor fi finalizate şi vor fi disponibile publicului, pe site-urile MMAP (www.mmediu.ro), ANAR (www.rowater.ro), ABA (www.rowater.ro/aba) şi INHGA (www.inhga.ro). Primele trei capitole ale Planurilor de Management al Riscului la Inundații pentru toate cele 11 Administrații Bazinale de Apă au fost deja publicate pe siteurile instituțiilor publice.Anul viitor, in martie 2016, Planurile de Management al Riscului la Inundații vor fi raportate la Comisia Europeană.În cadrul acestei întâlniri, organizate sub patronajul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, au participat instituțiile publice centrale cu responsabilități în domeniul managementului riscului la inundații (Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătății şi Inspectoratul General pentru Situații de Urgență,),

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5



institute de cercetare şi reprezentanți ai mediului academic. Toate instituțiile responsabile în managementul riscului la inundații vor fi implicate activ în procesul de consultare publică şi vor fi încurajate în procesul de elaborare a Planurilor de Management al Riscului la Inundații.Pe baza catalogului de măsuri potențiale la nivel național, precum şi a rezultatelor care se vor centraliza pe toată durata procesului de consultare publică, vor fi propuse măsurile privind managementul riscului la inundații pentru perioada 2015-2021. Concluziile care au reieşit în urma dezbateri au fost legate de necesitatea elaborării unui set de măsuri generale la nivel național, precum şi a unor măsuri specifice la nivel bazinal. Procesul de consultare publică se desfăşoară în prezent şi la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă, precum şi a Comitetelor de Bazin. În perioada următoare, la nivel central, va fi organizată noi dezbateri publice privind Planurile de Management al Riscului la Inundații. http://www.mmediu.ro/articol/informare-de-presa-prima-dezbatere-publica-de-la-nivel-national-privind-planurile-de-management-al-riscului-la-inundatii/781

Teme similare

Potop în Bârlad. Case distruse, terenuri inundate şi oameni disperaţiZeci de case şi gospodării din Bârlad au fost inundate în urma unei ploi puternice. În unele locuinţe nivelul apei se apropia de un metru, iar oamenii au fost nevoiţi să arunce toată mobila din casă. Zeci de pompieri cu trei autospeciale şi patru motopompe au intervenit pentru evacuarea apei din gospodării. Oamenii spun însă că ajutorul a venit târziu.După ce vor finaliza evacuarea apei din gospodării, echipele de intervenţie vor face o evaluare a pagubelor produse de inundaţii./ Antena 3, http://www.antena3.ro/romania/potop-in-barlad-case-distruse-terenuri-inundate-si-oameni-disperati-300074.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

http://www.antena3.ro/romania/potop-in-barlad-case-distruse-terenuri-inundate-si-oameni-disperati-300074.html

http://www.antena3.ro/romania/potop-in-barlad-case-distruse-terenuri-inundate-si-oameni-disperati-300074.html

http://www.mmediu.ro/articol/informare-de-presa-prima-dezbatere-publica-de-la-nivel-national-privind-planurile-de-management-al-riscului-la-inundatii/781

http://www.mmediu.ro/articol/informare-de-presa-prima-dezbatere-publica-de-la-nivel-national-privind-planurile-de-management-al-riscului-la-inundatii/781

Inundații în BârladMilitarii Detaşamentului de Pompieri Bârlad şi membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență acționează pentru evacuarea apei din mai multe curți şi locuințe din municipiul Bârlad. Potrivit unui comunicat de presă remis de Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui, ca urmare a căderii unei cantități importante de precipitații într-un timp foarte scurt şi a configurării terenului, instalația de canalizare pentru ape pluviale nu a mai făcut față, scrie agerpres.ro. S-au creat astfel mai multe acumulări în municipiul Bârlad, pe străzile cpt. Grigore Ignat, strada Lunei, str. Grahilor, str. Traian şi str. Alexandru Sahia. 'Pentru îndepărtarea efectelor fenomenelor hidro-meteo periculoase, ISU Vaslui a intervenit cu 17 militari, 3 de autospeciale de intervenție şi 4 motopompe pentru evacuarea apei. Au fost afectate aproximativ 16 curți şi opt locuințe, apa ajungând prin unele locuri până la o înalțime de 30-40 cm', precizează sursa citată./Antena 3, http://www.antena3.ro/romania/inundatii-in-barlad-300062.html

Inundații la Bârlad O ploaie torențială a inundat, aseară, mai multe curți şi locuințe din oraşul vasluian Bârlad.Sistemul de canalizare nu a mai făcut față volumului de precipitații.Pagubele urmează a fi evaluate de autorități./Europa fm, http://www.europafm.ro/inundatii-la-barlad/

EXPLOZIV! | Comisia Europeana cere sancționarea Romaniei pentru microhidrocentrala firmei lui Ilie Sarbu, socrul premierului Comisia Europeană a început procedura de infringement împotriva României, după ce țara noastră a permis realizarea unor microhidrocentrale în Munții Făgăraş, pe pârâul Dejani şi râul Vistişoara, care au afectat mediul înconjurător, în special habitatul denumit “Natura 2000”. Una dintre firmele menționate în raport îl are ca acționar pe fopstul ministru al agriculturii, senatorul PSD Ilie Sârbu.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

http://www.europafm.ro/inundatii-la-barlad/

http://www.antena3.ro/romania/inundatii-in-barlad-300062.html

Organizația ecologistă „WWF-România a fost informată printr-o scrisoare oficială din partea Comisiei Europene, din data de 3 iunie, că instituția demarează procedura de infringement împotriva României din cauza proiectelor de microhidrocentrale de pe versantul nordic al Munților Făgăraş”, au transmis reprezentanții organizației.În vizor, firma unde-i acționar Ilie Sârbu./Ziua News, http://www.ziuanews.ro/revista-presei/exploziv-comisia-europeana-cere-sanc-ionarea-romaniei-pentru-microhidrocentrala-firmei-lui-ilie-sarbu-socrul-premierului-248754

Copiii Deltei au sărbătorit Ziua Dunării By Andra Calenic on 3 iulie 2015 Colțul Verde, CSR, Dobrogea Peste 300 de copii si profesorii lor din comunitățile din Delta Dunării, alături de reprezentanți ai Asociației Salvați Dunărea şi Delta, Coca-Cola Hellenic şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au sărbătorit Ziua Dunării şi anul acesta, prin participarea la cel mai mare eveniment de ecologizare, organizat vreodată în România pe malurile Dunării.Peste 300 de copii din 7 localități de pe malul Dunării au participat pe 29 iunie la cea mai mare acțiune de ecologizare de-a lungul fluviului, pentru cea de-a 11-a sărbătorire a Zilei Dunării. Aceştia au strâns deşeurile de pe malurile Dunării, ca prim semnal de alarmă şi atenționare la începutul sezonului turistic, pentru protejarea celui mai tânăr pământ al Europei.Ziua Dunarii 2Ziua Dunării 2015 a avut mesajul “Fiți activi pentru o Dunăre curată!” – pentru a responsabiliza locuitorii şi turiştii din Deltă asupra importanței curățeniei Dunării şi a colectării selective a deşeurilor.Acțiunile de ecologizare organizate cu ocazia Zilei Dunării au început la ora 8:30. Simultan, aproape 400 de copii din Sulina, Maliuc, Mahmudia, Partizani, Murighiol, Crişan şi Sfântu Gheorghe au început ecologizarea, colectând separat deşeurile de pe malul Dunării, fie aduse de Dunăre sau abandonate de turişti. Copiii au purtat un echipament adecvat pus la dispoziție de inițiatorii acțiunii: tricouri, şepci, mănuşi de protecție, saci de colectare selectivă şi cleşti speciali pentru gunoi.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

http://www.ziuanews.ro/revista-presei/exploziv-comisia-europeana-cere-sanc-ionarea-romaniei-pentru-microhidrocentrala-firmei-lui-ilie-sarbu-socrul-premierului-248754



Pentru Ziua Dunării 2015, 486 de participanți din arealul Deltei Dunării au strâns peste 2.500 de saci de deşeuri, cu o proporție de peste 90% PET-uri şi deşeuri din plastic. Un rol esențial l-au avut si cadrele didactice care au participat activ la acțiune, au dat dovadă de devotament şi au însoțit copiii, fiind un model pentru viitorul ecologic al Deltei, pe care toți ni-l dorim.Acest eveniment a fost organizat de Asociația Salvați Dunărea şi Delta, cu sprijinul Coca-Cola HBC România, sub patronajul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.Ziua Dunarii 1Ziua Dunării este sărbătorită anual, pe 29 iunie – dată ce marchează semnarea Convenției privind cooperarea pentru protecția şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, la Sofia, în anul 1994, la propunerea țărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR). Aproape 81 de milioane de persoane din țările danubiene sărbătoresc Ziua Dunării. Obiectivul principal al zilei este de a implica oamenii şi de a accentua legăturile dintre state, precum şi interesele locuitorilor pentru ocrotirea apei. (www.danubeday.org).Coca-Cola HBC Romania îşi desfăşoară activitatea într-un mod responsabil pentru a proteja mediul înconjurător si pentru a contribui la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale. Inițiativele de dezvoltare durabilă ale companiei se concentrează pe trei arii cheie: promovarea unui stil de viață echilibrat, minimizarea impactului asupra mediului şi implicarea în comunitățile locale.Alături de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi de Asociația Salvați Dunărea şi Delta, sustine activitățile de conservare a Dunării, precum şi pe cele de sensibilizare a publicului, cu privire la importanța colectării selective a deşeurilor.Coca-Cola HBC Romania este membră a Grupului Coca-Cola HBC AG, al doilea cel mai mare îmbuteliator din lume al produselor Coca-Cola, desemnat lider european si mondial al industriei de băuturi răcoritoare în Indexul de Sustenabilitate Dow Jones (DJSI) pentru anul 2014.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

Asociația Salvați Dunărea şi Delta este o organizație neguvernamentală de protecție a mediului, care s-a impus în cei peste zece ani de activitate prin acțiuni susținute de advocacy pe probleme ecologice şi a demonstrat prin rezultate concrete că poate oferi soluții pentru marile provocări cu care se confruntă Delta Dunării. De asemenea, asociația are o activitate susținută şi în domenii conexe protecției mediului, având în portofoliu proiecte care vizează dezvoltarea durabilă, dezvoltarea comunitară locală, managementul deşeurilor, economia socială şi dezvoltarea resurselor umane, managementul apelor, campanii de informare şi conştientizare cu privire la protejarea mediului, antreprenoriat social etc. (www.salvatidelta.ro)./ România pozitivă, http://www.romaniapozitiva.ro/csr/copiii-deltei-au-sarbatorit-ziua-dunarii/

Copiii Deltei au sărbătorit Ziua Dunării Copiii Deltei au sărbătorit Ziua Dunării Peste 300 de copii şi profesorii lor din comunitățile din Delta Dunării, alături de reprezentanți ai Asociației Salvați Dunărea şi Delta, Coca-Cola Hellenic şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au sărbătorit Ziua Dunării şi anul acesta, prin participarea la cel mai mare eveniment de ecologizare, organizat vreodată în România pe malurile Dunării. Peste 300 de copii din 7 localități de pe malul Dunării au participat pe 29 iunie la cea mai mare acțiune de ecologizare de-a lungul fluviului, pentru cea de-a 11-a sărbătorire a Zilei Dunării. Aceştia au strâns deşeurile de pe malurile Dunării, ca prim semnal de alarmă şi atenționare la începutul sezonului turistic, pentru protejarea celui mai tânăr pământ al Europei.Ziua Dunării 2015 a avut mesajul 'Fiți activi pentru o Dunăre curată !' — pentru a responsabiliza locuitorii şi turiştii din Deltă asupra importanței curățeniei Dunării şi a colectării selective a deşeurilor.Acțiunile de ecologizare organizate cu ocazia Zilei Dunării au început la ora 8:30. Simultan, aproape 400 de copii din Sulina, Maliuc, Mahmudia, Partizani, Murighiol, Crişan şi Sfântu Gheorghe au început ecologizarea, colectând separat deşeurile de pe malul Dunării, fie aduse de Dunăre sau abandonate de turişti. Copiii au purtat un

