Zl decembrie

Traversand in pas alert peronul, StePhen isi ridici gulerul

Linei. Deasupra capului sau, o ceata groasa se a$eza in vala-

Eci peste gart. Moto.are mari suierau imPresionant' scotand

nori de abur in aerul rece gi umed. Totul era murdar li imbibat

de fum.

Stephen se gandi cu dezgust: ,,Ce iara infecti'.. Ce orag

.infect!'Prirna impresie, entuziast . pe care i-o hsase Londra cu

magazinele, restauantele $i femeile sale frurnoase Si elegante'

pilise. Privea acum oragul ca pe un diarnant fals fixat intr-o

nonturi dubioasirSe inchipui pentru o clipl intorcandu-se in Africa de Sud...

Simti apoi dorul de casa rasucindu-se ca o gheara in sufle* rt-si'ritul de soare, ceml albastru, gridini pline de flori' flori al-

bastre, rdnduri de plumbago.'.

in rreme ce oragul ista nu era derat Praf, mizerie si imense'

nesfaxsite multimi, aflate in nriscare, grabindu-se, dend din coate.

Furnici depiasindu-se disciPlinate in intedorul muquroiului'

Pentru o clipa se gandi: ,Mai bine nu veneam..."

isi aminti apoi scopul pentru carc venise si buzple i se stin-serA intr-o grimasa inghetati" Nu, la naibal Trcbuia sA mearg{

para h capat, doar planuise asta de ani de zile. Se striduise in-

totdeauna sd realizeze ceea ce l$i PtoPunea. Da, tebuia sa

mearya mai departe!

t0 64"^4.C'/4'FMomentul de soyaiala, intebarile chinuitoarc caxe ii veni-

seld brusc in minte - ,"De ce? Chiar merita osteneala? De ce sa

trliesc in hecut? N-ar fi mai bine sa uit totul?" , toate astea nuinsemnau decAt o slabiciune hecatoare, Nu era un pugti, si se

lase abatut din drum de orice capriciu de moment. Era un bar-bat de patruzeci de ani, sigur pe el Si ca.re stia ce voia. Vamerge mai departe. Va fealiza ceea ce isi propusese sa faca ve-nind in Anglia.

Urca in tlen 9i merse de-a lungul culoarului, ciutindu-giun loc. Facuse un semn de refuz unui hamal, a$a ca i5i cAra sin-gur geanantanul din piele groasa. Lua h rand compartimentdupa compartiment: trenul era plin. Mai erau numai trei zilepani la CrAciur. Stephen Farr privi plin de dezgust compafli-mentele aglomerate.

,,Oameni! Muldmi infinite de oameni! $i toli atit de - care

erir cuvantul?! - atAt de cenugii! Atat de identici unii cu allii,atdt de oribil de uniforrnizali! Cei care nu au flguri de oi au, inschimb, fete de iepud", se g6ndi el. Unii dinare ei $u$oteau si se

foiau ln loc. Altii, in general barbati treculi de varsta a doua,mormAiau. Acestia arAtau mai degraba ca ni$te porci. Pana $ifetele, slabe, palide, cu buzele strident rujate, dadeau o impre-sie deprimanta de uniformitate.

Se imagina pentru o clipd in veldul sud-african, st6nd sin-gur la soare,..

Apoi, deodata, uit.dndu-se inh-un compartiment, i se taierespir4ia. Fata aceeaera altfel. Aveapx negru, iar ochii pur-tau in ei profunzimea Si intunericul noptii. Ochi trigti 9i m6ndri,ochii Sudului.., Faptul ca o astfel de faa febuia sa se afle inacest tren laolalta cu toli acegd ingi insipizi, cenu5ii era cum nuse poate mai nedrept. Era nedrept ca aceasta minune trebuia sa

mearga in centrul mohorar al Angliei. Ar fi hebuit sa se alle inalta parte, intr-o loja, cu un trandafir inte buze, purtand unvoal negru care sa-i puna in evidenta capul mandru - gi trebuiasA. fie praf, $i dogoare, gi rniros de sdnge in arena... Ea ar trebui

Creciunul lui Poirot

sa fie intr-un loc minunat si nu inghesuia in collul unui com-

patiment de clasa a III-a.Em un om atent si iscoditor, iar curiozitatea ii era sustinuta

de un firl simt al observatiei' Nu ii scaPasera din Yedere haina

ei scufia neagrar si fusta cam Ponosite, manusile ei ieftine din

material sintetic, pantofii de proa$A calitate $i nuanla Provoca-

toirre a posetei rosu-aprins. cu toate acestea, senzafia pe care

i-o lasa era aceea de splendoarc. Era superba, fina' exotica...

