--

Pentru definirea în peri -oad@ de criz@ sau nu atraseului macroeconomiccorect, reperele trebuie s@pri measc@ consensul poli -tic necesar. Cel pu]in for -mal, acest acord exist@ devre me ce în 2009 a fostreafirmat sprijinul pentruProgramul de Convergen]@}i docu mentul a primitaprobarea politic@ nece sa -

r@. Acest lucru presupune acceptarea ca repere aCriteriilor de la Maastricht legate de cursul deschimb, datoria public@, infal]ie, deficit bugetar,nivel de dobând@. Dintre toate aceastea, în peri -oadade criz@ sau post criz@ ale anilor spre 2013,data înc@ acceptat@ ca termen pentru intrarea înmecansimul ratelor de schimb, care dintre eleeste cel mai greu de atins, }i totodat@ elementulcentral al conversiei?

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Un om care nu are, nu arat@nici un defect, este ori prost,ori un ipocrit de care trebuies@ te temi”

Joseph Joubert

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Duminic@ românii sunt a}tepta]i din nou la vot. Dintre sutelede chipuri surâz@toare care i-au îmbiat ademenitor de pe panotajelestradale, din paginile color ale ziarelor }i din sticla televizoarelor, vortrebui s@-i desemneze pe cei 33 pe care-i vor trimite la Bruxelles s@reprezinte România în Parlamentul European. Trec peste faptul c@mul]i, foarte mul]i români nu }tiu exact nici pân@ la aceast@ or@ caree rostul acestui scrutin electoral. C@ mul]i, foarte mul]i nu în]eleg dece trebuie s@ se deplaseze într-o sfânt@ zi de duminic@ pân@ lasec]iile de votare pentru a alege 33 de in}i care, vreme de cinci ani,vor tr@i departe de ]ar@ }i de multele ei probleme, f@r@ ca aleg@toriide azi s@ mai }tie ce fac ei pe acolo.Dac@ pân@ acum nu au în]eles rostul adânc al politicii europene, esteaproape inutil s@ le mai explici c@, parte fiind din uria}ul mecanismal UE, România î}i joac@ la scrutinul de duminic@ propriul s@u viitor,calitatea vie]ii de mâine }i c@ ar trebui s@ se simt@ onora]i c@ sun-tem a }aptea ]ar@ din 27 ca num@r de reprezentan]i în cel mai impor-tant for al Comunit@]ii Europene.

Votul – ca un CEC în alb

PUNCTUL PE EUROPA

Dan SUCIU

Emil DAVID„Legile se men]in în vigoare nupentru c@ sunt bune, ci pentru c@sunt legi”

Montaigne

...În ziua de 3 decembrie 1661, prezi-dentul Lamoignon, primul pre}edinteal Parlamentului de la Paris, cel maiînalt magistrat al epocii, în }edin]a dedeschidere a Camerei de Justi]ie –institu]ie care primise de la regeleLudovic al XIV-lea misiunea s@-ljudece pentru delapidare pe suprain-

tendentul Foucquet – afirma: „A trecutdeja mult@ vreme de când to]i veri-tabilii magistra]i, to]i oamenii de bine,to]i bunii francezi sufer@ de o durereacut@ v@zând c@ în acela}i timp încare Fran]a era }i este triumf@toare înafar@, î}i întinde frontierele în toatep@r]ile, aceast@ ]ar@ se afl@ într-o starede profund@ dezolare în interior }ipare ca abandonat@ furturilor }iescrocheriilor acelor oameni care î}iconstruiesc tot binele lor f@când r@ulaltora”.

nr. 217 anul 5 vineri, 5 iunie 2009 1 RON

Un an pentru înfrângerea infla]iei

Dan POPESCU

Jean Baptiste Colbert, „precursorul aloca]iei familiale” (II)

- conflictul cu Foucquet -

continuare ^n pag. 4-5

continuare ^n pag. 3

65 de ani de la debarcarea din Normandia

Jean-Baptiste Colbert, important economistfrancez din sec XVII, reprezentant al }colii

marcantiliste de economie

Principala camer@ a Parlamentului European

Opinii cu privire la accesarea împrumutului de 19,8 miliarde EURO

de c@tre România (IV)student Nicoleta Sonia H~U{IU pag. 2

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANUArt@ }i economie (XI)

pag. 8

O frumoas@ realizare a Facult@]ii de Stiin]e Economice a ULBSPremiu pentru excelen]@ în cercetare acordat

Facult@]ii de {tiin]e Economice din Sibiu de c@treIBFR – The Institute for Business And FinanceResearch la Conferin]a Global@ San Jose,

Costa Rica, 2009În perioada 27 – 30 mai 2009s-a desf@}urat în San Jose,Costa Rica, edi]ia a }aptea aconferin]ei interna]ionale orga-nizate de IBFR (The Institutefor Business and Finance Re -search). În cadrul acesteia, Fa -cultatea de {tiin]e Economicedin cadrul Universit@]ii „LucianBlaga” din Sibiu a fost premi-at@ pentru contribu]ia îndomeniul cercet@rii }tiin]ifice,eveniment care ne onoreaz@ }i

ne oblig@ în acela}i timp.Edi]ia din mai 2009 a reunit peste 280 de participan]i

din 31 de ]@ri,: Albania, Belgia, Canada, Chile, China,Columbia, Costa Rica, Croa]ia, Cehia, Finlanda, Fran]a,Germania, Grecia, India, Indonezia, Italia, Bahrein, Malaezia,Mauritius, Mexic, Macedonia, România, rusia, Africa deSud, Spania, Taiwan, Olanda, Turcia, Emiratele Arabe Unite,Marea Britanie, Venezuela.

conf.univ.dr. SilviaM@rginean

continuare ^n pagina 3

lector univ. dr. C@t@lin NICOLESCU

Implica]iile crimei organizate ^n dezvoltareasociet@]ii rom$ne}ti (IV)

pag. 7

Pr. Ic. Stavr. Ioan RADU - consilier economic Hu}i, jud. Vasluidrd. ^n “economie” ULBS pag. 6

Implica]ii ale rela]iei Biseric@ - Economie - Stat (VII)

390 de ani de la na}tere

Invita]ie la CARAVANA “O ZI DE REACH”

pag. 2

continuare ^n pagina 7

%MPRUMUT VINERI 5 IUNIE 20092

Pentru angajare, pia]a muncii necesit@o deblocare mai rapid@ a banilor dinFondul Social European }i din FondulEuropean pentru Globalizare; în cazulFSE se vor face pl@]i în avans }i se vaavea în vedere o cre}tere a sumeloravansurilor, în timp ce pentru cel de-al doilea se vor l@rgi criteriile pentruca accesul la astfel de fonduri s@ fiemai mare. Statelor membre li se reco-mand@ s@ ia m@suri pentru cei r@ma}if@r@ un loc de munc@, pentru recalifi-carea acestora }i pentru a calificaoameni pentru nevoile pie]elor muncii.S-ar v@di necesar@ o cre}tere a con-tribu]iilor ^n favoarea celor de la mar-ginea societ@]ii, care au nevoie desus]inere; contribu]iile sociale ale anga-jatorilor s@ fie reduse, la fel ca }iimpozitele pe venit ale angaja]ilor.

