De ce cariere CIS - etichub.ro ce Cariere CIS-concept şi viziune.pdfInvesteşte în oameni! ......

Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară nr. 2 „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii” Domeniul major de intervenţie 2.1 „Tranziția de la școală la viața activă” Titlul proiectului: ” ETIC – Cariere de Impact Social, program de consiliere profesională și practică studențească” Contract nr. POSDRU/161/2.1/G/138622 Beneficiar: Fundaţia AGORA Oradea Partener 1: SC eDAVA INNOVATION SRL Partener 2: SC CONSULT PLUS SRL

ETIC –CARIERE

DE IMPACT SOCIAL

De ce cariere CIS ? - Concept si viziune –

- Titlul programului: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

- Titlul proiectului: ” ETIC – Cariere de Impact Social, program de consiliere profesională și practică studențească”

- Editorul materialului : David Florina SC eDAVA INNOVATION SRL, Partener 1 - Data publicarii 6.07.2014 - Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii

Europene sau a Guvernului Romaniei.

PROIECT “ETIC –CARIERE DE IMPACT SOCIAL” De ce cariere CIS ?

Ce e impactul social? Ce sunt carierele de impact social?

Cum au aparut ele? Care ar fi domeniile de activitate?

Care sunt angajatorii? Cui se adreseaza acest proiect? Ce nevoie avem de CARIERE de

IMPACT SOCIAL?

1 | P a g e


SUMAR :

Cap.1. De ce cariere CIS –concept – (CE ?) 3

Cap. 2. De ce cariere CIS-context (DE CE ACUM ?) 6

Cap. 3. De ce Cariere CIS –profilul angajatorului (UNDE te angajezi ?) 13

Cap. 4. Care este profilul viitorul psiholog care doreşte să dezvolte o carieră cu impact ETIC 25

Cap. 5. Care este profilul viitorul manager care doreşte să dezvolte o carieră cu impact ETIC 27

Cap. 6. De ce cariere CIS – evolutia nevoii de impact pozitiv 29

Cap.7. De ce cariere CIS – Oportunitaţi în viziunea universităţilor 36

Cap. 8. De ce cariere CIS – Nevoia de management a factorilor şi oportunităţilor CIS 41

Cap. 9. De ce cariere CIS - Despre alegerea carierei 44

SURSE DOCUMENTARE 47

2 | P a g e


Cap.1. De ce cariere CIS –concept – (CE ?)

Ce sunt carierele cu impact social ?

Noua eră economică este determinată de conectarea oamenilor la scopul lor:

Trăim într-o lume în continuă schimbare, în care cresc responsabilitățile pe care le avem față de societate, inclusiv față de persoane dezavantajate, persoane cu dizabilități sau persoane din comunități izolate. În același timp cresc și responsabilitățile noastre față de mediu, înspre mai multă sustenabilitate, folosirea de energie regenerabilă, agricultura ecologică, reciclarea și reducerea impactului în mediu a activităților noastre. Ca răspuns la aceste provocări sociale și de mediu, economia mondială e într-un proces de schimbare. Apar întreprinderi sociale și de mediu sau întreprinderi sau sprijină aceste cauze în alte moduri. Responsabilitatea socială și de mediu se reflectă în activitățile non-profit, în cercetare și dezvoltarea societății și în educație.

În acest context oamenii simt tot mai mult nevoia de a avea un impact pozitiv în societate, un impact social sau o contribuţie la protecţia mediului. Studiile arată că în special tinerii se definesc în tot mai mare măsură prin dorinţa de a alege cariere cu impact social. Aşadar pe de o parte viitorii angajaţi doresc să aibă un impact, pe de altă parte şi angajatorii caută să îşi extindă impactul pozitiv, de la activităţi de CSR până la a-şi transforma complet

ETIC= „Studiul teoretic al principiilor și concepțiilor de bază din orice domeniu al gândirii și activității practice.../ Ansamblu de norme în raport cu care un grup uman își reglează comportamentul pentru a deosebi ce este legitim și acceptabil în realizarea scopurilor; morală...”

DEX – dictionar online

"Este o economie în care valoarea constă în stabilirea scopului pentru angajați și clienți, servind nevoile acestora mai degraba decat ale firmei- si care să permită dezvoltarea personală și ridicarea comunității." Aprilie 2014, The Purpose economy, Aron Hurst

3 | P a g e

http://purposeeconomy.com/welcome/


afacerile pentru un scop central de natură socială sau de mediu. Astfel se creează tot mai multe oportunităţi de a avea o carieră cu impact social.

Conceptul de cariera de impact social sustine conectarea angajatilor la un sens al muncii, la un scop mai inalt care sa permita dezvoltarea personala, pastrarea valorilor si ridicarea comunitatii.

Conceptul de cariera de impact social

sustine conectarea angajatilor la un sens al muncii, la un scop

mai inalt care sa permita dezvoltarea personala, pastrarea valorilor si ridicarea

comunitatii

Conceptul de internshipuri etice sustine conectarea

studentilor la un sens al carierei, care sa

permita dezvoltarea personala si identificarea

propriului sens pozitiv al muncii.

Proiect „ETIC”- program de informare, orientare, consiliere profesionala si practica studenteasca in cariere de impact social

4 | P a g e


Ce este programul de internshipuri etice ?

În vestul Europei și în SUA universitățile de prestigiu oferă studenților tot mai multe oportunități de „degustare” a carierelor etice, fie în domenii de CSR/ responsabilitate sociala, fie de mediu. Astfel studenții vor fi echipați atât pentru a intra într-o astfel de carieră cât și pentru a participa la o economie tot mai responsabilă.

Pentru prima dată în Oradea și Cluj un grup de 500 de studenți vor avea ocazia să desfășoare internshipuri etice ca parte a programului de practică ale Universităților Agora (studenți la management) și respectiv Babeș-Bolyai (studenți la psihologie) si e posibil sa li se alature si alti studenti in acest program finatat din fonduri structurale POSDRU. Rolul studentului în programul de practică va fi propus de angajatorii etici. Fiind vorba de internshipuri etice, cel puțin 20% din rolul studentului va fi direct legat de impactul pozitiv social, de mediu, de reponsabilitatea etică a întreprinderii sau a organizației angajatoare.

Conceptul de internshipuri etice sustine conectarea studentilor la un sens al carierei, care sa permita dezvoltarea personala si identificarea propriului sens pozitiv al muncii.

5 | P a g e


Cap 2. De ce cariere CIS-context (DE CE ACUM ?)

De ce avem nevoie de cariere etice sau cariere cu impact social ?

Economia în schimbare şi problemele ei

În ultima jumătate de secol s-au făcut progrese incredibile în domeniul economic și social. Trăim mai mult și în ansamblu suntem mai bogati decât am fost acum 50 de ani. Aproape un miliard de oameni au ieşit din sărăcia extremă în ultimii 20 de ani. Lumea este pe cale de a atinge cel puțin trei din cele Opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului și am făcut progrese substanțiale în celelalte. În următorii 40 de ani, se aşteaptă ca miliarde de persoane să se alăture clasei de mijloc, mai ales din economiile emergente. În ciuda acestor progrese, creşterea economică a avut şi multe consecinţe negative. Mediul de afaceri capitalist a condus firmele către maximizarea profitului, iar deseori acest comportament a generat diverse consecințe negative. Impactul negativ asupra mediului a mers mână în mână cu impactul negativ social, generând o serie de tendinţe îngrijorătoare.

Inegalităţi sociale sunt în creştere. Barack Obama este de parere că “inegalitatea în creștere este provocarea definitorie a timpului nostru și că trebuie luate măsuri pentru a inversa această tendință”. În acelaşi timp, în acest an, Papa Francis şi Ban Ki Moon, Secretarul General al ONU, precum și mai mult de 700 de lideri din Forumul Economic Mondial s-au alăturat unui consens în creștere:

In raportul din 2014 privind Riscurile Globale, Forumul Economic Mondial a identificat disparitatea severă dintre venituri; șomajului structural și subocuparea fiind printre primele cinci cele mai mari riscuri la nivel mondial. Există economiști care prezic că a continua excluderea din economie a unor segmente largi din populație va duce la mai puține oportunități de afaceri şi ar putea bloca progresul general. (potrivit BSR – bussines for social responsibility)

Mai mult de 1 miliard de oameni trăiesc încă în condiții de sărăcie extremă. În multe țări numărul de persoane care trăiesc în sărăcie a rămas la fel sau chiar a crescut iar diferenţele din venituri, sănătate și bunăstare sunt în creștere între segmente ale populației. Un document de informare recent realizat de Oxfam privind inegalitatea a constatat că averea celor 1% cei mai bogati din lume, se ridică la de 65 de ori averea totală a celor mai saraci. De fapt, oamenii cu cel mai mic segment de venit de pretutindeni împărtășesc luptele similare în accesarea oportunităților economice. Astfel, chiar și cu progresul global recent, mai mult de 200 de milioane de oameni rămân fără loc de muncă și generații întregi de tineri din țările

“Economia mondială nu lucrează pentru toată lumea”

6 | P a g e

http://www.odi.org.uk/sites/odi.org.uk/files/odi-assets/publications-opinion-files/7873.pdf

http://www.bsr.org/en/about/bsr


http://www.oxfam.org/sites/www.oxfam.org/files/bp-working-for-few-political-capture-economic-inequality-200114-en.pdf


dezvoltate și în curs de dezvoltare se confruntă cu șomajul structural. Dintre cei care au locuri de muncă, mulți nu câștigă suficient pentru a-si satisface nevoile.

Globalizarea: un joc în care câştigă ţările bogate şi pierd ţările în dezvoltare. Potrivit laureatului Nobel Joseph Stiglitz, fost economist șef al Băncii Mondiale, globalizarea a afectat puternic comunitățile sărace din țările în curs de dezvoltare (Globalisation and its Discontents, 2002), dar și din țările în tranziție cum e România. Au fost afectate locurile de muncă, întreprinzătorii mici și medii locali și producătorii locali, inclusiv de produse tradiționale. Globalizarea a luat pe nepregătite țări precum România, care nu erau destul de puternice economic încat să se poată opune unor consecințe negative : astfel, micii producători locali au cedat în multe cazuri, având acces restrâns la finanțări. Unul dintre cele mai afectate sectoare a fost cel al agriculturii. Globalizarea a adus supermarketuri cu produse ieftine importate, iar agricultorii locali, mulți dintre ei fiind producători mici, au pierdut din piață.

Inegalităţile socio-economice şi globalizarea duc la formarea comunităţilor vulnerabile. Banca Mondială definește comunităţile vulnerabile ca

Acestea se confruntă cu unele dintre cele mai mari obstacole în accesul la economie și beneficiile sale – lipsa unui venit suficient, sănătate, tehnologie, conectivitate, progres, autodeterminare- şi includ imigranți, femei, comunităţi izolate, la care criza mondială a adaugat alte grupuri de la capătul inferior al clasei de mijloc, chiar şi din economiile avansate. Există şi unele comunităţi vulnerabile care nu sunt un produs al economiei, cum ar fi persoanele cu handicap, dar care sunt direct influenţate de orientarea societăţii către profit mai degrabă decât către egalitatea de şanse.

Schimbările de mediu şi climatice şi lipsa tot mai acută a resurselor sunt considerate cea mai mare provocare a secolului 21. Activitatea economică a avut un impact tot mai crescut asupra mediului (potrivit Global Footprint Network, consumul mondial actual depășește cu 50% biocapacitatea planetei, = pragul de regenerare a resurselor). Producția de energie și industria au dus la poluare care a scăzut calitatea vieții umane. În 2014 în Beijing și Paris s-a instalat un smog irespirabil iar în primavara lui 2014 în Marea Britanie persoanele cu probleme respiratorii au fost sfătuite să nu părăsească locuințele din acelaşi motiv. Schimbările climatice datorate emisiilor de carbon au fost considerate cauza creşterii frecvenţei fenomenelor extreme (International Panel for Climate Change) ca de exemplu inundațiile majore din 2014 atât în Marea Britanie cât și în România.

Efectele schimbărilor de mediu exacerbează problemele în crearea unei economii inclusive. Deși toate comunitatile sunt afectate de efectele schimbărilor climatice, comunitățile sărace și vulnerabile sunt lovite cel mai greu din cauza dependenței de resursele

"o populație care are unele caracteristici specifice care prezinta un risc mai mare de a cădea în sărăcie".