Oare ce naiba facea in aceasta Fra a cefurilor, $i a frigului,

si a fumicilor hamice si grabite?

" ,,Trebuie si aflu cine este $i ce face... Trebuie sa aflu'.."

tr

Pilar stitea inghesuig hnga fereastra ti se gandea h cat de

ciudat miroseau englezii. Era senzatia care o izbise cel mai

putemic in privinta Angliei - diferenta de miros. Nu se simtea

mircs de usturoi sau de praf, iar cel de parfun era foarte slab'

in compartirnent se sirnlea un iz rece de statut - mlosul de pu-

cioasa al trenurilor -, un miros de saPun si un altul, nepbcut'

Se gandi ca acesta venea de la gulerul de blana al grasanei care

statea langa ea. Pilar adulmecdnd discret, inhaldnd cu dezgust

izul de naftalna. ,,Ce bizar mfuos de parfum", se gandi ea.

Se auzi un fluier, o voce tunltoare striga ceva $i trenul se

puse incet in mi$carc... Pomisera. Drumul ei continua..

Inima ii bal€a ceva mai rcpede. O sa fie oare totul bine? Ya fioarc capabila sa duca la bun sfhrgit ceea ce igi propusese? Cu sigu-

rant , doar i$i planificase tonrt cu alata 8rija.. Em Fegatita pentru

odce eventualitate. Fara indoiala, va reusi, trebuie sa leuieasca-..

Buzele rosi i se tuguiara, gura capaand dinh-odata o ex-

presie de cruzime. De cruzime $i de haomie' precum gura unui

copil sau a unei pisici. O gura carc nu se preocupa decdt de

propriile dorinle gi care inca nu aflase ce e mila.

t3t2 tor"Z"OL'fr

Isi arunca ochii roata in jul, cu o curiozitate sinc€ri sspontani pre€um aceea a unui copil. Toti acesti oameni" :"p=la numir, erau atdt de anuzanli - cat de caraghio5i sunt engle.zii a$Ua! Tod parcau atat de bogati, de prosperi, in hainele 9cizrnele lor! Fara hdoiala! Anglia era o tala foarte bogarr" asa

cun auzise dintotdeauna- ins. acegti oameni nu erau catusi &putin veseli - hotiret lucru, nu erau veseli.

Un bi$ar chipe$ satea in picioare pe culoar... Prlar se gindice era foarte chipe$. ii plac€au chipul lui, exEem de bronzat, na-

sul proemin€nt Si urnerii arletici. Mai repede dec6t orice engle.zoaica, Pilar isi dAduse seama cA btubatul o admira- Nu privise

nici macar o singura data dircct spre el, insa gia foafie bine qar

de des se uitase la ea ii, nai ales, $tia exact cum se uitase.

RemarcA faptul ftuA marc emotrie sau interes. Venea dintr-ofara unde barbadi se uitau la femei cu aerul cel mai firesc gi nuincercau sA ascunda prea mult acest lucru. Se intreba dacA bar-batul era englez 9i hotari ce nu era.

,E prea viu, prca rcal ca sa fie englez, decise P ar. $i totusie frunos. Poate ca e american," Semana cu actorii pe care iivazus€ in fmele despre vesnd sdbatic.

Un lnsolitor de yagon igi croia drum de-a lungul culoarului.

- Pr6nzul, prima serie, vA rog. Prima serie. Luaqi-va locu-rile p€ntu prima serie.

Cei $apte pasageri din compartimentul lui Pilar aveau cutotii tichete pentru prima serie. Se ridicara ln grup si compar-timennrl rlmase dintr-oda$ pustiu Si liniitit.

Pilar ridica repede geamul, care fusese lasat in jos calivacentimetri de catre o doamni gdzonata, cu privire incruntata,carc statuse ln collul opus. Se rasturna apoi confortabil pe loculei 5i scmta pe geam subrubiile de nord ale Londrci. Nu intoa$ecapul la auzul zgomotului u$ii hase. Era barbanrl de pe culoargi Pilar stia, fala indoiah, ci acesta intrase in compartimentspecial pentru a-i vorbi.