Pentru dezvoltare regional@, asis-ten]a acordat@ statelor membre înpreg@tirea proiectelor majore de infra-structur@, pentru ca banii s@ se ob]in@mai repede cre}terea avansurilor acor-date ]@rilor membre, pentru a atrageinvesti]ii sau, dac@ ]@rile sunt confrun-tate cu lipsa de lichidit@]i, pentru aavea bani de dat beneficiarilor

proiectelor, ajustarea programeloropera]ionale în func]ie de nevoileap@rute în contextul crizei economice,reducerea birocra]iei.

M@suri ini]iate de Guvernelena]ionale – zona Euro

GermaniaGuvernul german este gata s@ acordeun împrumut produc@torului auto Opel,pentru a face fa]@ crizei economice }iproblemelor cu care se confrunt@ com-pania mam@, General Motors. Deciziaeste una de importan]@ major@ pentrucompania care are în jur de 25.000 deangaja]i în Germania. Pân@ în acestmoment guvenul german a purtat doardiscu]ii ipotetice cu privire la acordareaunui ajutor companiei auto.Autorit@]ile germane au anun]at unprogram mai pu]in obi}nuit pentrusprijinirea sistemului bancar, aflat încea mai grav@ criz@ de la cel de-aldoilea r@zboi mondial. Acesta vizeaz@credite în valoare de 500 de miliardede euro. Programul propus de guvernul germanurm@re}te ca o banc@ ce beneficiaz@de sprijinul }i garan]ia guvernului,

Kreditanstalt fur Wiederaufbau (KfW),s@ preia creditele b@ncilor într-un fondcomun dup@ care le va vinde mult maiavantajos, beneficiind de ratingul s@u,triplu A. Fondul administrat de KfW vafi creat în colaborare cu DeutscheBank, Dresdner Bank, Commerzbank,HVB }i DZ Bank. KfW va de]ine 20&din acest fond. KfW va utiliza un pro-cedeu cunoscut sub denumirea desecuritizare, în mare vog@ în StateleUnite. Securitizarea presupune emisi-unea de titluri de valoare acoperite cuîncas@ri viitoare. În acest caz, încas@rileviitoare sunt sumele care vor fi prim-ite la rambursarea creditelor.Planul propus de guvernul germaneste criticat de autorit@]ile de regle-mentare în domeniu ale Uniunii Euro -pene, care se preg@tesc s@ înceap@ oanchet@ ampl@ a programului.De}i propunerile guvernului au fostîntâmpinate cu apreciere de anali}tiibancari din Germania }i din alte state,exist@ }i avertismente c@ nu va puteas@ rezolve toate problemele sistemuluifinanciar.Securitizarea este un procedeu foartemult utilizat în Statele Unite pentrucre}terea valorii activelor problematice.

Un fond în care sunt cumulate datori-ile de pe cardurile clien]ilor, de exem-plu, poate avea o bonitate semnificativmai mare decât orice datorie individ-ual@. Acest tip de fond permite com-paniilor de carduri de credit s@-}ivând@ datoriile la un pre] mult maiavantajos decât în orice alt@ variant@.

Fran]aPre}edintele francez Nicolas Sarkozy aanun]at un plan de acordare a unuiajutor în valoare de 6,5 miliarde europroduc@torilor auto francezi. M@surileanun]ate implic@ plata unui împrumutde 3 miliarde de euro c@tre doi pro-duc@tori auto – PSA Peugeot-Citroën }iRenault – }i a unui alt împrumut de500 milioane de euro c@tre RenaultTrucks, proprietate a Volvo AB Suedia.Sumele vor fi acordate sub form@ deîmprumut cu dobând@ de 6&. Înschimbul acestei m@suri, Renault }iPSA s-au angajat s@ nu închid@ niciofabric@ pe durata împrumutului }i s@fac@ tot ceea ce este posibil pentru aevita excesul de personal.De asemenea, Parisul a anun]at c@acord@ circa 360 miliarde Euro penrupentru planul na]ional de salvare a sis-temului bancar, plan ce vizeaz@ recap-italizarea b@ncilor si garantareafinan]@rii.

SpaniaGuvernatorul B@ncii Centrale a Spanieia anun]at folosirea Fondului deGarantare a Depozitelor pentru a„cura]a bilan]urile contabile ale insti-tu]iilor de creditare }i a restructurasectorul bancar”. Fondul de Garantarea Depozitelor este autofinan]at deindustrie }i ar putea, la nevoie, s@joace un rol important în revigorareasitua]iei unei institu]ii".

Anali}tii apreciaz@ c@ în special b@ncilenelistate la burs@, cu leg@turi cu guver-nele regionale }i expunere puternic@ lapr@bu}irea pie]ei imobiliare, sunt celemai probabile candidate la probleme.B@ncile de eco nomii au dominat o list@de institu]ii care au primit sprijin dinpartea unui program guvernamental ceviza cump@rarea de active bancare de50 miliarde euro, împreun@ cu uneleb@nci listate mai mici.

