Cuprins de afaceri Turcia...dar și de crom, cupru, zinc și o mare varietate de minerale...

21
Redactat şi editat de Biroul pentru Promovare Comercial Economic Ankara Cuprins Elemente de monografie 2 Economie 2 Sectoare economice 3 Principalii indicatori economici 6 Perspective economice 6 Comerț exterior 7 Relațiile economice cu România 9 Relațiile economice cu UE 10 Reglementari în domeniul comerțului exterior 10 Regimul investițiilor în Turcia 11 Caracteristicile mediului de afaceri 14 Oportunități de afaceri 16 Norme privind relațiile sociale și de afaceri 17 Norme privind acordarea vizei de intrare și regimul străinilor 19 Contacte utile 19 Alte informații utile 19 Pag. 1

Transcript of Cuprins de afaceri Turcia...dar și de crom, cupru, zinc și o mare varietate de minerale...

Redactat şi editat de Biroul pentru Promovare Comercial Economic Ankara

CuprinsElemente de monografie 2

Economie 2Sectoare economice 3

Principalii indicatori economici 6Perspective economice 6

Comerț exterior 7Relațiile economice cu România 9

Relațiile economice cu UE 10Reglementari în domeniul comerțului exterior 10

Regimul investițiilor în Turcia 11Caracteristicile mediului de afaceri 14

Oportunități de afaceri 16Norme privind relațiile sociale și de afaceri 17

Norme privind acordarea vizei de intrare și regimul străinilor 19Contacte utile 19

Alte informații utile 19

Pag. 1

Denumirea oficială: RepublicaTurcia. Poziţia geografică: în SE Europei șiîn Asia Mica.Vecini: Georgia, Armenia,Azerbaijan, Iran, Irak, Siria, Grecia șiBulgaria. Coasta maritimă: la nord MareaNeagră, la vest Marea Egee și la sudMarea Mediterana.Suprafaţa: 783,562 mii km2.Populaţia: 80,8 mil. locuitori (2017)Capitala: Ankara 5,8 mil locuitori Clima: temperată, veri calde șiuscate cu ierni umede, și mai asprăîn interiorul tarii.

Alte oraşe principale: Istanbul 15,07 mil, Izmir 3,04 mil., Bursa 1,923 mil, Adana 1,83 mil, Gaziantep1,528 mil. Limba oficială: limba turcă.Ziua naţională: Ziua Republicii, 29 Octombrie (1923) Moneda naţională: lira turcească TRYCurs valutar: volatil 5,86 TRY/USD si 6,53 TRY/EUR (07 iunie 2019) Structura etnică: turci 70-75%, kurzi 19%, alte minorități 7-12% (2016 est.) Religia: musulmani 99.8% (majoritari Sunni), alte religii 0,2% Împărțire administrativă: 81 provincii

Economia Turciei este în mare parte o economie de piață cu accente protecționiste, bazată peindustrie și din ce în ce mai mult, pe servicii. Sectorul agricol a rămas o ocupație tradițională șireprezintă încă aproximativ 25% din ocuparea forței de muncă. Industriile auto, petrochimică șielectronică au crescut în importanță și au depășit sectoarele textile și confecții, produsetradiționale din cadrul mix-ului de export al Turciei.

Criza valutară din luna august 2018 a indus o devalorizarea accentuată (40% anual) a monedeiturcești (TRY), creând panică și volatilitate pe piața valutară, cu consecințe imediate prindiminuarea semnificativă a operațiunilor de import. Exporturile românești au scăzut semnificativmai puțin decât la alți parteneri comerciali ai Turciei, în principal europeni. Evaluarea FMI aratăcă fundamentele macro-economice, turbulențele pieței valutare, inclusiv răspunsul întârziat alpoliticii monetare al Guvernului la creșterea inflației, au fost principalii factori care au determinatdeprecierea bruscă a lirei turcești și scăderea prețurilor activelor în luna august.

În condițiile prefigurate, deși creșterea exporturilor românești înregistrată în 2018 era pestemedia UE, ea a cunoscut o scădere semnificativă a ritmului în a doua jumătate a anului 2018.Pe fondul menținerii volatilității cursului de schimb ce a urmat șocului din luna august, acontracției pieței interne, a scăderii încrederii consumatorilor și a consumului în gospodarii,scăderea indicelui de creștere industrială și pe fondul mai larg al unor probleme structuralelegate de re-eșalonarea și plata creditelor de către firme și corporații, la care s-au adăugatcreșterea numărului de falimente, creșterea șomajului și nu în ultimul rând datorită inflației,starea macro-economică negativă s-a resimțit și se resimte în continuare în volumul importurilorîn Turcia. Peste acest tablou se suprapun și aspecte geopolitice regionale care și ele sporesc șiamplifică efectele negative ale crizei valutare (declanșatoare) și financiare (legata de problemestructurale).

Pag. 2

MONOGRAFIE

ECONOMIE

Conform majorității analizelor privind evoluția economiei turcești în anul curent, se estimeazăcă elementele fundamentale vor cunoaște o ușoară îmbunătățire în semestrul 1, dar nusuficientă astfel încât cererea internă să cunoască o dinamică accentuată care să inducărevenirea importurilor.

Ultimele date arată că produsul intern brut a crescut cu 1,3% pe primul trimestru 2019, reveninddupă o contracție de 2,4% în ultimul trimestru al anului 2018, datorată scăderii cererii interne șia scăderii cheltuielilor cu investițiile. Experții sugerează că economia Turciei va reveni la otendință de creștere în al treilea trimestru al acestui an. Pe sectoare, în trimestrul 1 curent, ceamai mare contracție a fost înregistrată în activitatea de construcții 10,9%, în industrie 4,3% și înservicii 4%, comparativ cu indicii înregistrați în același trimestru al anului trecut. Contribuția afost pozitivă în sectorul agricol cu 2,5%. Cheltuielile guvernamentale au crescut în trimestrul 1cu 7,2%, potrivit datelor TurkStat. Produsul intern brut (PIB) al Turciei, la prețuri curente, atotalizat 914,7 miliarde TRY din ianuarie până în martie și deficitul balanței comerciale externes-a redus cu 55,6% față de luna aprilie 2018, ajungând la 2,98 miliarde USD, exporturilecrescând cu 4,6%, în timp ce importurile au scăzut cu 15,1%. Contracția de 4,8% a producțieiindustriale este principalul motiv pentru scăderea PIB în primul trimestru. Tehnologia informațieiși comunicațiile, finanțele, proprietățile imobiliare și sectorul public sunt sectoarele care susținpozitiv activitatea economică. Contracția netă în cererea internă a fost de 12,1% din creștereaeconomică. Scăderea cererii interne a fost echilibrată de exporturi, care au contribuit cu 9,4% laPIB. Dezvoltarea economică a Turciei se bazează pe cererea externă netă, în timp ce echilibruldintre cererea externă și cea internă se va normaliza în perioada următoare, odată cuîncetinirea creșterii economice globale și ameliorarea cererii interne. Tendințele pe termen scurtarată faptul că PIB-ul va scădea și în al doilea trimestru al anului. Indicele de aprovizionare(PMI) pentru sectorul de producție a înregistrat 45,3 puncte procentuale în luna mai a acestuian, indicând în continuare contracție. Cererea indică scăderea la comenzile noi pe fondulcreșterii prețurilor.

În concluzie, Turcia se confruntă cu suita de probleme financiar-monetare: inflație, deficit decont curent, șomaj, dezechilibre structurale, toate având ca punct de plecare comun datoriaprivata acumulată de marile corporații turcești și nevoile de refinanțare pe termen scurt (până îniulie 2019) care se ridica la un nivel de cca. 179 mld USD, din care 146 mld USD de cătresectorul privat. Conform evaluărilor experților, deși situația este complexă, ea poate fi ținută subcontrol, Turcia având spațiul fiscal necesar unei treceri peste starea delicată a economiei sale.FMI reține că necesitățile mari de finanțare externă, rezervele limitate pentru schimburilevalutare, schimbările percepției investitorilor față de piețele emergente și riscurile persistenteinterne și geopolitice reprezintă provocări semnificative pentru Turcia. Economia a fostrezilientă până în prezent, dar în perspectivă FMI recomanda ca politicile macroeconomicetrebuie să vizeze abordarea dezechilibrelor, reducerea inflației și întărirea rezervelor. Suntnecesare reforme structurale cuprinzătoare pentru a menține perspectivele de creștere aleTurciei. FMI recomanda o politică monetară prudentă, pentru a ajuta la contracararea inflației.

Pentru anul 2019, autoritățile turcești se așteaptă la o scădere a creșterii economice la 2,3% șio creștere a șomajului la 12,1%, dar și scăderea inflației la 15,9%, scăderea deficitului bugetarla 1,8% din PIB și un deficit de cont curent de 3,3% din PIB.