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

http://www.romaniapozitiva.ro/csr/copiii-deltei-au-sarbatorit-ziua-dunarii/

http://www.salvatidelta.ro/

echipament adecvat pus la dispoziție de inițiatorii acțiunii: tricouri, şepci, mănuşi de protecție, saci de colectare selectivă şi cleşti speciali pentru gunoi.Pentru Ziua Dunării 2015, 486 de participanți din arealul Deltei Dunării au strâns peste 2.500 de saci de deşeuri, cu o proporție de peste 90% PET-uri şi deşeuri din plastic. Un rol esențial l-au avut şi cadrele didactice care au participat activ la acțiune, au dat dovadă de devotament şi au însoțit copiii, fiind un model pentru viitorul ecologic al Deltei, pe care toți ni-l dorim.Acest eveniment a fost organizat de Asociația Salvați Dunărea şi Delta, cu sprijinul Coca-Cola HBC România, sub patronajul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.Ziua Dunării este sărbătorită anual, pe 29 iunie — dată ce marchează semnarea Convenției privind cooperarea pentru protecția şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, la Sofia, în anul 1994, la propunerea țărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR). Aproape 81 de milioane de persoane din țările danubiene sărbătoresc Ziua Dunării. Obiectivul principal al zilei este de a implica oamenii şi de a accentua legăturile dintre state, precum şi interesele locuitorilor pentru ocrotirea apei. (www.danubeday.org).Coca-Cola HBC România îşi desfăşoară activitatea într-un mod responsabil pentru a proteja mediul înconjurător şi pentru a contribui la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale. Inițiativele de dezvoltare durabilă ale companiei se concentrează pe trei arii cheie: promovarea unui stil de viață echilibrat, minimizarea impactului asupra mediului şi implicarea în comunitățile locale.Alături de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi de Asociația Salvați Dunărea şi Delta, susține activitățile de conservare a Dunării, precum şi pe cele de sensibilizare a publicului, cu privire la importanța colectării selective a deşeurilorCoca-Cola HBC România este membră a Grupului Coca-Cola HBC AG, al doilea cel mai mare îmbuteliator din lume al produselor Coca-Cola, desemnat lider european şi mondial al industriei de băuturi răcoritoare în Indexul de Sustenabilitate Dow Jones (DJSI) pentru anul 2014.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

Asociația Salvați Dunărea şi Delta este o organizație neguvernamentală de protecție a mediului, care s-a impus în cei peste zece ani de activitate prin acțiuni susținute de advocacy pe probleme ecologice şi a demonstrat prin rezultate concrete că poate oferi soluții pentru marile provocări cu care se confruntă Delta Dunării.De asemenea, asociația are o activitate susținută şi în domenii conexe protecției mediului, având în portofoliu proiecte care vizează dezvoltarea durabilă, dezvoltarea comunitară locală, managementul deşeurilor, economia socială şi dezvoltarea resurselor umane, managementul apelor, campanii de informare şi conştientizare cu privire la protejarea mediului, antreprenoriat social etc. (www.salvatidelta.ro)./Agerpres, http://www.agerpres.ro/comunicate/2015/07/03/comunicat-de-presa-copiii-deltei-au-sarbatorit-ziua-dunarii-11-00-45

Copiii Deltei au sarbatorit Ziua Dunarii 03 iulie 2015 – Peste 300 de copii si profesorii lor din comunitățile din Delta Dunării, alături de reprezentanți ai Asociației Salvați Dunărea şi Delta, Coca-Cola Hellenic şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au sărbătorit Ziua Dunării şi anul acesta, prin participarea la cel mai mare eveniment de ecologizare, organizat vreodată în România pe malurile Dunării.Peste 300 de copii din 7 localități de pe malul Dunării au participat pe 29 iunie la cea mai mare acțiune de ecologizare de-a lungul fluviului, pentru cea de-a 11-a sărbătorire a Zilei Dunării. Aceştia au strâns deşeurile de pe malurile Dunării, ca prim semnal de alarmă şi atenționare la începutul sezonului turistic, pentru protejarea celui mai tânăr pământ al Europei.Ziua Dunării 2015 a avut mesajul “Fiți activi pentru o Dunăre curată!” - pentru a responsabiliza locuitorii şi turiştii din Deltă asupra importanței curățeniei Dunării şi a colectării selective a deşeurilor.Acțiunile de ecologizare organizate cu ocazia Zilei Dunării au început la ora 8:30. Simultan, aproape 400 de copii din Sulina, Maliuc, Mahmudia, Partizani, Murighiol, Crişan şi Sfântu Gheorghe au început ecologizarea, colectând separat deşeurile de pe malul Dunării, fie aduse de Dunăre sau abandonate de turişti. Copiii au purtat un

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://www.agerpres.ro/comunicate/2015/07/03/comunicat-de-presa-copiii-deltei-au-sarbatorit-ziua-dunarii-11-00-45

http://www.agerpres.ro/comunicate/2015/07/03/comunicat-de-presa-copiii-deltei-au-sarbatorit-ziua-dunarii-11-00-45

echipament adecvat pus la dispoziție de inițiatorii acțiunii: tricouri, şepci, mănuşi de protecție, saci de colectare selectivă şi cleşti speciali pentru gunoi.Pentru Ziua Dunării 2015, 486 de participanți din arealul Deltei Dunării au strâns peste 2.500 de saci de deşeuri, cu o proporție de peste 90% PET-uri şi deşeuri din plastic. Un rol esențial l-au avut si cadrele didactice care au participat activ la acțiune, au dat dovadă de devotament şi au însoțit copiii, fiind un model pentru viitorul ecologic al Deltei, pe care toți ni-l dorim.Acest eveniment a fost organizat de Asociația Salvați Dunărea şi Delta, cu sprijinul Coca-Cola HBC România, sub patronajul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. Ziua Dunării este sărbătorită anual, pe 29 iunie – dată ce marchează semnarea Convenției privind cooperarea pentru protecția şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, la Sofia, în anul 1994, la propunerea țărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR). Aproape 81 de milioane de persoane din țările danubiene sărbătoresc Ziua Dunării. Obiectivul principal al zilei este de a implica oamenii şi de a accentua legăturile dintre state, precum şi interesele locuitorilor pentru ocrotirea apei. (www.danubeday.org).Coca-Cola HBC Romania îşi desfăşoară activitatea într-un mod responsabil pentru a proteja mediul înconjurător si pentru a contribui la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale. Inițiativele de dezvoltare durabilă ale companiei se concentrează pe trei arii cheie: promovarea unui stil de viață echilibrat, minimizarea impactului asupra mediului şi implicarea în comunitățile locale. Alături de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi de Asociația Salvați Dunărea şi Delta, sustine activitățile de conservare a Dunării, precum şi pe cele de sensibilizare a publicului, cu privire la importanța colectării selective a deşeurilorCoca-Cola HBC Romania este membră a Grupului Coca-Cola HBC AG, al doilea cel mai mare îmbuteliator din lume al produselor Coca-Cola, desemnat lider european si mondial al industriei de băuturi răcoritoare în Indexul de Sustenabilitate Dow Jones (DJSI) pentru anul 2014. Asociația Salvați Dunărea şi Delta este o organizație neguvernamentală de protecție a mediului, care s-a impus în cei peste zece ani de activitate prin acțiuni susținute de advocacy pe probleme ecologice şi a demonstrat prin

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

http://www.danubeday.org/

rezultate concrete că poate oferi soluții pentru marile provocări cu care se confruntă Delta Dunării. De asemenea, asociația are o activitate susținută şi în domenii conexe protecției mediului, având în portofoliu proiecte care vizează dezvoltarea durabilă, dezvoltarea comunitară locală, managementul deşeurilor, economia socială şi dezvoltarea resurselor umane, managementul apelor, campanii de informare şi conştientizare cu privire la protejarea mediului, antreprenoriat social etc. (www.salvatidelta.ro)./ZiuaNews.ro, http://www.ziuanews.ro/revista-presei/copiii-deltei-au-sarbatorit-ziua-dunarii-249813

Lectia oferita de 350 de copii. In cateva ore au reusit sa stranga aproape o tona de gunoaie de pe malurile DelteiSub sloganul "Fii activ pentru o Dunare curata si vie" peste 350 de copii s-au mobilizat sa stranga gunoaiele si peturile de pe malurile Deltei. Totodata au sarbatorit si Ziua Dunarii. Actiunea s-a desfasurat in 7 localitatii din Delta si in cateva ore micutii au reusit sa stranga aproape o tona de gunoaie.Actiunea de ecologizare, care s-a desfasurat in Delta Dunarii, i-a avut in centrul atentiei pe copii. Acestia au tras si un semnal de alarma turistilor dar si localnicilor. Spun ca au nevoie de un mediu curat unde sa poate creste si invata.La actiune au participat mai bine de 350 de copii, din 7 localitati din Delta Dunarii, alaturi de parinti si profesori. Echipati cu ustensile potrivite si manusi au strans peturile si gunoaiele de pe malurile dunarii din Murighiol, Maliuc si Pardina.Alina Mititelu - voluntar: "Sunt foarte multe! Nici nu ma asteptam sa fie atat de multe. Sunt foarte greu de luat. Le aduce apa. Creste, inunda, ia gunoaie, Mai arunca si omu din barca asa, dar, ce sa facem?!"Aceasta tanara domnisoara, impreuna cu echipa ei, au fost unii dintre cei mai harnici voluntari.Reporter: De ce crezi ca e asa murdara Delta? Voluntar: Pentru ca oamenii nu sunt responsabili...

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://www.ziuanews.ro/revista-presei/copiii-deltei-au-sarbatorit-ziua-dunarii-249813

http://www.ziuanews.ro/revista-presei/copiii-deltei-au-sarbatorit-ziua-dunarii-249813

La actiune au participat si reprezentati ai ministerului mediului, asociatia Salvati Dunarea dar si Guvernatorul Deltei. In cateva ore micutii voluntari au reusit sa stranga aproape o tona de peturi si gunoaie din fiecare localitate./ProTV, http://stirileprotv.ro/stiri/social/lectia-oferita-de-350-de-copii-in-cateva-ore-au-reusit-sa-stranga-aproape-o-tona-de-gunoaie-de-pe-malurile-deltei.html