AustriaViena a anun]at c@ acord@ circa 100miliarde Euro pentru planul na]ional desalvare a sistemului bancar, plan cevizeaz@ recapitalizarea b@ncilor }igarantarea finan]@rii.Austria a lansat o initia]iv@ pentru unefort european concertat de abordare aamenin]@rilor la adresa stabilit@]ii finan-ciare din ]@rile care au f@cut parte dinfostul bloc comunist, pia]@ pe careAustria este foarte expus@ prin inter-mediul b@ncilor }i companiilor sale. Ministrul austriac de Finan]e, JosefProell, a f@cut un turneu în Europa deEst, inclusiv în România, pentru a ceresprijin pentru planul Austriei de salvarea b@ncilor din regiune. Ministrul austri-ac de Finan]e cere UE 150 de miliardede euro, de care s@ beneficieze b@nciledin Est. De fapt, în primul rând,b@ncile austriece, care au dat „fiicelor“lor din Est credite de 220 de miliardede euro }i acum se tem c@ nu-i maipot recupera.Cele mai mari b@nci evaluate dup@activele de pe pie]ele europene emer-gente sunt grupul italian UniCredit,Raiffeisen International }i ErsteGroup, ambele din Austria, grupulfrancez Societe Generale (SocGen) }icel belgian KBC.

Opinii cu privire la accesarea împrumutului de 19,8 miliarde EURO de c@tre România (IV)

student Nicoleta Sonia H~U{IUFacultatea de {tiin]e Economice a ULBS

Vedere din Stockholm

3INSTITU[II EUROPENE PRESTIGIU ACADEMICVINERI 5 IUNIE 2009

Votul – ca un CEC în alburmare din pag.1

Problema ]ine de percep]ie, experien]eanterioare }i motiva]ie.În privin]a motiva]iei celor 33 deviitori europarlamentari ai României,lucrurile sunt cât se poate de limpezi}i f@r@ echivoc. Orice român va explo-da de invidie aflând c@ un ales înParlamentul European prime}te unsalariu de 7.000 de euro lunar. Laacesta se adaug@ diurna de 265 deeuro pentru cei care se ostenesc s@fac@ act de prezen]@. În plus, fiecareeuroparlamentar mai prime}te 3.000de euro pe lun@ pentru diverse chel-tuieli cu cazarea }i îmbr@c@mintea }iînc@ 15.000 de euro lunar din caresunt suportate cheltuielile cu biroul }istafful propriu. La o socoteal@sumar@, rezult@ c@, într-un singurmandat, fiecare din cei 33 de ale}i airomânilor încaseaz@ aproximativ 1,5milioane de euro. Ba}ca }ansa de atr@i lini}ti]i într-un mediu steril, puroccidental, departe de mizeria cotidi-an@ }i vânzoleala de tip balcanic.Merit@ osteneala unei singure luni decampanie electoral@!De partea cealalt@ a baricadelor moti-va]iei stau milioanele de aleg@toriromâni. Adic@, to]i cei care acuz@lipsa de speran]@, starea financiar@nesatisf@c@toare }i într-o continu@degradare. Adic@, to]i cei care auajuns în situa]ia de a nu mai credec@ alternan]a la putere aduce }i pro-gresul a}teptat pentru via]a de zi cuzi a oamenilor obi}nui]i. Adic@, to]i ceicare acuz@ penuria de lideri politiciautentici, traseismul politic sau scan-dalurile }i violen]a din campaniileelectorale.R@spunsul lor este ABSENTEISMUL,

dezinteresul fa]@ de politic@. A}a seexplic@ faptul c@, din 1990 pân@ în2008, participarea la vot a românilors-a înjum@t@]it, sc@zând de la 86,2 lasut@, la 39,2 la sut@. Şi realit@]ile sedegradeaz@ de la un an la altul.Potrivit celui mai recent sondaj real-izat de Institutul de Politici Publice,62 la sut@ dintre români s-au declaratprea pu]in sau total dezinteresa]i depolitic@ }i 52 la sut@ manifest@aceea}i atitudine fa]@ de alegeri. Oasemenea stare de non – combatpune sub semnul întreb@rii în cele dinurm@ îns@}i esen]a democra]iei }iinstitu]iile sale.Din fericire (sau nu?) constat@m totpe baze statistice c@ aceast@ tendin]@se suprapune pe trendul accentuatdescresc@tor al ratei particip@rii la votla alegerile europene în toate ]@rilemembre ale UE. Astfel, dac@ în 1979,aproape 63 la sut@ dintre cet@]eniicelor nou@ state ale Comunit@]iiEuropene au mers s@-}i aleag@ pentruprima oar@ eurodeputa]ii, în anul 2004Uniunea celor 25 nu a reu}it s@ mobi-lizeze la vot decât 45 la sut@. Iarsemnalele nu sunt încurajatoare niciîn privin]a alegerilor europene dinaceast@ lun@, sondajele relevând c@doar 34 la sut@ dintre europeni suntdeci}i s@ voteze.La primele europarlamentare dinRomânia de dup@ admiterea noastr@în UE, în 2007, aveam s@ batem înc@un record european de absenteism:doar 29 la sut@ dintre români s-auprezentat la urne.Oricum, judecând numai în luminaacestor cifre, putem trage concluziac@ românii se manifest@, m@car într-oprivin]@, la fel ca europenii „galona]i”ai Comunit@]ii. În plus, chiar ceva maipractici }i mai interesa]i decât ceilal]i.

Dovad@ c@, în acela}i sondaj alInstitutului de Politici Publice, 83 lasut@ dintre reponden]i au declarat c@ar participa la vot dac@ li s-ar acordao zi liber@ pl@tit@, iar 77 la sut@ arface-o dac@ ar beneficia de o reduc-ere la impozite. „Trocul” acesta paresuficient de logic: dac@ cei 33 de ale}iai na]iunii î}i umfl@ conturile person-ale cu câte 1,5 milioane de euro, eu,aleg@torul, nu trebuie s@ m@ pri-copsesc cu ceva în schimb?Dincolo de similitudini, scrutinuleuroparlamentar ascunde pe planinterna]ional }i o b@t@lie surd@ pentruacapararea pârghiilor puterii politice înNoua Europ@, între cele dou@ marifor]e din PE: sociali}tii (PES) }i pop-ularii (PPE – ED). Pentru c@, dac@ lanoi, sociali}tii }i popularii stau deaceea}i parte a mesei la guvernare,într-o mezalian]@ ciudat@ }i nefireasc@,în structurile de putere ale Europeiace}tia joac@ la mese diferite. Într-

adev@r, „alian]a de criz@” de laBucure}ti, n@}it@ de pre}edinteleB@sescu, a f@cut ca social – democra]ii}i democrat – liberalii români s@ aib@inevitabil un discurs similar, cel pu]inpe subiectele sensibile care privescinteresele românilor în UE. Mai pu]in,fire}te, ie}irile în decor ale unor frun-ta}i ai celor dou@ partide, iscate nuatât de divergen]e doctrinare, cât deorgolii personale }i de lupta pentruciolan. Dincolo îns@, în Parlamentul dela Bruxelles, familiile politice europeneau pozi]ii }i interese diferite, mai alesîn contextul crizei economice globale.Deja în spatele u}ilor închise, chiardac@ nu s-au num@rat înc@ voturile, lanivel înalt european se trag sfori }i seîmpart posturi influente. Este posibil caîn fruntea Parlamentului European s@ajung@ un polonez, ca o concesief@cut@ membrilor UE de rangul doi. Îneventualitatea în care sociali}tiieuropeni ar redeveni grupul majoritar