AgriculturăO treime din suprafața Turciei este utilizată pentru agricultură din care aproximativ jumătate dinterenul agricol este folosit pentru culturile de câmp și aproximativ o treime pentru pășunat. Oproporție mai mică din terenuri sunt cultivate cu viță de vie, livezi, plantații de măslini și legume.Cele mai importante culturi de câmp sunt cerealele, acestea ocupând o jumătate din suprafațacultivată. Majoritatea terenurilor de cereale sunt semănate cu grâu, suprafețe mai mici de orz,secară, ovăz, porumb și orez. Alte culturi importante sunt: bumbacul, sfecla de zahăr, tutunul și

Pag. 3

SECTOARE ECONOMICE

cartofii. Aproximativ o șesime din terenurile agricole sunt irigate. Creșterea animalelor este oactivitate economică importantă. Turcia are un număr însemnat de bovine, ovine, caprine șibivoli.

IndustrieTurcia a dezvoltat o gamă largă de activități de producție industrială. Capacitățile de producțiesunt distribuite pe scară largă, cu clustere de fabrici în toate orașele importante, deși o mareparte din producția totală provine din patru zone extrem de industrializate: Istanbul și zona dinjurul Mării Marmarei, coasta Egee în jurul İzmirului, bazinul Adana și regiunea din jurul Ankarei.

Turcia, principalul producător de oțel din Orientul Mijlociu, asigură majoritatea propriilor nevoiinterne prin fabricile principale de la Karabük, Ereğli și İskenderun. Metalurgia neferoasă lascară mică are loc în mai multe locații, printre care Göktaș, Ergani și Antalya. Industria s-aextins rapid în anii '70 și '80 fiind concentrată în jurul Istanbulului, İzmirului și Ankarei. Industriachimică se află în apropierea rafinăriilor de petrol de la Mersin (İçel), Izmir.

Principalul angajator de forță de muncă în industria prelucrătoare este industria textilă. Celemai mari fabrici se află în zonele de cultivare a bumbacului din câmpia Adana șiBüyükmenderes, însă producția textilă are loc și în majoritatea centrelor regionale.

TransportȘoselele sunt căile de transport marfă și pasageri cele mai importante. Pe lângă traficul intern,în întreaga Europă și Orientul Mijlociu există o creștere a traficului internațional de mărfuri cătreși din Turcia. Căile de navigație de coastă sunt realizate de transportatori de marfă si reprezintaun segment important în special de-a lungul coastei Mării Negre. Principalele porturiinternaționale sunt: Istanbul, İzmir, Mersin (İçel), İskenderun și İzmit. Compania aeriană TurkishAirlines și câțiva transportatori internaționali și locali asigură legături prin Istanbul, Ankara șiIzmir și există o rețea internă care leagă aceste orașe cu centrele regionale.

MineritDeși Turcia are o mare varietate de minerale (carbune, fier, cupru, crom, antimoniu, mercur,aur, barit, bor, stronțiu, feldspat, magneziu, marmură, calcar, perlită, sulf, argilă) resursele saleau fost dezvoltate doar parțial. Turcia este un producător important de bor și a fost cunoscutpentru mineralele industriale precum barita, stronțiu, argilele, smirna, feldspatul, calcarul,magnezitul, marmura, perlitul, piatra ponce. Turcia este un exportator important de bor și oțel,dar și de crom, cupru, zinc și o mare varietate de minerale industriale și produse chimicederivate. Turcia este singura țară din Orientul Mijlociu cu depozite de cărbune importante, înspecial în regiunea Zonguldak. Există producție la scară mică de petrol din câmpurile din sud-estul țării, precum și din regiunea de nord-vest a Turciei, acestea asigurând doar o parte dinnecesitățile țării, Turcia rămânând dependentă de produsele și importul de produse petroliere.

Energie Dependenta Turciei de utilizarea gazelor naturale a crescut odată cu creșterea importurilor depetrol și gaze, lăsând economia turcă din ce în ce mai expusă volatilității prețurilor la petrol șigaze. Turcia poate folosi fereastra de oportunitate pentru a reduce dependența de furnizoriiunici și de a continua planurile sale de a crea un centru regional de gaze. Turcia este un hub detranzit din ce în ce mai important pentru livrările de petrol și gaze naturale intre resursele dinRusia și Orientul Mijlociu către Europa. Turcia este un punct de tranzit major pentru petrol șidevine un punct de tranzit din ce în ce mai important pentru gazele naturale. Petrolul din MareaCaspică trece prin Turcia prin conductă, la terminalul petrolier Ceyhan, pe coastamediteraneeană a Turciei. Integrarea regională a comerțului cu gaze și energie electrică sedesfășoară ca urmare a primei interconectări a Turciei cu rețeaua electrică europeană și aconstrucției conductei TransAnatolice de gaze naturale TANAP care va furniza gaze din zonacaspică către Turcia și Uniunea Europeană.

Pag. 4

Cele mai multe dintre rezervele de petrol ale Turciei se află în provinciile din sud-estul Turciei.În 2017, producția de țiței a Turciei (245 mii b/zi) a reprezentat aproximativ 25% din consumulintern (1 mil b/zi), importurile au fost de 521 mii b/zi iar rezervele estimate sunt de 341,6 mil b.Importurile de petrol ale Turciei din primele cinci țări au reprezentat 96,6% din importurile totalede țiței în 2016. Irakul a furnizat 9,2 milioane de tone, Iranul 6,9 milioane de tone, Rusia 3,2milioane de tone, Kuweitul 2,5 milioane de tone, iar Arabia Saudită 2,1 milioane de tone.Turciaeste situată strategic la intersecția a două mari zone cu resurse de hidrocarburi - Rusia șiOrientul Mijlociu - și piața europeană. Turcia are în prezent două conducte de import de țiței:conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) din Azerbaidjan și o conductă din nordul Irakului cătreCeyhan, Turcia.

Turcia are un rol strategic și în tranzitul gazelor naturale, datorită poziției sale dintre principalelesurse și piața europeană. În 2017, rezervele turcești de gaze naturale erau estimate la 5miliarde mc. Turcia produce doar o cantitate mică de gaze naturale (368 milo mc/2017).Consumul (53,6 mld mc/2017) este acoperit integral din importuri (55,1 mld mc/2017). DeșiTurcia are un mix de distribuție rezonabil diversificat, Gazprom este de departe cel mai marefurnizor unic, cu 2,1 mld mc/an, urmat de Iran cu 840 mil mc/an și Azerbaijan cu 745 mil mc/an.

Turcia a devenit a doua țară importatoare a gazelor naturale lichefiate (LNG) în Europa în2017, potrivit raportului IGU. Turcia a importat în 2017 7,8 milioane de tone de LNG. Turcia afost cel de-al treilea importator importator de LNG în 2015, iar al patrulea în Europa în anul2016, cu 5,6 milioane de tone pe an. Turcia a importat 3,45 milioane de tone de LNG dinAlgeria, 1,51 milioane de tone din Nigeria și un milion de tone din Qatar. Alte țări care au vândutGNL Turciei au fost Norvegia, Trinidad și Tobago și S.U.A. Ministerul turc al Energiei și alResurselor Naturale își propune să mărească capacitatea de stocare a gazelor naturale șinumărul de instalații LNG. În prezent, sunt functionale terminalul Marmara Ereglisi cu ocapacitate de 5,9 mil to/an, terminalul Aliaga Egegaz cu o capacitate de 4,4 mil to/an și Etki (5,3mt/an). Turcia are și două unități plutitoare de depozitare și de regazificare, una situată în Izmirși cealaltă în Hatay. Turcia intenționează construcția unei a treia unități în Golful Saros, la nordde Peninsula Gallipoli din nord-vestul Turciei.

Cărbunele, în special lignitul, este cea mai abundentă resursă energetică din Turcia șireprezintă un important combustibil pentru generarea de energie electrică. În 2018, producțiade cărbune a reprezentat 101,5 mil to de la 87,8 mil to în 2017. La începutul anului 2015, Turciadeținea rezerve totale de cărbune de 14.160 de milioane de tone, cele mai mari fiind rezerve delignit.

În urma restructurării sectorului energetic din Turcia, atât consumul, cât și generarea de energieelectrică s-au extins. Majoritatea energiei electrice este generată folosind surse de combustibilifosili, deși guvernul intenționează să înlocuiască cel puțin o parte din această generație cuenergia nucleară.

În 2016, capacitatea totală de producere a energiei electrice din Turcia a fost de 78,5 milioanekilowați, iar producția netă de energie electrică a fost de 262 miliarde kilowați ora (BKWh), dincare pe bază de combustibili fosili 53%, iar pe baza de gaze naturale aproape jumătate dintotalul producției. Energia electrică din instalațiile hidroelectrice reprezintă o parte semnificativădin total generare - 33%, iar cele regenerabile reprezintă 14% (2017).

