C,4atufu'frcRfiil[Jl,tt,t t[lt P0|R0T

Traducere din limba englezitApnreN Gesnrnl MogonNu

**

CUPRINS

Parteal.Z2decembtie 7

Partea a II-a. 23 decembrie "i"""'r""""" 57

Fartea a lll-a.24decembrie"" 81

Partea a VI-a. 27 decembrie"""""""""' """""""""""' 275

Partea a VII-a. 28 decembrie """""""""""""""""""" 339

I

Thaversnnd in pas alert peronul, Stephen isiridici gulerul hainei. Deasupra capului si.u, o ceari.

groasi se aseza in vilituci peste gari.. Motoaremari suierau impresionanr, scoland nori de aburin aerul rece si umed. Totul era murdar gi imbibatde fum.

Stephen se gindi cu dezgust: ,,Ce gari in-fecti... Ce ora; infect!"

Prima impresie, entuziasri., pe care i-o lisaseLondra cu magazinele, resraurantele ;i femeilesale frumoase ;i elegante, p5"lise. Privea acumora;ul ca pe un diamant fals fixat intr-o monturi.dubioasi.

Se inchipui pentru o clipi intorcAndu-se inAfrica de Sud... SimEi apoi dorul de casi risu-cindu-se ca o gheari in suflet: rS.siritul de soare,

cerul albastru, gridini pline de flori, flori albastre,

rAnduri de plumbago...in vreme ce ora;ul 5.sta nu era decAt praf,

mizerie si imense, nesfrrsite multimi, aflate in mis-care, gribindu-se, dind din coare. Furnici depla-sAndu-se disciplinate in interiorul muguroiului.

10 04"2.,OL'fr'

Pentru o clipi se gAndi: ,,Mai bine nu ve-

neam...t'igi aminti apoi scopul pentru care venise 9i

buzele i se strAnseri intr-o grimasi inghegati. Nu,

la naiba!tebuia si meargi pinl la capit, doar

plinuise asta de ani de zile. Se striduise intot-

deauna sd,realizeze ceea ce igi propunea. Da, tre-

buia si meargi mai departe!

Momentul de ;oviiali, intrebi.rile chinuitoare

care ii veniseri brusc in minte - ,De ce? Chiar

meriti osteneala? De ce si triiesc in trecut? N-ar

fi mai bine s5. uit totul?" -, toate astea nu in-

semnau decit o slibiciune trecitoare. Nu era un

pugti, si se lase abS.tut din drum de orice capriciu

de moment. Era un birbat de patruzeci de ani,

sigur pe el ;i care gtia ce voia. Va merge mai de-

parte. Yr realiza ceea ce igi propusese sI faci

venind in Anglia.

Urci in tren si merse de-a lungul culoarului,

ciutindu-;i un loc. Ficuse un semn de refuz unui

hamal, aga ci igi cira singur geamantanul din

piele groasi. Lu5. la rAnd compartiment dupicompartimentt trenul era plin. Mai erau numai

trei zile pAni la Criciun. Stephen Farr privi plin

de dezgust compartimentele aglomerate.

,,Oameni! Mullimi infinite de oameni! $i togi

atit de - care era cuvintul?! - atit de cenqiit

Atit de identici unii cu algii, atit de oribil de

Crdciunul lui Poirot l l

uniformizagi! Cei care nu au figuri de oi au, inschimb, fege de iepuri", se gAndi el. Unii dintreei su;oteau si se foiau in loc. Altii, in general b5r-bati trecuti de virsta a doua, mormS.iau. Acestiaari.tau mai degrabi ca nigte porci. PAni;i fetele,

slabe, palide, cu buzele strident rujate, dideauo impresie deprimanti de uniformitate.

Se imagini penrru o clipi in veldul sud-african,stAnd singur la soare...

Apoi, deodati, uitAndu-se intr-un comparri-ment, i se tiie respiratia. Fata aceea era altfel.Avea pirul negru, iar ochii purtau in ei profun-zimea gi intunericul nopgii. Ochi tri;ti si mindri,ochii Sudului... Faptul ci o astfel de fati trebuiasi se afle in acest tren laolalti cu toti acesti insiinsipizi, cenusii era cum nu se poare mai nedrept.Era nedrept c5. aceasti minune trebuia si meargiin centrul mohorAt al Angliei. Ar fi trebuit si se

afle in alti parte, intr-o loji, cu un trandafir intrebuze, purtAnd un voal negru care si.-i puni inevidenti capul mAndru - gi trebuia si fte praf ;idogoare, si miros de sAnge in areni.... Ea ar fi tre-buit si fie intr-un loc minunar, si nu inghesuiti"in colgul unui comparriment de clasa a III-a.