Continua sA s€ uite pe geam, cu un aer gdnditor.

spuse:

!a cobor geamul de tot?

cu o timiditae afectaB:

De-abia Lam inchis'

Egftd engleza. insa avea un ugor accent'

5"rr. *la' s,.ptten se gandea: "Are o Yoce de-

Ea" tortt... Cada ca o noapte de vara"'"

f-noaot .i' ,'imi place vocea lui' E grava $i Put€r-

-El e atai de sumbru'

-il" **." "ducata

sa creada ca a pu'ta conversatii c.u

.;";;;crima' Era capabila sr i$i poafte de gdja la

E-l ttt" "" "ti"."

alta fata' lnsa nu ave" P^rej"d::ig:- ^,*-^

e utr tiP alrlgator - imi Place"'

incepu din nou:

aglomeral trenul...

m -;;;"' Crecl ca oamenii tug din Londm Pentru ca

ili"on*. ti "*scut

in Anglia' ar fi ptTt:i ::Tiurz rEvr'' * ^' ---- orba cu o t'nara' insa el

-ti si nelalocul lui intrAnd in v

- ^. -.. - -ini^ n.iffi#Jii"*nis $i Pdetenos $i sase""1:" " l^.:T:!a uu >urv! sv'-'-- '- r r' daca ai intr-adevar chef

F decit sa stai de vorba cu cinevt

:r o frci.Zmbi sPontan 9i spuse:

IEa.ii "r

r-onotu "

un loc ingrozitor' nu-i asa?

- O, d4 nu-mi Place deloc'

- Nici mie.

Prlar remarca:

- Nu Dared englez'

- Sunt britanic. insa vin din Africa de Sud'

- inPleg, asta exPlici tucnrile'

- Venili din strainfiate?

P ar incuviinttr din caP'

- Vin din Spania'

Steohen era interesat'

- iin sp*iu" ,p*"ti? Sunt€ti sPaniola' atunci?

7III

,

t5l4 fq"^4"O4d'E

- Sunt pe jumatate spaniola. Mama mea era englezoaice-

De aceea vorbesc atat de bine engleza-

- Ce e cu chestia asta cu razboiul? intreba Stephen.

- A fost ingrozitor, d4 foarte trist. A facut mult rAu, prea

mult, da...

- De pafiea cui suntefi?

Opliunile politice ale lui Pilar nu erau prea bine definite. insatul ei natal, nimeni nu dtrduse prea mare atentrie rizboiului.

- Stiti, s-a petrecut destul de departe de noi. Binelnteles,primnrul e un funcflonar al guvemului, a5a ca e de partea gu-

vemului, iar preotul e de partea generalului Franco, insa ceimai mulii dintre oameni sunt prea ocupagi cu pamdntul 9i cuvila-de-vie 9i nu au timp sa-fi bata capul cu lucrurile astea.

- S au putat lupte prin imprejurimi?Pilar raspunse ci aga ceva nu se intdmplase.

tns6 am mers cu ma$ina prin toati Fr4 explicA e4 Si amvizut ca distrugerile erau semnificative. $i am mai vazut obomba cizand $i spulber6nd o ma5ina, d4 iar alta a distrus ocasi" A fost ceva foa$e palpitant!

Stephen Farr schila un suas fo4at.

- De{i asta e senzaiia pe care v-a creat-o?

- Dar a fost, de asemenea, si o problema, explicd Pilar.Penhu ca voiarn sa-mi continui drumul, iar 5oferul maginiimele a fost ucis.

Stephen o inftba, fixdnd-o cu privirea:

- Si nu v-a inhistat acest lucru?Ochii mari gi negri ai lui Pilar se facua $i mai mad.

- Tofi murim! Nu-i aga? Daca se intanph a$a din senin, ca-

zand din cer, asta e, nu e nici o diferenla O vreme esti in viata,

iar dupa aceea esti mort. Asa e mersul lucrurilor pe lumea asta.

Stephen Farr izbucni in rfu.

- Nu sunie[i o pacifista.

Ce nu sunt?

Cnci.rlul lui Poirot

P ar parea a fi zaPacita de un cuvant pe care nu-l mai au-

iG pana atunci.

- ObiSnuiii sa va ienati du$manii, seiot'ta?

Prlar scutura din caP.

- Nu am dugmani' insa daca as avea "- Da-..?

O wnarea din priviri, fascinat in continuare de dulcea 5i

suda fuguire a gudi sale.

Pilar rasPunse cu gravitate:

- Daca as avea un dusman, dacl cineva m-ar url si eu la

lirdul meu l-as uri. i-a5 ta.ia g6tul uite-a5a "Facu un sernn ln aer.

Gestul ei fusese atat de taios, de spontan 5i fara echivoc in-

rit Stephen Farr ramase penhu moment fara replica ln cele

dn ufma! cohlinua:

- Sunt4i o tanafi insetata de sange!

Pilar intreba Pe un ton Pragmatic:

- DumneavoasEa ce le-a1i face dugmanilor drunneavoastra?

El \ru sa deschida gur4 o privi insistent 9i apoi r6se zgomoos'

- Chiar ma intreb' spuse in cele din urma- Chiar ma inEeb!

Pilar il privi dezaProbatoi

- Fara indoiah ca $titi.