Copiii Deltei au sarbatorit Ziua Dunarii03 iulie 2015 – Peste 300 de copii si profesorii lor din comunitățile din Delta Dunării, alături de reprezentanți ai Asociației Salvați Dunărea şi Delta, Coca-Cola Hellenic şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au sărbătorit Ziua Dunării şi anul acesta, prin participarea la cel mai mare eveniment de ecologizare, organizat vreodată în România pe malurile Dunării. Peste 300 de copii din 7 localități de pe malul Dunării au participat pe 29 iunie la cea mai mare acțiune de ecologizare de-a lungul fluviului, pentru cea de-a 11-a sărbătorire a Zilei Dunării. Aceştia au strâns deşeurile de pe malurile Dunării, ca prim semnal de alarmă şi atenționare la începutul sezonului turistic, pentru protejarea celui mai tânăr pământ al Europei.Ziua Dunării 2015 a avut mesajul “Fiți activi pentru o Dunăre curată!” - pentru a responsabiliza locuitorii şi turiştii din Deltă asupra importanței curățeniei Dunării şi a colectării selective a deşeurilor.Acțiunile de ecologizare organizate cu ocazia Zilei Dunării au început la ora 8:30. Simultan, aproape 400 de copii din Sulina, Maliuc, Mahmudia, Partizani, Murighiol, Crişan şi Sfântu Gheorghe au început ecologizarea, colectând separat deşeurile de pe malul Dunării, fie aduse de Dunăre sau abandonate de turişti. Copiii au purtat un echipament adecvat pus la dispoziție de inițiatorii acțiunii: tricouri, şepci, mănuşi de protecție, saci de colectare selectivă şi cleşti speciali pentru gunoi. Pentru Ziua Dunării 2015, 486 de participanți din arealul Deltei Dunării au strâns peste 2.500 de saci de deşeuri, cu o proporție de peste 90% PET-uri şi deşeuri din plastic. Un rol esențial l-au avut si cadrele didactice care au participat activ la acțiune, au dat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

http://stirileprotv.ro/stiri/social/lectia-oferita-de-350-de-copii-in-cateva-ore-au-reusit-sa-stranga-aproape-o-tona-de-gunoaie-de-pe-malurile-deltei.html

http://stirileprotv.ro/stiri/social/lectia-oferita-de-350-de-copii-in-cateva-ore-au-reusit-sa-stranga-aproape-o-tona-de-gunoaie-de-pe-malurile-deltei.html

dovadă de devotament şi au însoțit copiii, fiind un model pentru viitorul ecologic al Deltei, pe care toți ni-l dorim. Acest eveniment a fost organizat de Asociația Salvați Dunărea şi Delta, cu sprijinul Coca-Cola HBC România, sub patronajul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.Ziua Dunării este sărbătorită anual, pe 29 iunie – dată ce marchează semnarea Convenției privind cooperarea pentru protecția şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, la Sofia, în anul 1994, la propunerea țărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR). Aproape 81 de milioane de persoane din țările danubiene sărbătoresc Ziua Dunării. Obiectivul principal al zilei este de a implica oamenii şi de a accentua legăturile dintre state, precum şi interesele locuitorilor pentru ocrotirea apei. (www.danubeday.org). Coca-Cola HBC Romania îşi desfăşoară activitatea într-un mod responsabil pentru a proteja mediul înconjurător si pentru a contribui la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale. Inițiativele de dezvoltare durabilă ale companiei se concentrează pe trei arii cheie: promovarea unui stil de viață echilibrat, minimizarea impactului asupra mediului şi implicarea în comunitățile locale. Alături de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi de Asociația Salvați Dunărea şi Delta, sustine activitățile de conservare a Dunării, precum şi pe cele de sensibilizare a publicului, cu privire la importanța colectării selective a deşeurilorCoca-Cola HBC Romania este membră a Grupului Coca-Cola HBC AG, al doilea cel mai mare îmbuteliator din lume al produselor Coca-Cola, desemnat lider european si mondial al industriei de băuturi răcoritoare în Indexul de Sustenabilitate Dow Jones (DJSI) pentru anul 2014/Realitatea TV, http://www.realitatea.net/copiii-deltei-au-sarbatorit-ziua-dunarii_1736751.html

Știri mai vechi

Gunoiul din Deltă, adunat de copii Acțiune de amploare a copiilor în Delta Dunării. Alături de profesori şi părinți, cei mici au pornit, într-un grup de 350 de voluntari, să curețe malurile fluviului de gunoaie. De la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

http://www.realitatea.net/copiii-deltei-au-sarbatorit-ziua-dunarii_1736751.html

papuci, farfurii şi peturi, la resturi de mâncare şi ambalaje, toate au făcut neîncăpători mii de saci de gunoi. Acțiunea de strângere a gunoaielor de pe malurile fluviului a strâns peste 350 de voluntari din şapte localități, situate în diferite zone ale Deltei Dunării, potrivit România TV. Localnicii spun că turiştii lasă tone de gunoaie în urmă, ca apoi să dea vina tot pe ei pentru mizerie. Voluntarii au adunat mii de saci plini cu gunoaie. Acțiunea de ecologizare în Deltă a avut loc cu prilejul Zilei Internaționale a Dunării./Romania Tv, http://www.romaniatv.net/gunoiul-din-delta-adunat-de-copii-video_229739.html

Peste 300 de copii fac curat în Deltă, de Ziua DunăriiPeste 300 de copii din şapte localități din Delta Dunării vor participa la cea mai mare acțiune de ecologizare de-a lungul fluviului, pentru a sărbători a unsprezecea ediție a Zilei Dunării, la care sunt chemați toți locuitorii şi iubitorii Deltei."Fiți activi pentru o Dunăre curată!" este mesajul ales pentru Ziua Dunării 2015, iar evenimentele organizate urmăresc responsabilizarea locuitorilor şi turiştilor din Deltă asupra importanței curățeniei Dunării şi a colectării selective a deşeurilor.Acțiunea de ecologizare este organizată de Asociația Salvați Dunărea şi Delta, sub patronajul Ministerului Mediului, luni, de la ora 08.30, concomitent în fiecare din localitățile Sulina, Maliuc, Mahmudia, Partizani, Murighiol, Crişan şi Sfântu Gheorghe.Pe lângă cei 300 de copii care vor participa la cea mai mare încercare de salubrizare a malurilor Dunării făcută vreodată în România, sunt chemați toți locuitorii şi iubitorii Deltei.Ziua Dunării este sărbătorită anual pe 29 iunie, dată ce marchează semnarea Convenției privind cooperarea pentru protecția şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, la Sofia, în anul 1994, la propunerea țărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR). Aproape 81 de milioane de persoane din țările danubiene sărbătoresc Ziua Dunării. Obiectivul principal al zilei este de a implica oamenii şi de a accentua legăturile dintre state, precum şi interesele locuitorilor pentru ocrotirea apei./Mediafax,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://www.romaniatv.net/gunoiul-din-delta-adunat-de-copii-video_229739.html

http://www.mediafax.ro/social/peste-300-de-copii-fac-curat-in-delta-de-ziua-dunarii-14512601

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Teme ABA

INUNDATII – Consilierii maramureseni se deplaseaza in localitatile calamitate pentru a stabili sprijinul financiar pe care il vor acorda acestor comunitatiLocalitatile care au avut de suferit de pe urma calamitatilor din luna mai vor trece printr-o analiza a consilierilor judeteni. Abia dupa aceea se vor aloca fondurile necesare anumitor lucrari. Consilierii maramureseni au decis sa se deplaseze la fata locului pentru a vedea daca raportarile comisiilor locale pentru situatii de urgenta coincid cu realitatea din teren. In plus, alesii judeteni vor sa evite suprapunerea de alocari de bani pentru acelasi tip de investitii.La finele lunii mai, puhoaie de apa faceau ravagii in mai multe localitati din judetul Maramures. Dupa contabilizarea pagubelor, autoritatile locale au trimis adrese la nivel central si judetean pentru a primi bani in vederea realizarii lucrarilor de reabilitare a infrastructurii. In ultima sedinta de Consiliu Judetean, alesii maramureseni au anuntat ca se vor deplasa in teren pentru a face o analiza a situatiei la fata locului. „Un mesaj public pentru administratiile publice locale din Coroieni, Arinis, Rozavlea, Ulmeni, Sarasau care ne-au transmis cereri de ajutor in urma calamitatilor aparute in primele saptamani in judetul Maramures.Inca o data comisia de consilieri judeteni se va deplasa, cel tarziu luni, in toate aceste cinci localitati si de asemenea si in Baia Mare pentru a discuta cu administratiile publice locale nevoia financiara pe care o au. Cele mai multe cereri vizeaza interventii in scoli si gradinite”, a explicat vicepresedintele Consiliului Judetean Maramures (CJ), Gabriel Zetea.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18



Alesii judeteni au cerut vigilenta in alocarea de fonduri pentru a se evita repartizarea unor sume in cazul unor lucrari pentru care se primesc bani si de la nivel central. „Sa nu mai intelegeti gresit. Nu sunt impotriva sa ajutam aceste comunitati, dar sa nu uitam ca trebuie sa existe raportul comisiei pentru situatii de urgenta si trebuie vazut daca intr-adevar acolo au fost prinsi. De exemplu, pentru scoli sau gradinite nu cred ca nu primesc din fondurile Ministerului de Interne bani de refacere. Sa nu se suprapuna ajutorul. Trebuie sa fim atenti”, a punctat consilierul judetean Gyongyike Bondi. Oficialii CJ Maramures au mai aratat ca pentru fiecare dintre solicitarile de fonduri transmise catre administratia maramureseana de primariile afectate de inundatii exista si rapoarte ale comitetelor locale pentru situatii de urgenta.„Am sa va dau un singur exemplu, al comunei Coroieni, unde exista un proiect cu fonduri europene. Acolo s-a produs o alunecare de teren, proiectul trebuie finalizat pana la finele acestei luni. Nu le ajunge ce o sa le dam noi, sau daca le dam noi. Acesta a fost si scopul pentru care colegii nostri impreuna cu noi cei din execitiv vom merge acolo. La fiecare din aceste solicitari exista rapoarte ale comitetelor locale pentru situatii de urgenta”, a adaugat presedintele CJ Maramures, Zamfir Ciceu. Un proiect de hotarare in vederea aprobarii unui sprijin financiar destinat localitatilor afectate de calamitati ar putea fi adoptat saptamana viitoare in cadrul sedintei extraordinare a alesilor judeteni. /EMaramures,http://www.emaramures.ro/stiri/115793/INUNDATII-Consilierii-maramureseni-se-deplaseaza-in-localitatile-calamitate-pentru-a-stabili-sprijinul-financiar-pe-care-il-vor-acorda-acestor-comunitati-VIDEO-

Teme similare

IMPRESIONANT - Podul peste râul Someş, la Ulmeni, va fi „o lucrare de artă” Se lucrează în continuare la cel mai important obiectiv de investiții realizat în Ţara Codrului, podul peste râul Someş, la Ulmeni. Conform spuselor primarului oraşului, Lucian Morar, stadiul de realizare al lucrărilor este de 25%, fiind construit podul până la nivelul zero. Cu alte cuvinte, structura de rezistență care trebuia construită în pământ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://www.emaramures.ro/stiri/115793/INUNDATII-Consilierii-maramureseni-se-deplaseaza-in-localitatile-calamitate-pentru-a-stabili-sprijinul-financiar-pe-care-il-vor-acorda-acestor-comunitati-VIDEO-



este aproape finalizată, urmând ca până la finele lunii în curs să fie turnați şi pilonii de susținere deasupra solului, pe ambele maluri.Anul viitor, în luna septembrie podul ar urma să fie gata, dacă toate lucrările decurg conform planului autorităților locale. Primarul Lucian Morar se mândreşte cu această investiție şi mărturiseşte că podul peste râul Someş va fi o lucrare deosebită, având o arhitectură unică în zonă şi o deschidere de 100 metri între culei. Constructorul podului, Ioan Băbuț, a precizat că, în prezent, pe malul drept au fost finalizate lucrările de turnare a armăturilor din beton în pământ şi se lucrează pe malul stâng la partea de armătură. Până la finele lunii în curs se estimează că se va termina turnarea betoanelor pe ambele maluri, inclusiv elevațiile de la pile şi de la culei. În paralel se lucrează la partea de structură metalică, fiind debitate în atelier bucățile din fier necesare realizării podului. În funcție de finanțarea primită, se va continua cu partea de confecții metalice.„Podul va avea o deschidere de 100 metri de la punctele de sprijin, fiind unic în zonă ca aspect şi concepere. Va fi o lucrare de artă deosebită şi sperăm ca anul viitor, în vară, să-l putem monta, astfel încât să poată fi dat în funcțiune. În prezent, lucrăm cu nouă oameni la partea de legat armături în teren şi cu alte două echipe a cincisprezece oameni în atelier, la confecțiile metalice. Este o muncă asiduă şi sperăm să se primească fondurile necesare, astfel încât să putem da în bună funcțiune acest obiectiv de investiții în cel mai scurt timp cu putință”, a precizat constructorul Ioab Băbuț.Primarul Lucian Morar ne-a pus la dispoziție imagini cu podul în varianta finală (foto), construcția fiind una impresionantă din toate punctele de vedere. Toată lumea este nerăbdătoare ca podul peste râul Someş să devină o realitate la Ulmeni./InfoMM,http://www.infomm.ro/ro/detalii/impresionant-podul-peste-raul-somes-la-ulmeni-va-fi-%E2%80%9Eo-lucrare-de-arta%E2%80%9D-foto