Era un om atent si iscoditot iar curiozitateaii era sustinuti de un fin simt al observatiei. Nuii scipaserl" din vedere haina ei scurti neagri si

fusta cam ponosire, minqile ieftine din material

12 CLi"Z.,OL',fr

sintetic, pantofii de proasti. calitate gi nuanga pro-

vocatoare a pogetei rogu-aprins. Cu toate acestea,

senzalia pe care i-o lisa era aceea de splendoare.

Era superbi, fini, exotice...

Oare ce naiba ftcea in aceasti Eard" a ceEurilor,

gi a frigului, gi a furnicilor harnice 9i gribite?

,,Tiebuie si aflu cine este 9i ce face... Tiebuie

si aflu... "

II

Pilar stitea inghesuiti lingi fereastri 9i se g6"n-

dea Ia cAt de ciudat miroseau englezii... Era sen-

za\ia care o izbise cel mai puternic in privinga

Angliei - diferenga de miros. Nu se simgea miros

de usturoi sau de praf iar cel de parfum era foarte

slab. in compartiment se simlea un iz rece de

stitut - mirosul de pucioasi al trenurilor -, un

miros de sipun gi un altul, neplicut. Se gindici acesta venea de la gulerul de blani al grisanei

care stitea lingi ea. Pilar adulmeci discret, inha-

lAnd cu dezgust izul de naftalini. ,,Cebizar miros

de parfum", se gindi ea.

Se auzi un fluier, o voce tunitoare strigi ceva

gi trenul se puse incet in mi;care... Porniseri.

Drumul ei continua...Inima ii bitea ceva mai repede. O si fie oare

totul bine? Va fi oare capabilS. si duci Ia bun

sfhrgit ceea ce igi propusese? Cu siguranEi, doar igi

Crdciunul lui poirot 13

planificase totul cu atdta griji"... Era pregititipentru orice eventualitate. Firi indoiali, va reusi,trebuia si reu;easci...

Buzele ro;ii i se guguiari: gura cipitAnd din-tr-odati o expresie de cruzime. De cruzime si delicomie, precum gura unui copil sau a unei pisici.O guri care nu se preocupa decAt de propriiledorinte si care inci nu aflase ce e mila.

i;i arunci ochii roati in jur, cu o curioziratesincerS. si spontani precum aceea a unui copil.Togi ace;ti oameni, ;apte la numi.r, erau atAt deamuzanti - cAt de caraghiosi sunt englezii futia!Togi plreau atd.t de bogagi, de prosperi, in hainelesi cizmele lor! Firi. indoiali, Anglia era o garifoarte bogati, aga cum auzise dintotdeauna. insiacesti oameni nu erau cAtugi de puEin veseli - ho_tirit lucru, nu erau veseli.

Un birbat chipeg stirea in picioare pe culoar...Pilar se gAndi ci era foarre chipeg. ii ple.eau chipullui, extrem de bronzat, nasul proeminent si ume-rii atletici. Mai repede decAt orice englezoaici,Pilar igi diduse seama ci birbatul o admira.Nu privise nici micar o singuri. dati direct spreel, insi stia foarte bine cit de des se uirase la ea si,mai ales, gtia exact cum se uitase.

Remarci faptul fhri mare emofie sau inreres.Venea dintr-o tari unde birbagii se uirau la femeicu aerul cel mai firesc si nu incercau si ascundi

14 CL4"Z"O/";,fr"

prea mult acest lucru. Se intrebi' daci birbatul

era englez gi hotiri ci nu era.

,,E prea viu, prea real ca si fie englez", decise

Pilar. ,,$i totugi, e frumos. Poate ci e american'"

Semina cu actorii pe care ii vizuse in filmele

despre vestul salbatic'

Un insogitor de vagon i;i croia drum de-a

lungul culoarului.

- PrAnzul, prima serie, vi rog. Prima serie'

Luagi-vi locurile Pentru prima serie.

Cei ;apte pasageri din compartimentul lui

Pilar aveau cu tofii tichete pentru prima serie'

Se ridicari in grup gi compartimentul rimase

dintr-odati pustiu ;i linigtit.

Pilar ridici repede geamul, care fusese lisat in

jos cigiva centimetri de citre o doamni cirunt5.,

cu privire incruntati, care stituse in colgul opus'

Se risturni apoi confortabil pe locul ei 9i scruti pe

geam suburbiile de nord ale Londrei. Nu intoarse

capul la arzurlzgomotului ugii trase. Era birbatul

de pe culoar ;i Pilar gtia, firi indoiali, ci acesta

intrase in compartiment special Pentru a-i vorbi'

ContinuS" si se uite Pe geam, cu un aer gAnditor'

Stephen Farr spuse:

-A1i dori si cobor geamul de tot?