Turcia intenționează să construiască centrale nucleare în trei locații: Akkuyu, pe coastamediteraneeană, Sinop, pe coasta Mării Negre și a treia locație care va fi decisă ulterior. Înconformitate cu acordul semnat de Turcia și Rusia în 2010, Rosatom va construi și va operacentrala Akkuyu, lucrările fiind începute în aprilie 2018. Instalația va avea patru unități cu ocapacitate totală de 4,8 GW, iar prima unitate va începe să funcționeze în jurul anului 2023.Centrala Sinop va fi construită de un consorțiu japonez și francez și va fi exploatată de Engie.Va avea patru unități cu o capacitate totală de 4,6 GW. Nu sunt evaluari privind data intrarii în

Pag. 5

funcțiune. Începând cu luna noiembrie 2014, Turcia a purtat negocieri exclusive cu Corporațiade stat pentru tehnologia energiei nucleare din China pentru a construi o a treia centralănucleară folosind reactoare de la firma Westinghouse din SUA. Localizarea celei de-a treiacentrale este Igneada.

INDICATORI ECONOMICI 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018*

PIB (mld USD) (prețuri curente) 873,7 950,3 934,1 859,0 857,4 793,7 784PIB/cap locuitor 11552 12395 12022 10909 10742 9826 9632PIB PPP 1508 1662 1779 1907 1988 2082PIB/cap locuitor PPP 19938 21682 22903 24226 24911 25776Creșterea economică reală % 4,8 8,5 5,2 6,1 2,9 2,5 2,6Balanța de cont curent (mld USD) -48 -63,6 -43,6 -32,1 -32,6 -37,6 -27,6Balanța de cont curent % PIB -5,5 -6,7 -4,7 -3,7 -3,8 -4,7 -3,3Inflație % 8,9 7,5 8,9 7,7 7,8 10,1 21,62Șomaj % 8,4 9,0 9,9 10,3 10,8 11,5 11,4

* date preliminareEconomia Turciei a crescut în 2018 față de anul precedent cu 2,6%, conform datelor InstitutuluiStatistic al Turciei (TurkStat). În prețuri curente, PIB-ul Turciei a crescut cu 19,1% în 2018 fațăde anul precedent, ajungând la 3,7 triliarde TRY (circa 784 de miliarde USD). PIB pe cap delocuitor a fost calculat la 45 463 TRY (9 632 USD) la prețuri curente, față de 38 660 TRY (10597 USD) în 2017. Economia a scăzut cu 3% în al patrulea trimestru al anului 2018 iar întrimestrul trei a fost de 1,8%. Ponderea cheltuielilor de consum ale populației în PIB a fost de57,6%, în timp ce ponderea cheltuielilor guvernamentale de consum a fost de 14,4%, iarponderea formării capitalului fix a fost de 29,7%. PIB-ul ajustat sezonier și calendaristic ascăzut cu 2,4% (în trimestrul 4) față de trimestrul precedent (trimestrul 3).

Banca Mondială preconizează că economia se va contracta în 2019, pe baza scăderii bruste acererii interne din a doua jumătate a anului 2018 care va fi compensată doar parțial de ocreștere a exporturilor. Se preconizează o revenire graduală a creșterii încrederii și a cereriiinterne pentru a contribui la creșterea economică în 2020. Recuperarea încrederii în afaceri, aconsumatorilor și a investitorilor în politicile monetare și fiscale guvernamentale va fi crucială.Banca centrală va trebui să asigure o politica monetara strânsă pentru a se asigura că inflațiaeste stabilizata și diminuata.

Evolutia PIB

În cazul menținerii controlului mediuluide afaceri, încrederea internă șiinternațională se preconizează că vareveni, sprijinind cererea internă. Nevoilemari de finanțare externă, estimate aajunge la 25% din PIB în 2019, ar puteafi garantate, deși cu costuri mai mari.Creșterea exporturilor va rămâne solidă.

PIB-ul se preconizează că se va contracta cu 0,4% în 2019, pentru a se destinde cu 2,7% în2020. Realizarea unui astfel de proces de revenire necesită politici monetare și fiscale credibileși transparente, precum și gestionarea cu succes a tensiunilor din sectoarele corporativ șibancar.În cazul în care încrederea este restabilită mai repede decât se presupune și dă oreducere mai rapidă a primelor de risc și a ratelor dobânzilor pe termen lung, economia sepoate recupera mai rapid și creșterea ar putea fi mai puternică.

Pag. 6

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI

PERSPECTIVE ECONOMICE

Cu toate acestea, în cazul în care perturbări în sectorul de afaceri (influențe politice) seamplifică și încrederea nu reușește să se îmbunătățească, creșterea va fi semnificativ maislabă. În cazul în care așteptările inflaționiste rămân neechilibrate, acest lucru ar putea generao presiune din ce în ce mai mare asupra cursului de schimb, cu bucle negative de reacție. Înorice caz, Turcia rămâne vulnerabilă la o înăsprire a condițiilor financiare globale, ceea ce arputea duce la creșterea costurilor cu dobânzile, la instabilitatea cursului de schimb și la tensiunirezultate din finanțarea externă. Riscurile geopolitice legate de regiunea învecinată și dincolode aceasta ar putea afecta, de asemenea, perspectivele de încredere și de comerț.

Programul economic guvernamental pe termen mediu - PETM 2017-2020 are ca obiectiverealizarea unor nivele susținute de creștere economică, reducerea șomajului și distribuțiaechitabilă a veniturilor. Programul urmărește creșterea calității forței de muncă, creștereaproporției de produse cu valoare mare adăugată manufacturate în Turcia, asigurarea macro-stabilității economice prin îmbunătățirea mediului de afaceri și investițional, creșterea capacitățiiși calității instituționale publice. Parametrii economici vizați de PETM în perioada 2017 – 2020sunt: un nivel de creștere economică constant de 5,5% anual, scăderea inflației de la 9,5% la5%, scăderea deficitului bugetar și scăderea șomajului de la 10,8% la 9,8%.

Turcia este membră a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și reglementările vamale suntconforme cu cerințele Acordului General pentru Tarife și Comerț (GATT). Cu toate acestea, suntsemnalate modificări ale cerințelor de import prin care nu li se permite companiilor să le pună înaplicare într-un termen rezonabil, pot servi drept bariere ne tarifare, alături de măsuri legate desistemul prețurilor de referință, lipsa certificatelor de control, noi cerințe de documentareexcesivă și inspecțiile inutile și excesive. UE are semnalate o serie de bariere ne tarifare carepot fi studiate pe pagina Comisiei Europene.

Evolutia comertului exterior al Turciei (1995-2017)

Exporturile din Turcia au crescut cu 5,9% față de anul precedent la 13,2 miliarde USD înianuarie 2019, vânzările de produse fabricate, care au reprezentat 93,4% din totalul livrărilor, aucrescut cu 7,1%. În același timp, exporturile de agricultură, vânătoare și silvicultură au scăzutcu 2,8 la sută, iar cele din industria extractivă au scăzut cu 19,6 la sută. În rândul principalilorparteneri comerciali, exporturile au crescut în principal în Regatul Unit (25,8%), Italia (5,6%),Spania (4,6%), România (5,5%) și Israel (0,3%). Irak (-1%), SUA (-2,4%), Franța (-4,3%) șiȚările de Jos (-2,7%). Exporturile în Turcia au fost în medie de 3135.13 milioane de dolari din1957 până în 2019, ajungând la o valoare maximă de 15682,14 USD în octombrie 2018 și unrecord record de 7,10 USD în august 1958.

Pag. 7

COMERȚ EXTERIOR

Evolutia exporturilor

În 2017, exporturile majore aleTurciei au fost: mașini șiechipamente de transport (31%din totalul exporturilor), din carevehicule rutiere (15%) și mașini,aparate și echipamente electrice(6%); (25 la sută), dintre caretextile textile, țesături, articoleconfecționate (7 la sută), fier șioțel (6 la sută) și fabricarea demetale (4 la sută); articole de uz

casnic (18 la sută), dintre care articole de îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte (10 lasută); alimente și animale vii (9 la sută), din care fructe și legume (4 la sută); produse chimice șiproduse conexe (6 la sută); și aur, nemonetar (4 la sută). Principalii parteneri de export aiTurciei au fost: Germania (10% din totalul exporturilor); Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite,Irakul și SUA (6% fiecare); Italia (5%); Franța și Spania (4% fiecare).