7 | P a g e

http://www.ipcc.ch/


naturale, de accesul limitat la produse și servicii, precum și o influență limitată in procesul decizional.

Soluţiile apărute în economie şi în societate

Oamenii simt tot mai mult nevoia să facă o schimbare în lume, să participe la rezolvarea problemelor actuale. Potrivit cunoscutului psiholog american Steven Pinker, profesor la universitatea Harvard, normele sociale s-au schimbat, iar oamenii devin tot mai responsabili unii față de alții (așa cum demonstrează statisticile prezentate în ultima carte a profesorului, The Better Angels of our Nature). Această tranziție înspre mai multă responsabilitate socială și respect pentru principii etice se manifestă în multe feluri, de la responsabilitate faţă de mediu până la lupta pentru egalitatea de gen, pentru drepturile homosexualilor, drepturile copilului, drepturile cetățeanului și în general ale omului (de ex lupta împotriva traficului de persoane), dar și șansa la o viață mai bună pentru toți oamenii, inclusiv cei cu dizabilități fizice sau psihice.

Nevoia tot mai acută de a avea un impact pozitiv în societate apare mai ales în rândul tinerilor. Astfel, 61% dintre Milenari exprimă faptul că susţinerea cauzelor sociale de către corporaţii este foarte importantă, că responsabilitatea socială ar trebui să devină o caracteristică a companiei, a brand-ului, îmbunătaţind atât imaginea, numărul clienţilor, cât şi societatatea. The 2013 Millennial Impact Report. Potrivit studiilor, milenarii au un puternic simţ al responsabilităţii colective sociale şi civice (“Crescuti digital” - Don Tapscott, 2011). Tinerii sunt cu atât mai implicaţi în a crea o schimbare pozitivă în societate cu cât şi tehnologia din ziua de azi le permite o cultură a colaborării şi a ajutorului reciproc tot mai mare(„Wikinomics –cultura colaborarii in masa” – Don Tapscott, 2010). Platformele online permit acţiune colectivă şi coordonată care tot mai mult serveşte scopurilor sociale, de exemplu ajutând la coordonarea protestelor atât în primăvara arabă cât şi în protestele împotriva exploatării de la Roşia Montană. Comunităţile online implică participare şi colaborare şi sunt bazate pe respect reciproc şi recunoaşterea valorilor, ceea ce încurajează implicarea.

Pe măsură ce aceste noi responsabilități au apărut, s-au dezvoltat și metode de a le pune în practică. Unele dintre aceste metode (de exemplu metodele de a ajuta persoanele cu dizabilităţi mentale) țin de domeniul psihologiei, un domeniu în continuă creștere. Altele sunt la intersecția psihologiei cu sociologia, cu politica sau cu economia și managementul. Cu siguranță însă, responsabilitățile sociale sunt considerente importante pentru orice domeniu. Pe măsură ce standardele globale impun anumite norme devine tot mai important de conștientizat importanța acestora pentru fiecare cetățean și fiecare business. In primul rand Managerii și antreprenorii trebuie să se asigure de respectarea acestor criterii, ca de exemplu de egalitatea de gen atunci când fac angajări, iar afacerea lor trebuie să ofere oportunități

8 | P a g e


egale inclusiv persoanelor cu dizabilități, clienți sau angajați. In al doilea rand, intr-o lume in continua miscare si schimbare, cunoasterea, respectarea si anticiparea nevoilor consumatorilor, inclusiv tendinta de a aprecia actiunile juste, sustenabile, etice, impune managerilor cresterea atentiei la impactul social al afacerii.

Responsabilitatea faţă de mediu în mediul economic este în creştere. Pe plan mondial se discută de câteva decenii despre dezvoltarea durabilă (dezvoltarea în limitele capacității de regenerare a planetei). În ultima perioadă această discuție a devenit mai concretă, iar multe guverne au început să stabilească planuri de a susține o tranziție a economiei către una sustenabilă. Discuția a fost accelerată de întâlnirile mondiale pe probleme de schimbări climatice, iar astfel s-au stabilit obiective de a înlocui energia din surse fosile (cărbune, gaz, petrol) cu cea din surse regenerabile (solară, eoliană). Mediul de business este și el direcționat către o mai mare reponsabilitate față de mediu. Presiunile în această direcție vin atât din politici la nivel global, național sau local, cât și din societatea civilă. Exemplele sunt multiple, de la presiuni asupra Procter and Gamble pentru a stopa folosirea uleiului de palmier din surse care contribuie la tăierea pădurilor tropicale, până la protestele din România împotriva exploatării cu cianuri la Roșia Montană. Unele companii acționează în aceasta direcție pentru a atrage aprecierea publicului : Google de exemplu promite să facă o tranziție spre folosirea energie care provine doar din surse regenerabile.

Schimbările în economie pentru cauze sociale sunt și ele tot mai des întâlnite. În prezent atât marile companii cât și firmele medii desfășoară, în plus față de activitățile lor principale, o serie de activități de responsabilitate socială. Aceasta componenta de ,,Responsabilitate socială a corporațiilor” (CSR – corporate social responsibility) se manifestă în moduri foarte diverse, de la campanii de strângeri de fonduri pentru cauze sociale, la sponsorizarea de activități culturale și sociale și până la finanțarea oferită ONG-urilor care desfășoară proiecte sociale și de mediu.

,,Responsabilitatea socială nu mai este opţională şi nici un cost suplimentar. - Rodica Lupu, manager Reţeaua Acţionăm Responsabil, descrie CSR-

Responsabilitatea socială începe să devină o obligaţie, fie că este vorba despre presiunea reglementărilor (ex. directiva europeană impune companiilor cu peste 500 de angajaţi să raporteze pe indicatori de responsabilitate socială), fie că este vorba despre presiunea marilor companii (ex. în relaţia cu stakeholderii). Transformarea continuă a mediului de afaceri, nivelul crescut de competitivitate şi diminuarea resurselor naturale de care dispunem, instabilitatea mediului economic şi a celui politic reprezintă factori care fac necesară implementarea unor noi modele de business.”

9 | P a g e

http://www.actionamresponsabil.ro/seminarul-national-de-informare-%E2%80%9Ersc-activitati-de-sprijinire-a-intreprinderilor-din-romania/26151


În ultima perioadă există tot mai multe răspunsuri economice care se adresează mai direct problemelor sociale decât soluțiile CSR. Astfel, în urmă cu 20 de ani a apărut în Marea Britanie mișcarea Fairtrade, care oferă o certificare a produselor care provin din ferme unde condițiile de lucru și salariile sunt decente, iar muncitorii nu sunt exploatați. Astfel, consumatorii din vest se pot asigura că achizițiile și consumul lor au mai puțin impact negativ asupra producătorilor săraci din Africa, Asia și alte regiuni în curs de dezvoltare.

O soluţie tot mai populară sunt sunt întreprinderile sociale şi întreprinderile verzi. Întreprinderile sociale sunt afacerile care au ca scop central o schimbare pozitivă în societate. Acestea pot include o plajă foarte largă de modele. Un exemplu ar fi o afacere care angajează persoane cu autism, fiind concepută special pentru a face uz de competențele acestor persoane cu dizabilități. Un alt exemplu e o întreprindere care vinde accesorii confecționate de mame singure, care altfel ar avea dificultăți în a-și găsi un loc de muncă flexibil. Însă întreprinderile sociale nu se limitează doar la acelea care angajează persoane dezavantajate. Un caz diferit e lanțul de magazine de caritate Oxfam din Marea Britanie, care angajeaza pe oricine, însă au un profil clar social : ei vând obiecte donate de britanici, iar majoritatea profitului merge în proiecte de ajutorare a copiilor și a țărilor în curs de dezvoltare. Totodată, pentru problemele de mediu apar întreprinderile verzi, producătorii de energie regenerabilă, agricultori de produse organice și turismul responsabil. Potrivit Grameen Creative Lab, al cărui fondator este Muhammud Yunnus laureat al premiului Nobel pentru Pace, există 7 principii ale întreprinderilor sociale, dintre care în primul rând apare obiectivul de a depăși starea de sărăcie sau una sau mai multe probleme (educația, sănătatea, accesul la tehnologie și problemele de mediu)- care amenință oamenii și societatea si nu maximizarea profitului. Abia mai apoi este nevoia de sustenabilitate economică, alături de responsabilitatea de mediu şi responsabilităţi faţă de angajaţi. Diferit faţă de afacerile clasice, investitorii îşi primesc doar valoarea investiţiei, nu şi dividende.

Rolul altor sectoare decât cel de business. Mai rămân și unele responsabilități care nu își găsesc rezolvarea prin soluții de business. De exemplu, nevoia de a proteja biodiversitatea, nevoia de a milita pentru drepturile omului, nevoia de a găsi noi soluții la problemele umanității (tratamente noi pentru boli, tehnologii noi pentru energie regenerabilă, soluții noi pentru o economie responsabilă) sau nevoia de a educa noile generații. Toate acestea au nevoie de un alt fel de rezolvări, iar răspunsurile existente se regăsesc în organizațiile non-guvernamentale (ONG-uri), în organizații de cercetare și dezvoltare (think-thankuri, institute de cercetare, laboratoare de cercetare în universități) sau în instituții educațioale.

Organizaţiile non-guvernamentale sunt participanţi importanţi la schimbare. Organizațiile non-guvernamentale care s-au format după 1990 în România au avut rolul de a proteja atât mediul cât și societatea românească. Rolurile care au fost atribuite ONG-urilor au fost numeroase. Pe plan social, ele au fost și „câinele de pază al democrației” și apărătorii drepturilor omului. Pentru a îndeplini acestea, au desfășurat campanii de watchdog și de advocacy, făcând lobby pe lângă instituții guvernamentale și firme și desfășurând campanii de conștientizare a publicului larg. Tot ONG-urile au contribuit și la introducerea în conștiința

10 | P a g e

http://www.grameencreativelab.com/


colectivă românească datoria de a oferi o viață mai bună tuturor oamenilor, indiferent de condiția lor fizică sau mentală. Pentru a servi acestor scopuri, organizațiile au desfășurat proiecte sociale și au lucrat cu persoane cu dizabilități de exemplu cu autism, cu sindromul Down, cu depresie sau au desfășurat altfel de proiecte, de exemplu pentru integrarea foștilor deținuți în piața muncii.

Din punct de vedere al mediului, ONG-urile au un rol tot mai important în România. Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, în România s-au declarat zeci de arii protejate, iar o parte dintre acestea sunt acum în custodia ONG-urilor de mediu. Totodată România începe să se alinieze la standardele europene în ce privește nevoia de a reduce poluarea, de a crește consumul de energie din surse regenerabile (acestea fiind susținute de exemplu prin planul 20-20-20 al Uniunii Europene de reducere a emisiilor și tranziție a energiei) și de a crește întinderea spațiilor verzi din orașe, iar militanții pentru realizarea corespunzătoare a acestora sunt tot ONG-urile.

Deseori ONG-urile și mai ales cele din România se lovesc de lipsa resurselor financiare pentru desfășurarea activităților lor. Ele recurg prin urmare la finanțări nerambursabile, la donații și strângeri de fonduri iar în ultima perioadă recurg tot mai mult și la înființarea unor întreprinderi sociale sau verzi aferente lor, al căror profit e folosit pentru activitățile principale ale ONG-urilor. Așadar, mediul ONG și mediul de business încep să se împletească.

Pentru a putea creşte impactul pozitiv, avem nevoie de cunoaştere. Multe dintre problemele umanității încă nu pot fi rezolvate, deoarece nu se cunoaște rezolvarea lor. Soluțiile pot fi găsite doar prin dezvoltarea cunoașterii, prin cercetare. În ultimii ani, în România au început să apară și ONG-urile al căror scop e cercetarea. Aceste ONG-uri se numesc think-thankuri. Ele desfășoară cercetare în general într-un domeniu relevant pentru schimbarea în bine a societății, de exemplu sociologie, politică sau psihologie. Se numesc think-thankuri pentru că își asumă rolul de a aduce laolată creierele unei societăți pentru a găsi soluții pentru îmbunătățirea acelei societăți. Însă dincolo de acestea, cercetarea se desfășoară tot mai mult în România și în contexte mai clasice, cum ar fi institute de cercetare, laboratoare de cercetare și universități, iar o parte din această cercetare servește și responsabilității sociale sau de mediu.

