Capitolul 1

Domnigoara Lemon, eficienta secreare a lui Poirot, fir cea

care rdspunse la telefon.

Lesand deoparte caietul de stenograme, ridica receptorulgi spuse fdrd'emfaz6:

- Trafalgar 8137.

Hercule Poirot se lesi pe spate in fotoliu gi inchise ochii.

86tu meditativ darabana pe marginea mesei. in mintea luicontinua se compuni fraze pompoase pentru scrisoarea pe

care o dicta.

Acoperind receptorul cu m6na, domnigoara Lemon in-trebl pe un ton scezut:

- Acceptali un apel personal din Nassecombe, Devon?

Poirot se incrunt5. Localitatea nu-i spunea nimic.

- Numele apelantului? soliciti el cu pruden1i.

Domligoara Lemon vorbi in receptor.

- Raid aerianl? intebi ea cu neincredere. Ah, da - put4irepeta, ve rog, numele de familie?

incb o dat6 se intoarse spre Hercule Poirot.

- Doamna Ariadne Oliver.

I Confuzie intre pronunlia sil,l^gmei air raid (raid aerian, in limba en-gleze) $i substaativul propriu Ariadne (n. red.)

" fra"tuab,frHercule poirot igi ridici sprdncenele. O amintire i se deg-

leptd in minte: pdr cenugiu neingrijit... un profil de wltur..Se ridici gi o inlocui pe domniqoara Lemon la telefon.- Hercule poirot la telefon! anunli el pe un ton bombastic.- Suntefi chiar Hercule poirot in persoanb? intrebd vocea

suspicioasi a operatoarei.

Poirot o asiguri cd aga era.

- Aveli legitura cu domnul poirot, spuse vocea.Tonalitlfile subfiri gi armonioase ale acesteia furd inlo_

cuite de o explozie magnificd de contralto, ficanduJ pe poirotsd indepineze in mare grabd receptorul cu caliva centimetride ureche.

- Monsieurpoirot, dumneavoastri sunteli? intrebi doam_na Oliver

- in persoand. madame.

- Sunt doamna Oliver. Nu gtiu dacd vd mai amintiti ae.mine...

- Dar bineinfeles cA_mi amintesc de dumneavoastri, m4_d.tme, Cine v'at p\tea uita!

- Ei, oamenii mai uiti cebodatA, spuse doamna Oliver. Des_tul de des, ca s6 fiu sincerd. Nu cred cd am o penonalitate foartedistinctivd. Sau poate ci e din cauzd cA imi schimb mereu coa-fura. Dar toate astea n-au nicio legiturE cu subiectul. Sper cEnu vd intrerup...

- Nu, nu, nu md deranjaf catu$i de putin.- Slavd Domnului, n-ag vrea sd vd innebunesc. Adevdrul e

cd am nevoie de dumneavoastra.

- Aveli nevoie de mine?

- Da, imediat. putefi lua un ayion?

- Nu cdldtoresc cu avionul. imi face riu.- $i mie imi face. Oricum, nu cred cA ar fi mai rapid decat

trenul, deoarece singurul aeroport din apropiere este Exeter,care e destul de departe. Aga cA venili cu trenul. Este unul care

&.rea de crime 9

tbca la ora douisprezece din Paddington, cu destinafia

Isecombe. Precis puteli siJ prindeli. Avefi trei sferturi d€

d in cazul in care ceasul meu funclioneazi bine, degi nu prea

- intinpl6.

- Dar unde sunteli, rnadame? Despre ce este vorba?

- Casa Nasse, Nassecombe. Va va a$tepta o maqin6 par-

ruhra sau un taxi la gara din Nassecombe.

- Dar de ce avefi nevoie de mine? Despre ce este vorba?

GTeti fienetic Poirot.

- Telefoanele se gdsesc aici in locuri atat de ciudate, spuse

dsamna Oliver. Acesta este in hol... Sunt mulli oameni care

':e vdntwd pe aici gi vorbesc... Nu aud foarte bine. Dar vi ag-

E?t. Toatd lumea v4 fi incantati. La revedere!

Se auzi un sunet ascutit in clipa in care receptorul fu pus

in firc6. Linia telefonici bdzii delicat.