Evolutia importurilor

Importurile în Turcia au scăzutcu 27,2% față de anul precedentla 15,7 miliarde USD în ianuarie2019. Cumpărările de bunuriintermediare au constituit 80,8%din totalul importurilor în ianuarieși au scăzut cu 24,3% față deanul precedent. În plus,importurile au scăzut atât pentrucapital (-40,3%), cât și pentrubunuri de consum (-34,5%).Dintre importanții parteneri

comerciali, importurile au scăzut în principal din Rusia (-16,6%), China (-32,8%), Germania (-26,4%), SUA (-37,8%), Italia ), Iran (-16%), Coreea de Sud (-34,3%), Franța (-36,7%) și MareaBritanie (-31,0%). Importurile în Turcia au fost în medie de 4841,67 milioane de dolari din 1957până în 2019, ajungând la o valoare maximă de 23245,30 milioane USD în mai 2013 și unrecord record de 15 milioane de dolari în august 1958.

În anul 2017, importurile principale ale Turciei au fost: mașini și echipamente de transport (31%din totalul importurilor), din care vehicule rutiere (7%) și mașini, aparate și echipamenteelectrice (6%); produse fabricate (16 la sută), din care fier și oțel (5 la sută); combustibiliminerali, lubrifianți și materiale conexe (16%), din care petrol și produse petroliere (4%);produse chimice și produse conexe (13 la sută), dintre care materiale plastice (4 la sută); aur,nemonetar (7%); materiale brute, necomestibile, cu excepția combustibililor (7%); articolediverse (6%); și alimente și animale vii (4 la sută). Principalele surse de importuri ale țării aufost: China (10% din totalul importurilor); Germania (9%); Rusia (8%); SUA și Italia (5% fiecare);Franța, Iran, Elveția, Coreea de Sud, Marea Britanie, Spania și India (3% fiecare).

Comerțul agricol face obiectul unor contingente tarifare și al unei reglementări a prețurilor, careau condus la un grad ridicat de protecție. În timp ce sectoarele agricole și farmaceutice auînregistrat o serie de obstacole protecționiste și de localizare, aceste probleme au apărut și înalte sectoare, cum ar fi dispozitivele medicale, îmbrăcămintea și comerțul electronic. În plus,sistemul de achiziții din Turcia rămâne predispus la proceduri de licitație netransparente și

Pag. 8

îndelungate, termeni și condiții stricte care nu pot fi îndeplinite, întârzieri substanțiale, careconduc la vicierea procedurii de achiziții publice.

Relațiile comerciale ale României cu Republica Turcia sunt reglementate prin Acordul deAsociere şi Uniune Vamală UE-Turcia (semnat în 1963) în baza căruia ulterior a fost instituităUniunea Vamală prin Decizia nr.1/95 a Consiliului de Asociere Turcia – UE. Scopul UniuniiVamale, bazat pe libera circulație a mărfurilor, este limitat la alte produse decât cele agricole(așa cum este definit în Anexa 1 a Tratatului Amsterdam) şi la cărbune şi oţel, cărora li se aplicăun regim preferențial bazat pe statutul de origine. Produsele industriale de origine turcă,inclusiv produsele agricole procesate, produsele din carbune şi oțel beneficiază de sistemulpan-european de cumulare a originii. Prin Decizia 1/2001 a Comitetului pentru cooperarevamală UE-Turcia se stabilește prevederile vamale ale Deciziei 1/95 aplicabile comerțului cubunuri între cele două părţi ale Uniunii Vamale cu terţe ţări. Decizia 1/98 a Consiliului deAsociere Turcia – UE (amendată în 2006) se referă la schimburile cu produse agricole.

Uniunea Vamală stabilește: libera circulație (eliminarea taxelor vamale şi a restricțiilor cantitative) între cele două

părţi pentru produse manufacturate în întregime sau puse în circulaţie liberă dupăimportul din terţe ţări. Condiţii speciale sunt menționate pentru produsele agricoleprocesate;

alinierea Turciei la tariful vamal comun al UE, inclusiv la aranjamentele preferenţiale şimăsurile de armonizare a politicilor comerciale;

aproximarea legii vamale şi asistenţa mutuală în chestiuni vamale; aproximarea altor legi (proprietatea intelectuala, competiţie, taxare)

Alte acorduri importante pentru sectorul economic pot fi consultate online.

La sfârșitul anului 2018,volumul total alschimburilor comercialea fost de 5.582 milioaneEUR, din care 1980milioane EUR export și3602 milioane EURimport. Balanța semenține deficitara pentruRomania.

Structura exporturilor: produse metalurgice (407 mil EUR), echipamente, maşini şi aparatemecanice (351 mil EUR), autovehicole, P/S (309 mil EUR), mase plastice (151 mil EUR),produse vegetale (152 mil EUR), echipamente, produse chimice (117 mil EUR), lemn șiproduse din lemn (42 mil EUR), animale vii (20 mil EUR). Structura importurilor: produse din metale comune (945 mil EUR), echipamente, maşini şiaparate mecanice (713 mil EUR), autovehicule, P/S (511 mil EUR), mase plastice (309 milEUR), produse vegetale (170 mil EUR), produse chimice (124 mil EUR), produse alimentare(179 mil EUR).

Investiţii turceşti în RomâniaLa 31 ianuarie 2019 erau înregistrate în România 15.461 societăţi comerciale cu capitalturcesc, valoarea capitalului social subscris fiind echivalentul a 518,6 milioane EUR,reprezentând 1,15% din totalul capitalului subscris de investitorii străini. După valoarea

Pag. 9

RELAȚIILE ECONOMICE CU ROMÂNIA

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

-2000

-1000

0

1000

2000

3000

4000

Evolutia schimburilor comerciale bilaterale

export

import

balanta

2009 - 2018

md

EU

R

capitalului social, Turcia ocupă locul 16 în clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor însocietăţi comerciale cu participare străină, respectiv locul 3 in clasamentul pe ţări de rezidenţădupă numărul de societăţi înregistrate în România. Conform raportului Băncii Naţionale, lasfârşitul anului 2016, Turcia avea în România investiţii directe în valoare de 449 mil EUR, ceeace reprezintă o pondere de 0,7% din total, ocupând locul 19 în clasamentul ţărilor. Potrivitestimărilor neoficiale, investiţiile totale ale firmelor turce în România, directe şi indirecte(realizate prin societăţile înregistrate în alte state), depăşesc suma de 4 mld Euro.Principaleledomenii în care au investit firmele turce in România: servicii financiar-bancare, industriaprelucrătoare, industria alimentară, parcuri si centre logistice, complexe comerciale, hoteluri șifacilitati turistice, birouri şi construcţii rezidenţiale, ferme agricole, media. În anexa 3 se prezintăcâteva dintre investiţiile turce în România.Investiţiile firmelor româneşti în Turcia însumează cca. 15 mil USD, în 99 de societăţi mixte.

Principalele caracteristici ale comerțului UE-Turcia sunt: - Turcia este a patra piaţă pentru UE şi al cincilea furnizor de produse. UE este cel

mai important partener comercial pentru Turcia; - Exporturile europene constau preponderant în echipamente şi mijloace de

transport, produse chimice şi manufacturate. Structura importurilor este similară cucea a exporturilor;

Volumul schimburilor comerciale in md EUR Volumul investitiilor directe in md EUR

An Import UE Export UE Sold An intrari iesiri Sold2014 54,4 74,7 20,3 2015 7,0 75,9 68,92015 61,7 79,0 17,32016 66,7 78,0 11,4

Uniunea Vamală intrată în vigoare la 31.12.1995 include toate produsele industriale, inclusivprodusele agricole procesate, dar nu și cele agricole, serviciile şi achiziţiile publice. Concesii seaplică produselor agricole, cărbune şi oţel.

Suplimentar faţă de aplicarea unui tarif vamal extern comun Uniunea Vamală prevede ca Turciasă se alinieze la «acquis communautaire» în câteva zone esenţiale ale pieţei interne, notabil înproblematica standardelor industriale.

Importurile interzise și restricționate:Ministerul Economiei deține autoritatea de a emite lista de importuri interzise și restrânse înTurcia. Există trei grupuri de produse care fac obiectul unei autorizații în timpul importului înTurcia:1. Anumite deșeuri legate de protecția mediului (Official gazette)2. Anumite substanțe chimice: (Official gazette)Importul altor produse nu este interzis, dar este restricționat dacă nu îndeplinesc cerințelestabilite pentru a proteja oamenii, animalele și mediul. De exemplu: importul de dispozitiveelectronice nu este interzis, cu toate acestea, dacă aceste dispozitive nu respectă standardeletehnice stabilite de instituțiile guvernamentale turcești, nu li se permite importul. În mod similar,produsele alimentare care nu respectă cerințele stabilite de Ministerul Alimentației, Agriculturii șiZootehniei nu pot fi importate în Turcia.Există, de asemenea, un grup diferit de produse, cum ar fi metalele prețioase neprelucrate,benzina etc., care, datorită naturii lor, pot fi importate numai de anumite organizații și companiilicențiate.Informațiile vamale pot fi accesate la Ministerului Comerțului

Pag. 10

RELAȚIILE ECONOMICE CU UE

REGLEMENTARI ÎN DOMENIUL COMERȚULUI EXTERIOR

Turcia este o piață atrăgătoare pentru investitori. După criza economică globală din 2007,Turcia a atras investiții substanțiale ca fiind o piață relativ stabilă, cu o traiectorie promițătoarede reformare și un sistem bancar sigur. Totuși, conform aprecierilor occidentale, reformeleeconomice și democratice progresiste par să fi încetinit sau sa nu mai fie puse in practica.