Sistemul de guvernământ şi serviciile de stat trebuie să se adapteze noilor responsabilităţi sociale. Pe măsură ce societatea îşi schimbă normele sociale, către egalitate de gen, drepturile ale homosexualilor, dreptul la liberă exprimare , nevoia de a proteja mediul şi de a proteja persoanele dezavantajate, în acelaşi timp guvernele trebuie să se adapteze şi să preia în legi şi în practici aceste noi responsabilităţi. Societatea civilă exercită presiune asupra guvernelor pentru a le impune aceste schimbări. Un exemplu sunt paradele gay din toată lumea, care militează pentru dreptul la căsătorie şi la egalitate al homosexualilor şi datorită cărora tot mai multe guverne adoptă aceste norme. Statele sunt în procesul de a adopta responsabilităţi sociale tot mai mari, oferind sprijin financiar şi recunoaştere întreprinderilor sociale. Statul totodată începe să îşi asume şi responsabilităţi faţă de mediu, reglementând poluarea, conservarea biodiversităţii şi oferind fonduri pentru protecţia mediului.

11 | P a g e


Educaţia are datoria de a transmite mai departe responsabilităţile faţă de societate şi de mediu şi soluţiile. Dacă toate cele expuse până acum arată o multitudine de schimbări în bine ale civilizației umane, în mare parte ele sunt datorate educației care transmite cunoașterea din ziua de azi către societatea zilei de mâine, în care noi responsabilități și norme sociale se formează, iar noi idei de a rezolva problemele se dezvoltă. Așadar prin definiție domeniul educației este unul al responsabilității. Firește, ca orice al domeniu și educația a trecut prin schimbări de la un sistem al autorității la unul centrat pe elev sau student, de la unul al ierarhiei clasice la unul tot mai dinamic și flexibil. Sistemul educațional a fost și este marea speranță a umanității de a crește în etică oferind flexibilitate socială următoarei generații, de a se asigura că un copil născut în sărăcie are șansa la o viață mai bună prin educație, prin învățarea unor abilități de muncă mai complexă și calificată care îl poate ridica pe scara socio-economică. Cu toate acestea, deseori sistemul educațional păstrează rigiditatea claselor sociale în loc să o combată. De exemplu, în Marea Britanie educația în sistemul de stat, gratuit, e cu mult mai slabă decât cea din sistemul privat, însă doar familiile foarte înstărite au acces la sistemul privat de educație, acesta fiind foarte costisitor. În generația următoare, diferențele se perpetuează fiindcă elevii educați în sistemul privat au șanse considerabil mai mari de acces la o universitate de top (de exemplu, Oxford sau Cambridge) și ca urmare ajung să obțină joburi mai bune. În România nu există o discrepanță la fel de acută între sistemul privat și de stat, însă și în România școala perpetuează diferențele sociale. De exemplu, copiii educați în școli la țară au mult mai puțin acces la informație și performanță decât cei din orașe. Așadar apare și nevoia de creștere a eticii în educație.

Recent, au apărut în acest sens programele Teach for All. Primul program a fost în SUA, Teach for America, unde studenți din cele mai bune universități și-au asumat rolul de profesori pentru câteva luni/câțiva ani în comunități foarte dezavantajate. În 2014 s-a lansat și în România programul Teach for Romania, cu același scop. Pe lângă acest program bine cunoscut, există și în România multe inițiative de creștere a eticii în educație, sau suplimentare cu educația non-formală realizată de ONG-uri. Toate acestea aduc speranța creșterii unei generații viitoare cu șanse mai bune, cu idei mai multe și cu responsabilități sociale și de mediu corect asumate.

12 | P a g e


Cap 3. De ce Cariere CIS –profilul angajatorului (UNDE te angajezi ?) Cine sunt angajatorii ?

Angajatorii etici

Odată cu dezvoltarea noilor responsabilități sociale și de mediu ale umanității, au apărut și oportunități noi de carieră. În cele ce urmează se vor prezenta o parte dintre cele mai importante domenii de cariere cu impact etic, social sau de mediu.

1. Întreprinderi sociale

Ce sunt ? Întreprinderi care angajează persoane dezavantajate, persoane cu dizabilități,

persoane din comunități izolate, dar și întreprinderi care au un scop social și/sau a căror profit e investit integral sau în mare parte într-un scop social.

Exemple

Angajatorii ar trebui sa se regaseasca in aceste categorii :

1. Întreprinderi sociale

2. Întreprinderi de mediu

3. Întreprinderi mixte

4. Întreprinderi în domeniul energiei regenerabile

5. Întreprinderi în domeniul turismului responsabil

6. Întreprinderi în agricultură ecologică/organică

7. Întreprinderi care desfășoară și activități de CSR

8. Organizații non-guvernamentale

9. Organizații/instituții de cercetare

10. Organizații/instituții educaționale

11. Sistemul de guvernare şi serviciile sociale

13 | P a g e


-Întreprindere de testare a software-urilor care angajează persoane cu autism, recunoscuți pentru atenția la detalii (Elveția)

-Vânzarea obiectelor de decorațiuni și accesorii realizate de mame singure (România)

-Producția de lapte, angajând persoane cu probleme mentale inclusiv depresie (Spania)

-Producția de tampoane la preț accesibil, realizate de femei din comunități izolate (India)

-Ghidaj turistic în Oxford, realizat de persoane fără adăpost (Marea Britanie) -Magazin de vânzare de obiecte donate, a cărui profit susține activitatea de

caritate și umanitară (organizația Oxfam, Marea Britanie) -Turism rural, angajând persoane din comunități rurale uneori izolate

(Întreprinderea Peștera cu Cristale Farcu, Bihor, România)

Ce fac ? -Desfășoară o activitate economică (Neapărat) -Au un scop social în primul rând, iar profitul e pe planul al doilea, sau profitul e

un mijloc (Neapărat) -Caută să inoveze activitățile economice pentru a soluționa cât mai eficient

problemele sociale (Posibil) -Angajează persoane dezavantajate, cu dizabilități, din comunități izolate

(Posibil) -Oferă sprijin persoanelor dezavantajate inclusiv prin consiliere, asistență

socială, tehnici de reintegrare (Posibil) -Au un scop social, de exemplu își investesc profitul în caritate (Posibil) -Susțin financiar un ONG de care au fost înființate (Posibil) Pe cine angajează ? Întreprinderile sociale pot să aibă angajați din medii dezavantajate, dar în plus

vor angaja : manageri, responsabili de marketing, contabili și alți angajați necesari pentru desfășurarea activității economice, cât și dacă este cazul asistenți sociali și consilieri psihologici pentru persoanele dezavantajate sau cu dizabilități cu care lucrează.

2. Întreprinderi verzi Ce sunt ?

Întreprinderi care desfășoară o activitate economică alternativă, mai puțin dăunătoare pentru mediu decât cele clasice, care caută o soluție de refolosire, reciclare, reutilizare, pentru tranziția spre sustenabilitate și consum din surse regenerabile sau nepoluante și/sau o întreprindere a cărui profit e investit integral sau în mare parte într-un scop de mediu.

14 | P a g e


Exemple

-Producția de genți din vechi furtune ale pompierilor (SUA)

-Cafenea care își crește toate produsele pe care le vinde, reducând emisiile din transport, ambalare etc (Marea Britanie)

-Platforme de car sharing (împărțirea unei mașini pe un anumit drum), o alternativă de transport cu mai puțin impact în mediu (Marea Britanie)

-Energie regenerabilă (discutată la 2.4)

-Turism responsabil (discutată la 2.5)

-Agricultură organică sau ecologică (discutată la 2.6)

Ce fac ?

-Desfășoară o activitate economică (Neapărat)

-Au un scop de mediu în primul rând, iar profitul e pe planul al doilea, sau profitul e un mijloc (Neapărat)

-Caută să inoveze activitățile economice pentru a soluționa cât mai eficient problemele de mediu, inclusiv reciclarea, refolosirea, energia regenerabilă, reducerea emisiilor (Posibil)

-Desfășoară și activități de cercetare-dezvoltare în scopul inovării de mediu (Posibil)

-Folosesc materiale reciclate (Posibil)

-Au și o componentă de conștientizare a importanței protecției mediului (Posibil)

-Lucrează cu persoane din zone rurale sau comunități dezavantaje care sunt expuse riscurilor de mediu sau care trăiesc în arii protejate sau parcuri naturale (Posibil)

-Susțin financiar un ONG de mediu de care au fost înființate (Posibil)

Pe cine angajează ?

Întreprinderile de mediu vor angaja : manageri, responsabili de marketing, contabili și alți angajați necesari pentru desfășurarea activității economice. Ele mai pot angaja specialiști de mediu, specialiști în biodiversitate sau ingineri specializați în producția de energie sau în alte domenii relevante. În cazul în care se lucrează cu comunități rurale sau dezavantajate sau se realizează și activități de conștientizare, pot angaja și psihologi sau sociologi.

15 | P a g e


3. Întreprinderi mixte (cu un scop principal de profit, dar care își asumă și o responsabilitate puternică socială și/sau de mediu)

Ce sunt ?

Întreprinderi care desfășoară o activitate economică și în plus își asumă și o responsabilitate socială sau de mediu, alegând să își procure materia primă din surse sustenabile, să își producă propria energie din surse regenerabile sau să se alimenteze energetic doar din surse regenerabile, aleg să își desfășoare activitatea în zone defavorizate șamd.

Exemple

-Google promite să treacă complet pe energie regenerabilă

-Companii de producție de hârtie sau mobilă care aleg să își procure materia primă, lemnul, din păduri exploatate sustenabil, de exemplu păduri certificate FSC (Forest Stewardship Council)

-Cafenele care aleg să vândă cafea certificată FairTrade (certificare care atestă comerțul etic)

-Patagonia, producător de echipament montan, care caută să își reducă în mod continuu impactul de mediu și social, de exemplu verificând proveniența bumbacului din care se fabrică îmbrăcămintea lor

-Diverse produse alimentare care au proveniență organică, din ferme eco sau ferme locale, reducând impactul transportului

Ce fac ?

-Desfășoară o activitate economică (Neapărat)

-Au un scop de profit în primul rând și un scop de mediu sau social în al doilea rând, sau au un scop mixt (Neapărat)

-Caută să inoveze activitățile economice pentru a soluționa cât mai eficient problemele de mediu sau sociale (Posibil)

-Desfășoară și activități de cercetare-dezvoltare în scopul inovării de mediu sau sociale (Posibil)

-Folosesc materie primă din surse sustenabile (Posibil)

-Se alimentează cu energie din surse regenerabile (Posibil)

16 | P a g e


-Lucrează cu persoane din zone defavorizate (Posibil)


Întreprinderile vor angaja : manageri, responsabili de marketing, contabili și alți angajați necesari pentru desfășurarea activității economice.

4. Întreprinderi în domeniul energiei regenerabile Ce sunt?

Întreprinderi din domeniul energiei regenerabile, producători, distribuitori și/sau dezvoltatori, în domeniile energetice ca energia solară, energia eoliană, energia geo-termală. Cazul hidrocentralelor e discutabil, pentru că de multe ori au un impact mare în mediu care nu e necesar, având în vedere existența alternativelor menționate anterior. Cazul energiei nucleare e și el discutabil având în vedere pericolul depozitării de deșeuri nucleare și nevoia unei cantități extrem de mari de apă pentru centrala nucleară. Se exclud întreprinderile din domeniile energiei pe bază de combustibili fosili (cărbune, gaz, gaze neconvenționale și gaze de șist).

Exemple

-Producția de energie solară, eoliană sau geo-termală

-Distribuția de energie solară, eoliană sau geo-termală

Ce fac ?

-Desfășoară o activitate economică în domeniul energiei regenerabile, solară, eoliană sau geo-termală (Neapărat)

-Caută să inoveze activitățile domeniul energiei regenerabile, crescând eficiența și reducând consumul (Posibil)

-Desfășoară și activități de cercetare-dezvoltare în scopul inovării (Posibil)


Întreprinderile în domeniul energiei regenerabile vor angaja : manageri, responsabili de marketing, contabili și alți angajați necesari pentru desfășurarea activității economice, inclusiv ingineri specializați. Ele mai pot angaja specialiști de mediu.

5. Întreprinderi în domeniul turismului responsabil Ce sunt ?

17 | P a g e


Întreprinderi în turism, însă care cresc responsabilitatea față de mediu a activității desfășurate prin diverse metode, inclusiv transport (mijloace de transport în comun, turism pedestru), cazare (case/cabane independente energetic), masă (produse locale, organice), scop (turism în natură, vacanțe de lucru în ferme).