Teme de mediu

În acest an, silvicii maramureşeni vor să împădurească aproape 700 hectare. Vor fi plantaţi 1,6 milioane de puieţi Împăduririle urmează cursul tăierilor de arbori. Lucrările de regenerare a pădurilor trebuie executate conform Codului Silvic în cel mult doi ani de zile de la ultima tăiere.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://www.infomm.ro/ro/detalii/impresionant-podul-peste-raul-somes-la-ulmeni-va-fi-%E2%80%9Eo-lucrare-de-arta%E2%80%9D-foto

http://www.infomm.ro/ro/detalii/impresionant-podul-peste-raul-somes-la-ulmeni-va-fi-%E2%80%9Eo-lucrare-de-arta%E2%80%9D-foto

Noul Cod Silvic nu aduce schimbări în ceea ce priveşte partea de regenerare a pădurilor. Direcția Silvică Maramureş a făcut cunoscut faptul că programul de regenerare a pădurilor pentru anul în curs este de 672 ha din care 390 ha regenerări naturale şi 282 de împăduriri integrale.Pe ocoale silvice, potrivit informațiilor furnizate de către Mihai Leşan, purtător de cuvânt al Direcției Silvice Maramureş, programul de împăduriri în 2015 variază între două hectare la Sighet şi 81 hectare la Vişeu sau 63 hectare la Dragomireşti.„Împăduririle urmează tăierile de arbori sau acele tăieri obligatoriu de făcut conform amenajamentelor silvice. Anul acesta, Regia Națională a Pădurilor împlineşte 25 de ani de existență. Ca o cifră la cei 25 de ani de existență, Direcția Silvică Maramureş a regenerat în total 25.000 hectare de pădure. S-au făcut pe 47 hectare completări ale plantațiilor de anul trecut şi vom vedea de acum înainte ce împăduriri se vor face”, a explicat Mihai Leşan.„Pentru campania din acest an s-au folosit 1.623.000 de puieți, dintre care 242 mii au fost puieți de brad, 925 mii de molid, 40 mii de larice, 170 mii puieți de stejar (diferite specii) sau 246 mii de puieți de paltin de câmp şi munte”, a mai adăugat Leşan.Incendiul de la Borşa şi împăduririleÎn anul 2013, în Borşa izbucnea un puternic incendiu de pădure. Din suprafața totală de 213 hectare distruse de foc, până în acest moment a fost împădurită o suprafață de 43 hectare, cei de la Direcția Silvică sperând ca până în 2017 să poată fi împădurită întreaga suprafață distrusă de foc./InfoMM,http://www.infomm.ro/ro/detalii/in-acest-an-silvicii-maramureseni-vor-sa-impadureasca-aproape-700-hectare-vor-fi-plantati-1-6-milioane-de

OTRĂVIREA ȘI DISTRUGEREA NATURII – Borșa s-a trezit peste noapte că are și ea un Lac Albastru!O minune (din păcate nu a naturii), a apărut peste noapte în Baia Borşa, în apropierea fostei mine Dealul Corbu. Oamenii care au trecut prin perimetrul lăsat de izbelişte al minei, au observat că mai jos cu câțiva zeci de metri s-a format un lac în care apa are culoarea albastră, cu nuanțe verzi. Poate că s-au bucurat gândindu-se că Dumnezeu s-a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

http://www.infomm.ro/ro/detalii/in-acest-an-silvicii-maramureseni-vor-sa-impadureasca-aproape-700-hectare-vor-fi-plantati-1-6-milioane-de

http://www.infomm.ro/ro/detalii/in-acest-an-silvicii-maramureseni-vor-sa-impadureasca-aproape-700-hectare-vor-fi-plantati-1-6-milioane-de

îndurat de ei şi le-a dăruit o minunăție pe care ar putea-o folosi pentru atragerea turiştilor, din ce în ce mai puțini pe acele meleaguri cândva de vis.Apoi au urcat pe firul apei pentru a vedea de unde izvorăşte pârul care alimentează minunăția situată în aval. Au rămas fără grai când au văzut că izvorul căutat este de fapt o galerie de coastă ce aparține de Mina Colbu. Printre tot felul de materiale rămase ca după explozia unor proiectile de tun, apa colorată îşi face loc şi o ia apoi la vale pe un făgaş săpat în stâncă, de unde se varsă în acumularea artificială devenită lac în toată regula.Nu ştiu dacă acest perimetru minier a fost închis şi ecologizat conform programului național prin care s-au alocat miliarde de lei ca să se facă lucrări de mântuială. După cum arată locul respectiv în fotografii, nu s-ar putea spune că pe acolo au trecut firmele de apartament care au câştigat licitațiile de efectuare a lucrărilor de închidere, conservare şi ecologizare a minelor. Asta nu înseamnă că Mina Colbu n-a făcut parte din program. Mă gândesc bunăoară că şi la Mina Băița din Tăuții Măgherăuş s-au făcut lucrări de închidere, ba s-a construit şi o stație de epurare şi neutralizare a apelor de mină, inaugurată cu mare fast de către autorități şi constructor. Mergeți să vedeți cum arată apa din Valea Băița şi veți avea o imagine a jafului făcut cu bani europeni şi de la bugetul de stat.Sorin Timiş, primarul oraşului Borşa ne-a spus, cu vădită ironie amară, că are şi el un Lac Albastru, de talia celui de pe Dealul Minei din Baia Sprie. Sigur e că nici aici nu va fi vreodată urmă de viață, fauna şi flora neputându-se dezvolta într-un lac plin cu otrăvuri. O asemenea anomalie nu atrage, ci îndepărtează iubitorii de natură.Nu ştim dacă domnii de la Agenția pentru Protecția Mediului Maramureş ştiu de existența acestei acumulări toxice formată din apele de mină netratate care ies nestingherite din galeria respectivă. Aşteptăm cu deosebit interes un punct de vedere exprimat de conducerea APM şi, mai ales, măsurile pe care le va lua pentru oprirea poluării apelor din zonă./ActualMM,http://www.actualmm.ro/otravirea-si-distrugerea-naturii-%E2%80%93-borsa-s-a-trezit-peste-noapte-ca-are-si-ea-un-lac-albastru-foto/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

http://www.actualmm.ro/otravirea-si-distrugerea-naturii-%E2%80%93-borsa-s-a-trezit-peste-noapte-ca-are-si-ea-un-lac-albastru-foto/

http://www.actualmm.ro/otravirea-si-distrugerea-naturii-%E2%80%93-borsa-s-a-trezit-peste-noapte-ca-are-si-ea-un-lac-albastru-foto/

Primăria se spală pe mâini în criza gunoaielor: "CJ trebuia să construiască o rampă temporară de depozitare până în 15 iulie" Autoritățile locale şi județene îşi pasează între ele responsabilitatea în criza gunoaielor. Consiliul Județean susține că găsirea unei soluții cade în sarcina primăriei, reprezentanții municipalității afirmă contrariul.La sfârşitul săptămânii trecute reprezentanții forului administrativ județean au precizat că ei şi-au îndeplinit toate obligațiile legale privind „problematica depozitării deşeurilor în județul Cluj". Acum, Primăria Cluj-Napoca susține că ridicarea unei rampe temporare de stocare a gunoaielor cade, de fapt, în sarcina autorităților județene.Reprezentanții municipalității au dat publicității un document emis în 10 februarie, în urma unei întâlniri de lucru pe tema depozitului de deşeuri de la Pata Rât. În acesta se arată că, în urma discuțiilor purtate, preşedintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), Toma-Florin Petcu, a obligat reprezentanții CJ Cluj să construiască până în 15 iulie o rampă temporară de stocare a gunoaielor.Aceasta urma să fie folosită pe o perioadă de aproximativ şase luni, până la punerea în funcțiune a aşa-numitei Celule A din cadrul Centrului de Management Integrat al Deşeurilor, coordonat de CJ Cluj. „Am dat un termen foarte clar, până în 15 iulie, să se rezolve şi problema unei alte rampe definitive care să fie construită de Consiliul Județean Cluj.Am îndrumat CJ Cluj, în sensul că prin programul Programul Operațional Sectorial Mediu se pot accesa sumele necesare astfel încât să se constituie o extindere a proiectului sau o organizare de şantier ca să se creeze o rampă intermediară care să țină loc de rampă până în momentul construirii definitive a gropii ecologice ce va fi recepționată şi pusă în funcțiune. Le-am impus foarte clar ca cele 172.000 de tone care au fost depozitate într-o zonă ilegală să fie luate de acolo şi duse la un depozit conform", a declarat Petcu. El a precizat că responsabilitatea urmăririi gunoiul produs până la distrugerea definitivă cade atât în sarcina Consiliul Județean Cluj, cât şi a Primăriei Cluj-Napoca."Faptul că ele au fost depozitate pe o rampă intermediară nu înseamnă că s-a rezolvat problema definitivă a acestui gunoi. Din punct de vedere tehnic, dacă autoritățile se mobilizează şi se organizează foarte bine, acel acord de mediu nu va dura foarte mult şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

poate fi emis în timp util. În acelaşi proiect se va face o extindere a lucrărilor, nu se vine cu o lucrare nouă, este o organizare de şantier în sensul că se va face o depozitare intermediară a gunoiul care oricum urmează să fie depozitat în celulele care se construiesc", a adăugat preşedintele ANPM în documentul citat. În cazul în care autoritățile locale şi județene nu se vor conforma şi nu vor construi o rampă definitivă până la data de 15 iulie, depozitul de la Pata Rât se va închide definitiv, iar deşeurile urmează să fie transportate în județele învecinate. De altfel, în aceste zile gunoiul este dus la Alba Iulia. În 1 iulie, preşedintele CJ Cluj, Mihai Seplecan, a trimis ministrului Fondurilor Europene o adresă comună semnată de el şi de primarul Emil Boc, într-o nouă încercare de deblocare a situației depozitării deşeurilor în județul Cluj./Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/primaria-se-spala-pe-maini-in-criza-gunoaielor-cj-trebuia-sa-construiasca-o-rampa-temporara-de-depozitare-pana-in-15-iulie--139183.html