în PE, s-ar putea ca pre}edin]iaComisie Europene s@ revin@ unuisuedez, în locul binecunoscutului JoseManuel Barosso. R@mâne de v@zut }ide verificat capacitatea de manevr@ acelor 33 de europarlamentari româniîntr-o b@t@lie politic@ extrem de com-plicat@.Oricum, în prim@ instan]@ ar trebui s@prevaleze interesul românesc,începând cu ob]inerea unui post decomisar european pe un domeniu maiimportant }i mai influent decât ...multilingvismul.Mizele sunt uria}e, b@t@lia pentrupupitrele de comand@ ale Europei estepân@ la urm@ }i b@t@lia pentruRomânia, pentru un loc mai bun întrestatele europene.Vor în]elege românii, dimpreun@ cuale}ii lor, c@ o condi]ie esen]ial@ asupravie]uirii nu este absenteismul }iprezen]a decorativ@? Duminic@ va fiun prim moment al adev@rului...

Emil DAVID

urmare din pagina 1La fel ca }i la edi]iile anterioare,

au fost organizate sec]iuni în celedou@ limbi oficiale ale conferin]ei –englez@ }i spaniol@ – pe temeeconomice de mare actualitate, pre}e -dinta comitetului de organizare fiinddoamna Mercedes Jalbert.

Expresie deplin@ a procesului deglobalizare, participarea la aceste con-ferin]e a câtorva cadre didactice aleFacult@]ii de {tiin]e Economice a fostposibil@ datorit@ organiz@rii uneisec]iuni on – line (Internet Session),în cadrul c@reia lucr@rile au fost pub-licate pe site }i to]i participan]ii laconferin]@ puteau exprima opinii cuprivire la con]inutul lucr@rii, puteaupune întreb@ri sau face sugestii auto-rilor, în perioada de desf@}urare a

lucr@rilor conferin]ei. În urma procesu-lui de evaluare, lucr@rile au fost pub-licate în volumul conferin]ei }i în edi]iaon-line a acestuia.

Participarea Facult@]ii de {tiin]eEconomice la aceast@ manifestareeste deja o tradi]ie. Ea a început în2007, cu dou@ persoane, pentru cala edi]ia din acest an numeleUniversit@]ii „Lucian Blaga” din Sibius@ apar@ în dreptul a }ase partici-pan]i.

Din totalul celor 144 de institu]iiparticipante au fost distinse cu premi-ul pentru excelen]@ în cercetare 12universit@]i: School of Management/ -Faculty of Management and Law,University of Surrey; Facultad deEconomia y Negocios, Universidad delCaribe; College of Business andManagement, Lynn University; Collegeof Business, University of Wisconsin –

Oshkosh; School of Business andLEadership, University of Puget Sound;Instituto Tecnologico de CiudadJuarez; Depar tment CEIS, University ofTor Fergata Rome; School ofBusiness, Richard Stockton CollegeNew Jersey; Depart. of ProfessionalStudies, National University; Roma nian- American Uni ver sity of Bu charest;Academy of Economic StudiesBucharest; Faculty of Economics,Lucian Blaga Uni versity of Sibiu.

Iat@, a}adar, într-o companiecare ne onoreaz@, Facultatea de {tiin -]e Economice din Sibiu, reu}e}te s@se fac@ remarcat@ prin participarea sala aceast@ prestigioas@ manifestare}i, al@turi de alte dou@ universit@]idin România, s@ contribuie lacre}terea notoriet@]ii cercet@rii eco-nomice române}ti în comunitateaacademic@ global@.

O frumoas@ realizare a Facult@]ii de Stiin]e Economice a ULBS

Premiu pentru excelen]@ în cercetare acordat Facult@]iide {tiin]e Economice din Sibiu de c@tre IBFR – The Institute for Business And Finance Research la Conferin]a Global@ San Jose, Costa Rica, 2009

conf.univ.dr. Silvia M~RGINEAN

Cl@direa Parlamentului European - Strasbourg

EXPERIEN[E REPETITIVE VINERI 5 IUNIE 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Edictul regal din 15 noiembrie

1661, prin care se constituia Camerade Justi]ie sus amintit@, cerea s@ secerceteze }i s@ fie pedepsite toateabuzurile }i malversa]iunile comise îndomeniul finan]elor Fran]ei dup@ 1635.Actul respectiv incrimina, de altfel, peto]i cei care, „profitând de dezordinilecauzate de r@zboi, }i-au ridicat, prinmijloace ilegitime, averi subite, dândtuturor un exemplu scandalos de fast}i lux”. Ludovic al XIV-lea trecea, defapt, de la o tinere]e exuberant@ }i fur-tunoas@ la o maturitate voit riguroas@,anun]ând, parc@, b@trâne]ea puritan@de mai târziu, atunci când a înfiin]ataceast@ Camer@ de Justi]ie }i adeclarat: „Trebuie s@ cur@]@m secolulnostru printr-o pedeaps@ de care s@se vorbeasc@ }i peste 100 de ani”.Nicolas Foucquet, viconte de Veax,înalt demnitar al Regelui, este a}ezatastfel pe banca acuz@rii. În ce a con-stat îns@ escrocheria acestui contro-versat economist, ministru }i Mecenaal timpului s@u?... Nicolas Foucquet se na}te la Paris,în 1615. Înainta}ul s@u, negustor laAngers spre mijlocul secolului al XV-lea, avea ca însemn al pr@v@liei sale oveveri]@, „fouquet” în franceza veche,}i deviza „Quo non ascendam?” (Pân@unde voi urca?). Deviza este reluat@de familie. De tat@l lui Foucquet,primul din neam care a schimbattejgheaua cu roba – om de încredereal Cardinalului Richelieu, unul dinorganizatorii marinei franceze, magis-trat, trecând }i prin Parlamentul de laRennes, pe urm@ consilier al regelui.Ca }i de Nicolas, de altfel, viitorul„mare judecat” – Nicolas care, dup@unele sârguincioase studii finalizate înînsu}irea unor cuno}tin]e esen]iale îndomeniul dreptului }i economiei, la 17ani este primit, cu dispens@, ca avo-cat la Parlamentul din Paris, la 18 anieste numit, tot cu dispens@ }i dup@trecerea unui examen profesional, con-silier la Parlamentul de la Metz, la 21de ani îl reg@sim „maître de requête”