Exemple

-Turism responsabil față de mediu, oferind cazare în case care își produc propria energie de ex prin panouri solare sau case pasive în clădiri care păstrează automat căldura (Marea Britanie)

-Turism responsabil față de mediu, oferind ture de drumeție ghidate în natură, uneori cu cazare în cort (Eco-transilvania, Bihor, România)

-Peșteri turistice amenajate conform standardelor cele mai riguroase pentru protecția biodiversității pe care o conțin (lilieci, alte viețuitoare) și pentru protecția microclimatului (păstrarea unei temperaturi optime pentru umiditatea din peșteră) și a formațiunilor (Peștera cu Cristale Farcu, Bihor, România și Peștera Meziad, Bihor, România)

Ce fac ?

-Desfășoară o activitate economică în domeniul turismului (Neapărat)

-Au ca scop maximizarea reposabilității față de mediu a activității turistice (Neapărat)

-Caută să inoveze activitățile de turism responsabil(Posibil)

-Desfășoară turism în natură (Posibil)

-Desfășoară turism rural (Posibil)

-Angajeză persoane din comunități rurale (Posibil)



Întreprinderile în domeniul turismului responsabil vor angaja : manageri, responsabili de marketing, contabili și alți angajați necesari pentru desfășurarea activității economice, inclusiv ghizi turistici.

6. Întreprinderi în agricultură organică/ecologică Ce sunt ?

Întreprinderi în agricultură cu o responsabilitate socială și de mediu crescută, reflectată în producția de produse organice și/sau ecologice, certificate sau nu.

18 | P a g e


Exemple

-Ferme de pui ținuți în aer liber nu în hale (free range, Marea Britanie)

-Ferme de pui crescuți cu porumb nu cu alte (corn fed, Marea Britanie)

-Producția de legume organice, prin procese care nu implică substanțe chimice

-Piețele fermierilor (vest) sau Piețele alimentare (România)

-Agricultura tradițională (România)

-Permacultură

-Grădini urbane

Ce fac ?

-Desfășoară o activitate economică în domeniul agriculturii (Neapărat)

-Au ca scop maximizarea reposabilității față de mediu, dar și față de consmator, a activității de agricultură (Neapărat)

-Caută să inoveze activitățile de agricultură (Posibil)

-Angajeză persoane din comunități rurale (Posibil)


-Nu folosesc substanțe chimice (Posibil)

-Nu folosesc organisme modificate genetic (Posibil)


Întreprinderile în domeniul agriculturii organice vor angaja : manageri, responsabili de marketing, contabili și alți angajați necesari pentru desfășurarea activității economice, inclusiv specialiști în agricultură.

7. Întreprinderi care desfășoară și activități de CSR (Responsabilitate Socială a Corporației)

Ce sunt ?

Corporații sau întreprinderi în general cel puțin mijlocii, care pe lângă activitatea lor principală economică desfășoară și activități secundare în sprijinul societății, de la organizarea sau sponsorizarea de evenimente sportive sau culturale până la desfășurarea programelor de finanțare a ONG-urilor.

19 | P a g e


Exemple

-Companii care sponsorizează financiar turnee sportive, festivaluri, târguri

-Companii care sponsorizează cu produse sau servicii (de ex, D&C Oradea a sponsorizat tabăra de medicină MASH cu autoturisme)

-Companii care desfășoară acte caritabile direct sau indirect prin alte organizații

-Companii care organizează evenimente sportive sau finanțează baze sportive pentru angajații lor

-Companii poluatoare care finanțează proiecte de mediu pe principiul poluatorul plătește

-Google care oferă spațiu de promovare gratuit pentru ONG-uri (în anumite limite)

-Bănci care finanțează proiecte sociale sau de mediu, de exemplu HSBC finanțează proiecte de energie regenerabilă

Ce fac ?

-Desfășoară o activitate economică în orice domeniu (Neapărat)

-Au ca scop secundar, de multe ori minor, actele de responsabilitate socială (Neapărat)

-Finanțează evenimente sportive (Posibil)

-Finanțează evenimente culturale (Posibil)

-Finanțează ONG-uri (Posibil)


Corporația sau compania va angaja : manageri, responsabili de marketing, contabili și alți angajați necesari pentru desfășurarea activității economice. Unele corporații au un departament special de CSR (Responsabilitate Socială a Corporației) care va angaja manageri, psihologi, sociologi.

8. Organizații non-guvernamentale

Ce sunt ?

Asociații sau Fundații, fără scop patrimonial, non-profit și non-guvernamentale, care au o misiune și o serie de obiective în sprijinul societății, al unor grupuri deseori dezavantajate sau al mediului.

20 | P a g e


Exemple

-Organizații globale de mediu, de exemplu WWF (World Wildlife Fund), cea mai mare organizație de protecția mediului

-Organizații globale de protecția drepturilor omului, a democrației și a transparenței, de exemplu Amnesty International sau Transparency International

-Organizații globale de caritate, cum ar fi Oxfam (pentru ajutorarea țărilor în curs de dezvoltare) sau LIONS Club (o rețea de cluburi pe bază de membership, fiecare desfășurând proiecte de caritate în comunitatea aparținătoare)

-Centre de zi pentru persoane cu sindromul Down, cu autism, cu dizabilități fizice

-Organizații locale de mediu, de exemplu organizații care au în custodie arii protejate (Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă, Bihor)

-Organizații care desfășoară activități culturale (Muzeul Țării Crișurilor, Oradea, România)

-Organizații locale de sprijin al comunității, de exemplu Alburnus Maior care militează pentru conservarea patrimoniului de la Roșia Montană

Ce fac ?

-Desfășoară o activitate non-profit în scopul unei misiuni sociale sau de mediu (Neapărat)

-Fac parte din rețele globale (Posibil)

-Sprijină comunitatea locală (Posibil)

-Își asumă roluri de câini de pază a democrației (Posibil)

-Militează pentru valori democratice, pentru drepturile omului, drepturile copilului, egalitatea de gen, drepturile homosexualilor, drepturile imigranților și împotriva traficului de persoane (Posibil)

-Desfășoară proiecte și activități care să asigure o viață mai bună pentru persoanele dezavantajate de exemplu cu dizabilități fizice sau mentale (Posibil)

-Desfășoară activități de protecția mediului (Posibil)

-Desfășoară campanii de conștientizare, informare a publicului larg (Posibil)

-Desfășoară campanii de lobby și advocacy pe lângă instituții de stat (Posibil)

-Desfășoară și activități economice în măsura în care acestea susțin scopul și misiunea organizației și/sau finanțează activitatea principală a organizației (Posibil)

21 | P a g e



Organizațiile non-guvernamentale vor angaja : manageri, lideri de campanie, manageri de proiect, asistenți de proiect și alți angajați necesari pentru desfășurarea activității non-profit, inclusiv psihologi și sociologi în cazul organizațiilor sociale sau care lucrează în comunități dar și specialiști de mediu în cazul organizațiilor de mediu. Unele organizații care desfășoară și activități pro-profit vor angaja și manageri de întreprindere și responsabili de marketing.

9. Organizații/instituții de cercetare Ce sunt ?

Entități în cadrul cărora se realizează în primul rând muncă de cercetare (în domenii diverse de la tehnologie până la științe sociale). Ele pot exista sub formă de organizații non-guvernamentale (în cazul Think-thankurilor), firme private de cercetare-dezvoltare, institute de cercetare sau laboratoare de cercetare în cadrul unor universități. În cazul discuției de față, obiectivul cercetării va include o componentă de responsabilitate socială sau de mediu, așadar cercetarea va putea privi dezvoltarea de noi tehnologii de energie regenerabilă, dezvoltarea metodelor de protecția mediului, conceperea și testarea de noi tratamente pentru boli, găsirea de noi măsuri de integrare în societate a persoanelor dezavantajate etc.

Exemple

-Firme de cercetare-dezvoltare care vizează dezvoltarea tehnologiilor verzi

-Laboratoare de cercetare în domeniul tratamentului depresiei

-Think-thankuri care realizează studii și conferințe în domeniul democrației

Ce fac ?

-Desfășoară o activitate de cercetare, fie cercetare de bază fie cercetare aplicată (Neapărat)

-În cazul entităților în discuția de față, includ obiective de cercetare ce vizează responsabilitatea socială sau de mediu (Neapărat)

-Realizează cercetare-dezvoltare în scop comercial (Posibil)

-Realizează transferul de la știința fundamentală la științele aplicate (Posibil)

-Transferă rezultatele cercetării în industrie (Posibil)

-Transferă rezultatele cercetării în societate, de la servicii sociale și până la legislație (Posibil)


22 | P a g e


Entitățile de cercetare vor angaja : manageri, cercetători, asistenți în cercetare, responsabiliti cu diseminarea rezultatelor. În cazul firmelor care desfășoare cercetare-dezvoltare, ele ar putea angaja manageri sau experți marketing responsabili cu dezvoltarea și plasarea pe piață a produselor noi rezultate din cercetare. În cazul think-thankurilor sau a laboratoarelor de cercetare în științe sociale, ele pot angaja și psihologi, sociologi și alți specialiști necesari pentru aplicarea cercetării în societate.

10. Organizații/instituții de educație

Ce sunt ?

Entități în cadrul cărora se desfășoară în primul rând activități educative. Ele pot exista sub formă de organizații non-guvernamentale (școli, centre de educație sau centre de educație non-formală), instituții/firme private de învățământ sau instituții de învățământ de stat. În cazul discuției de față, aceste entități vor include și un scop etic, fie de a oferi educație copiilor și tinerilor dezavantajați, fie de a realiza educație pentru mediu.

Exemple

-Școli pentru copii dezavantajați

-Școli speciale pentru copii cu dizabilități

-Programme non-guvernamentale de educație, de exemplu Teach for Romania (program care trimite absolvenți de top ca profesori în școli din medii dezavantajate)

-Tabere de educație non-formală care oferă posibilitatea de participare și copiilor din medii dezavantajate

-Campanii de educație pentru sănătate, educație împotriva consumului de droguri, educație pentru democrație

-Organizații de mediu care realizează și educație pentru mediu

Ce fac?

-Desfășoară o activitate educațională (Neapărat)

-În cazul entităților în discuția de față, includ o componentă de responsabilitate socială sau de mediu (Neapărat)

-Funcționează ca școli/universități (Posibil)

-Desfășoară programme de educație non-formală (Posibil)

23 | P a g e


-Oferă alternative în educație (Posibil)

-Desfășoară campanii educaționale (Posibil)


Entitățile din domeniul educațional vor angaja : manageri, educatori, invățători, profesori, manageri de campanie. În cazul entităților educaționale care lucrează cu copii dezavantajați, copii cu dizabilități sau care desfășoară campanii de educare / conștientizare, vor angaja psihologi, sociologi și alți experți specifici campaniei respective.

500. Sistemul de guvernare şi/sau serviciile sociale

Ce sunt ?

Instituţii şi entităţi care asigură servicii sociale, şi de guvernare a societăţii. Ele pot fi atât de stat cât şi private, în domenii precum legislaţie, practici, sănătate şi alte servicii sociale. În cazul discuției de față, aceste entități vor include și un scop etic, fie de a schimba în bine legislaţia şi practicile de guvernare fie de a oferi servicii sociale şi grupurilor dezavantajate.

Exemple

-Medici fără frontiere, o organizaţie care îşi propune să aducă acces la medicină în comunităţi dezavantajate

-Code for America, o organizaţie care îşi propune să facă guvernarea în Statele Unite mai eficientă şi mai inclusivă propunând platforme informatice şi aplicaţii în sprijinul guvernului

-Ministere şi organisme de stat sau locale în cadrul cărora se pot realiza reforme

Ce fac?

-Desfășoară o activitate de sprijin şi organizare a societăţii (Neapărat)

-În cazul entităților în discuția de față, includ o componentă de responsabilitate socială sau de mediu (Neapărat)

-Funcționează în sistemul de stat (Posibil)

-Funcţionează în sistem privat (Posibil)


Entitățile din domeniile de stat şi din servicii sociale vor angaja : manageri, specialişti în drept sau ştiinţe sociale, medici şi psihologi sau orice alţi specialişti relevanţi.

24 | P a g e


Cap 4. Care este profilul viitorul psiholog care doreşte să dezvolte o carieră cu impact ETIC

Nr. Crt.