. Zipbcit Si uluit, Poirot inchise telefonul 9i murmuri ceva

in barbi. Domaigoara Lemon tinea creionul in mdn6, indife-

rEntii. Repetii incet ultima frazA dictatE inainte de intrerupere.

,,...permite1i-mi sd vd asigur, dragul meu domn, c5 ipoteza

pe car€ ali avansat-o..."

Poirot ii lEcu semn si lase deoparte ipoteza avansati.

- Era doamna Oliver, spuse el. Ariadne Oliver, autoarea

de romane polifiste. Poate ci ati citit... Dar se opri, amintindu-fi

ci domnipoara Lemon cit€a numai cerfi serioase 9i cd privea

aceste frivolitili, cum erau romanele poliliste, cu disprel. Vrea

si mA duc in Devonshire astjizi, imediat, in aruncd o privire

spre ceas - treizeci $i cinci de minute.

Domriqoara Lemon ridica dezaprobator din spr6ncene.

Asta ar insemna se plecali imediat, spuse ea. Din ce motiv?

- Cd bine ziceli! Nu mi-a spus.

- C6t de ciudat! De ce nu?

- Pentru ce, spuse Poirot meditativ, ii era frici sd nu fie au-

ziti. Da, a fost cat se poate de limpede.

'o Q4az"d'''fr- Nu, ziu! spuse domniqoara Lemon, zb6rlindu-se in api-

rarea pafonului ei. Ce-o fi crezind lumea! Cum igi inchipuie

ci o si dafi pur gi simplu buzna dup6 potcoave de cai morJi!

Un om important ca dumneavoastra! Am observat cA arti$tii

9i scriitorii ac€ttia sunt foarte dezechilibrali - n-au nici cel

mai mic simt al propo4iilor. SA trimit o telegram5 telefonica:

,,Regret, imposibil si pirdsesc Londra"?

i9i indreptii mena cbtre telefon. Vocea lui Poirot ii opriacliunea.

- Du tout! spwe el. Dimpotrivn. Fifi drdgup 9i chemali de

urgentl un taxi. Georges! f6cu ridicdnd vocea. Cateva lucrurinecesare de toaletll in valiza mea cea mic6. $i repede, foarte

repede, cAci trebuie sa prind un tren.

DupE ce parcurse cu vitezd mfiima aproximativ doua

sute nouizeci de kilometri din cei trei sute patruzeci $i unu ;iciletoriei, trend ge6i ugor gi cu ptuere de r6u pe ultimii cinci-zeci de kilometri 9i trase in gara din Nassecombe. O singurapersoani cobori: Hercule Poirot. Ocoli cu grijtr o groapl ce

se cdsca intre heptele vagonului gi peron 9i privi in jur. in ca-

petul indepertat al trenului, un hamal i9i fdcea de lucru incompartimentul cu bagaje. Poirot iii ridicd valiza gi-gi con-tinud drumul pe peron spre iegire. Arunci biletul gi ieqi prinsala de agteptare.

O limuzind Humber imensi era parcati afar6 9i un gofer inuniformi se apropie.

- Domnul Hercule Poirot? intrebtr el respectuos.

Lud valiza lui Poirot $i deschise portiera. Se indep6rtarA

de gard trecdnd peste calea ferati ii cotirl pe un drum de

FrA, ce $erpuia printre gardurile vii, inalte, de pe margine.

lldtoar€a de crame I I

hedia! in partea clreapti, terenul cobora in panttr" dezviluind

rtderii priveligtea unui reu foarte frumos, pe fundalul unor

bluri invtrluite intr-o ceattr albastruie' $oferul trase magina

lingi zidul de verdeaP.

- Riul Helm, domnule, spuse el. lar Dartmoor se observd

b dep6rtare.