(o func]ie asem@n@toare cu cea dejudec@tor de instruc]ie) }i pe urm@intendent al armatei – post în care,noteaz@ foarte rigurosul cercet@torfrancez Henri Robert, se face remarcat„prin activitatea inteligent@ desf@}urat@în cursul a numeroase campanii”. În1650, în vârst@ doar de 35 de ani,bine sus]inut de cardinalul Mazarin,Nicolas ob]ine înalta func]ie de„Procuror general al Parlamentului dela Paris”. Se revan}eaz@ fa]@ de men-torul }i sus]in@torul s@u prin fidelitateîn vremuri vitregi, ceea ce îl face peMazarin, redevenit, dup@ Frond@, atot-puternic în Fran]a, s@-l numeasc@ peNicolas Foucquet supraintendent alFinan]elor, demnitate pe care acestadin urm@ o împarte ini]ial cu un altspecialist, Abel Severin, îns@rcinat cu„cheltuielile” în vreme ce el, Nicolas,este îns@rcinat cu „veniturile”. Posteminamente dificil într-o vreme în careFran]a, cu bugetul deja dezechilibrat,începuse, cu încetul, s@ tr@iasc@ dinexpediente, iar dezordinea finan]elorera în m@sur@ s@ înlesneasc@ abuzurile.... Mazarin nu este un }ef de execu-tiv econom, nu îl intereseaz@ preamult problemele de echilibru financiar.În schimb, îi trebuie, f@r@ încetare,bani. Pentru a face fa]@ unor astfel denevoi, supraintendentul Foucquet„ipotecheaz@” veniturile anilor ce vin.În vremea de atunci, cadrul }i cuan-tumul impozitelor nu sem@nau cu celede acum. Ele erau luate în arend@,prin licita]ie, de c@tre unii fermieri, înschimbul unor redeven]e actuale pecare se angajau s@ le pl@teasc@ statu-lui. Pe de alt@ parte, împrumuturile destat nu se f@ceau prin subscrip]ii pub-lice, ci financiari opulen]i în epoc@consim]eau s@ dea bani cu împrumutregelui sau supraintendentului de laFinan]e, pe o durat@ mai mult sau maipu]in lung@ }i cu o dobând@ în gen-eral ridicat@. În lucr@rile fiziocra]ilorfrancezi de mai târziu, de exemplumedicul François Quesnay, autorulcelebrului „Tablou economic” al repro-duc]iei sociale simple – asemeneareglement@ri sunt u}or sesizabile.Nicolas Foucquet se afl@, deci, într-orela]ie direct@ cu posibilii creditori.Deja ajuns un om bogat prin ceea cemo}tenise }i înmul]ise el însu}i ca }iprin averea pe care i-a adus-o princ@s@torie so]ia sa, Foucquet devinechiar el creditor pentru statul francezpe care îl împrumut@ din veniturilepersonale. „Este astfel tentat s@ real-izeze fuziunea celor dou@ conturi, iaraceasta nu în dezavantajul s@u” –scrie, oarecum mali]ios, Henri Robert.De altfel, în acest sens, }eful s@u,

Mazarin, îi oferea continuu un exem-plu cât se poate de demn de urmat.Înaltul prelat cu p@l@rie ro}ie, acestitalian naturalizat francez, artist }ilacom, amant al reginei Ana deAustria, so]ia regelui Ludovic al XIII-lea, devenit@ regent@, cel supranumit– cu o mic@ întrerupere – „St@pânulabsolut al Fran]ei”, strânge cu apli-ca]ie, zeci }i zeci de ani, bani }ibog@]ii de tot felul, ceea ce a f@cutca la moartea sa din 1661 s@ fie pos-esorul unei averi uria}e, proprietarulunor minunate colec]ii de art@, demnede muzeele cele mai celebre, obiectece îi înfrumuse]au re}edin]a sa prin-cipal@ – palatul Mazarin din Paris,ulterior devenit Biblioteca regal@ - }icastelul pe care îl avea laVincennes......„Tel maître, tel valet”, spunfrancezii, }i bine spun. Ce maestru }ice tenta]ii ale unei puteri f@r@ control.Mazarin, care avea nevoie deFoucquet cel atât de abil în a g@sibani, închidea ochii în fa]a unor afac-eri mai tenebroase ale lui Foucquet,cu atât mai mult cu cât Mazarinînsu}i avea nevoie ca Foucquet s@]in@ ochii închi}i în fa]a i]elor încur-cate din afacerile sale personale. „Cumult prea numeroasele tenta]ii pecare i le oferea corup]ia la care sepretau voluntar cei doritori s@ devin@creditorii statului, cu toate ocaziile deabuzuri }i malversa]iuni ce i seprezentau zilnic, Foucquet ar fi trebuits@ fie extrem de virtuos pentru ar@mâne integru. Or, el nu era nici vir-tuos, nici integru”, scrie acela}i

str@lucit analist al Fran]ei, HenriRobert, descifrând mecanismele psi-hologice intime ale celebrului culpabiloficial de peste câ]iva ani, NicolasFoucquet. {i acesta – ca }i maestruls@u italian – avea o dragoste nest@ -pânit@ pentru lucrurile frumoase, odorin]@ ne]@rmurit@ de a p@rea }i dea epata prin fast, avea un orgoliuimens care îl f@cea s@ „sponsorizeze”nenum@ra]i arti}ti, celebrit@]i admiratecare îl priveau la rândul lor, pe el,Foucquet – Mecena, cu o mare admi-ra]ie. S@ ad@ug@m pasiunea jocului ca}i „sl@biciunea” pentru doamne, atâtde cunoscut@ de acestea sub formagenerozit@]ii celui mai mare senior.Se creau uria}e bre}e în marea averea lui Foucquet pentru ca el s@ nu fieademenit s@ le repare prin mijloaceilicite pe care via]a, cariera i le ofer-eau cu atâta larghe]e.Un al treilea personaj intervine îns@în perimetrul acestui duo atât dearmonizat, stricându-i acordurile. Estevorba de Jean Baptiste Colbert, cele-brul economist mercantilist de caream amintit, subiectul studiului nostru,omul de încredere al cardinaluluiMazarin }i, într-un fel, rivalul luiFoucquet, pe care l-a dep@}it consid-erabil în domeniul profesional }icovâr}itor în ce privea probitatea }icinstea. Colbert nu avea nici uninteres pentru ca Mazarin s@ fieîng@duitor cu supraintendentul de laFinan]e. Înc@ din debutul anului 1659,Colbert îi scrie lui Mazarin: „Finan]eleau nevoie neap@rat de o Camer@ deJusti]ie”. Cardinalul nu a r@spuns.