Piața turcă este foarte puțin accesata de firmele românești, o piață care în ciuda dificultățilorare multe avantaje și prezintă multe oportunități de investiții datorită fundamentelor saleeconomice solide. Companiile străine prezente au activități lucrative solide și își majoreazăinvestițiile în Turcia. Aspectele cele mai pozitive ale climatului investițional al Turciei suntdemografia favorabilă și poziția geografică care oferă acces la mai multe piețe regionale. Turciaare, de asemenea, o forță de muncă relativ educată, o infrastructură dezvoltată și o economiereziliența bazata pe consum, reușind să își mențină stabilitatea într-o regiune tumultoasă.

Totuși, aspectele negative ale climatului investițional al Turciei sunt: riscul geopolitic șiîngrijorarea pe scară largă a deteriorării statului de drept. Mulți observatori internaționali rămânpreocupați de transparență și corupție. Situația de securitate a cunoscut o perioada dedeteriorare inclusiv în capitalele sale politice și de afaceri din Ankara și Istanbul cu efecteasupra încrederii consumatorilor și a investitorilor.

Înregistrarea unei companiiLegea privind investițiile străine directe din Turcia se bazează pe principiul egalității detratament, permițând investitorilor internaționali să aibă aceleași drepturi și obligații ca șiinvestitorii locali.

Tipuri de companii A. Forme corporative

Societatea pe acțiuni (SA) Societatea cu răspundere limitată (LLC) Compania de cooperative

Deși unele praguri financiare (adică capital minim) și forma de organizare diferă una decealaltă, procedura care trebuie urmată pentru înființarea unui SA sau a unui SRL este aceeași.

b. Forme non-corporative Companie colectivă Companie în comandită

În plus față de aceste tipuri de societăți, filialele și birourile de reprezentare pot fi, deasemenea, considerate a fi două alte alternative la înființarea unei afaceri în Turcia. Cu toateacestea, filialele și birourile de legătură nu sunt considerate persoane juridice.

Pentru înființarea unei companii în Turcia, companiile românești sunt rugate să consulte lista deactivități și proceduri aici.

Firmele românești interesate pot analiza costurile de derulare a afacerilor in Turcia.

Stimulente de investițiiSchema de stimulente pentru investiții este concepută special pentru a încuraja investițiile careau potențialul de a reduce dependența de importul de bunuri intermediare vitale pentrusectoarele strategice ale țării.

Printre obiectivele principale ale sistemului de stimulente pentru investiții se numără: reducereadeficitului de cont curent, stimularea investițiilor în regiunile mai puțin dezvoltate, creștereanivelului instrumentelor de sprijin, promovarea activităților clusterelor, și transferul detehnologie.

Pag. 11

REGIMUL INVESTIȚIILOR ÎN TURCIA

Sistemul de stimulente pentru investiții a fost alcătuit din patru scheme diferite. Investitorii localiși străini au acces egal la:

Schema de stimulente pentru investiții generale Schema de stimulente pentru investiții regionale Schema stimulentelor de investiții pe scară largă Schema de stimulente strategice pentru investiții

Detalii suplimentare pot fi consultate online.

Cadrul juridic al investițiilor străine directe1. Legea 4875 privind investițiile străine directe (ISD)Legea ISD oferă o definiție a investitorilor străini și a investițiilor străine directe. În plus, explicăprincipiile importante ale ISD, cum ar fi libertatea de a investi, tratamentul național,exproprierea și naționalizarea, libertatea de transfer, arbitrajul național și internațional șimetodele alternative de soluționare a litigiilor, evaluarea capitalului nemonetar, angajareapersonalului străin și birourile de legătură.2. Acordurile bilateraleACORD între Guvernul României si Guvernul Republicii Turcia cu privire la cooperareaeconomică și tehnicăAcordul bilateral pentru promovarea și protejarea investițiilor Acord pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe avere, semnat laBucurești la 01.07.1986.

Impozite și taxe1.1. Taxe pe venitLegislația fiscală turcă include două principale impozite pe venit, și anume impozitul pe venitindividual și impozitul pe profit. Deși impozitul pe venit individual și impozitul pe profit suntreglementate de legi diferite, multe reguli și dispoziții în temeiul impozitului pe venit individualse aplică și societăților, în special în ceea ce privește elementele de venit și determinareavenitului net.

1.1.1. Impozit pe venit individualVeniturile persoanelor fizice sunt supuse impozitului pe venit individual. Venitul este definit casuma netă a tuturor veniturilor și veniturilor obținute de o persoană într-un singur ancalendaristic. Conform legii privind impozitul pe venit, veniturile pot consta din elementeleenumerate mai jos: Profiturile din afaceri; Profituri agricole; Salarii și salarii; Venituri din serviciipersonale independente; Venituri din proprietăți imobiliare și drepturi (venituri din chirii);Venituri din proprietăți mobile (venituri din investiții de capital); Alte venituri și câștiguri.

Conform legislației fiscale turcești, există două tipuri principale de statut fiscal reglementate înfuncție de reședință: contribuabili rezidenți și contribuabili nerezidenți. Persoanele care aurezidenți în Turcia și cele care petrec mai mult de o perioadă continuă de șase luni în Turciaîntr-un an calendaristic sunt impozitate pe veniturile și veniturile obținute în Turcia și în afaraacesteia, în timp ce nerezidenții (cei care nu locuiesc în Turcia și cei care nu petrec mai mult deo perioadă continuă de șase luni în Turcia într-un an calendaristic) sunt impozitați numai peveniturile și veniturile obținute în Turcia.Rata impozitului pe venit individual variază de la 15% la 35%.Ratele individuale de impozitare a veniturilor aplicabile pentru anul 2018 sunt următoarele:

Marja venitului TRY(venit din angajare )

Rata (%)

Marja venitului TRY(venit din alte surse )

Rata (%)Pana la 14.800 15 Pana la 14.800 1514.801-34.000 20 14.801-34.000 20

34.001-120.000 27 34.001-80.000 27120.001 si peste 35 80.001 si peste 35

Pag. 12

1.1.2. Impozitele pe profitÎn cazul în care elementele de venit specificate în Legea impozitului pe profit sunt derivate de lasocietăți, impozitarea este aplicabilă entităților juridice ale acestor societăți. Contribuabilii persoane juridice definite în lege sunt după cum urmează: Companiile de capital; CooperativeÎntreprinderile economice publice; Întreprinderi economice deținute de asociații și fundații; Joint ventures.

Corporațiile cu centre juridice sau de afaceri situate în Turcia sunt calificate drept rezidenți șisunt supuse impozitării veniturilor lor obținute în Turcia și în alte țări. Dacă atât centrele juridice,cât și centrele de afaceri nu sunt localizate în Turcia, atunci aceste corporații sunt calificate canerezidenți și sunt supuse impozitului numai pe veniturile obținute în Turcia. Centrul legal estelocul prevăzut în Actul constitutiv sau în legea înființării societăților supuse impozitului, în timpce centrul de afaceri este definit ca fiind locul în care activitățile economice sunt concentrate șigestionate.

În Turcia, rata impozitului pe profit, impozit pe profit, este de 20%. Rata impozitului pe profit afost majorată la 22% pentru perioadele fiscale 2018, 2019 și 2020; cu toate acestea, Consiliulde Miniștri este autorizat să reducă rata de 22% la o rată de până la 20%.

Societățile rezidente sunt supuse unei impozitări la sursă la 15% atunci când dividendele suntplătite acționarilor. Cu toate acestea, dividendele plătite de societățile rezidente societățilorrezidente nu sunt supuse impozitului reținut la sursă. Întrucât majorarea capitalului social decătre societatea care utilizează rezultatul reportat nu este considerată ca fiind o distribuire adividendelor, în astfel de cazuri nu se aplică nici un impozit reținut la sursă. În mod similar,societățile nerezidente sunt supuse unei taxe de reținere la sursă de 15% în timpul remiteriiacestor profituri la sediul lor. Impozitul pe venit este aplicat asupra sumei după deducereaimpozitului pe profit din profitul sucursalei impozabile.

1.2. Impozite pe cheltuieli1.2.1. Taxa pe valoarea adăugată (TVA)Cotele de TVA aplicate în general sunt stabilite la 1%, 8% și 18%. Bunurile și serviciile profesionale comerciale, industriale, agricole și independente, bunurile și serviciile importate în țară și livrările de bunuri și servicii ca urmare a altor activități sunt toate supuse TVA-ului.