Competenţe profesionale Descriere

1 Identificarea şi specificarea scopurilor

Capacitatea de a identifica nevoile diferitelor tipuri de clienţi, precum şi înţelegerea specificului situaţiilor problematice din mediul de afaceri

2. Evaluarea psihologică individuală şi diagnoză Capacitatea de a proiecta şi implementa un proces de evaluare psihologică individualăşi diagnoză organizaţională

4. Proiectarea, implementarea şi evaluarea intervenţiei la nivel individual şi organizaţional

Capacitatea de a proiecta, implementa şi evalua un episod de intervenţie la nivel individual şi organizaţional

5. Managementul situaţiilor de criză Capacitatea de a face faţă adecvat situaţiilor de criză cu care se confruntă

6. Informare şi comunicare Capacitatea de a raporta rezultatele şi marketingul profesional/personal

25 | P a g e


Nr. Crt.

Competenţe etice Descriere

Focalizarea pe starea de bine şi sănătate a clientului

Capacitatea de a proteja starea de bine şi drepturile celor cu care interacţionează dpdv profesional

Conştientizarea responsabilităţii asumate faţă de societate şi comunitatea ştinţifică

Capacitatea de a dezvolta relaţii profesionale bazate pe încredere şi respect

Respectarea integrităţii relaţiilor profesionale Capacitatea de a promova acurateţea şi onestitatea în relaţiile profesionale

Promovarea corectitudinii în relaţile profesionale

Conştientizarea faptului că toate persoanele trebuie să aibă acces şi să beneficieze în mod egal de serviciile sale

Asigurara confidenţialităţii datelor Capacitatea de a asigura şi respecta confidenţialitatea datelor obţinute în relaţiile profesionale

26 | P a g e


CAP 5. Care este profilul viitorul manager care doreşte să dezvolte o carieră cu impact ETIC

Nr. Crt.

Competenţe profesionale Descriere

1 Identificarea mediului intern și extern al organizației

Capacitatea de a identifica, analiza și gestiona elementele care definesc mediul intern și extern al organizației prin diagnosticare și analiză SWOT.

2. Elaboarea și implementarea de strategii și politici ale organizațieie.

Elaborarea și implementarea de strategii și politici ale organizației pentru atingerea obiectivelor pe termen lung. Realizarea planului strategic al organizației.

3. Elaborarea și implementarea sistemului managerial

Competența de a elabora și implementa sistemul managerial precum și a subsitemelor sale (alocarea și realocarea de resurse și activități).

4. Identificarea modalităților de control-evaluare

Capacitatea de a identifica, selecta și utiliza modalitățile de previzionare, organizare, coordonare, antrenare și control-evaluare.

5. Stabilirea sistemul decizional pentru organizații de mică complexitate

Capacitatea de a fundamenta, adopta și implementa deciziile pentru organizații de mică complexitate (în ansamblu sau pe o componentă)

1. Utilizarea teoriei în practica managerială Competența de a utiliza bazele de date, informații și cunoștințe în aplicarea metodelor, tehnicilor și procedurilor manageriale.

27 | P a g e


Nr. Crt.

Competenţe etice Descriere

1. Responsabilități față de acționari Gestiune corectă, loialitate, cofidențialitate, informare, transparență.

2. Responsabilități față de angajați Remunerare echitabilă, dezvoltare profesională, respect al vieții personale, respect al dreptului de petiție.

3. Responsabilitatea față de client Produse și servicii originale și de calitate, garantare a siguranței în utilizare, informare, publicitate corectă.

4. Responsabilitate față de comunitate

Protejarea mediului înconjurător, contribuții la soluționarea problemelor sociale, respectarea diversității culturale.

28 | P a g e


Cap. 6. De ce cariere CIS – evolutia nevoii de impact pozitiv

Nevoia de impact pozitiv - norma in afaceri si educatie ?

1. Nevoia de impact pozitiv a fost perceputa intai ca o nevoie personala, intrinsec umana.

SURSA: http://claudiaroatis.ro/piramida-lui-maslow/

• In viziunea lui Maslow, in varful ierarhiei nevoilor individuale, dupa nevoile fiziologice, de securitate, sociale si de stima, se situeaza nevoile de autorealizare sau autoactualizare.. Aceste trebuinte se exprima prin valori ca adevarul, dreptatea, bunatatea, frumusetea, sens, implinire de sine. In aceasta acceptiune nevoia de impact pozitiv se subsumeaza acestor categorii de valori, dand SENS existentei umane. Maslow spune că motivul pentru care nu toti oamenii se miṣca în direcția auto-actualizării deriva, in principal, dintr-o educație deficitară ce nu poate schimba o persoană cu o slabă pregătire pentru

29 | P a g e


viață într-o persoană cu o abordare pozitivă. Maslow e de părere că educatorii si mediul familiar ar trebui sa fie răspunzători de potențialul pe care îl are un individ pentru a ajunge la auto-actualizarea personala, prin satisfacerea nevoilor superioare, de crestere. Aceste trebuinte sunt singurele care prin satisfacearea lor nu dispar, ci cresc. Astazi asistam la o perioada economica in care, cel putin in tarile dezvoltate economic, in mare parte trebuintele primare ale indivizilor sunt satisfacute, iar acestia tind sa isi satisfaca trebuintele de aurorealizare, dand SENS existentei lor.

2. Nevoia de impact pozitiv a fost identificata si continua sa fie folosita ca un instrument util de marketing :

• iunie 2014 Se lanseaza un nou brand in turismul romanesc : LITORALUL VERDE :

https://ro.stiri.yahoo.com/litoralul-verde-brand-nou-pentru-sta%C8%9Biunile-din-sud-072029171.html

3. Nevoia de impact pozitiv devine o nevoie colectiva, la nivel de generatie

• 2004 STANFORD GRADUATE SCHOOL OF BUSINESS Rezultatele unei cercetari din 2004 care si-a propus sa cuantifice cele mai importante atribute in alegerea unui job pentru absolventii de MBA sunt edificatoare. Surprinzător a fost faptul că factorul reputație pentru standarde etice înalte, grija pentru angajați, sustenabilitatea mediului, insteresul pentru comunitate. A crescut a trecut pe pozitia a 3-a a listei de 14 atribute, dovedindu-se a fi de aproximativ 77 la suta la fel de importantă ca și primul criteriu al provocarii intelectuală. În plus, mai mult de 97 la suta din MBA din eșantion au spus că sunt dispuși să renunțe la beneficiile financiare

« Litoralul Verde s-a născut din dorința agențiilor de turism de a susține aceste stațiuni- din sud de pe Litoralul românesc al Mării Negre sub un singur nume. Ne-am dori ca Litoralul Verde să devină un brand, ne-am dori ca acest nume să ne inspire pe toţi” această zonă a Litoralului atrage anual circa 70% din turiştii care vizitează staţiunile de la malul mării prin agenţii de turism. Ei bine, ca poziționare, stațiunile atrag familiile cu copii, cu accent pe facilități precum locurile de joacă, spațiile verzi, parcurile de distracții securizate, persoane care urmăresc refacerea, relaxarea, curele balneare, tratamentele balneare efectuate cu produse naturale, tineri care aleg variante de vacanţă mai rurale sau sunt atraşi de concerte şi evenimente specifice sau pur şi simplu turişti care preferă vacanţele liniştite şi confortabile, la un preţ mai scăzut decât cel din nordul litoralului.”

30 | P a g e



http://www.gsb.stanford.edu/news/research/hr_mbajobchoice.shtml


pentru a lucra pentru o organizatie cu o reputatie mai buna pentru responsabilitatea socială corporativă și etică.

• 2007 The Guradian – Raportul asupra absolventilor Grad Facts releva ca exista o schimbare majora în atitudinea fata de carieră și valori, comparativ cu 10 ani în urmă. Grija pentru finante ramane în prim-plan, dar se dezvăluie imaginea unei generații mai grijulii, responsabile social si privind mediul. Peste 70% dintre sutudenti au spus că un istoric de atitudini etice este un factor esențial în alegerea angajatorului lor. Mai mult, dincolo de un raport anual bun, transparenta si posibilitatea de a verifica atitudinile etice dincolo de actiunile de PR, e esentiala pentru noua generatie de angajati.

• 2012 O noua cercetare realizata de iOpener Institute For Personal and Performance(Oxford, UK) , care a analizat răspunsurile a peste 18.000 de profesioniști din Europe, the US, Australia, India, China and Africa, arata ca cei din generatia Y sunt mai putin interesati de securitatea financiara si mai mult de implinirea oferita de locul de munca. Generatia Baby Boomer, care alcătuiesc cea mai mare parte a conducerii din bussinesul actual, este frecvent descrisa ca egocentrica, dependenta de munca si obsedata de câștiguri, de multe ori în detrimentul fericirii la locul de muncă. Aceste atitudini au încurajat întreprinderile să priveasca câștigurile ca principal factor in reținerea talentelor. Cu toate acestea, cei din Gen Y nu împărtășesc această perspectivă. Analiza iOpener arată în mod clar că Generația Y, cohorta celor crescuti in era digitala, nascuti dupa 1980, sunt motivați să rămână cu angajatorul lor și sa recomande în mod activ organizatia prietenilor, în funcție de nivelul la care se simnte implinit la locul lor de muncă, mai degrabă decât nivelurile de salarizare. Aceasta noua analiza ofera un important apel pentru management ca să dea atenție sentimentele de angajament, împuternicire, scop și dezvoltare viitoare dacă vor să-și păstreze și să promoveze tinere talente în compania lor. Mai exact, Generatia Y trebuie să simtă că munca lor are un scop economic sau social puternic. Ei au nevoie să se simtă mândri de organizatie și de lucrul pe care il fac.

• The 2013 Millennial Impact Report (SUA): 61% dintre Millennials (generatia Millennials ii desemneaza pe cei nascuti intre anii 1980-2000 (SUA), -exprima faptul ca sustinerea cauzelor sociale de catre corporatii este foarte importanta, adoptarea conceptului de responsabilitate sociala de catre acestia devenind o caracteristica a companiei, a brand-ului, imbunatatind atat imaginea, numarul clientilor, cat si societatatea. Tinerii reusesc sa isi directioneze nevoia de recunoastere a propriei personalitati, de participare activa in cadrul unor activitati care sa le confere incredere de sine si gratitudine din partea celor din jur spre actiuni care imbunatatesc calitatea mediului si a mentalitatii tuturor cetatenilor.

31 | P a g e

http://www.iopenerinstitute.com/media/73185/iopener_institute_gen_y_report.pdf

http://www.achieveguidance.com/project/the-millennial-impact-project/


4. Nevoia de a avea un impact pozitiv asupra societatii a ajuns intai ca o norma informala in afaceri

Intr-o lume in continua miscare si schimbare, cunoasterea, respectarea si anticiparea nevoilor consumatorilor, inclusiv tendinta de a aprecia actiunile juste, sustenabile, etice, impune managerilor cresterea atentiei la impactul afacerii.

• Planul Unilever pentru un stil de viata sustenabil - In raport se afirma ca, incepand cu 2014, Unilever va implementa principiile directoare ale ONU privind afacerile si drepturile omului in toate operatiunile lor, va asigura o remuneratie echitabila a angajatilor, va implementa un cadru pentru bunastarea lor mentala si va incerca sa creeze oportunitati de dezvoltare pentru 5 milioane de femei si pentru 5,5 milioane de mici fermieri, comercianti cu amanuntul si antreprenori din lantul sau valoric.

• Febr 2014. THE GUARDIAN

5. Nevoia de impact pozitiv a condus la actiuni economice reglementate de legi :

Departe de a mai fi o norma informala in afaceri, raportarea excesiva a impactului pozitiv si presiunea din partea cetatenilor pentru activitati sustenabile au condus la stabilirea unor standarde de raportare

• Standarde de raportare a performantei de responsabilitate sociala – GRI si Global Compact “Orice organizatie isi poate demonstra angajamentul pentru practici de afaceri responsabile din punct de vedere social, prin implementarea si certificarea unui sistem de management al responsabilitatii sociale.” - Standardul SA8000:2008 (Social Accountability 8000) se bazeaza pe principiile normelor internationale de munca prevazute in conventiile ILO (Organizatia Internationala a Muncii), pe Declaratia Universala a Drepturilor Omului si pe Conventia cu privire la Drepturile Copilului ale Organizatiei Natiunilor Unite. Scopul fundamental al SA8000 este de a imbunatati conditiile de munca din intreaga lume. Aceasta intentie a directionat

“Odata cu transferul averilor din mainile generatiei Baby Boom in mainile generatiei Y, <dupa cum arata raportul Word Economic Forum> , asistam la un nou val de investiții de IMPACT, val care vine în bani, mentalități și forța de muncă. Următoarea generație de investitori se gândeasc la a investi într-un mod fundamental diferit. Ei investesc pentru a obtine “profit cu scop”.”