Colbert perseverent, reînnoie}te atac-ul în septembrie acela}i an. „Dac@vreo dat@ s-a pierdut ordinea laFinan]e, aceasta a fost f@cut@ doarpentru a se putea profita de dezor-dine” – arat@ Colbert de aceast@ dat@într-un mult mai voluminos raportadresat lui Mazarin, raport ce priveanemijlocit marile nereguli }i fraudeale lui Foucquet din domeniulfinan]elor.În încheierea raportului prin careJean Baptiste Colbert reclama peNicolas Foucquet }efului comun, car-dinalul Mazarin, cu privire la delapi-darea unor mari sume de bani,marele mercantilist scria: „Trebuie s@p@str@m aceste gânduri în cel maistrict secret, altminteri vinovatul vaarde }i va distruge toate hârtiilesale”. Jean Baptiste a trimis raportulincriminant c@tre cardinal prin po}t@,neglijând îns@ c@ Foucquet nu eradoar supraintendentul finan]elorFran]ei, ci era, deopotriv@, marelest@pân al Po}tei. De a doua zi chiar,Foucquet intra în posesia documentu-lui }i îl copiaz@ împreun@ cuGourville, secretarul s@u. Îl reintro-duce în plic }i îl trimite lui Mazarin.Începe apoi o campanie de denigrarea lui Colbert, remarcând, deseori, fa]@de Mazarin, marea ostilitate a omuluide încredere al cardinalului, Colbert,vizavi de el, Foucquet. „Dac@ Eminen -]a sa cardinalul Mazarin nu mai areîncredere în Nicolas Foucquet, s@ sespun@ deschis acest lucru }iFoucquet î}i va da demisia”. Suntcuvinte în fa]a c@rora cardinalulMazarin }i-a reafirmat simpatia }iaprecierea pentru Foucquet. Aveanevoie de bani iar supraintendentul îiadusese chiar 50 de mii de écu...Foucquet }i-a conservat înaltele saleposturi pân@ la moartea lui Mazarin, în1661. Pe patul de moarte îns@, cardi-nalul s-a r@zbunat parc@ pe Foucquet,pentru tot ceea ce, obligat de propriasete inalterabil@ de bani, potolit@ une-ori cu ajutorul supraintendentului de laFinan]e, nu putuse s@-i repro}eze. L-achemat, deci, pe tân@rul rege Ludovical XIV-lea }i l-a edificat asupra tutur-or neregulilor f@cute de Foucquet. I-arecomandat regelui s@ fie prudent fa]@de el, deoarece este redutabil }i, ata-cat, i-ar putea crea – sau ar puteacrea pentru Fran]a – dificult@]i dintrecele mai serioase. Având doar 23 deani, o inteligen]@ ascu]it@ }i preveni-toare, sim]ind c@, dup@ dispari]ia luiMazarin, va fi confruntat cu o situa]ieeconomic@ foarte complex@, regele aascultat sfatul lui Mazarin.

(continuare ^n pag. 5)

Jean Baptiste Colbert, „precursorul aloca]iei familiale”(II)- conflictul cu Foucquet -

Dan POPESCU

390 de ani de la na}tere

Paris - Palatul Louvre

Nicolas Foucquet - “un delapidator de marc@”

VINERI 5 IUNIE 2009 5

c my bc my b

c my b

EXPERIEN[E REPETITIVE

c my b

(urmare din pag. 4)L-a p@strat, deci, pe Foucquet ca unfoarte pre]ios cunosc@tor al afacerilor,gândind s@-l execute numai atuncicând îl va putea înlocui. G$nd ̂ n]elept....Ordinea de lucru, în prezen]aregelui, a Consiliului de Mini}trii afost astfel stabilit@: a) – în toatedimine]ile, între orele 9-11, }edin]esecrete; b) – toate dup@ – amiezilevor fi consacrate studiului }i rezolv@riiproblemelor de finan]e. Foucquetaproape c@ nu p@r@sea pe rege, iarpozi]ia sa pe lâng@ suveran p@rea maiputernic@ decât oricând. Pe lâng@atribu]iile sale uzuale a primitîns@rcin@ri diplomatice confiden]iale:intrigi în ce prive}te succesiuneatronului Poloniei; finalizarea, încondi]ii avantajoase Fran]ei, a unuitratat de comer] cu Olanda; intrigiinteligente în Anglia pentru a-l decidepe Carol al II-lea Stuart s@ sec@s@toreasc@ cu o prin]es@ dePortugalia, Fran]a urmând s@-}i asig-ure astfel, printr-o comunitate deinterese, alia]i naturali împotrivaamenin]@rilor Spaniei. Rafinat, pru-dent, abil, tenace, Foucquet rezolv@cu bine toate aceste îns@rcin@ri, fiindbine notat de c@tre rege. Pe de alt@parte, regele nu uit@ avertismentul luiMazarin }i îl îns@rcineaz@ pe Colbert,cel pe care îl cunoa}tem acum atâtde bine, cu supracontrolul veniturilor}i cheltuielilor bugetare...Foucquet simte pericolul, scrie HenriRobert, }i î}i ia m@surile de rigoare:m@rturise}te regelui erori trecute,abuzuri comise în finan]e în vremealui Mazarin, unele ordonate, afirm@,chiar de c@tre defunctul cardinal...Sunt m@rturisiri în fa]a c@roraLudovic al XIV-lea pare satisf@cut,cerându-i lui Foucquet ca astfel delucruri s@ nu se mai repete. Prea u}or convins de bun@voin]acelui ce avea s@ devin@ cel mai marerege al Fran]ei, Nicola Foucquet facecel pu]in dou@ gre}eli importante.Prima: renun]@ prea u}or la multe dincalit@]ile care l-au f@cut practic inex-pugnabil: pruden]a, discre]ia, ati-tudinea prevenitoare. Şi a doua: nu