Excepțiile privind TVA includ, dar nu se limitează la, următoarele:Exporturi de bunuri și serviciiServiciile de roaming prestate în Turcia pentru clienți din afara Turciei (adică clienți nerezidenți) în conformitate cu acordurile internaționale de roaming, în cazul în care există o condiție de reciprocitateProducția de contracte pentru clienții care operează în zone libereActivități de explorare a petroluluiServicii prestate la porturi și aeroporturi pentru nave și aeronaveFurnizarea de mașini și echipamente în cadrul unui certificat de investițiiTransportul de tranzitLivrările și serviciile oferite reprezentanților diplomatici și consulatelor cu condiția reciprocității șiorganizațiilor internaționale cu statut de scutire de impozite și angajaților lor.Operațiuni bancare și de asigurare care fac obiectul impozitului la tranzacțiile bancare și de asigurări.

1.2.2. Taxa specială pentru consum (SCT)Există patru grupuri principale de produse supuse SCT la diferite cote de impozitare:Produse petroliere, gaze naturale, uleiuri lubrifiante, solvenți și derivați ai solvențilorAutomobile si alte vehicule, motociclete, avioane, elicoptere, iahturi, tutun și produse din tutun, băuturi alcoolice, produse de lux. Spre deosebire de TVA, care se aplică la fiecare livrare, SCT se percepe o singură dată.

Pag. 13

1.2.3. Impozitul pe tranzacțiile bancare și în asigurăriOperațiunile bancare și ale societății de asigurări rămân scutite de TVA, dar sunt supuse unei taxe de tranzacționare bancară și de asigurare. Această taxă se aplică veniturilor obținute de bănci, cum ar fi dobânda de împrumut. Deși rata generală este de 5%, unele tranzacții, cum ar fi dobânzile la tranzacțiile de depozit între bănci, sunt impozitate la 1%. Nu a fost percepută nicio taxă pentru vânzările din tranzacțiile valutare din 2008.

1.2.4. Taxă de timbruTaxa de timbru se aplică unei game largi de documente, inclusiv contracte, note de plătit, contribuții de capital, acreditive, scrisori de garanție, situații financiare și salarii. Taxa de timbru este percepută ca procent din valoarea documentului la rate cuprinse între 0,189% și 0,948% sau este colectată ca preț fix (un preț prestabilit) pentru anumite documente.

1.3. Impozitele pe avereExistă trei tipuri de impozite pe avere: Taxe de proprietate; Taxa pe autovehicule; Moștenire și cadouri

Clădirile, apartamentele și terenurile deținute în Turcia sunt supuse impozitului pe proprietăți care variază între 0,1% și 0,6%, în timp ce contribuția la conservarea bunurilor culturale imobileeste percepută la o rată de 10% din această taxă pe proprietate. Taxele pe autovehicule sunt colectate pe baza unor sume fixe care variază în funcție de vârsta și capacitatea motorului vehiculelor în fiecare an. Între timp, taxele de moștenire și cadou sunt percepute la o rată de 1% până la 30%.

Fiind cea mai estică țară din Europa și probabil cea mai vestică țară din Orientul Mijlociu, Turciaprezintă oportunități pe termen scurt și imediat pentru firmele străine. Economia rezilientă aTurciei, poziția geografică avantajoasă, structura demografica favorabila consumului și o clasaantreprenorială dinamică, au făcut din această țară o piață în creștere pentru exportatorii dinRomânia. Cu toate acestea, ca multe alte piețe în curs de dezvoltare din Orientul Mijlociu,Turcia prezintă o serie de provocări pentru a face afaceri, inclusiv o politică complexă și uneoriturbulentă, instabilitate în țările vecine, birocrație complexă, condiții oneroase în contracteleguvernamentale, bariere de acces pe piață într-o serie de sectoare.

Provocările pieței

Republica Turcia este o piață complexă și provocatoare, care necesită adaptabilitate șipersistență. Exportatorii se pot confrunta cu multe dintre provocările care există si în alte țări incurs de dezvoltare, cum ar fi cazurile de politici inconsecvente sau contradictorii, reglementăriși cerințe excesive de documentare, lipsa transparenței în licitații și alte decizii privind achizițiilepublice și o impredictibilitate a cadrului de reglementare. Politicile guvernamentale acordă oimportanță mai mare producției locale și controlează procesul de achiziții. Planificarea atentă șirăbdarea sunt cheia succesului în Turcia.

Este de reținut ca exista o serie de bariere netarifare la exporturi de produse europene pe piațaturceasca. Exportatorii romani sunt rugaţi să verifice situația lor online.

Oportunități de piață

Eforturile Turciei în vederea aderării la Uniunea Europeană a creat un impuls pentru a adoptareglementări și standarde europene de afaceri, astfel încât, în ultimă instanță, să fie mai ușorsă fie exportate și să se desfășoare afacerile pe această piață.

Turcia este considerată un important centru comercial al regiunii, iar companiile românești artrebui să ia în considerare utilizarea partenerilor turci pentru a avea acces la oportunități de

Pag. 14

MEDIUL DE AFACERI

afaceri din Asia Centrală, Caucaz, Orientul Mijlociu și chiar din Africa. Partenerii turci cunoscbine aceste piețe învecinate. Perspectiva păcii în Siria deschide noi oportunități dereconstrucție și pe aceasta piața tradițională pentru România.

Strategia de intrare pe piață

Deși există multe oportunități, există și obstacole care împiedică intrarea pe piață. Oricestrategie de intrare pe piață pentru Turcia ar trebui să înceapă cu o înțelegere aprofundată acosturilor și a beneficiilor pentru a face afaceri în Turcia.

Înainte de a intra pe piața turcă, companiile ar trebui să ia în considerare propriile resurse,experiența anterioară a exportului sau a afacerilor în străinătate și strategia de afaceri petermen lung înainte de a intra pe piața turcă. Pentru multe companii, reprezentarea în Turcia decătre agentul turc, distribuitor, biroul de legătură sau partenerul va fi o cheie a succesului lor.Deși nu este obligatorie, partenerii locali pot oferi cunoștințe despre cadrul de reglementarelocal, asistența lingvistică și contactele de afaceri valoroase. Odată cu dezvoltarea afacerilor,companiile pot deschide filiale și pot face investiții locale pentru a-și extinde cota de piață.

Cunoașterea reglementărilor si a modului de a face afaceri este dificila fără sprijinul unuipartener local. De aceea, pentru a depăşi cerinţele complicate ale birocraţiei, obstacolele delimbă şi specificul actelor de vânzare-cumpărare, firmele străine angajează unagent/reprezentant sau un distribuitor local.

Cele mai utilizate metode de intrare pe piaţă sunt: angajarea unui agent/reprezentant local saua unui distribuitor, înfiinţarea unui birou de reprezentare comercială (liaison office) si pe măsuracreşterii exportului, înfiinţarea unei filiale/sucursale locale. Istanbul şi zonele urbane din jurulMării Maramara sunt cel mai importante centre de distribuție/vânzare din Turcia. Alegerea unui agent local trebuie făcută pe baza unei cercetări atente pe baza CV-ului şi ascrisorilor de referinţă de la locurile de muncă ocupate anterior. Dacă agentul nu este deîncredere, împuternicirea legală poate deveni un instrument legal periculos în mâna acestuia.Agentul trebuie să acţioneze în baza indicaţiilor proprietarului şi este de preferat să nu fie lăsatsă ia decizii de unul singur. Este foarte important ca agentul să fie de încredere pentru a nuutiliza banii sau afacerea în scop personal. Elemente obligatorii ale contractului de agent: tipulde agent (unic sau exclusiv, recomandabil non-exclusiv), produsele, piaţa de desfacere,teritoriul, cifra de afaceri, nivelul comisionului, limite de negociere, banca comerciala, modul deefectuare a controlului, termene de raportare, condiţii de terminare a contractului şi modul derezolvare a disputelor.

Multe firme internaționale de avocatură au deschis birouri în Turcia în ultimii ani. Aceste firmeevaluează obiectiv potențialul de creștere al Turciei, care s-a stabilit ca o piață puternică în cursde dezvoltare în ultimul deceniu. S-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului deprivatizări, a investițiilor de intrare și de ieșire și a proiectelor majore din Turcia, care a devenit,în consecință, o atracție importantă pentru afacerile internaționale. Firmele de avocaturăprezintă adesea o gamă largă de specializări, cum ar fi activitatea în afaceri sau în domeniulfinanciar, pentru a le asigura clienților că necesitățile lor în fiecare etapă a unei tranzacțiicomplexe pot fi satisfăcute la un nivel înalt. Unele din companiile de avocatura au o vastă experiență juridică și experiență în asistareacompaniilor străine cu investițiile și operațiunile ulterioare în Turcia. Ele asigură că intrarea pepiața turcă sau tranzacțiile cu companiile și instituțiile locale sunt tratate fără probleme șieficient. De asemenea, aceștia pot acționa ca un ghid pentru investitori, ajutându-i să înțeleagămediul juridic și economic al Turciei și să ia decizii strategice informate.