Pilar rispunse cu o timiditate afectati:

-Dimpotrivi. De-abia l-am inchis.

Vorbea perfect enfleza, insi avea un ugor accent'

Cr,iciunul lui poirot 15

in ticerea care urmi., Stephen se gAndea: ,,Areo voce delicioasi, plini de soare... Caldi ca onoapte de vari.. . . "

Pilar g6.ndi la rAndul ei: ,,imi place vocea lui.E gravi si puternici. Iar el e un tip atrigltor _imi place".

Stephen incepu din nou:

- Foarte aglomerat, trenul...-intr-adevir. Cred cd oamenii fug din Londra

pentru ci acolo totul e atAt de sumbru.Pilar nu fusese educati si creadi ci a purta

conversatii cu striini in tren ar fi o crimi". Era ca-pabili si isi poarte de griji la fel de bine ca oricareaki, fati., ins5" nu avea prejudeci.ti.

Daci Stephen ar fi crescut in Anglia, ar fi pu-tut si se simti stAnjenit si nelalocul lui intrind invorbi cu o reniri. insi el avea un suflet deschissi prietenos si gisea ci nu e nimic mai firesc de-cAt si stai de vorbi cu cineva, daci ai intr-adevirchefsi o faci.

Zimbi sponran si spuse:

-Gisiti cd, Londra e un loc ingrozitor, nu-i a;a?

-O, da, nu-mi place deloc.

-Nici mie.Pilar remarci:

-Nu pireti englez.

-Sunt britanic, insi vin din Africa de Sud.

-inteleg, asta explici lucrurile.

- \/eniti din striinitate?

16 Qa"Z."O/."*:z

Pilar incuviingi din caP.

-Vin din Spania.

Stephen era interesat.

-Din Spania, spuneli? Suntegi spanioli, atunci?

-Sunt pe jumitate spanioli.. Mama mea era

englezoucl.. De aceeavorbesc atit de bine en{eza'

- Ce e cu chestia asta cu r5.zboiul? intrebi

Stephen.

-A fost ingrozitor, da, foarte trist. A flcutmult riu, prea mult, da'..

-De partea cui suntegi?

Opgiunile politice ale lui Pilar nu erau Prea

bine definite. in satul ei natal, nimeni nu diduse

prea mare atengie rizboiului.

- $tigi, s-a Petrecut destul de departe de noi'

Bineingeles, primarul e un funcgionar al guver-

nului, aga ci e de partea guvernului, iar preotul

e de partea generalului Franco, insi cei mai mulgi

dintre oameni sunt Prea ocupagi cu pimintulgi cu viga-de-vie ;i nu au timp si-;i bati capul cu

lucrurile astea.

-S-au purtat lupte prin imprejurimi?

Pilar rispunse ci aga ceva nu se intimplase'

-ins5" am mers cu magina prin toati !ara, ex-

plici ea, ;i am vizut ci distrugerile erau semnifica-

tive. $i am mai vizut o bombi cAzAndgi spulberind

o magini, da, iar alta a distrus o casi. A fost ceva

foarte palpitant!

Crdciunul lui Poirot 17

Stephen Farr schiti un surAs fortat.

-Deci asta e senzagia pe care v-a creat-o?

-Dar a fost, de asemenea, ;i o problemi., ex-

plici Pilar. Penrru ci voiam si.-mi continui dru-mul, iar goferul maginii mele a fost ucis.

Stephen o lntrebi, fixind-o cu privirea:

-$i nu v-a intristat acest lucru?

Ochii mari gi negri ai lui Pilar se frcuri 9i maimari.

-Toti murim! Nu-i aga? Daci se intS.mpli dinsenin, cilzdnd din cer, asta e, nu e nici o diferentd.

O vreme egti in viati, iar dupi aceea esti mort.Asa e mersul lucrurilor pe lumea asta.

Stephen Farr izbucni in rAs.

-Nu sunteti o pacifista.

-Ce nu sunt?

Pilar pirea a fi zipilciti de un cuvAnt pe care

nu-l mai auzise pA.ni atunci.

-Obignuigi si vi iertagi dqmanii, sefiorita?

Pilar scutura din cap.

-Nu am du;mani. insi daci ag avea...

-Da...?O urmirea din priviri, fascinat in continuare

de dulcea si cruda guguire a gurii sale.

Pilar rispunse cu gravitate:

-Daci a; avea un dugman, daci cineva m-ar

uri ;i eu la rAndul meu l-ag uri, i-ag tiia gAtuluite-aEa...