Boc aruncă gunoiul din Pata Rît pe umerii lui SeplecanPrimarul Emil Boc se scutură de orice vină în privința problemei depozitării deşeurilor, respectiv a închiderii rampei de la Pata Rît, încercînd să transfere toată reponsabilitatea asupra proaspătului preşedinte al Consiliului Județean, Mihai Seplecan. În acest sens, municipalitatea a remis ieri un comunicat de presă în care, prin interpretarea proprie, încearcă să creeze impresia greşită cum că nu ar avea nici o responsabilitate în problema depozitării deşeurilor clujenilor.„Pentru o corectă informare a cetățenilor cu privire la obligațiile instituționale ale autorităților în legătura cu problema depozitării deşeurilor produse de către clujeni, vă trimitem un comunicat de presă emis în luna februarie de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului, în care se anunța un termen limită şi un responsabil clar – pentru construirea unei rampe provizorii de depozitare a deşeurilor, pînă la finalizarea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor, investiție implementată de către Consiliul Județean Cluj şi nefinalizată la termenul asumat -, fapt care a creat aceste consecințe nedorite privind lipsa unui spațiu autorizat pentru depozitarea deşeurilor”,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/primaria-se-spala-pe-maini-in-criza-gunoaielor-cj-trebuia-sa-construiasca-o-rampa-temporara-de-depozitare-pana-in-15-iulie--139183.html



afirmă municipalitatea clujeană în comunicatul de presă. Astfel, potrivit muncipalității, conform documentului invocat – din care, pentru a „uşura” munca ziariştilor, reprezentanții primăriei citează doar un scurt pasaj -, este obligația CJ ca, pînă în data de 15 iulie, să construiască o rampă provizorie pentru stocarea deşeurilor clujenilor, care să poată fi utilizată pînă la finalizarea, tot de către administrația județeană, a investiției în Centrul de Management Integrat al Deşeurilor.Într-adevăr, documentul precizează că „reprezentanții Consiliului Județean Cluj au primit termen pînă în 15 iulie 2015 să construiască o altă rampă de gunoi, practic acest depozit temporar să fie folosit o perioadă de aproximativ şase luni, pînă la punerea în funcțiune a aşa numitei Celule A din cadrul Centrului de Management Integrat al Deşeurilor, care este coordonat de Consiliul Județean Cluj”, se arată în documentul redactat de ANMP în urma şedinței din februarie.Dar la o studiere mai atentă a acestuia – pentru a nu lua „de bună” interpretarea muncipalității –, descoperim că lucrurile nu stau tocmai aşa, cum trunchiat le prezintă Emil Boc, el citînd din document doar pasajul care îl avantajează. Căci ceea ce s-a făcut că nu pricepe municipalitatea – încercînd să manipuleze şi presa clujeană -, reiese din următoarele rînduri: „Este responsabilitatea atît a Consiliul Județean Cluj, cît şi a Primăriei Cluj-Napoca, să urmărească gunoiul produs pînă la distrugerea definitivă…Trebuie precizat faptul că, în cazul în care autoritățile locale şi județene nu se vor conforma şi nu vor construi o rampă definitivă de gunoi pînă la data de 15 iulie, rampa de gunoi de la Pata Rît se va închide definitiv, iar gunoiul urmează să fie transportat în județele învecinate. Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu, domnul Florin Diaconu, a declarat că atît Primăria Cluj-Napoca, cît şi Salprest Rampă vor răspunde pentru recuperarea deşeurilor depozitate ilegal – cei 172.000 de metri cubi – şi că au termen pînă la 15 iulie să aducă terenul la starea inițială”. Aceasta este partea omisă de municipalitate din documentul pe care singură l-a invocat. Din păcate, l-a şi interpretat astfel încît s-o avantajeze./Ziarul Faclia,http://ziarulfaclia.ro/boc-arunca-gunoiul-din-pata-rit-pe-umerii-lui-seplecan/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

http://ziarulfaclia.ro/boc-arunca-gunoiul-din-pata-rit-pe-umerii-lui-seplecan/

Boc si Vuscan isi BAT JOC de clujeni! Rampa temporara a Salprest, “gura de oxigen” in problema gunoaielor, e doar o fumigena a autoritatilor localeE putin probabil ca solutia temporara aruncata in joc de autoritati in problema gunoaielor sa ii salveze pe clujeni pana in 14 iulie, data limita pana la care deseurile pot fi transportate in judetul Alba. Rampa temporara Salprest de 4.000 de metri patrati e doar un iepure scos din jobenul autoritatilor incapabile de a gasi solutii adevarate. Mai mult, pe langa faptul ca aceasta rampa se va umple in doar cateva luni, nici nu are autorizatie de mediu asa cum au anuntat autoritatile ca are de astazi. Pana sa poata fi depozitate pe aceasta rampa deseurile, este nevoie de parcurgerea unei serii de proceduri.Autoritatile anuntau ieri ca de astazi deseurile pot fi depozitate pe o noua rampa temporara, operata tot de Salprest, langa groapa veche.“E o gura de oxigen, trebuie sa recunoastem asta, nu-i o solutie, Doamne fereste! Solutia definitiva era terminarea proiectului de management integrat al deseurilor. Cei 4.000 de metri patrati a cerut Salprest Rampa spre autorizare pentru vreo sapte luni, atat are capacitate de primire, timp in care Consiliul Judetean si Primaria Cluj-Napoca pot sa stea sa gaseasca un alt teren, in afara celui destinat proiectului, pe acolo prin apropiere, sa-l autorizeze, ca sase luni dureaza o autorizare din asta si sa se apropie si mai mult de zona in care se vor procesa deseurile menajere si acel teren sa-l coordoneze RADP-ul, sa nu stea la mana unor privati care oricand se pot supara. Ei fac afaceri, nu-i poate obliga nimeni sa faca afaceri, numai cat ei sunt dispusi sa faca. Asta e solutia, mai buna decat sa le caram prin nu stiu ce gropi care nu vor sa ne primeasca. Satu Mare nu ne mai primeste, la Alba pana in 15 iulie, n-avem prea multe variante. Noi trebuie sa ne bucuram ca e solutia asta imediata, care oricum deblocheaza un pic situatia la nivelul Clujului si dupa aceea, vorbind foarte serios Consiliul Judetean sa se gandeasca si la ce se va intampla peste sase luni si ce se va intampla pana se termina groapa. Si CMID e o solutie tehnica invechita, care in scurt timp va fi sufocata si va trebui sa ne gandim in 4-5 ani ce solutie, de crematoriu, vom gasi la nivelul Clujului asa cum e in lumea civilizata, nu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

sa stam la sortare manuala, ca de cand se face s-a uzat moral solutia tehnica”, a declarat pentru Ziar de Cluj Gheorghe Vuscan, prefectul judetului Cluj.Sursele Ziar de Cluj arata ca daca deseurile nu sunt compostate, spatiul de mai putin de jumatate de hectar se va umple mult mai repede de 7-8 luni, in conditiile in care operatorii colecteaza 400 de tone de deseuri pe zi.Bogdan Costea, seful Garzii de Mediu Cluj, crede ca aceasta groapa nu va fi singura temporara pana la finalizarea Centrului de Management Integrat al Deseurilor.“Undeva prin data de 2-3 spuneau ca ajunge autorizarea la zi, dar nu pot sa va spun daca au dat-o sau nu inca. Dupa cele 7-8 luni solutia e sa se autorizeze alta rampa, ori sa se termine SMID-ul, ceea ce este putin probabil, sau sa ducem in alte localitati unde sunt autorizate depozite finale. Teoretic nu sunt probleme, se pot face rampe temporare daca este spatiu pana la finalizarea CMID-ului”, a aratat Costea.In realitate rampa temporara a Salprest mai trebuie sa parcurga niste etape pana la autorizarea de mediu si nu exista nicio garantie ca va fi gata in 10 zile, cand deseurile clujenilor nu se vor mai putea transporta in Alba.“Au fost depuse documente si s-a dat decizia de incadrare. Aceasta decizie a stat pe site pana azi. Daca nu avem nicio sesizare, reclamatie, atunci luni dimineata aceasta decizie se poate emite. In momentul in care are decizia de incadrare, cu aceasta decizie se duce si scoate autorizatia de constructie. Dupa ce are autorizatia de constructie, poate sa faca constructia a rampei de stocare temporara, adica sa betoneze, ca asta vor sa faca acolo, sa nu credeti ca e cine stie ce constructie. Daca se straduiesc in 3-4 zile pot face 4.000 de metri patrati. In momentul in care are autorizatia de constructie, a facut betonarea si noi mergem pe teren si facem procesul verbal, din acel moment depun actele pentru autorizare de mediu. Aceasta este procedura”, a explicat Grigore Craciun, directorul executiv al Agentiei pentru Protectia Mediului Cluj.“Este o gura de aer pentru cateva luni, pana se gaseste o solutie pentru a putea sa functionam in continuare pana la terminarea CMID. Nu se poate asa la nesfarsit. Orice rampa de stocare temporara este data cu o anumita capacitate pe un an si trebuie continuu sa se elimine, sa nu ajunga la capacitatea maxima. Daca ajunge la capacitatea maxima e terminata”, a adaugat acesta.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

Reprezentantii Salprest Rampa nu au putut fi contactati pentru a ne oferi detalii despre acest proiect. Societatea este infiintata in 2001 si este administrata de Vasile Fratean, Adriana Vadean si Gilda Bruchental. In 2013 a avut o cifra de afaceri de peste 6 milioane de lei si un profit de peste 200.000 de lei./Ziar de Cluj,http://www.ziardecluj.ro/boc-si-vuscan-isi-bat-joc-de-clujeni-rampa-temporara-salprest-gura-de-oxigen-problema-gunoaielor-e-doar-o-fumigena-autoritatilor-locale

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme similare

APM Hunedoara a anulat suspendarea activității pentru anumite investițiiPrintr-o adresă oficială remisă de Agenția pentru Protecțiea Mediului (APM) Hunedoara, Consiliul Județean (CJ) Hunedoara a aflat că au fost anulate Notificările de suspendare a actelor de reglementare pentru unele obiective de investiții aflate pe teritoriul județului. „Acest lucru a fost posibil în urma vizitei delegației administrației publice județene la Bucureşti, la sediul Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor şi reprezintă o recunoaştere a eforturilor conjugate întreprinse în această direcție”, se aratăr într-un comunicat de presă remis de CJ Hunedoara. Printre proiectele în cazul cărora a fost anulată suspendarea activității se numără „Construire şi exploatare de microhidrocentrale pe Râul Alb, județul Hunedoara”, „Construire Biserică ortodoxă – Prislop”, „Construirea bucătărie, sală de mese şi chilii – Prislop”, „Regularizare pârâu Gurasada pe teritoriul comunei Gurasada, județul Hunedoara”. Anularea APM Hunedoara înseamnă că actele de reglemntare emis de instituție pentru aceste proiecte îşi mențin valabilitatea în condițiile în care au fost emise şi activitatea poate fi reluată. „De asemenea S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. a fost înştiințată că procedura de emitere a acordului de mediu pentru proiectul: ”Modernizare infrastructură de apă şi apă uzată în județul Hunedoara” se continuă în conformitate cu legislația în vigoare”, se mai arată în comunicatul de presă. /Servus Hunedoara HD, http://www.servuspress.ro/apm-hunedoara-a-anulat-suspendarea-activitatii-pentru-anumite-investitii_113155.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

http://www.servuspress.ro/apm-hunedoara-a-anulat-suspendarea-activitatii-pentru-anumite-investitii_113155.html

http://www.servuspress.ro/apm-hunedoara-a-anulat-suspendarea-activitatii-pentru-anumite-investitii_113155.html

http://www.ziardecluj.ro/boc-si-vuscan-isi-bat-joc-de-clujeni-rampa-temporara-salprest-gura-de-oxigen-problema-gunoaielor-e-doar-o-fumigena-autoritatilor-locale

http://www.ziardecluj.ro/boc-si-vuscan-isi-bat-joc-de-clujeni-rampa-temporara-salprest-gura-de-oxigen-problema-gunoaielor-e-doar-o-fumigena-autoritatilor-locale

Tabără de instrucţie la apă pe Râul MureşAu fost surprinse câteva fotografii în cadrul taberei de instrucție la apă, în care militarii Batalionului 191 Infanterie „Colonel Radu Golescu” au desfăşurat exercițiul de conducere a blindatelor pe roți în cadrul subunității cu trecerea unui curs de apă pe Râul Mureş. În comentariul postat pe pagina MapN se arată că „activitatea a urmărit perfecționarea deprinderilor mecanicilor conductori în conducerea blindatelor pe roți şi antrenarea comandanților de autovehicule şi a trăgătorilor la mitraliere în observarea terenului şi descoperirea obiectivelor”./Punctul MS http://www.punctul.ro/tabara-de-instructie-la-apa-pe-raul-mures/