Pag. 15

O lista a celor mai bune firme de avocatura - Europe Guide și lista caselor de avocaturarecomndata de Consulatul Britanic din Istanbul pot fi consultate online.

Conform mărimii importurilor (primele categorii de produse la import) Mașini şi echipamente mecanice

maşini și echipamente electrice și mecanice; robineți industriali, pompe de aer, reductoare; mașini unelte, dispozitive și matrițe, rulmenți, pompe; bunuri de larg consum – mașini spălat vase, frigidere.

Mașini şi echipamente electrice maşini și echipamente electrice, circuite, comutatoare, transformatoare, motoare

electrice, generatoare diesel, convertoare; echipamente de semnalizare și iluminare.

Industria auto motoare cu compresie și cu scânteie, piese de schimb; echipamente pentru producerea de componente auto; autoturisme, tractoare, motociclete, trailere și semi-trailere.

Metalurgie produse plate, produse semi-finisate, otel aliat și inox, fier, fero-aliate sau nealiate; benzi și tablă subţire pentru industria de autovehicule) fier vechi, bare de fier și otel, sarma

Chimie îngrăşăminte chimice; Materiale plastice PP, HDPE, PVC, PS. LLDPE și ABS; polimeri propilena, etilena, poliacetati, stiren, vinil, acrilici; placi, foi, filme, fâșii plastic, articole din plastic; amino-rezine, rezine fenolice; alcooli aciclici, hidrocarburi ciclice, acizi policarboxilici.

Aparatura optica și medicala instrumente medicale și chirurgicale, aparatura stomatologica, dispozitive ortopedice,

echipamente de imagistica medicala; instrumente de control și analize fizico-chimice, senzori curgere, nivel, presiune,

distanța, osciloscoape.Sectorul naval

yahturi, vase de agrement, bărci, vase de croaziera, vase ferry, cargo, barje, vase șistructuri plutitoare, vase de salvare și intervenție, dragoare, stingere incendii, macaraleplutitoare.

Sectorul aeronautic elicoptere, avioane speciale, piese de schimb, motoare turbopropulsoare, componente;

Energie staţii și substaţii de transformare, cabluri electrice, izolatori, echipamente si tehnologii pentru utilizarea energiei eoliene si solare. producţia de energie din surse regenerabile (hidroelectrica, eoliana, solara, biomasa si

termala) transfer de tehnologie in vederea producerii de echipamente energetice; echipamente avansate (turbine de gaze și abur, boilere pentru recuperarea căldurii)

pentru construirea de centrale pe baza de cărbune sau cu combustibili combinați.Mediu

construirea de staţii de tratare a apelor reziduale în zonele industriale. construirea de staţii de tratare a apei potabile

Echipamente pentru construcții

Pag. 16

OPORTUNITĂȚI DE AFACERI

• utilaje, macarale mobile, macarale pe șenile, macarale turn (de mare tonaj), • gredere, buldozere, role, burghie de rocă • instalații de foraj, utilaje pentru minerit, mașini de săpat tuneluri Agricultura și industria alimentară

cereale (grâu, orz, porumb, soia), furaje;Conform matriței de sectoare strategice și piețe ținta SNE 2014-2020

construcția de mașini , echipamente, sub-ansamble; turism rural; construcții civile; construcții navale.

Conform indicelului „mediul de reglementare a importurilor” produse manufacturate; produse din piele; produse alimentare procesate; produse alimentare proaspete; produse chimice; echipament de transport; minerale.

În general, o relație personală reprezintă o bază importantă pentru o relație de afaceri desucces în Turcia. De obicei, este important să acordați timp pentru o conversație prietenoasăînainte de a începe o discuție de afaceri. Cărțile de vizită sunt aproape întotdeauna schimbate,iar vizitatorilor li se oferă de obicei un ceai sau o ceașcă de cafea turcească. Este important săne amintim că turcii sunt oameni cărora le place să facă lucrurile în felul lor. O identitate și ocultură puternică înseamnă că întreprinzătorii trebuie să studieze bine piața înainte de a seaventura în Turcia.

Pentru a intra în contact cu potențialii parteneri din Turcia, este important să aveți în vedere inprimul rând ca mulți oameni încă nu vorbesc limba engleză. Acest lucru s-a îmbunătățit înultimii ani, dar este întotdeauna mai bine să beneficiați de serviciile unui translator. În al doilearând, turcii sunt oameni cărora le place comunicarea și pun baza pe relația de încredere. Dacăpoți, folosește intermediari pentru a te prezenta. Turcia are o rețea mare de Camere de Comerțși alte organizații conduse de guvern care contribuie la atragerea investițiilor străine. În Turcia,engleza este cea mai comună limbă străină. Întâlnirile inițiale ar trebui să se concentrezeîntotdeauna pe construirea de relații. Implicați-vă într-o conversație pentru a stabili raportul.

Când vă întâlniți cu oameni, strângeți ferm mâna interlocutorului. Dacă vă întâlniți cu o femeie(sau dacă sunteți o femeie care se întâlnește cu un bărbat), vezi dacă ea îți întinde mâna maiîntâi. Turcii mai conservatori nu aprobă contactul corporal între sexe - respectați acest lucru.Odată ce oamenii te cunosc, fii pregătit pentru niște îmbrățișări. Turcii se îmbrățișează laîntâlnire și plecare, și veți vedea diferite stiluri de a face acest lucru în funcție de locul în caresunteți în țară. Bărbații vă pot ține ocazional brațul cu mâna stângă ca semn de căldură. Cărțilede vizită ar trebui schimbate. Deși nu există un ritual de schimb formal, vă recomandăm să văprezentați cartea de vizita cu ambele mâini și, dacă este posibil, să aveți o parte a cărții dvs.traduse în limba turcă. Oferiți cărți de vizită tuturor celor pe care îi întâlniți, în special celor cucare doriți să stabiliți o relație de afaceri.

Când va adresați inițial unui turc, rămâneți formali. Se obișnuiește a numi un om prin numele luiurmat de "bey". În mod similar, primul nume al unei femei ar fi urmat de "hanim". Atunci cândlucrezi cu profesioniști ca avocați, medici etc., folosește titlul sau ("Avukat" - avocat, "Muhendis"- inginer și "Mudur" - manageri). Nu este neobișnuit să apelați la oameni și prin aceste titluri,cum ar fi Mudur Bey (Directorul).

Pag. 17

RELAȚIILE SOCIALE ȘI DE AFACERI - CUM SĂ FACEȚI AFACERI ÎN TURCIA

Fiecărui vizitator ii va fi oferit cafea sau ceai. Este nepoliticos să refuzi, dar poți cere apă.Cafeaua este servită "sade" (fără zahăr) și "orta" (cu puțin zahăr). După discuții mărunte,începeți discuția prezentându-vă pe dumneavoastră și afacerea dumneavoastră. Cheia pentruorice afacere bună se bazează foarte mult pe o bună relație personală. Omologul tău turc vatrebui să aibă încredere în tine, atât ca persoană cât și ca profesionist și, de asemenea, în tinela nivel personal. Această combinație dă o asociere pe termen lung.

Turcii sunt iubitori să ia masa în oraș si mesele la restaurant sunt parte integrantă a culturii deafaceri turcești. În mod inevitabil, veți fi invitați să luați masa și ar fi nepoliticos să nu acceptați.Masa este un timp pentru relaxare, angajarea într-o conversație bună, îndepărtarea de afaceriși întărirea acestei relații. Deși majoritatea turcilor sunt musulmani, nu toți se abțin să beaalcool. Cu toate acestea, este bine să așteptați și să vedeți dacă gazda sau oaspeteledumneavoastră comandă băuturi alcoolice înainte de a face acest lucru, deoarece este posibilsă nu fie confortabil să stea la o masă cu alcool sau să plătească pentru aceasta. Dacă luațimasa cu partenerul este important să cunoașteți protocolul privind cine plătește factura -cerințele culturii turcești spun ca întotdeauna plătește gazda, altfel este o rușine. Nu cereți săîmpărțiți factura. Cu toate acestea, insistând să plătiți vă va face să arătați bine. În cele dinurma renunțați și mulțumiți gazdei pentru generozitatea lor și insistați ca la următoarea masă,sunteți gazda. Atunci când se află în vizită în România partenerul turc se așteaptă la acelașitratament. Prin urmare, este mai bine să fiți prudent în ceea ce privește măsura în care seașteaptă ospitalitatea. Nu fiți nepoliticoși, dar nu va faceți probleme să explicați că lucrurilesunt diferite în România.