Era clar ci se cerea un moment de admirafie' Poirot scoase

ztoootele necesarc, mwr.x\end magnifrqnel de cdteva ori' De

i+q natura il llsa rece. O gddine de zarzavaturi bine ingrijiti

rf awt mai multe ganse str smulgi un murmur de admiralie

& pe buzele lui Poirot. Doud fete trecura pe lenga matini'

'+eti.ndu-se incet pe deal in sus. Clrau rucsacuri grele in spate 9i

Fltau pantaloni scurJi 9i egarfe viu colorate, inl4urate pe cap'

- Est€ un hostel pentru tineri l6ngd noi, domnule, explic[ 9e

ftrul, care ih.mod evident se autoproclamase ghidul lui Poirot

in Devon. Hoodown Park. I-a apa4inut domnului Fletcher'

Asocia$a Youth Host€l l-a cumpirat 9i este cat se poate de aglo-

m€rat in timPul verii. Adbposteqte chiar 9i o sutd pe noaPte'

du a$a. Nu au voie se stea mai mult de doui nopli' aPoi re-

buie si o ia din loc. Sunt de ambele sexe 9i de obicei strlini'

Poirot dddu absent din cap. Reflecta, nu pentru prima dat!"

ca, vlzuii din spate, pantalonii scu(i se potriveau Prca putin fe-

meilor. inchise ochii mihnit. ,,De ce, ah, de ce trebuia ca tine-

rete str se giteascl astfel? Acele coapse stacojii erau bizar de

Eflgatoare!"- Par impovfuate, murmurd el.

- Da, domnule, 9i e un traseu dificil de la gari sau de la st'a-

$a de autobuz. Mare parte din cei trei kilometri pinl la

Hoodown Park. Eziti. Daca nu vd deranjeaztr, domnule,le-am

Fltea duce cu ma$ina.

- Firegte, fire$te, spuse blajin Poirot'

lat6, el se lif6ia in lux, intr-o ma5intr aproape goal6, qi cele

doud tinere g6fliau qi asudau, cocoqate din cauza rucsacurilor'

il

t' Aoazacld'l-"

gi frra se aib6 cea mai mic6 idee despre cum sd se imbrace, ast_fel incAt sd le apard atrdgdtoare persoanelor de sex masculin.$oferul porni maEina gi incetini, cu motorul torcand, langicele doud tinere. Fefele lor imbujorate gi asudate se ridicaripline de speranli.

Poirot deschise u$a qi fetele urcard in ma$ina.

- Esl€ foarte binevoitor, vi rog, spuse una din ele, o fatdblondd cu accent strdin. Este distanti mai lung5 decat eu cre_zut, da.

Cealalte fati, cu chipul foarte imbujont $i ars de soare gibucle castanii ilindu-se de sub eqarfh, se mullumi si aprobe dincap de cdteva ori, zdmbind cu toli dinlii 9i murmurdnd grazie.Blonda continud se vorbeasci vioaie:

Eu venit la Anglia pentru douA siptiimdni vacan(i. Euvenit din Olanda. imi placeAnglia foarte mult. Am fost Sfiat-ford Avon, Shakespeare Theatre gi Warwick Castle. Apoi &n,fosr Clovelly. acum vazul Exeter Calhedral qi Torquay... loartefrumos... venit la celebrul loc frumos de aici gi m6ine travqr_sez rdu, merg Ia Plymouth unde descoperirea Lumii Noi s_a li_cut din Plymouth Hoe.

$i dumneavoasni, signorina? se intoarse poirot cdtrecealaltl fati.

Dar ea doar zdmbi gi-gi scuturi buclele.

- Ea nu foarte mult engleze$te vorbit, spuse olandeza cubiandele. Noi amdndoui un pic de fiancezd vorbit, aqa cd vor-bit in tren. Ea venit de l6ngi Milano 9i arut rudd inAnglia cisd_torita cu domnul care tin€ magazinul pentru multe cumperituri.Ea venit cu prieten la Exeter ieri, dar prieten mencat plecintdcu gunci gi carne de vilel stricat din magazinul din Exeter gihebuie sI stat acolo bolnav. Nu este bunl pe cildurd plIcintacu gunca gi carne de vitel.

in acel moment, goferul incetini unde drumul se bifurca.Fetele cobodr6, multumid in doud limbi gi o luarl in sus, la

vhtoarea de crime I 3

pns pe drumul din stAnga. $oferul renunli pentru o clipd h Ia-

.. 1'-i olimpiani 9i-i spuse lui Poirot cu infldcdrare:

- Nu e vorba numai despre came de vilel gi guncd, trebuie

5i rc feregti $i de pateurile din Comwall. Bagd odce in ele,

rsa fac in perioada verii!