Excursie la barajul de trei ori mai mare decât piramida lui KheopsCine vrea un weekend rupt de tot ce înseamnă „urban” merge în Retezat. Ați putea crede că Retezatul este doar pentru montaniarzii împătimiți care stau foarte bine la capitolul „condiție fizică”. „Glasul Hunedoarei” vă propune un altfel de traseu prin cei mai frumoşi munți din România. Acesta trece pe la cel mai mare baraj din anrocamente din Europa şi 80 la sută din lungimea lui poate fi parcursă cu maşina.Ca să ajungi la barajul de la Gura Apelor, căci despre el este vorba, trebuie să treci prin Ţara Hațegului. Odată ajuns aici ori pui mâna pe hartă, ori întrebi localnicii cum ajungi la Brazi, punctul din care se intră apoi pe valea Râului Mare. Zona e, puțin spus, frumoasă. Dacă n-ar fi stâlpii de înaltă tensiune (semn al existenței unei amenajări energetice) totul ar fi perfect. Pot fi însă ignorați, mai ales că drumul din ce în ce mai sinuos, vilele şi pensiunile din ce în ce mai multe şi culmile din ce în ce mai înalte îți distrag atenția.Cazare lângă Râul Mare. Pensiunile de pe vale s-au înmulțit de la an la an aşa că, în vara asta, chiar ai de unde alege o cazare la un preț rezonabil şi în condiții foarte bune. Prețurile pleacă de la 80 de lei şi ajung la 150 de lei, pe cameră, pe noapte, în cazul pensiunilor care au săli de fitness şi piscine încălzite. E nevoie de apă încălzită aici, pentru că rareori pe Valea Râului Mare temperaturile trec de 30 de grade şi asta doar câteva ore, la amiază. Râul este, probabil, unul dintre cele mai reci din țară. Din zona pensiunilor până sus, la Gura Apelor, mai sunt undeva între 10 şi 15 kilometri. Drumul e

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

http://www.punctul.ro/tabara-de-instructie-la-apa-pe-raul-mures/

asfaltat, dar pe ultima porțiune nu se prezintă foarte bine. Totuşi, cine merge având grijă la gropi şi la bolovanii care mai cad de pe versanți şi ajung pe carosabil nu are probleme.Un singur cuvânt: imens. Barajul se vede cum „înfundă” valea în față de la câțiva kilometri înainte de a ajunge lângă el. Când ajungi la 400 de metri de el imensitatea formată din anrocamente aproape că te lasă mut de uimire. Ca să ajungi pe dig trebuie să apuci pe drumul din dreapta, care şerpuieşte un kilometru şi mai bine până sus. Treci barajul şi găseşti destul loc să-ți laşi maşina, pentru că priveliştile te obligă să faci asta. Acumularea de apă care se ramifică printre munți, pădurile aproape neatinse şi crestele mai mereu înzăpezite te determină să-ți mulțumeşti pentru ideea de a veni aici, chiar şi doar pentru o oră sau două. La fel de spectaculoasă este şi priveliştea din aval de baraj. Dacă ai rău de înălțime, nu te apleca peste balustradă! Nu de alta, dar digul are 168 de metri înălțime.Pe drum de munte. De la baraj mai ai de mers încă vreo 20 de kilometri până la Poiana Pelegii, unul dintre cele mai populare locuri de campare din Retezat. Drumul e de pământ, dar se prezintă destul de bine. Nu trec 10 minute de mers cu maşina, căci te trezeşti trecând pe lângă brazi bătrâni de sute de ani. Aproape de Poiana Pelegii există o parcare în care încap vreo 30 de maşini. Nu-ți imagina un loc asfaltat, marcat şi păzit de cineva care să vină să-ți ceară bani. Din aşa-zisa parcare, excursia continuă pe jos. Abia acum simți cu adevărat c-ai venit la munte. Treci puntea de lemn de peste râu, urci vreo 200 de metri şi-ai ajuns în poiană. Ar fi bine să treci pe la punctul de permanență al Salvamontului, ca să ți se spună ce ai şi ce nu ai voie să faci aici. În mod sigur, nu ai voie să faci foc, pentru că eşti în Parcul Național Retezat.Spre cel mai mare lac glaciar. Tot la punctul Salvamont e bine să raportezi şi dacă ai de gând să urci până la lacul Bucura. Ei vor verifica peste trei ore dacă ai ajuns sau nu sus, cu ajutorul colegilor de la refugiul Salvamont de la Bucura. E un traseu de doar două-trei ore, relativ uşor de parcurs în comparație cu altele din Retezat. Obligatoriu trebuie să ai la tine o pelerină, pentru că oricând un nor poatre s-apară de după culme şi-n doar un minut să te trezeşti că nu mai eşti încălzit de soare, ci udat leoarcă de un duş rece al muntelui. Nu se urcă la Bucura fără bocanci şi fără o haină groasă, indiferent cât de cald ar fi jos, pe vale. Odată ajuns lângă lac, golul alpin ți se dezvăluie-n toată splendoarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

lui. Fă o pauză de 30 de minute - o oră, şi, dacă mai ai timp, urcă şi până-n Șaua Bucurei. Durează 20 de minute, însă de aici poți vedea o altă privelişte cum n-ai văzut niciunde: Ţara Hațegului privită de la peste 2000 de metri înălțime.Poveşti de la Gura Apelor. Acumularea de la Gura Apelor a fost proiectată „pe repede-nainte” față de ritmul în care se fac acum proiecte de o asemenea anvergură. Prima linie pe planşă a fost trasă în 1974, iar ultima în 1975. Imediat au început şi lucrările. Barajul efectiv a înghițit un volum de piatră de trei ori mai mare decât cel al Piramidei lui Kheops, are 10 metri lățime la coronament şi vreo 400 de metri la bază. Este cel mai mare dig din anrocamente aşezate pe un miez de argilă din Europa. Pe când lucrările au ajuns aproape de final, s-a constatat şi o gravă greşeală de concepție: pe versantul stâng (în sensul de curgere a apei), format din şisturi, se infiltra foarte multă apă din lac, sporindu-se astfel riscul unor ample alunecări de teren. 20 de ani la rând constructorii au „injectat” betoane în zonă. A apărut astfel şi o glumă conform căreia, lângă baraj se injectează betoane, iar la 10 kilometri mai în jos betoanele reapar sub forma unor case de vacanță. În 1999, la 300 de metri mai în jos de digul efectiv s-a produs un fenomen până acum unic în România: o rupere de nori a provocat un torent atât de puternic pe versantul din stânga, torent care a spulberat două dintre cele trei clădiri ale coloniei muncitoreşti. 13 persoane au murit atunci. În acel moment, specialişti în domeniu spun că barajul a salvat de la dezastru toată Ţara Hațegului, pentru că, într-un interval de doar o oră, în lac s-au acumulat 30 de milioane de metri cubi de apă. Și atunci, dar şi acum, activiştii de mediu îl consideră o adevărată crimă împotriva naturii./Glasul Hunedoarei, HD, http://glasul-hd.ro/Excursie-la-barajul-de-trei-ori-mai-mare-decât-piramida-lui-Kheops_41_24647.html

În acest an se inaugurează o nouă hidrocentrală pe StreiHidroelectrica a anunțat recent că, în cursul lunii decembrie, va inaugura centrala Bretea de pe râul Strei. Obiectivul economic reprezintă o investiție de 58 de milioane de euro. Compania face acest efort financiar pentru a putea beneficia la urmă de schema de sprijin prin certificate verzi acordată de către stat producătorilor de energie din surse alternative. Sistemul de certificate verzi este forma de ajutor acordată de către stat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

http://glasul-hd.ro/Excursie-la-barajul-de-trei-ori-mai-mare-dec%C3%A2t-piramida-lui-Kheops_41_24647.html

http://glasul-hd.ro/Excursie-la-barajul-de-trei-ori-mai-mare-dec%C3%A2t-piramida-lui-Kheops_41_24647.html

companiilor care investesc în unități de producție a energiei din surse regenerabile, respectiv vânt, soare, apă şi biomasă. Certificatele verzi sunt acordate gratuit de către stat producătorilor de energie din surse regenerabile, care apoi le vând furnizorilor de energie. Astfel, un producător de energie din surse alternative câştigă atât din vânzarea electricității pe care o produce, cât şi din comercializarea certificatelor verzi. Centrala are o putere instalată de 12 MW, stadiul lucrărilor fiind în prezent de 62 la sută.Strei, proiect extins de amenajare. Proiectul de investiții privind amenajarea hidroenergetică a râului Strei vizează construcția a până la şapte hidrocentrale, investiția fiind estimată la 420 milioane euro. Din schema de amenajare aprobată au fost executate până în prezent şi sunt în exploatare hidrocentralele Subcetate (echipată cu două turbine Kaplan, cu o putere instalată de 12,215 MW şi o energie de proiect de 26,28 GWh) şi Plopi (de tip derivație, echipată cu două turbine Kaplan, cu o putere instalată de 12 MW şi o energie medie multianuală de 27,42 GWh).O sucursală, două județe. Sucursala Hidrocentrale Hațeg exploatează potențialul hidroenergetic al râurilor Râul Mare şi Strei din județul Hunedoara, precum şi al râurilor Timiş, Bistra, Cerna, Sucu şi Sebeş din județul Caras-Severin. Are în componența sa un număr de 16 hidrocentrale (11 sunt în exploatare pe Râul Mare, 2 pe Strei, 1 pe Râul Alb, 1 pe Cerna şi 1 pe Sebeş), precum şi 10 microhidrocentrale răspândite în județul Hunedoara şi 4 microhidrocentrale în județul Caraş-Severin şi o microhidrocentrală în județul Timiş având o putere instalată totală de 706,517 MW şi o energie medie multianuală de 1314,31 GWh. /Replica HD, http://www.replicahd.ro/?p=20861

Concentraţii maxim admise de substanţe radioactive în apa potabilă, aprobate de Guvern. Măsuri pentru protecţia sănătăţii populaţieiGuvernul a adoptat miercuri un proiect de lege, care introduce limite specifice pentru substanțele radioactive din apa potabilă. Măsura are scopul de a spori protecția populației cu privire la substanțele nocive din apa destinată consumului uman.Au fost stabilite valorile parametrilor pentru substanțele chimice radon şi tritiu, precum şi derivați ai acestora, prezenți în apa potabilă. Studii şi evaluări recente realizate la nivel european au arătat faptul că, prezente în concentrații mari, aceste substante implică

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

http://www.replicahd.ro/?p=20861

riscuri pentru sănătatea populației. Proiectul de act normativ transpune în legislația națională Directiva 2013/51/Euratom a Comisiei Europene, care înlocuieşte dispozițiile Directivei 98/83/CE în ceea ce privesc cerințele de protecție a sănătății populației asigurând protecție împotriva contaminării radioactive, transmite Guvernul, într-un comunicat de presă. Substanțele a căror concentrație a fost limitată pentru a asigura o protecție suplimentară a sănătății populației sunt:Radonul şi derivații acestuia. Radonul este un gaz radioactiv provenit din dezintegrarea radiului. Studii recente arată că, după fumat, una din cauzele cancerului pulmonar poate fi contaminarea cu radon. Conform directivei europene valoarea radonului din apă nu trebuie să depăşească 100 Bq/l (Bq reprezentând o unitate de măsură a radioactivității). Statele membre UE trebuie să se asigure că se derulează anchete reprezentative pentru a determina amploarea şi natura expunerilor probabile la radonul din apa destinată consumului uman, provenită din diferite tipuri de surse de apă subterană şi puțuri din diferite zone geologice. Anchetele trebuie concepute astfel încât parametrii de bază, în special geologia şi hidrologia zonei, radioactivitatea rocilor şi a solului, precum şi tipul puțului, să poată fi identificați şi utilizați pentru a orienta acțiunile suplimentare către zonele cu probabilitate ridicată de expunere.Tritiul şi derivații acestuia – Tritiul este un izotop radioactiv al hidrogenului şi emite radiații atunci când se dezintegrează. Studii recente au arătat că radiațiile tritiului, aflat în concentrații mai mari decât cele admise de lege, cauzează cancer, malformații congenitale, alte efecte genetice. Conform directivei europene valoarea tritiului din apă nu trebuie să depăşească 100 Bq/l. Astfel, controlul tritiului în apa destinată consumului uman se efectuează în cazul în care o sursă de tritiu sau de altă substanță nocivă pentru sănătatea oamenilor este prezentă în cadrul ariei bazinului hidrografic respectiv. În cazul în care concentrația tritiului depăşeşte pragul valoric, este necesară o investigație a prezenței altor asemenea substanțe nocive.În concordanță cu normele impuse de UE, frecvența minimă de prelevare şi de analiză pentru controlul apei potabile se efectuează în funcție de anumiți parametri precum: numărul de locuitori dintr-o zonă de aprovizionare, sursa de proveniență a apei, volumul de apă consumat de o persoană pe zi etc.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