Amintiți-vă mereu că turcii sunt în primul rând comunicatori orali și vizuali. Asigurați-vă căprezentați informații vocal folosind elemente cum ar fi hărți, grafice și diagrame pentru a faceapel la acele simțuri. Dacă negociați, amintiți-vă că nu este vorba întotdeauna de banii pentruturci. Deciziile se iau încet, mai ales dacă nu aveți nicio relație cu decidentul. Inițial, puteți să văîntâlniți mai întâi cu membri mai în vârstă ai unei familii sau companii. Asigurați-vă că i-ațiimpresionat, deoarece aceștia sunt cheia dumneavoastră pentru un rezultat de succes și vețiobține recomandarea lor în fata șefului. Dacă doriți să folosiți tactici de presiune în negocieri, ebine să renunțați. Ele nu sunt eficiente în Turcia, de fapt vor crea exact efectul invers. Fiirăbdător. Atunci când negociați termenii financiari, fiți răbdători, deoarece poate dura ceva timppentru a ajunge la un acord reciproc. Este la fel de util să menționăm domenii precumprestigiul, influența, onoarea, respectul și alte stimulente ne-financiare. Atrageți în discuțiedecidentul, cel puțin la prima întâlnire sau la primul contact. În cadrul întâlnirii, este mai binedacă aveți și referințe din Turcia despre afacerea dumneavoastră. Înainte de a intra în negocieriîn Turcia, ar trebui să cunoașteți cifra de bază. Asigurați-vă că beneficiul este reciproc și nudoar pentru unul. Acoperiți fiecare detaliu al unui contract înainte de a-l semnaAsigurați-vă că interpretările dvs. sunt coerente și că toată lumea își înțelege îndatoririle șiobligațiile. Fiți răbdători. Turcii cred în general că occidentalii se grăbesc întotdeauna și potîncerca să vă facă să semneze un acord înainte de a avea timp suficient pentru a revizuidetaliile

În general, modul în care se îmbracă oamenii de afaceri turci este similar cu stilul acceptat înEuropa - un costum, o cămașă și o cravată, iar pentru femei este o combinație de costume,rochii sau fuste. Pentru femei o îmbrăcăminte de vară ușoară este acceptabilă (lungimea pestegenunchi, în afaceri, este recomandată). Luați în considerare o jachetă ușoară sau puloverpentru a acoperi umerii – uneori aerul condiționat poate fi foarte rece.

Relațiile personale sunt foarte apreciate și nici un vizitator nu trebuie să înceapă direct cudiscuțiile de afaceri, fără a schimba mai întâi câteva cuvinte prietenoase. Este acceptabil săîntrebi despre familie, despre fotbal (o pasiune turcească) și alte sporturi și hobby-uri. Vorbițidespre familie, mâncare și sport, ele sunt teme foarte potrivite. Întreprinderile turcești răspundlent la e-mail. Mențineți un contact vizual cu omologul turc în timp ce vorbiți, deoarece turciiconsideră acest lucru ca un semn de sinceritate. Asigurați-vă că salutați pe fiecare dintreomologii turci în mod individual. Cel mai comun fel de salut este Merhaba, dar Salamaleyküm,un salut cu o conotație mai religioasă, poate fi de asemenea folosit.

Pag. 18

Nu oferiți cadouri care sunt prea generoase sau personale și asigurați-vă că verificați dacăomologii dvs. turci consumă alcool. Schimbul de cadouri nu este o caracteristică predominantăa culturii de afaceri turcești. Cu toate acestea, dacă se dă un cadou, acesta va fi acceptat curecunoștință.

În loc de concluzii

Dacă doriți să faceți afaceri în Turcia renunțați la preconcepții. Este ușor să fiți surprinși de provocări, dar urmăriți cu perseverență obiectivele afacerii

dvs. Răbdarea este o virtute în Turcia. Este posibil ca unele lucruri să dureze mai mult timp

decât credeți (mai ales dacă implică birocrație). Aveți o abordare flexibilă și pe termen lung. Lucrurile se schimbă rapid și în mod

neașteptat în Turcia. Obținerea unei consultanțe juridice și profesionale independente de bună calitate este

esențială. Dacă produsul dumneavoastră este în pericol de a fi copiat sau contrafăcut, solicitați

consultanță juridică specială cu privire la modul în care puteți proteja drepturile deproprietate intelectuală.

Nu uitați să mențineți contactul după revenirea în România

Mai multe despre elementul cultural și social turcesc pot fi citite online.

Recomandați partenerilor dumneavoastră de afaceri să studieze cu atenție prevederile legiiromâne privind intrarea pe teritoriul țării noastre indicând-le să contacteze eventual Consulatelenoastre din Turcia. Partenerii dvs de afaceri din Turcia au nevoie de viza de intrare în Româniași găsesc informații privind regimul acordării vizei online.

Oamenii de afaceri români care călătoresc în Turcia sunt sfătuiți să acceseze constant rubrica“Sfaturi de călătorie” de pe pagina Ministerului Român al Afacerilor Externe pentru cunoaștereastării de fapt în Turcia. Lucrurile se schimbă foarte rapid în Turcia și în regiune.

De asemenea, sunt de interes și condițiile de călătorie în Turcia.

Ambasada României înRepublica Turcia - AnkaraBükres Sokak 4, Çankaya,06680, AnkaraTelefon: +90.312.466.37.06Fax: +90.312.427.15.30Web: http://ankara.mae.roE-mail: [email protected]

Biroul de promovare comercial-economică ANKARACornel DIACONIŢĂ, Ministruconsiliertel: + 90 312 4288290fax: +90 312 4288295email: [email protected]

Biroul de promovare comercial-economică ISTANBUL

Mădălina ALBASTROIU, consilier economic,str. Siraselviler nr.21, Taksim/BeyogluTelefon/fax: 0212 292 41 27, email: [email protected]

Zilele de lucru: de luni până vineri între orele 09:00 și 18:00, totuși, unele firme pot lucra șisâmbătă. Prânzul în timpul zilelor lucrătoare este de la 12:00 la 13:00 sau de la 12:30 la 13:30.

Pag. 19

CONDIȚII PRIVIND INTRAREA STRĂINILOR PE TERITORIUL ROMÂNIEI

CONTACTE UTILE

ALTE DATE UTILE

Sărbătorile naționale din Turcia în anul 2019:

Anul Nou 1 ianuarie Ziua Copilului și a solidaritatii 23 aprilieZiua Muncii și solidarității 1 mai Comemorarea personalității lui Ataturk 19 maiAjunul Bayram 3 iunie (½ zi)Bayram 4-6 iunie Ziua Martirilor și a Veteranilor 15 iulie Ajun Sărbătoarea sacrificiului 10 august (½ zi)Sărbătoarea sacrificiului 11-14 augustZiua Victoriei 30 august Ziua Republicii – Ziua Națională 28-29 octombrie

Pagini de internet utile

Deschiderea unui cont bancar. Sunt necesare: permis de rezidență și număr fiscal (tax number)

Obținere permis rezidenta

Serviciu aeroport transfer

Serviciu transfer privat

informații generale My Merhaba

Ghidul orașului Ankara

Ghidul orașului Istanbul

Ghid transport Izmir

Alte instituții

Trade Associations in Turkey Banca Centrala Türkiye Cumhuriyet Merkez BankasiIstanbul Stock ExchangeTurkish Standards Institution Index companii About TurkeyForeign Economic Relations Board - DEIKTurkish Airlines Pegasus AirlinesSun Express

Atatürk International AirportEsenboğa International AirportAntalya Airport Turkish State Railways Ministry of Foreign AffairsTurkish Statistical InstututeBlack Sea Economic Cooperation Ministry Of EconomyThe Union of Chambers and Commodity Exchanges of TurkeyTurkish Exporters AssemblyForeign Economic Relations Board

Pag. 20

Pentru redactarea acestui îndrumar au fost folosite următoarele surse: CIA World Factbook, Wikipedia; MAE român, UKTI, BM, Turkstat, Banca Centrală a Turciei; pagina Guvernuluiturc, britannica.com encyclopedia.com, export.gov precum și paginile incluse în linkuri.

Important !

Informațiile conținute aici sunt de natură generală și nu sunt destinate să abordeze circumstanțele unui anumitindivid sau entitate. Deși ne străduim să furnizăm informații exacte și la timp, nu există nicio garanție că acesteinformații sunt exacte de la data primirii lor sau că vor continua să fie corecte în viitor. Nimeni nu trebuie săutilizeze aceste informații fără o consiliere profesională adecvată și întotdeauna după o examinare amănunțită asituației particulare.

© 2019 BPCE Ankara, parte a rețelei de reprezentare a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț șiAntreprenoriat.

Pag. 21