se opre}te în ce prive}te delapid@rilesale, continuând, netulburat, }irulneregularit@]ilor în finan]ele Fran]ei,ceea ce îi aduce }i pe mai departeimense sume de bani. De altfel,]inând seama de uria}ele sale cheltu-ieli, de marile sale nevoi care „îiînghi]eau” veniturile dincolo de oriceînchipuire, Nicolas Foucquet nici nuputea deveni un ministru corect.Chiar Foucquet este cel care scriaastfel referitor la proiectele sale: „Amf@cut un desen prea mare comparativcu cel pe care am avut inten]ia s@-lfac ini]ial. Cei de care m-am servitapoi l-au împins mult mai departedecât am vrut eu, iar când lucrurileau fost avansate, nu am mai pututface pa}i înapoi”.Eforturile financiare la care Foucquetse angajase spre propria sa pl@cereerau, practic, incredibile. În 1658cump@rase la Paris, pe strada „Saint– Honoré”, o vast@ cl@dire care-lcostase 300.000 livre. Aproape înacela}i timp }i pentru a nu fi la dis-tan]@ de cardinalul Mazarin, a devenitproprietarul }i al hotelului „D'Émeri”din strada „Croix des Petits Champs”,pentru suma de 370.000 livre. Laambele edificii a f@cut mari cheltuielicu renovarea }i l@rgirea cl@dirilor,mobilarea lor rafinat@, amenajareaunor superbe parcuri, etc. În preala-bil, cump@rase un domeniu la „Saint– Mandé”, unde a amenajat o galeriede art@ ornat@ cu statui celebre }ichiar sarcofage aduse, nu f@r@ maridificult@]i, din Egipt. Tot aici }i-a for-mat o minunat@ bibliotec@ cu maimult de 30.000 de volume rare }im@iestrit tip@rite. Toate acestea nu-lcostaser@ mai mult de ...800.000livre. Cheltuielile cele mai mari le-aureprezentat îns@ cele ocazionate deconstruc]ia }i amenajarea casteluluicelebru de la Veax. Înc@ din 1656începuse construc]ia acestei mirifice– potrivit planului – cl@diri,excep]ional realizat@ de arhitectul LeVau, decorat@ de pictorul Le Brun }icu parcul conceput }i construit degr@dinarul Le Nôtre. Veritabile comoride art@ se aflau strânse aici: maimulte }i minunate picturi semnate LeBrun, dar }i de mae}tri renumi]i ai

picturii universale, tapiserii care fer-mecau – de altfel, Foucquet î}i con-struise aproape de castel, la Maincy,o manufactur@ excelent dotat@ cuspeciali}ti care au r@mas un nume înproduc]ia de tapiserii -, mobil@ }ibibelouri ale unor me}teri celebri.Parcul dimprejurul castelului fuseseastfel amenajat încât d@dea via]@celor mai frumoase vise. Boschetemisterioase, pâlcuri de arbori planta]ipotrivit unor perspective de marearmonie, un mic pârâu care, captat în]evi de plumb importate din Anglia,]â}nea câ]iva metri mai încolo }icurgea apoi în cascade de o fru-muse]e neasemuit@, fânt$ni arteziene}i jerbe de ap@ în bazine de marmor@ornate cu vase }i divinit@]i antice, omitologie de bronz str@juind aleile.Pre]ul, potrivit unei contabilit@]i ulte-rior descoperite de istoricii econo-mi}ti, a fost de 8 milioane de francisau 1,5 milioane de livre, la care seadaug@ recep]ii }i banchete oferitef@r@ încetare de Foucquet – avea„table et maison ouvertes”, - al c@rorcost urca la peste 10.000 livre lunar.La Veax se d@deau spectacole deteatru cu scene }i mont@ri fastuoase,cu dramaturgi – printre care Voltaire- }i cu actori pl@ti]i cu mare larghe]ede c@tre amfitrion. Un astfel de trend de via]@, întâlnirigalante frecvente – printre altele, ar@mas vestit@ cea cu frumoasaMenneville, domni}oar@ de onoare areginei -, precum }i lipsa de inspi-ra]ie a lui Foucquet atunci când i-aasigurat o pensie domni}oarei de LaVallière c@zut@ în dizgra]ie din patullui Ludovic al XIV-lea – fapt ce nu i-a consolidat supraintendentului de lafinan]e simpatia tân@rului rege, ciprintr-o ]es@tur@ de intrigi i-a atrasmânia suveran@ – l-au f@cut peFoucquet cu mult prea vulnerabil fa]@de un suveran care se vroia –devenind din ce în ce mai mult –foarte autoritar. L-au f@cut peFoucquet cu mult prea vulnerabil fa]@de o curte unde intrigile }i invidiilef@ceau „s@ cad@” chiar personalit@]icare nu aveau cu nimic de-a face cufrauda financiar@, dar-mi-te pe ceivârâ]i pân@ în gât în apa ei vâs-

coas@... Deja se spunea despreFoucquet c@ „ar putea fi perfect...dac@ i-ar putea fi scoase din cap edi-ficiile }i femeile”.... În fiecare zi, Nicolas Foucquetprezenta regelui situa]ii de sintez@financiar@ unde figurau cheltuielile,unele majorate, }i veniturile Fran]ei,unele diminuate sau mascate desupraintendent pentru a putea fi trasepe ”partea lui”. Iar în fiecare noapteColbert, printr-o munc@ uria}@, con-trolor, cum spuneam, }i al veniturilor}i al cheltuielilor, reconstituia cifreleadev@rate prezentându-le regelui }iedificându-l tot mai mult asupra „cin-stei” lui Foucquet. Era cu mult preamult pentru Ludovic al XIV-lea pen-tru a nu-l înl@turta }i pedepsi pesupraintendentul de la finan]e.... Dup@ câteva mici complica]ii }i int-rigi, iat@-l pe Nicolas Foucquet dând,în cinstea regelui, o recep]ie fas-tuoas@ la Veax, în 17 august 1661.„Foucquet va fi prim ministru” – afir-mau curtenii neinforma]i. Dar la nicidou@ s@pt@mâni de la aceast@recep]ie, Nicolas Foucquet este desti-tuit }i arestat. „Vederea vastelor edi-ficii pe care acest om le-a proiectat}i insolentele achizi]ii pe care le-arealizat nu pot s@ nu m@ conving@ deambi]iile sale dereglate }i nu pot s@nu m@ fac@ s@ v@d dreptatea poporu-lui meu care solicit@ continuu drep-tate împotriva lui. Dar ceea ce îl facemai vinovat fa]@ de mine este c@,departe de a profita de bun@voin]a pecare i-am manifestat-o numindu-lprintre consilierii mei cei maiapropia]i, el a v@zut în aceasta osperan]@ de a m@ în}ela în contin-uare }i, nevroind s@ devin@ maiîn]elept, a devenit mai rapace.Artificiile pe care le-a practicat nu m-au împiedicat s@ v@d reaua sacredin]@, c@ci el nu a putut s@ seopreasc@ de la cheltuielile sale exce-sive, de la fortificarea unora dintrecastelele sale – contra cui oare? -,de la ornamentarea planturoas@ apalatelor lui, de la a pune pe numeleamicilor lui, dar pe cheltuiala mea,