32 | P a g e

http://www.unilever.ro/sustainable-living-2014/unilever-sustainable-living-plan/

http://www.theguardian.com/sustainable-business/next-generation-investors-millennials-problem-solving-profit-purpose

http://www.srac.ro/responsabilitate-sociala-sa8000


http://www3.weforum.org/docs/WEF_II_FromMarginsMainstream_Report_2013.pdf



organizatiile spre a-si imbunatati si demonstra responsabilitatea sociala corporativa (Corporate Social Responsibility – CSR) in ceea ce priveste drepturile umane fundamentale de la locul de munca.

• Organizatia olandeza Global Reporting Initiative (GRI) a realizat un model de

raportare de CSR utilizat in toata lumea: GRI G3. Se urmareste sa se popularizeze si sa standardizeze la nivel global raportarea tripartita (despre performantele economice, sociale si de mediu ale companiei). – Decidentii politici, investitorii si societatea civila preseaza companiile sa publice rapoarte de CSR

6. Nevoia de impact social se regeste la nivelul cerintelor pentru angajati:

Impactul se propaga la nivelul angajatilor. Mediul de afaceri stabil, orientat spre crestere, e azi in schimbare, iar in aceste conditii, angajatorii incearca sa fie deschisi, flexibili, sa isi construiasca capacitatea de raspuns rapid la schimbare angajand specialisti pregatiti sa o intampine. Apar noi tipuri de posturi in economie, castiga teren forme noi de oraganizare a aconomiei, cum ar fi economia sociala :

• In Romania anului 2013 angajatorii de economia sociala au platit renumeratii de peste 2 miliarde 700 de milioane lei potrivit sitelui Institutului de economie sociala.

7. Nevoia de impact social e pe cale de a deveni o norma in educatie

Toti factorii interesati realizeaza necesitatea ca absolventii de facultati sa fie cât mai bine pregătiți pentru piața dificila a locurilor de muncă. De exemplu, o diploma de management general nu mai poate fi indeajuns. Tendința spre calificari si experiente mai specifice este evidenta, dupa cum este prevăzut în acordul european de la Bologna. Pentru studentii la psihologie, nevoia de a explora dincolo de granitele clasice ale angajarii lor devine foarte presanta si conduce la nevoia de a adauga perfectionari si experinte noi de munca. Interesul angajatorilor si a fortei de munca din Romania pentru dezvoltarea competentelor si integrarea elementelor de responsabilitate sociala in institutie e indicat de aparitia unor cursuri, ocupatii noi, internshipuri

• Curs acreditat (Bucuresti) pentru Manager de responsabilitate sociala

• Cursuri de perfectionare ANTREPRENOR ECONOMIE SOCIALA, MANAGER ECONOMIE SOCIALA si introducerea acestor profesii noi in COR

• Cursuri Postuniversitare de Formare și Dezvoltare Profesională Continuă în Domeniul Economiei Sociale- realizate în cadrul proiectului „Modelul Economiei Sociale în România”, implementat de către Asociația Alternative Sociale, în parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași,

33 | P a g e

http://www.globalreporting.org/Home

http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/raportarea-de-csr-masoara-pentru-a-controla-controleaza-pentru-a-schimba.html

http://www.ies.org.ro/info-stiri/vrs/IDstire/969/t/stii-care-este-suma-varsata-ca-remunerat

http://www.actionamresponsabil.ro/curs-open-in-bucuresti-manager-de-responsabilitate-sociala/26199


Academia de Studii Economice Bucuresti și Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) România.

• Internship-uri Cariere de impact –Proiectul acesta:

+ Nevoia de impact pozitiv conduce economia mondiala spre posibile schimbari de paradigma :

• Forumul SUA pentru Investitii sustenabile si responsabile (The Forum for Sustainable and Responsible Investment): O asociatie de profesionisti, firme, institutii si organizatii angajate activ in investitii sustenabile si responsabile. Viziunea acestei asociatii este ca, prin practici financiare si de investitii care iau in calcul criterii de mediu, societale si de guvernanta se pot genera beneficii financiare pe termen lung cu au impact societal pozitiv

• BSR –Business for Social Responsibility, o retea globala de afaceri pentru responsabilitate sociala

Teoria schimbarii in aceasta organizatie umbrela dedicata afacerilor sustenabile sustine ca Rolul asociatiei este de a cataliza schimbarea in afaceri prin integrarea sustenabilitatii in strategia si in operatiunile economice, de a promova colaborarea pentru un progres sistemic intre toti factorii interesati in acesta directie.

„o lume justa si sustenabila va rezulta atunci cand resursele unice ale tuturor sectoarelor de afaceri, societate civila si guvernanta se aliniaza pentru acest obiectiv”

Posdru „ETIC – Cariere de impact social la Oradea si Cluj” – un parteneriat ALIANTE pentru CARIERE DE IMPACT SOCIAL in care au intrat pana acum (iulie 2014) Universitatea Agora Oradea si UBB CLUJ-NAPOCA

34 | P a g e

http://www.ussif.org/about




• apr. 2014. APARE un nou concept ECONOMIA CU SCOP: Se lanseaza cartea “The Purpose Economy: How Your Desire for Impact, Personal Growth and Community is Changing the World” de catre Aaron Hurst, CEO al IMPERATIVE – work with purpose. Aaron Hurst e un antreprenor american ce a lansat Taproot, creând o piata de 15 bilioane de dolari pentru servicii pro bono in SUA. Asa cum Societatea cunoasterii si Economia cunoasterii au condus inovația și creșterea economică până în prezent, autorul si antreprenorul Aron Hurst susține că noua eră economică este determinată de conectarea oamenilor la scopul lor:

"Este o economie în care valoarea constă în stabilirea scopului pentru angajați și clienți, servind nevoile acestora mai degraba decat ale firmei- si care să permită dezvoltarea personală și ridicarea comunității."

35 | P a g e



36 | P a g e


Cap.7. De ce cariere CIS – Oportunitaţi în viziunea universităţilor Carierele de impact social au ajuns sa fie o normă în economie, iar universităţile au raspuns

imediat acestui trend de interes pentru Cariere de impact. Activitatile, forma de organizare si impactul difera. Mai jos e o trecere in revista a catorva abordari: informare, orientare si consiliere profesionala, creare de retele de practica, conferinte, targuri destinate angajatorilor si studentilor, site-uri, retele de suport, resurse..

Nr Universitate

sau oraș Țară Organizație Cifre Link Activitati Descriere

1. Oxford Cambridge

Bristol Brookes Imperial

Southampton Warwick

Winchester

UK Students Hub Ethical Interships

9 universități

25.000 studenți

ww

w.studenthub.org w

ww

.oxfordhub.org

Conferințe/ Evenimente -LAUNCH: Social Impact Careers Day -Oxford Forum for International Development Internshipuri etice Consiliere

Oxford Hub catalizează implicarea studenților în

37cauze sociale și de mediu în Oxford și în

întreaga lume. Fac parte dintr-o rețea națională de

Hub-uri studențești lucrând pentru a crea o schimbare a culturii în universități din Marea

Britanie, astfel încât schimbările sociale

alimentate de studenți să devina norma și nu

excepția – inspiră studenții să devina cetățeni

37implicati social pentru tot restul vieții.

37 | P a g e

http://www.oxfordhub.org/


2. San Francisco

SUA Net Impact An înființare :

1993

50.000 studenți si

lideri în profesii

300 filiale

ww

w.netim

pact.org

Conferințe anuale

Publicații

Concursuri

Net Impact este o organizație nonprofit pe

bază de membership pentru studenți și

profesioniști interesați de managementul afacerilor

în sprijinul cauzelor sociale și de mediu.

Servește și ca organizație profesională dar și ca cea

mai mare organizație pentru studenți MBA din

lume. Din biroul său central din San Francisco, organizația sprijină peste 200 de filiale autonome și

o bază de membrii de peste 10.000 cu programe

și evenimente de networking centrate pe

topicuri ca și Responsabilitatea Socială a

Corporației (CSR), antreprenoriatul social,

managementul organizațiilor non-profit, dezvoltare internațională,

dezvoltare durabilă și protecția mediului.

3. Stanford SUA Students Affaires Stanford

University

Top 10 dintre cei

mai vizionari lideri în

servicii de carieră în

2013

http://studentaffairs.stanford.edu/studentaffairs.stanford.edu/haas/events/CDCSocialIm

pactCareerFair022615

Târg de cariere I Students Affairs Stanford University este o

organizație de profesioniști din domenii

diverse, 38dedicati dezvoltării sociale, psihologice, etice și

cognitive și bunăstării tuturor studenților de la

Stanford. În cadrul serviciilor de carieră, Centru de dezvoltare

pentru cariere Stanford organizează anual un Târg de cariere de Impact Social

pentru sectoarele non-profit / serviciul public.

Târgul oferă studenților și absolvenților locuri de internship și locuri de

muncă.

38 | P a g e

http://www.netimpact.org/


http://studentaffairs.stanford.edu/studentaffairs.stanford.edu/haas/events/CDCSocialImpactCareerFair022615




4. New York SUA Idealist Careers

2027 membrii în 99 de țări

care formează

728 echipe

http ://idealistcareers.org/ http://ww

w.idealist.org/info/GradFairs

Portal informativ de conectare al

echipelor

Evenimente de carieră

Târguri de studii pentru cariere cu

impact social

Idealist Careers dorește să conecteze oamenii la

oportunitățile, comunitatile și resursele

de care au nevoie în scopul de a lua măsuri și de a crea

o lume mai bună.

Cariere idealiste e un hub de conținut informativ și

de inspiratie care se concentrează pe modul în

care oamenii pot găsi, implementa și aprecia cariera lor de impact

social : A face din schimbarea lumii un

proiect full time.

Târgurile de studii Idealist conecteaza potențialii

studenți cu școli universitare în domenii precum administrația

publică, afaceri internaționale, educație, politici publice, drept de interes public, asistență

socială, management non-profit, sănătate la nivel

mondial și publică, știința mediului și afaceri

responsabile social. 5 Konxville SUA University of

Tennessee:

Centrul Carierelor de

Impact

http://impactcareers.utk.edu/student-im

pact/impact-

areer-exploration/comm

unity-development/

Resurse

Centru de cariere

Un centru al universității Tennessee, care oferă

studenților oportunități de a cunoaște domeniul

carierelor de impact social, explorând diverse domenii

care se încadrează în carierele cu impact social.

39 | P a g e

http://www.idealist.org/info/GradFairs

http://impactcareers.utk.edu/student-impact/impact-career-exploration/community-development/

http://impactcareers.utk.edu/student-impact/impact-career-exploration/community-development/


5. Iaşi RO Universitatea „Alexandru loan Cuza”

din laşi

Academia de Studii

Economice Bucureşti

Cursuri Postuniversitare

de Formare şi Dezvoltare

Profesională Continuă în Domeniul

Economiei Sociale

Proiectul „Modelul Economiei Sociale în

România” implementat de Asociaţia

Alternative Sociale în parteneriat cu

Universitatea „Alexandru loan Cuza”

din laşi, Academia de Studii Economice

Bucureşti şi Programul Naţiunilor Unite pentru

Dezvoltare (PNUD) România.

Proiectul este cofinanţat din Fondul Social

European (FSE) prin Programul

Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-

2013, ca parte a axei prioritare

6 „Promovarea incluziunii sociale”, domeniul major de

intervenţie 6.1. „Dezvoltarea economiei

sociale”. 6. ORADEA/

CLUJ NAPOCA

RO Universitatea AGORA Oradea

Universitatea Babes Bolyai Cluj Napoca

500 studenti; 30 angajatori; 2

Centre universitare;

4 Zile ale Carierei de

Impact Social

In lucru

Zilele carierei de impact social ;

informare/ orientare/ consiliere

profesionala ; practica in Carire

CIS ; platforma web de resurse si

practica ETIC INTERACTIV

Proiectul POSDRU « ETIC-Cariere de Impact social » a inceput in mai 2014 si va dura pana in

noiembrie 2015.

40 | P a g e


Cap. 8. De ce cariere CIS – Nevoia de management a factorilor şi oportunităţilor CIS Printre factorii care influientează activarea într-o carieră CIS se gasesc - 41contextul economic - realitatile pieţei muncii şi - servirea unei 41cauze ca ancoră 41a carierei pentru generaţia Y (nevoia de impact)

Managementul acestor factori este 41facilitat de practica în cariere CIS si de consilierea de carieră.