Pomi iar maqina gi o lui pe drumul din dreapta, care se

p.du imediat in pidurea deas6. Se grbbi si dea un ultim ver-

dict asupra celor cazati la hostelul Hoodown Park

- Sunt tinere destul de driguJe la hostelul [la, spuse el, dar e

geu sA le faci sA inteleagA nouunea de Foprietate privata. Abso-

.!n gocant modul in care incalca proprietatea. Nu par sd in{eleagi

ci" aici, spaiul unui domn este privat. intotdeauna se plimb6

prin pidurile noastre, zEu aga, 9i pretind ci nu inleleg ce le spui

Dddu din cap mohordt.

igi continhari drumul pe panta abrupti a unui deal - prin

padi:re , apoi intrarA pe nigte po4i mari de fier 9i, inaint6nd

de-a lungul aleii, igi incheiad intr-un final cilbtoria in fala unei

case in stil georgian, albd 9i mare, cu vedere spre rdu.

$oferul deschise uqa maqinii chiar in clipa cdnd un major-

dom inalt, cu pdr negru, i$i {hcu aparitia pe hepte

- Domnul Hercule Poirot? murmurl cel din urmd.

- Da.

- Doamna Oliver vi aqteapti, domnule O veli gisi jos, la

Banery. Permiteli-mi sA vA conduc.

Poirot fu condus pe o potecd ce $eryuia prin pidure Ei care

dezv6luia privirii, la rdstimpuri, sc6nteierile rdului din vale. Pe

poteca aceasta coborai treptat pana ieqeai lntr-un final la lu-

mind, intr-un spaliu deschis, de form6 rotundi, mdrginit de un

parapet nu foarte inalt. Pe parapet stitea doamna Oliver.

Se ridicA pentru a-l intAmpina, iar cateva mere ii clzurd

din poal6, rostogolindu-se in toate direcliile. Merele pfueau o

tem6 imposibil de evitat cand o indlneai pe doamna Oliver

t5t4 fq"^d"d4'fr frnitoarea de crime

- Nu pot sa-mi dau seama de ce intotdeauna scap lucruri,spuse doamna Oliver cumva nedeslugit, {in6nd cont c6 aveagura plinE de mere. Ce mai faceli, zozsieurpoirotl

- Trds bien, chire madame, replici politicos poirot.Dumneavoastrd?

Doamna Oliver arita diferit faln de c6nd o vdzuse poilot ul_tima date, $i motiwl st6tea, ata cum deja insinuase la telefon,in faptul cd experimentase din nou cu coafura ei. Ultimadatl cdnd o vdzuse Poirot, era adepta unui stil dvegit. Asttrzi,pirul ei, vopsit albastru, era adunat intr-un coc in v6rful capu-lui, intr-o multitudine de cdrlionli mai degrabd artificiali, remi-niscen$ a stilului Marquise. Respectinrl stil se incheia la bazagatului, iar restul putea fi in mod cert catalogat drept ,,practiccu influen{e rustice": jachet?i 'gi

fustd aspre de tweed de culoa_rea gdlbenugului de ou gi un pulover mugtar, amintind de liclri-dul biliar

$tiam cd veli veni, spuse doamna Oliver cu voiogie.

- N-aveali de unde gti, repljcb poirot cu severitate.

- Ah, ba da, gtiam.

- incd md intreb de ce sunt aici.

- Ei bine, eu cunosc rispunsul. Din curiozitate.Poirot o privi gi ochii ii scdpirari pulin.

- Faimoasa intuilie feminini, spuse el, micar de data asta nuv-a condus pe un drum gregit.

-Ei, nu rddeli acum de intuilia mea de femeie. Nu l_amidentilicat eu intotdeauna pe criminal din prima?

Poirot se ablinu elegant. Altfel, ar fi putut replica: ,,La acincea incercare, poate, 9i nici atunci intotdeauna!,. in schimb,privind in jur, spuse:

-Ay€fi, intr-adevet o proprietate frumoasd aici.

- Aceasta? Dar nu-mi aparline, monsieur poirot. CredeaJic6-mi apa4ine? Ah, nu, aparfine unor oameni numiti Stubbs.

- Cine sunt?

-Ah, chiar nimeni, spuse doamna Oliver vag. Doar bo-

eagi. Eu md aflu aici din motive profesionale, lucrez la ceva.