Iar el se opri din ris, trase aer in piept si spus€ cu o voce joasA:

- DL stiu...Apoi, schirnbind cu repeziciune tonul, intreba:

- Ce v-a facut sa venili in Anglia?

Pilar raspunse cu o oarecare refnere:

- Voi sta la rudele mele. La rudele rnele din Anglia'

- i"teteg.Se lasa Pe sPate studiind-o si inrebandu-se cum erau aceste

rude din Anglia despre care ii pomenis€ $i, de asemenea' cum

aveau ele si o trateze pe aceasta sfiaina spaniola' incercand in

acelagi timp sa sio imagineze tn mijlocul unei sobre familii

britanice, Petrecand Craciunul.

l6A#z"CL'E !!arl lui Poirot

Fg ei simpl4 nesofisticati ti destul de asPla nu putea fl nu-

- ftmoasa! insa fiada distinctie. Avea o yoce fermecitoare,

-llfi€d i se adresa:

- Tara insista! Nu e nimic de facuL

L!'dia isi $apani o mi$care brusca de nedbdare $i il intreba:

- Chiar tebuie sa cedezi intotdeauna in fala lui?

- E foart€ batran, draga mea.

- O, da stiu, stiu!

- Se alteapta sa i se faca pe plac.

Lydia exchma sec:

" - Bineinteles, aia cum s-a intamplat dintotdeauna! insa

ri &vreme sau mai tarziu va trebui sa iei atitudine, Alfred.

- Ce vrei si spui, Lydia?

O privea fix, atat de vizibil deranjat $i tulburat, lncat ea isi

ou5ca buzeld gi, pentru o clipa, statu la indoiala daca sa conti-

rE lrru nu.

Alfred Lee repeta:

- Ce rrei sa spui, Lydia?

Ea ridica din umerii subfhi gi eleganli.

Spuse, incercand sa-si aleaga cuvintele cu grija, pentru a

nu-l supaxa $i mai tare pe Alfted:

- Tatal tau are tendinla de a deveni... tiranic.

- E batran.

- ;i va continua sa imbahaneasca, devenind, in consecinta,

din ce in ce mai tinnic. Unde se vor opri toate astea? Deja ne

dicteaza yietile in intregime. Nu putem sa ne facem nici un plan

a.l nostru, pentru ca se poate intimpla oricdnd si se supere.

Alfred spuse:

- Tata se asteapta sa fie intotdeauna pe primul plan. Se

poarti frumos cu noi, adu-ti aminte.

- Da, sigur, se poafia frumos cu noi!

- Foarfe frumos.Lui Alfted i se citea o urmi de asprime in voce.

Lydia intreba cah:

t7

Pilar se arata curioasA:

- Curn e, e frurnos in Africa de Sud?

$i el incepu sa ii vorbeasci despre Africa de Sud. Ea il as_culta cu incantarea specifica unui copil caruia i se spune o po_yeste. El sayura intrebirile ei naive, dar pdtrunzatoare Si seamuza de unul singur transformand totul inh_un soi de povestetrasd de par, cu zane gi cavaleri.

intoarcerea ocupanlilor de drept ai locurilor din cornparti-ment puse capat acestei diversiuni. El se ridica, ii z6mbi pri-vind-o drept in ochi gi igi croi drum inapoi pe culoar.

Opriqdu-se pentru o clipi in cadrul usii, pentru a pemiteunei doamne in vdrsa sa intre, ochii ii cazuri pe eticheta de pecufarul de paie atat de osbntativ de strain _ al lui pilar. Citicu interes numele - Miss pilar Esnavados _, apoi. remarcdndadresa care hsotea acest nume, avu un sentiment amestecat deneincredere si lnca ceva: Gorston Hall, Longdale, Addlesfield.

Se intoarse pe jumAtab, priyind_o insistent pe fata, de dataasta cu o noui expresie _ uiniti, suspicioas4 plina de rcsenti-ment... Se duse pe culoar gi ramase acolo, fumand o tigara siincruntandu-se la el insusi...

m

ln marele salon albastru-awiu de la Gorston Hall. AlfredLee si Lydia. sogia sa. srareau de vorba despre planurile lor deCraciun. Allied era un bb.rbat solid de varsta mijlocie, cu o fataplacuta si ochi caprui bldnzi. Vocea sa era linistita si precisa,iar felul sau de a enunla frazele era foane limpede. Capul ii erainfundat intre umeri 9i, din aceasra cauza, corpul lui dadea ociudata impresie de ine4ie. Lydi4 sotria lui, era o femeie ener_gici, shba ca un ogar. Era extraordinar de subthe, insa mi$ca-rile ii erau impregnate de o gratie spontana surpdnzabare.