Direcțiile specializate pentru controlul calității apei efectuează periodic teste în vederea prevenirii şi combaterii contaminării apei cu substanțe nocive organismului uman./Alba24 AB, http://alba24.ro/concentratii-maxim-admise-de-substante-radioactive-in-apa-potabila-aprobate-de-guvern-masuri-pentru-protectia-sanatatii-populatiei-423017.html

Teme de mediu

Natura 2000 agită din nou spiritelePoate sau nu poate pădurea de pe Platoul Corneşti redeveni arie protejată?Primarul municipiului Tîrgu Mureş a anunțat marți, într-o conferință de presă, că va depune plângere penală împotriva ministrului Mediului şi a directorului Agenției pentru Protecția Mediului Mureş dacă aceştia nu vor renunța la dezbaterile pe marginea includerii pădurii de pe Platoul Corneşti în situl Natura 2000. Edilul a criticat, din nou, organizațiile neguvernamentale de mediu care au doar interese oneroase legate de situl Natura 2000. Mesajul primarului Dorin Florea către autoritățile de mediu, către organizațiile neguvernamentale de mediu şi nu numai a fost clar exprimat. „Cer şi acum ca şi în repetate rânduri o analiză serioasă a finanțărilor, a găştilor, a cercurilor de interese care stau în spatele multor ONG şi în special de mediu. (…) Nu mi se pare corect ca să îți bați joc de o localitate încontinuu, că îşi bat joc de Valea Mureşului permit primarii de acolo, că îşi bat joc de alte situri ale României e treaba autorităților de acolo, eu nu o să permit să îşi bată joc de oraş şi de aceea cer Ministerului Mediului să îşi regândească poziția pentru că se află în afară legii cu un abuz inimaginabil şi anume să ignore o sentință judecătorească şi să dai mai departe”, a spus Florea.Nemulțumirea acestuia a fost declanşată de dezbaterea publică organizată săptămâna trecută la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Mureş pe marginea noii arii naturale protejate. „La 3 ani vine Agenția pentru Protecția Mediului ca să reia o procedură pentru care există o sentință judecătorească la cererea Ministerului (…) Agenția pentru Protecția Mediului trebuia să adopte o poziție echilibrată, nu, ei se situează de partea ONG-urilor”, a criticat Dorin Florea acțiunea de săptămâna trecută.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://alba24.ro/concentratii-maxim-admise-de-substante-radioactive-in-apa-potabila-aprobate-de-guvern-masuri-pentru-protectia-sanatatii-populatiei-423017.html



Dezbaterea a fost inițiată de către Ministerul Mediului şi are în vedere prevederile articolului 12, alin. 2 din OUG 57 din 2007 privind ariile naturale protejate: „Până la finalizarea procedurii de instituire a regimului de protecție a ariilor naturale protejate, deținătorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinația terenurilor, vor aplica şi vor respecta măsurile de protecție, conservare şi utilizare stabilite cu caracter provizoriu de autoritățile competente pentru protecția mediului, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență”.Despre proces. În 2012, Primăria Tîrgu Mureş a atacat în instanță Ordinul nr.2387/29.09.2011 al Ministerului Mediului în ceea ce priveşte poziția nr.323 din anexa la Ordin – respectiv ROSC 10342 Pădurea Tg.-Mureş – Tg.-Mureş (8%). Dosarul nr. 43 înregistrat la Curtea de Apel Tîrgu Mureş a fost soluționat în 6 noiembrie 2012, când instanța s-a pronunțat în favoarea Primăriei Tîrgu Mureş şi a decis abrogarea parțială a ordinului, şi anume a poziției referitoare la pădurea târgumureşeană.Dănuț Ștefănescu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului, susține însă că această hotărâre judecătorească are efecte juridice limitate şi că Ministerul Mediului ar putea demara o nouă procedură de declarare a Pădurii Tîrgu Mureş drept arie naturală protejată. „În luna aprilie, Ministerul Mediului a trimis o adresă la primărie şi la APM prin care recunoaşte sentința definitivă şi irevocabilă de scoatere a sitului Natura 2000 Pădurea Tîrgu Mureş din aria protejată, dar nu a modificat Ordinul de Ministru prin care aceasta a fost desemnată. Tot prin acea adresă ne comunică că a reluat procedura de desmnare a ariei protejate Natura 2000 Pădurea Tîrgu Mures. A cerut APM să convoace o dezbatere publică la care să invite factorii interesați. Aceasta dezbatere publică a avut loc în data de 25 iunie şi la care a participat prefectul Goga Lucian, din partea Primăriei domnul secretar Mureşan, din partea Direcției Silvice Mureş – directorul tehnic Pucheanu şi seful Ocolului Silvic Mureş care administrează padurea, alți invitați (un ONG, presă). La această dezbatere publică s-a notat în procesul verbal toate părerile exprimate de cei prezenți (contra desemnării acestei arii protejate exprimate de Primărie şi Direcția Silvică Mureş) acest proces verbal va fi trimis Ministerului Mediului. Toată procedura de desemnare a ariei protejate este în competența Ministerului Mediului”, a declarat, pentru Zi de Zi, Dănuț Ștefănescu.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

Alt punct de vedere. La începutul anului, mai multe ONG-uri – Asociația Rhododendron , Civitas Nostra, Asociația ”Grupul Milvus”, Focus Eco Center, Valea Soarelui şi Grupul Ecocivic ”Opriți masacrul verde” au remis mass-media o informare potrivit căreia „Pădurea Târgu Mures este arie protejată de interes comunitar declarată prin O.M. nr. 2387/2011 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial Nr. 846 – 29.11.2011. Atragem atenția că situl Natura 2000 Pădurea Tîrgu-Mureş a fost publicat în anul 2012 în Jurnalul Comisiei Europene! În consecință, conform Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană, problema ariei naturale protejate intră în jurisprudența Comisiei Europene, nu în jurisprudența românească”. Reprezentanții ONG-urilor de mediu mai aveau solicitări față de Ocolul Silvic Tîrgu Mureş care însă nu e în discuția de azi./Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/natura-2000-agita-din-nou-spiritele/

Dr.Dorin Florea, primarul municipiului Tîrgu-Mureş: ”Ne vom apăra dreptul la dezvoltare, cu orice preţ”„Ne confruntăm cu abuzuri şi încălcări grosolane ale sentințelor judecătoreşti, cauzate de colaborarea defectuoasă între autoritățile administrației centrale şi cele locale, pe fondul unei slugărnicii patologice, prin care se alimentează, în permanență, un climat de tensiune şi agitație, în dauna intereselor cetățenilor", a declarat primarul municipiului Târgu-Mureş, în cadrul conferinței de presă de marți, 30 iunie.Dorin Florea s-a referit, în context, la situația creată în legătură cu pădurea de la Platoul Corneşti, care, printr-o sentință definitivă, pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureş, încă în noiembrie 2012, a fost scoasă din zona ariilor protejate - „Natura 2000". Curtea a anulat astfel, în parte, un Ordin al Ministrului Mediului şi Pădurilor emis în 2011, desființând poziția referitoare la Pădurea Târgu-Mureş.La trei ani după finalizarea cauzei - a detaliat primarul municipiului - sfidând autoritatea de lucru judecat, Ministerul Mediului şi Pădurilor a solicitat Agenției pentru Protecția Mediului Mureş să reia procedurile de dezbateri publice pentru re-includerea în situl de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://www.zi-de-zi.ro/natura-2000-agita-din-nou-spiritele/

arie protejată a Pădurii Târgu-Mureş, făcând astfel jocul unor aşa-zise ONG-uri de mediu, în spatele cărora stau interese oculte şi care „vehiculează sume uriaşe, pe care nu le verifică nimeni". Este regretabil că Agenția pentru Protecția Mediului Mureş, în calitate de organizator şi moderator al consultărilor şi dezbaterilor publice, se situează de partea acestor organizații neguvernamentale, mai mult, unii dintre reprezentanții acestei instituții criticând modul în care municipalitatea gestionează chestiunile vizând dezvoltarea economică şi urbanistică a oraşului. Or, a explicat Dorin Florea, prin eforturile primăriei, pădurea în discuție a devenit un spațiu curat, agreabil, bine întreținut, ONG-urile făcând mai bine să ceară includerea în aria protejată a - de exemplu - Combinatului Azomureş. Revenirea Pădurii Târgu-Mureş la „Natura 2000" ar însemna nu doar sfidarea legii, ci obstrucționarea oricăror proiecte avute în vedere de municipalitate pentru acest areal. „Ne vom apăra dreptul la dezvoltare economică şi urbanistică, chiar dacă va fi nevoie să apelăm din nou la instanțele de judecată competente. Mai mult, luăm în calcul sesizarea Parchetului pentru a constata dacă sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti, atât de către ministerul de resort, cât şi de reprezentanta sa în teritoriu, Agenția pentru Protecția Mediului Mureş. Această instituție ar trebui să țină cont de proiectele şi planurile anunțate şi demarate de autoritatea locală privind strategiile de mediu, nu de declarațiile intempestive ale grupurilor de interese, masiv susținute de unele ONG-uri", a conchis primarul municipiului. În altă ordine de idei, Dorin Florea a adus la cunoştința reprezentanților mass media că, în urma unei întâlniri de lucru între reprezentanți ai legislativului şi ai executivului din Târgu-Mureş şi, respectiv, Reghin, cele două municipii au decis să susțină, împreună, un proiect comun vizând realizarea unei rețele feroviare noi, moderne, pe ruta Reghin-Târgu-Mureş - Ungheni, cât şi un proiect de utilitate publică privind alimentarea cu apă a județului, printr-o abordare corespunzătoare a lacului de acumulare la Răstolița. Cele două inițiative aparțin primarului Dorin Florea şi se numără, pe lângă altele patru, printre proiectele regionale aflate pe agenda municipalității târgumureşene spre a fi implementate prin accesarea de fonduri europene.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

/Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/news/84439/61/Dr-Dorin-Florea-primarul-municipiului-Targu-Mures-Ne-vom-apara-dreptul-la-dezvoltare-cu-orice-pret-chiar-daca-vom-apela-din-nou-la-instantele-de-judecata