A. Sa evaluezi unde te afli .

Fiecare persoană are o combinație unică de cunoştiinţe, aptitudini, abilităţi, talente, pasiuni, ce reprezintă bagajul de resurse personale în viaţă, cu care trebuie să lucreze fiecare indiferent de condițiile de moment. Acest lucru poate conduce la două abordări- a 41lucra cu acest bagaj de resurse personale fie în ciuda condiţiilor în care trăim, fie în consens cu aceste conditii. Trebuie să privim spre viitor şi în consonanţă cu acesta să ne dezvoltăm resursele personale de carieră. Înainte de a risca vreun eşec 41profesional41, identificarea intereselor profesionale poate fi realizată prin explorarea realităţii ocupaţionale. Studiile universitare sunt departe de a fi pasiunea multor studenți, iar la seminarii și cursuri e tot mai greu să-ți descoperi și să-ţi șlefuiești talentele. Cea mai bună cale de explorare ocupaţională în studenţie rămâne practica studenţească, alaturi de intershipuri in diferite companii, voluntariat, job-uri de vară, vizite la angajatori din medii diferite. Poţi experimenta în diverse forme: de la înscrierea în fundaţii, asociaţii, ONG-uri care se mulează pe personalitatea ta, la curajul de a cere un internship, la interesul pentru un curs de personal branding, la voluntariatul pentru diverse evenimente unde poţi cunoaşte oameni la care nu ajungi în fiecare zi, la metode alternative de învăţare. Dacă pare că răman oricum prea multe variante de explorat înseamna că ai nevoie de o explorare mai aprofundată a sinelui 41profesional41. Cum? Această explorare strategică şi funcţională poate fi facută cu ajutorul consilerului de carieră, a psihologului 41educational, apelând la servicii specializate.

Evaluarea psihologică profesională identifică cât mai multe despre sinele profesional41, contribuind la intelegerea si determinarea traseelor de cariera si ajutand la identificarea perceptiilor persoanei cu privire la competenta, motivele, valorile sale de referinta. Activarea într-o Carieră de Impact social se regăseşte 41printer cele 8 ancore de carieră, identificate de Teoria Ancorelor carierei. Teoria identifica opt tipare distincte de talente, scopuri, nevoi si valori în perceptia proprie, care apar în urma primelor experienţe profesionale.: competenţa funcţionala/ tehnica; competenta manageriala; autonomia /41independenta; securitea/ stabilitatea; creativitatea antreprenoriala; servirea unei c41auze; sfidarea /provocarea pura; stilul de viata.

41 | P a g e


B. Să te gandeşti unde vrei să ajungi Identificarea resurselor personale fiind un 42proces plin de provocari, acestea reprezintă si oportunităţi de creştere. Dacă te gandeşti unde vrei să ajungi, analiza experienţelor practice îţi găseşte punctele tale tari şi punctele slabe, oportunitatile si ameninţările care ţi se arată in acea direcţie de carieră(analiza SWOT). Prin cunoașterea punctelor forte, absolventul isi poate concentra eforturile pe aspectele bune, iar prin înțelegerea punctele slabe, afla ce trebuie sa evite si/sau sa imbunatateasca. Luate împreună, punctele forte și oportunitățile il vor ajuta să identifice obiective potențiale de cariera pe termen lung. Punctele slabe și amenințările cu care se confrunta sunt lucruri care trebuie gestionate, 42atenuate sau planificate impreuna cu consilierul pentru a se asigura ca obiectivele rămân realizabile. Activarea intr-o carieră CIS are foarte mult de a face şi cu oportunităţile pieţei muncii, care reclamă tot mai mulţi angajaţi cu specializări 42specific unui Impact Social.

C. Să concepi un plan ca să ajungi acolo Distanţa de la resursele pe care le ai la 42ceea iţi doreşti, identificate cu ajutorul consilierii de carieră îţi arată direcţiile de potential progesional, in care poţi si in care ai nevoie să te dezvolţi ca să ajungi acolo. In functie de obiectivele identificate vei avea nevoie de anumite competente, abilitati, aptitudini. In acest pas ai nevoie de asistenţă ca sa realizezi un audit al abilitatilor si competentelor de care ai nevoie, in 42comparative cu cele pe care le detii. Evaluarea abilitatilor si competentelor permite identificarea actiunilor/pasilor pentru a ajunge la nivelul 42dorit. Consilierul de cariera te poate indruma pentru a intocmi Planul de actiune sau Planul de dezvoltare profesională.

42 | P a g e


D. Să te mişti în direcţia dorită Planul de actiune poate identifica şi tipul de pasi in carieră pe care i-ai folosit în explorarea resurselor personale: voluntariat, internship - alaturi de largirea formala a competenţelor 43specifice si a celor transversale. Odata ce planul ţinteşte in direcţia dorită, mai ales în cazul Carierelor de Impact social, fiecare pas te apropie mai mult de o muncă cu SENS, care îţi întăreşte ancora carierei identificată deja- servirea unei 43cauze- si iti asigură ca angajat -O starea de bine.

43 | P a g e


Cap. 9. De ce cariere CIS - Despre alegerea carierei (mai pe larg in GHIDUL CARIEREI)

Trebuie stabilit faptul că, un impact pozitiv asupra societății poate fi făcut în orice tip de carieră, la orice nivel, de asemeni, existând căi specifice de carieră care sunt proiectate social încă de la început (asistență socială, educație, psihologie etc.). Aria impactului social poate fi descrisă ca sector nonprofit si public, dar și ca antreprenoriat social, corporații orientate social cu angajament în sustenabilitatea și reponsabilitatea socială. Carierele de impact social ne oferă o oportunitate de a ne sprijinii unii pe alți în eforturile noastre de a reuși în carierele care oferă o înțelegere și un scop nobil în timp ce ne permite și crearea unei diferențe în lume. Mediul social în care se poate activa este divers, dar poate fi categorizat în următoarele arii de impact:

- Susținerea mediului sau a resurselor de mediu; - Susținerea energiei ecologice; - Accesul la educație și realizare personală; - Participarea la dezvoltarea comunității; - Accesul la serviciile de sănătate publică.

Oportunitățile de carieră de impact social pot fi întâlnite în sectorul public, privat și non-profit, astfel:

1. Companii/corporaţii

Corporațiile care implică practicile responsabilității sociale sunt acele corporații care integrează practicile sociale în elaborarea politicilor lor și în activitățile de zi cu zi. Poziții ale responsabilității sociale pot fi găsite în aproape fiecare departament al organizației: relații publice, relații și afaceri comunitare, managementul reputației instituției, domeniul legislativ, marketing, resurse umane, etc. Exemple de companii care dezvoltă cariere de impact social: Farmec Cluj-Napoca, Banca Transilvania, BRD, Genpact România, EBS.

2. Sectorul public Opțiuni de carieră de impact social pot fi găsite și în organizații sau guverne naționale și agenții internaționale, cum ar fi: Organizația Internațională a Muncii, Banca Mondială. Rolul responsabilității sociale ale acestor instituții este: - Promovarea practicilor de responsabilitate socială; - Definirea și implementarea de programe cu impact social.

3. Fundaţii

Fundatiile sunt organizații constituite pentru scopuri non-profit, care dedică activitatea lor în scopuri de interes general. Fondurile fundațiilor depind de un individ, o familie, o corporație sau donatori. Activitatea principală a acestor organizații este de a oferi

44 | P a g e


subvenții pentru alte organizații non-profit. Fundațiile sunt, de obicei, dedicate mai mult problemelor sociale (apărarea drepturilor omului), educație, cultură, dezvoltare socială, sănătate, etc. Munca la fundații include roluri în finanțe, marketing, administrație și management de proiect. Persoanele implicate în activitatea de bază a fundațiilor au responsabilități, care includ evaluarea proiectelor, strângere de fonduri, granturi de monitorizare și supraveghere a executării proiectelor. În România fundații care desfășoară activității în acest sector sunt: Fundația Principesa Margareta, Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), Fundația Soros etc.

În România s-au dezvoltata și fundațiile de tip corporatist în care activele sunt obținute, în special, din contribuțiile unei afaceri profit. Fundația poate menține legătura cu societatea profit, dar aceasta este, de obicei, o entitate independentă. Câteva exemple sunt: Fundația Vodafone, Fundația Orange România, Fundația Coca Cola, e.t.c.

4. Organizaţii non-profit Organizațiile non-profit, sunt organizații care nu distribuie veniturile lor la proprietari sau acționari, le reinvestesc în cadrul organizației pentru implementarea în comunitate a propriei viziuni/misiuni. Sectorul non-profit este de obicei cunoscut sub numele de sectorul independent sau de voluntariat. Rolurile în cadrul organizațiilor non-profit variază de la financiar, marketing și resurse umane până la cel de strângere de fonduri și management general. Domeniile în care poate acționa o organizație non-profit sunt:

- Advocacy și dezvoltarea comunitară; - Bunăstarea animalelor; - Artă și cultură; - Asociații de afaceri, profesionale, comerciale și educație; - Asociații de mediu și de conservare; - Sănătate și știință; - Servicii umane / sociale;

Exemple de astfel de orgnizații la noi în comunitate (Cluj-Napoca) sunt: Fundația Română pentru Copil, Comunitate și Familie (FRCCF), Centrul de Voluntariat Cluj-Napoca, Fundația Christiana, Asociația Alburnus Maior, Asociația pentru Protejarea animalelor, Clubul de Cicloturism Napoca etc. Cum îmi aleg o carieră de impact social? Orice loc de muncă poate fi dezvoltat ca un loc de muncă cu impact social, dar acest lucru ține de tipul de educație pe care l-am primit în famile, în instituțiile de învățământ, aptitudinile și deprinderile noastre, experiența și valorile peronale de care dispunem. Valorile și pasiunile individuale sunt elemente importante pentru o carieră de succes cu impact social. Înțelegerea dorinței care motivează și inspiră pentru a lucra pentru o schimbare, poate fi un prim pas pentru o carieră de impact social, Mahatma Gandhi spunea: ”Be the change you want to see in the world!”.

45 | P a g e


Dar cum se poate alege o carieră de impact social care să mi se potrivească? Pentru a putea face acest lucru, ar trebui să răspundem la următoarele întrebări: Care este domeniul meu de interes? (copii și tineri, vârstnici, sănătate, cultură, sport,

mediu, educație e.t.c.?) Ce schimbări doresc să fac la nivelul domeniului de interes selectat? (îmbunătățirea

accesului la sănătate, prevenția delicvenței juvenile, intervenție în caz de abuz, e.t.c.?) Ce tip de instituție/organizație face acest tip de muncă? Cine poate face mai mult?

Există posibilitatea de a inova/creea ceva nou? Este locația geografică importantă pentru mine? (comunitate urbană sau rurala, la nivel

regional, național sau internațional, țară din lumea a III-a, Europa de Est sau Vest e.t.c) Ce rol aș putea/mi-ar plăcea să joc în instituție/organizație? (manager financiar, analist

politic, found-raiser, psiholog, asistent social, e.t.c.); Ce caută angajatorul în momentul în care face selecția de angajare? Aptitudinile și

deprinderile mele se potrivesc cu postul, sau trebuie să urmez alte cursuri de calificare, experiență în domeniul /postul vizat?

Care sunt nevoile/prioritățile mele imediate? (dezvoltarea carierei, venitul, valorile personale, educație și formare)

Ce valori de muncă sunt importante pentru mine? (creativitatea, independența, recunoasterea, stabilitatea, valorile și cultura organizațonală din care fac parte?)