- Ah, ceutati un pic de sare 9i piper pentru una dinhe acele

chefs-d'oeuvre ale dumneavoastrd?

-Nu, nu. Exact ce-am spus. Lucrez la ceva. Am fost anga-

Fu sa pun la cale o crime.

Poirot se holba h ea.

- Ah, nu una adeviratii, spuse doamna Oliverpe un ton li-oittitor Meine se organizeazi o mare petrecere gi, ca un soi

de noutate, programul va include $i o venabare de crime.

Pusd la cale de mine. Ca un fel de venatoare de comori, intele-

geli; numai cA au avut vendtori de comori atat de des, incat

s-au gendit cd.asta ar fi o noutate. A$a cb mi-au oferit un ono-

rariu foarte substantial sA vin gi sA pregat€sc totul. De fapt, e

l-hiar amuzant - mai degrabb o schimbare de la rutina inflord-

oare obignuitd.

- Care e planul?

- Ei bine, vom avea o victimi, desigur. $i indicii. $i sus-

pecti. Totul mai degraba conventional - 9ti1i, vampa, 9i ganta-

Jistul, 9i tinerii indragostili, $i majordomul sinistru, 5i tot aga.

Pentru o jumitat€ de coroane intrarea, vi se va da primul indi-

riu, dupe carc tebuie sd gasi! victima, arma, criminalul $i mo-

timl crimei. Se dau gi premii.

- Remarcabil! frcu Hercule Poirot.

- De fapt, spuse doamna Oliver m6hnitf,, este mult mai

geu de amnjat totul decat a1i crede. Pentru ca nu tlebuie pier-

dut din vedere cA oamenii adev[ra(i sunt chiar inteligenli, o ca-

litate care uneori le lipsegte celor din cd(ile mele.

- $i de asta m-ali chemat, ca se ve asist la aranjament?

Poirot nu incerce mai detoc s[-qi relina indignarea din voce.

l6Cq4A"C44'fr

- Alq nu, spuse doamna Oliver Bineinfeles cd nu! M_amocupat eu de tot. Totul este pregetit pentru m6ine. Nu, aveam ne-voie de dumneavoastr.i din alt motiv.

- Ce motiv?Doamla Oliver igi duse absent5 meinile la cap. Tocmai se

pregbtea se-$i revigeascE pdrul cu un gest familiar, c6nd igiaminti de incdlceala coafurii. in loc de asta, igi spuse oful intimp ce se h6gea de lobul urechii.

- Cu riscul de a pdrea neghioabE, zise ea, cred c6 totugiceva nu e in ordine.

Capitolul 2

Se ldsd un moment de linigte cdt timp Poirot o fixi cu pri-

rirea, apoi lntrebl pe neagteptate:

- Ceva nu e in ordine? Cum adic6?

- Nu $tiu. . . Asta ag dori sd afla1i. Dar eu simt - din ce in ce

Eai mult - cA am fost... ah!... dusi cu preSul... pdcilit.ii... Nu-

mi$-ma nebulie dace vr4i, dar a$ zice ce, dacd meine ar avea

bc o crim6 adevdratii, in loc de una falsd, nu a9 fi surprinsd!

Poirot o shrdie cu atenfie, iar ea ii suslinu sfidatoare privirea.

- Foarte interesant, rosti Poirot.

- Presupun cb dumneavoastra credeli ce sunt complet ne-

brmtr, spuse doamna Oliver defensiv.

- Niciodati nu v-am privit ca pe o nebun6, o asiguri Poirot.

- $i gtiu ce spuneli intotdeauna sau ce credeli despre

intuifie.

- Oamenii numesc lucrurile ln mod diferit, spuse Poirot.

Sunt gata sI cred c6 ati observat ceva sau a{i auzit ceva ce in

nod clar v-a sporit anxietatea. Cred ce este posibil ca dumnea-

voas$ insev6 sd nu vd dati seama ce anume ali vbzut, observat

sau auzit. Sunie$ congtienl6 doar de rezultat. Dac6-mi permi

rc1i sd mi exprim a9a, nu gtiti ce anume gtiti. AIi puiea numi

ssta intutie, dacn wef .

- Faptd cA nu egti capabil si indici problema, spuse doam-

na Oliver mahnite, te face si te simli atat de Prost.