Praf în ochii ecologiștilor. Exportul de lemn, o vrăjeală ieftinăÎn luna mai, în plin scandal generat de dezbaterile pe noul Cod Silvic şi de tăierile ilegale de lemn, cu atenția tuturor îndreptată spre inamicul public numărul 1 – austriecii de la Holzindustrie Schweighofer -, Guvernul anunța o măsură radicală. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a redactat un proiect de Ordonanță de Urgență prin care se interzicea exportul de masă lemnoasă timp de trei luni (iunie, iulie, august). Între timp, s-a ales praful de ecologismul radical al Guvernului.La câteva zile după ce anunța ordonanța de interzicere a exportului de lemn, Guvernul s-a răzgândit şi a stabilit că măsura va fi promovată nu prin ordonanță de urgență, ci prin proiect de lege, pentru a fi cât mai puțin criticabil. Actul normativ urma să fie avizat în interval de câte o săptămână în fiecare dintre cele două Camere ale Parlamentului, după cum anunța premierul Victor Ponta.În Parlamentul, proiectul de lege nu a trecut atât de repede cum anunța premierul. Procedurile s-au întins atât de mult încât aleşii au intrat în vacanță fără să adopte legea care interzice exportul de lemn. Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a anunțat că rămâne de văzut abia în septembrie care va fi forma finală a legii, pentru că atunci se întorc parlamentarii la muncă. Doar că interdicția anunțată în luna mai trebuia să fie în vigoare până la data de 31 august.Datele oficiale arată că, din tot lemnul tăiat în țară, o treime este tăiat ilegal. Anual, în România, se exploatează 27 de milioane de metri cubi de lemne. Opt milioane nu sunt cu actele în ordine, iar, potrivit ministrului Mediului, valoarea lemnului tăiat ilegal este de 260 de milioane de euro. Marile companii din industria forestieră locală au fost adesea acuzate de organizațiile de mediu că sunt implicate în tăierile ilegale şi că vând apoi lemnul peste graniță, în Austria, Ungaria sau Turcia. Potrivit Digi24, exporturile de lemn românesc cresc rapid de la an la an. Dacă în 2007 erau de aproximativ 500 de milioane de euro, în şase ani aproape că s-au dublat.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

http://www.cuvantul-liber.ro/news/84439/61/Dr-Dorin-Florea-primarul-municipiului-Targu-Mures-Ne-vom-apara-dreptul-la-dezvoltare-cu-orice-pret-chiar-daca-vom-apela-din-nou-la-instantele-de-judecata



/Monitorul AB, http://monitorulab.ro/praf-in-ochii-ecologistilor-exportul-de-lemn-o-vrajeala-ieftina/

După 25 de ani de “mimă”, acțiunile Poliției în combaterea tăierilor ilegale de pădure dau roade În cadrul acțiunilor coordonate de Poliția Română, în primele cinci luni ale anului 2015, au fost confiscați aproape 77.000 de metri cubi de material lemnos, pentru care nu existau documente legale justificative, anunță printru-un comunicat de presă IGPR.Aceste rezultate obținute în urma acțiunilor polițiştilor din ultima perioadă sunt de apreciat, însă, în acelaşi timp, ele nu fac decât să confirme faptul că timp de 25 de ani, o perioadă în care pădurile României au fost defrişate masiv, instituțiile statului au fost complici la furtul de “aur verde”. Fără complicitatea unor polițişti şi funcționari ai autorităților cu atribuții de verificare şi control în domeniu, camioanele cu lemn tăiat ilegal nu ar fi putut trece de “ochiul vigilent” al poliției rutiere.“În primele cinci luni ale anului 2015, polițiştii au cercetat aproape 1.500 de persoane pentru comiterea de infracțiuni silvice şi au aplicat peste 10.000 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de circa 12.000.000 de lei. Asigurarea integrității fondului forestier constituie o preocupare majoră a Poliției Române, care, prin structurile sale specializate, a întreprins numeroase activități pentru prevenirea şi combaterea delictelor silvice. Poliția Română s-a implicat activ în acest domeniu prin intensificarea activităților operative desfăşurate, inițierea unor demersuri pentru îmbunătățirea legislației în domeniu şi prin implementarea unor aplicații informatice (I Wood Tracking şi S.U.M.A.L. – instituit prin H.G. 470/2014 pentru urmărirea trasabilității lemnului recoltat din păduri şi pentru furnizarea de informații statistice)”, se mai arată în comunicat. /Unirea AB, http://ziarulunirea.ro/dupa-25-de-ani-de-mima-actiunile-politiei-in-combaterea-taierilor-ilegale-de-padure-dau-roade-333253/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

http://ziarulunirea.ro/dupa-25-de-ani-de-mima-actiunile-politiei-in-combaterea-taierilor-ilegale-de-padure-dau-roade-333253/

http://ziarulunirea.ro/dupa-25-de-ani-de-mima-actiunile-politiei-in-combaterea-taierilor-ilegale-de-padure-dau-roade-333253/

http://monitorulab.ro/praf-in-ochii-ecologistilor-exportul-de-lemn-o-vrajeala-ieftina/

http://monitorulab.ro/praf-in-ochii-ecologistilor-exportul-de-lemn-o-vrajeala-ieftina/

Teme similare

Îngrijorare! În Vrancea s-ar putea instala seceta pedologicăMeteorologii au avertizat că în Vrancea s-ar putea instala seceta pedologică. Prefectura a cerut primăriilor din județ să ia măsuri pentru ca agricultorii să depună cât mai rapid cereri în cazul în care vor suferi pagube din cauza fenomenelor meteo.Persoanele impozitate pe norme de venit pot beneficia de o scutire la plata impozitului dacă au pagube mai mari de 30% Prefectura a trimis o adresă primăriilor din județul Vrancea în care solicită autorităților locale să ia măsuri pentru situația în care agricultorii vor cere ajutor ca urmare a fenomenelor meteorologice care ar putea putea avea loc în această vară. Din informațiile primite de la Agenția Națională de Meteorologie, există pericolul ca în perioada următoare să se instaleze seceta pedologică în județ. “Având în vedere ultimele fenomene meteorologice manifestate în județul Vrancea (căderi de grindină), precum şi prognozele Administrației Naționale de Meteorologie cu privire la evoluția cantităților lunare de precipitații şi regimul termic pentru perioada următoare, care indică posibilitatea instalării secetei pedologice în Moldova, se impune luarea unor măsuri organizatorice în scopul asigurării fluxului informațional, atât cu structurile abilitate de la nivel județean, cât şi cu producătorii agricoli de la nivel local”, se arată în adresa trimisă în teritoriu de prefectul Nicuşor Halici. Dacă din cauza fenomenelor meteo se produc pagube la nivelul infrastructurii sau în agricultură, autoritățile locale trebuie să întocmească rapoarte operative pe care să le înainteze autorităților județene. De asemenea, în eventualitatea acordării unor despăgubiri producătorilor agricoli ale căror culturi au fost afectate, primăria înregistrează cererile acestora, după care o comisie locală, stabilită de Comitetul local pentru situații de urgență, se va deplasa la fața locului pentru constatarea pagubelor. Prefectul le-a cerut primarilor să-i informeze pe producătorii agricoli că trebuie să depună în timp util cererile la primării. Impozitul se reduce proporţional cu pierderile Producători agricoli impozitați pe bază de normă de venit pot scapa de plata unei părți din sumele datorate bugetului de stat. În această categorie se află persoanele fizice şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

asocierile fără personalitate juridică. La art. 73 alin. 7, din Codul Fiscal, se arată: “În cadrul anului fiscal curent pentru veniturile realizate de persoanele fizice, individual sau într-o formă de asociere, în cazul în care s-au înregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene meteologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale precum înghețul, grindina, poleiul, inundațiile, ploaia abudentă, seceta, precum şi cele produse de animale sălbatice, care afectează peste 30% din suprafețele agricole destinate producției vegetale/animale deținute, norma de venit se reduce proporțional cu pierderea respectivă”. Potrivit adresei trimise de Prefectură către primării, persoanele ale căror culturi au fost afectate în proporție de peste 30% depun cererile la primării, de unde sunt trimise Direcției Agricole Vrancea. În baza acestor cereri, Direcția Agricolă va solicita prefectului constituirea, prin ordin, a comisiilor care vor evalua pagubele.Ce este seceta pedologicăSeceta pedologică se instalează după ce, ca urmare a temperaturilor ridicate, rezervele de apă din sol scad foarte mult. Meteorologii au anunțat pentru perioada următoare o încălzire a vremii, care ar putea duce la instalarea acestui fenomen. Agricultura poate avea de suferit foarte mult din cauza secetei, care produce pagube uriaşe atunci când se instalează într-o zonă. Vrancea s-a confruntat cu o perioadă lungă fără precipitații chiar în această primăvară. /Ziarul de Vrancea, http://www.ziaruldevrancea.ro/viata-satului/1588818971-ingrijorare-in-vrancea-s-ar-putea-instala-seceta-pedologica.html

Bilanţul lunii iunie: Grindina a făcut prăpăd în Vrancea, au fost afectate 205 ha terenLocalitățile Bordeşti, Tâmboieşti, Dumbrăveni şi Suraia au fost cele mai afectateBilanțul ploilor din iunie: au fost afectate o anexă gospodărească, un obiectiv socio-economic, un pod, un podeț, 1,1 km drumuri județene, 3,2 km drumuri comunale, 4 km străzi şi ulițe comunale şi 205 ha teren. Aceasta a fost tema abordată ieri în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Vrancea, care s-a reunit în şedință extraordinară. Pe ordinea de zi s-au regăsit prezentarea, în vederea avizării, a proceselor verbale întocmite de comisiile mixte de validare a pagubelor semnalate în luna iunie de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

http://www.ziaruldevrancea.ro/viata-satului/1588818971-ingrijorare-in-vrancea-s-ar-putea-instala-seceta-pedologica.html

http://www.ziaruldevrancea.ro/viata-satului/1588818971-ingrijorare-in-vrancea-s-ar-putea-instala-seceta-pedologica.html

Comitetele Locale pentru Situații de Urgență Focşani, Suraia, Străoane, Tâmboieşti, Bordeşti, Chiojdeni, Coteşti şi Dumbrăveni. „Au fost transmise avertizările la structurile județene şi cele locale şi s-a acționat pe plan local cu utilaje proprii pentru înlăturarea consecințelor manifestărilor hidrometeorologice. Raportul de sinteză realizat la nivel județean relevă faptul că au fost afectate o anexă gospodărească, un obiectiv socio-economic, un pod, un podeț, 1,1 km drumuri județene, 3,2 km drumuri comunale, 4 km străzi şi ulițe comunale, valoarea totală a pagubelor fiind estimată la cca. 905,5 mii lei. În urma creşterilor de debit şi nivel pe cursurile de apă din județ nu s-au semnalat avarii la construcții hidrotehnice”, spune căpitan Cristina Duță, purtătorul de cuvant al ISU Vrancea. Grindina a afectat 205 ha teren din localitățile Bordeşti, Tâmboieşti, Dumbrăveni şi Suraia, dintre care 17 ha cultivate cu legume şi 187 ha plantație viță-de-vie. În cadrul aceleiaşi şedințe, s-a aprobat şi Planul de măsuri şi acțiuni pentru evitarea producerii situațiilor de urgență ce se pot manifesta la nivelul județului Vrancea ca urmare a prognozelor meteorologice de caniculă. Și în această vară, în cazul în care vor fi înregistrate temperaturi foarte ridicate, la nivelul localităților vor fi activate punctele de distribuție a apei potabile şi de prim ajutor. /Ziarul de Vrancea, http://www.ziaruldevrancea.ro/viata-satului/1588818938-bilantul-lunii-iunie-grindina-a-facut-prapad-in-vrancea-au-fost-afectate-205-ha-teren.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

http://www.ziaruldevrancea.ro/viata-satului/1588818938-bilantul-lunii-iunie-grindina-a-facut-prapad-in-vrancea-au-fost-afectate-205-ha-teren.html



de pres/Revista presei/Revista... · Web viewCoca-Cola HBC România este membră a Grupului...

Documents

Transcript of de pres/Revista presei/Revista... · Web viewCoca-Cola HBC România este membră a Grupului...