46 | P a g e


SURSE DOCUMENTARE

A. Studii, rapoarte, carti:

1. “Crescuti digital” - Don Tapscott, Editura Publica, Bucuresti, 2011 2. “Wikinomics –cultura colaborarii in masa” – Don Tapscott, Editura Publica, Bucuresti 2010 3. Raportul asupra generatiei milenare -The 2013 Millennial Impact Report

SUA http://www.achieveguidance.com/project/the-millennial-impact-project/ 4. Raport STANFORD GRADUATE SCHOOL OF BUSINESS

2004, http://www.gsb.stanford.edu/news/research/hr_mbajobchoice.shtml 5. Raport de cercetare iOpener Institute For Personal and Performance Oxford, UK,

2012 http://www.iopenerinstitute.com/media/73185/iopener_institute_gen_y_report.pdf 6. O noua teorie economica: “ECONOMIA CU SENS” – The PURPOSE

ECONOMY http://purposeeconomy.com/welcome/ 7. Raport privind inegalitatea

economica http://www.oxfam.org/sites/www.oxfam.org/files/bp-working-for-few-political-capture-economic-inequality-200114-en.pdf

8. Schimbarile climatice -International Panel for Climate Change http://www.ipcc.ch/ 9. Cele opt Obiective de Dezvoltare ale

Mileniului http://www.odi.org.uk/sites/odi.org.uk/files/odi-assets/publications-opinion-files/7873.pdf

10. « The Better Angels of our Nature », Steven Pinker, Havard 11. Raport STANFORD GRADUATE SCHOOL OF BUSINESS

2004, http://www.gsb.stanford.edu/news/research/hr_mbajobchoice.shtml 12. Raport Word Economic Forum

2013 http://www3.weforum.org/docs/WEF_II_FromMarginsMainstream_Report_2013.pdf

B. Initiative etice:

13. Ziua internationala a comertului echitabil – initiativa WFTO (Organizaţia Mondială a Fair Trade) http://www.comert-echitabil-romania.ro/fairtrade_day_files/8%20Mai_Declaratie.pdf

14. Asociatia Mai BINE -Comert etic, ecologic, echitabil - http://www.maibine.eu/ShowDepartments.aspx

15. Centrul de resurse pentru Initiative etice si solitare – Asociatia CRIES ROMANIA - http://www.cries.ro/

16. Impact HUB ROMANIA – Concursul Social Impact Award – pentru antreprenoriat social http://socialimpactaward.ro/despre/

17. Etica in afaceri http://www.management-book.com/management-book-blog/77-ethics-in-business?gclid=CLrNu43lpr4CFZQZtAodZCYA0A

18. Etica in afaceri http://business-ethics.com/2013/06/30/1245-managing-environmental-and-social-risk-helps-create-more-valuable-enterprise/

19. Comert echitabil la Oradea: http://www.bihon.ro/ziua-internationala-a-comertului-echitabil/1286144?fb_action_ids=4644709647138%2C4644705287029&fb_action_types=og.recommends&fb_source=other_multiline&action_object_map={%224644709647138%22%3

47 | P a g e

http://www.achieveguidance.com/project/the-millennial-impact-project/


http://www.iopenerinstitute.com/media/73185/iopener_institute_gen_y_report.pdf




http://www.ipcc.ch/





http://www.comert-echitabil-romania.ro/fairtrade_day_files/8%20Mai_Declaratie.pdf

http://www.maibine.eu/ShowDepartments.aspx

http://www.cries.ro/

http://socialimpactaward.ro/despre/

http://www.management-book.com/management-book-blog/77-ethics-in-business?gclid=CLrNu43lpr4CFZQZtAodZCYA0A

http://www.management-book.com/management-book-blog/77-ethics-in-business?gclid=CLrNu43lpr4CFZQZtAodZCYA0A

http://business-ethics.com/2013/06/30/1245-managing-environmental-and-social-risk-helps-create-more-valuable-enterprise/

http://business-ethics.com/2013/06/30/1245-managing-environmental-and-social-risk-helps-create-more-valuable-enterprise/

http://www.bihon.ro/ziua-internationala-a-comertului-echitabil/1286144?fb_action_ids=4644709647138%2C4644705287029&fb_action_types=og.recommends&fb_source=other_multiline&action_object_map=%7b%224644709647138%22%3A541217809252987%2C%224644705287029%22%3A457585394322603%7d&action_type_map=%7b%224644709647138%22%3A%22og.recommends%22%2C%224644705287029%22%3A%22og.recommends%22%7d&action_ref_map




A541217809252987%2C%224644705287029%22%3A457585394322603}&action_type_map={%224644709647138%22%3A%22og.recommends%22%2C%224644705287029%22%3A%22og.recommends%22}&action_ref_map=[]

20. Site de vanzari online ce ofera alternative etice la oferta marilor branduri http://www.entrepreneur.com/article/225006

21. Planul Unilever pentru sustenabilitate http://www.unilever.ro/sustainable-living-2014/unilever-sustainable-living-plan/

C. Initiative globale:

22. Forum SUA pentru Investitii sustenabile si responsabile (The Forum for Sustainable and Responsible Investment) http://www.ussif.org/about

23. Retea globala de afaceri pentru responsabilitate sociala (BSR -Business for Social Responsibility)http://www.bsr.org/en/about/bsr

24. Retea nationala ACTIONAM RESPONSABIL http://www.actionamresponsabil.ro/seminarul-national-de-informare-%E2%80%9Ersc-activitati-de-sprijinire-a-intreprinderilor-din-romania/26151

25. Intreprinderi sociale - Muhammud Yunnus laureat al premiului Nobel pentru pace - http://www.grameencreativelab.com/

26. Initiativa globala pentru Standarde de raportare Responsabilitate sociala http://www.srac.ro/responsabilitate-sociala-sa8000

27. Initiativa globala pentru un Model de raportare CSR Global Reporting Initiative

D. Cariere si studii ETICE:

28. NET Impact ONG –Retea pentru studenti si profesionisti in cariere de impact www.netimpact.org

29. Portal de informatii de cariere http://idealistcareers.org/ 30. Centru de cariere de Impact http://impactcareers.utk.edu/student-impact/impact-career-

exploration/community-development 31. CURS Manager de responsabilitate sociala http://www.actionamresponsabil.ro/curs-open-in-

bucuresti-manager-de-responsabilitate-sociala/26199 . 32. Oxford Ziua Carierelor de Impact Social: http://socialimpactcareers.weebly.com/ 33. Oxford Hub initiativa pentru intershipuri etice:

http://oxfordhub.org/xwiki/bin/view/Ethical+Careers/What+is+an+Ethical+Career%3F, http://oxfordhub.org/xwiki/bin/view/Ethical+Careers/Ethical+Internships

34. Targul de cariere de impact social la Universitatea Stanford SUA http://studentaffairs.stanford.edu/studentaffairs.stanford.edu/haas/events/CDCSocialImpactCareerFair022615

48 | P a g e




http://www.entrepreneur.com/article/225006








http://www.grameencreativelab.com/


http://www.globalreporting.org/Home


http://idealistcareers.org/

http://impactcareers.utk.edu/student-impact/impact-career-exploration/community-development

http://impactcareers.utk.edu/student-impact/impact-career-exploration/community-development



http://socialimpactcareers.weebly.com/

http://oxfordhub.org/xwiki/bin/view/Ethical+Careers/What+is+an+Ethical+Career%3F

http://oxfordhub.org/xwiki/bin/view/Ethical+Careers/Ethical+Internships




E. ANALIZĂ PROGRAME ŞI STRATEGII NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE ÎN DOMENIUL FORMĂRII PSIHOLOGILOR

European Qualification Framework (EQF) un cadru comun de referință la nivel european, care își propune:

sistematizarea procesului de calificare profesională uniformizarea sistemelor de calificare profesională naționale facilitarea procesului de integrare europeană atât la nivelul proceselor

educaționale cât și pe plan profesional Cadrul Național al Calificărilor (CNC)

un document cadru pentru procesul de formare profesională în România, care își propune: adaptarea documentului cadrului european al calificărilor realizarea convergenței sistemului de formare profesională din România

cu cadrul EQF facilitarea procesului de integrare academică și profesională la țările din

UE European Federation of Psychological Associations

document de referință pentru ”certificatul european de psiholog” : Competențe primare - legate direct cu practica profesională în

psihologie Competențe secundare asigură furnizarea de către practician a

serviciilor de psihologie Asociaţia de psihologie industrială şi organizaţională din România (APIO)

document raport care se concentrează pe competenţele pe care trebuie să le deţină psihologul practician din România pentru obţinerea ”certificatul european de psiholog” Competențe primare – relaţionate direct cu funcţiile profesionale Competențe secundare – relaţionate cu activitatea profesională în

general Ethical competence framework

(http://www.ethicalleadership.com/EthicalCompetenceFramework.htm) document elaborat în cadrul Institute for ethical leadership prezintă un model al

competenţei etice structurat pe 3 dimensiuni: Competența etică personală (de exemplu, a fi demn de încredere) Competența etică socială (de exemplu, a fi capabil să-i înţelegi pe ceilalţi) Competenţa etică globală (de exemplu, orientarea spre viitor)

Ethical principles of Psychologists and Code of Conduct (APA) document elaborat de American Psychological Association cuprinde principiile

etice şi standardele etice care trebuie să ghideze activitatea profesională a unui psiholog: Competența etică personală (de exemplu, a fi demn de încredere) Competența etică socială (de exemplu, a fi capabil să-i înţelegi pe ceilalţi) Competenţa etică globală (de exemplu, orientarea spre viitor)

49 | P a g e

http://www.ethicalleadership.com/EthicalCompetenceFramework.htm


F. ANALIZĂ PROGRAME ŞI STRATEGII NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE ÎN DOMENIUL FORMĂRII MANAGERILOR

2. CODECS - programe de instruire personalizate și consultanță managerială. Programele de training sunt modelate astfel încât să se adapteze nevoilor organizațiilor, atât prin conținut și metode de învățare, cât și prin adaptarea gradului de dificultate al conceptelor la nivelul de pregătire al participanților, procesul de învățare bazându-se pe parteneriat. CODECS devine furnizorul programului MBA al Open University din Marea Britanie.

3. Asociația Specialiștilor în managementul resurselor umane își propune:

- Definirea, elaborarea şi implementarea standardelor profesionale în domeniul resurselor umane.

- Elaborarea, promovarea şi prezentarea de sugestii şi propuneri în domeniul resurselor umane către forurile legislative în vederea aprobării.

- Acordarea de asistenţă de specialitate prin sesiuni de instruire, seminarii, workshop-uri, consiliere profesională, servicii de consultanţă şi coaching, etc.

- Promovarea drepturilor omului şi a drepturilor muncii, precum şi a aspectelor legate de politica de gender, egalitatea de şanse, responsabilitatea corporatistă şi comerţ echitabil.

- Participarea activă la implementarea politicii României de Cooperare pentru Dezvoltare în vederea realizării Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (MDG) prin:

a. Elaborarea şi implementarea de programe şi proiecte în domeniul resurselor umane.

b. Elaborarea şi publicarea de materiale de specialitate (HR, RSC, Standardele ILO, etc).

c. Crearea de parteneriate şi reţele de parteneriate cu alte organizaţii la nivel naţional şi internaţional.

4. Asociația profesională pentru managementul proiectelor

Organizația realizează standarde profesionale de referință pentru domeniul managementului proiectelor, organizează programe de instruire și un sistem de certificare pentru specialiștii din domeniul managementului proiectelor recunoscut la nivel mondial, editează o serie de publicații privind acest domeniu.

5. Asociația consultanților de management din România (AMCOR)

AMCOR are ca și misiune de a aduce valoare adăugată membrilor prin promovarea unui climat de profesionalism și etică pe piața de consultanță în managementul din România.

50 | P a g e


AMCOR este membru al Federației Europene al Asociațiilor de Consultanță în Management FEACO din Brusseles și urmărește alături de aceasta:

- Dezvoltarea pe piață a consultanților în management, prin creșterea imaginii la nivel European, prin promovarea unor standard etice și de calitate;

- Promovarea interesului pentru consultanță managerială cu diferite instituții Europene și Internaționale.

6. International Association for Management Developmant in Dynamic Societies (CEEMAN)

- Îmbunătățirea calității managementului și lidership-ului în general, și în particular în țările care se află în situația de tranziție și într-o continua schimbare;

- Promovarea unei rețele și a unui loc de întâlnire pentru școlile de management și alte instituții care promovează dezvoltarea managerială în ceea ce privește promovarea și facilitarea colaborării și a schimbului de experiență;

- Promovarea unei platforme pentru dialog, colaborare mutuală și învățare între instituțiile de management și businesses care operează în contextul tranzițieie și a dinamicii schimbării;

- Promovarea lidership-ului pentru schimbare, competitivitate globală și responsabilitate socială, inovare și creativitate, și respect pentru valorile culturale.

51 | P a g e

De ce cariere CIS - etichub.ro ce Cariere CIS-concept şi viziune.pdfInvesteşte în oameni! ......

Documents

Transcript of De ce cariere CIS - etichub.ro ce Cariere CIS-concept şi viziune.pdfInvesteşte în oameni! ......