propriet@]i deosebit de frumoase, însperan]a c@ astfel va deveni, cât decurând, arbitru suveran al statului”.Sunt cuvinte de rechizitoriu scrise deLudovic al XIV-lea. Soarta lui NicolasFoucquet fusese pecetluit@...... Perchezi]iile, supervizate deColbert, dau la iveal@ noi detaliicompromi]@toare: portrete satiricedesenate de Foucquet unor membriai Parla mentului, ceea ce i-aînver}unat mai mult pe ace}tiaîmpotriva lui; scrisori care compro-miteau doamne distinse, p@strate la„vedere” de amantul Nicolas, ceea cea înver}unat împotriva lui so]iiîncornora]i.Curentul de opinie astfeljustifica în }i mai mare m@sur@ mâniaregal@. Cerce tarea-anchet@ financiar@larg declan }at@ acum îi spulbera fos-tului supraindentent toate argu-mentele de felul „când am fost des-tituit am fost mai s@rac decât atuncicând am fost numit în func]ie”. Estedovedit c@ a luat mit@ în repetate rân-duri, c@ a dat mit@ pentru a ob]ineulterior bani mai multi, c@ a deturnatfonduri, c@ }i-a însusit venituri aleFran]ei, ale regelui...Pre}edintele Camerei de Justi]ie carel-a judecat pe Foucquet, g@sit derege, de Curte }i de Colbert preamoale, este schimbat, locul s@u fiindluat de un magistrat cu mult maiferm }i mai hot@rât, domnul deSéguir, unul dintre – se spune –seniorii încornora]i de Foucquet.... Sute de confrunt@ri, martori, miide documente probatoare. Pe muchiede cu]it între condamnare capital@sau deten]ie pe via]@, pedeapsaînclin@ finalmente pentru deten]iaperpetu@. Astfel î}i sfâr}e}te cariera}i via]a – în fort@rea]a Pignerol, în1680 – unul dintre cei mai pricepu]ifinanciari ai Fran]ei secolului al XVII-lea. Cel a c@rui imens@ gre}eal@ separe c@ a fost aceea de a nu fi }tiuts@ se opreasc@ la vreme. Colbert acâ}tigat de departe partida cu acestom atât de inteligent, dar atât delacom }i nepotolit...

Jean Baptiste Colbert, „precursorul aloca]iei familiale”(II)- conflictul cu Foucquet -

Dan POPESCU

Frumoasa Louise de La Vallière, favorit@, o bun@ perioad@, a lui Ludovic al XIV-lea

Castelul de la Vaux

BISERIC~ INSTITU[II VINERI 5 IUNIE 20096

(continuare din nr. 215 al revistei)Capitolul III cuprindea veniturile dininteriorul bisericii }i cele întâm-pl@toare, cum ar fi: venitul pangarului,discului, cutiilor bisericii, taxe pentrucununii, înmormânt@ri }i alte venituriîntâmpl@toare. B. Înscrierea cheltuielilor se f@cea ca}i a veniturilor, tot pe capitole }i arti-cole, sub un capitol se grupau toatecheltuielile de acela}i fel, de exemplu:plata personalului, cheltuieli materialeetc. }i se subdivide în mai multe arti-cole. La cheltuieli, num@rul capitolelorse fixeaz@ la :Capitolul I, care cuprindea tratamentulpersonalului }i avea dou@ articole:a) plata personalului din subven]ie;b) plata personalului din venituri; Capitolul II cuprindea materialul, adic@:cheltuieli de între]inerea cultului cucele necesare, serbarea hramului,repara]ii, impozite }i asigur@ri, obli -ga]iuni testamentare, material necesarpangar, procurare de obiecte }i vasesfinte, ajutoare la s@raci, 15& cuveni]iCasei Bisericii etc. Acest capitol cuprindea dou@ speci-fica]ii :- cheltuieli pentru materiale provenitedin subven]ie; - cheltuieli din venituri proprii. Fiecare din aceste grupe cuprindeamai multe articole. La înscrierea chel-tuielilor, se ]inea totdeauna seama deposibilitatea încas@rii veniturilor, pentrua nu se încheia anul cu deficit. Înrubricile respective din buget, se tre-ceau sumele, dup@ indica]iile din capulcoloanelor, iar la sfâr}it se f@cea com-para]ie între totalul veniturilor }i chel-tuielilor, pentru stabilirea excedentuluibugetar. Epitropiile trebuiau s@ caute aîncasa toate veniturile trecute în buget,când se constata neglijen]@ sau reavoin]@, Casa Bisericii f@cea uz de lege,obligând pe membrii epitropiilor s@împlineasc@ din avutul lor sumeleneîncasate. Cheltuielile se f@ceau în limitele pre -v@zute în buget }i pe m@sura înca -s@rilor, era interzis@ efectuarea cheltu-ielilor, numai pentru motivul c@ erauînscrise în buget, indiferent dac@ s-auîncasat sau nu veniturile. Pe ultimapagina a bugetului, în statut anumeîntocmit se trecea personalul cu re -tribu]ia lunar@ }i anual@. Bugetul întocmit era semnat de to]imembrii epitropiei, sub dresare deproces verbal. Dac@ vreunul din mem-bri nu împ@rt@}ea întrutotul vederilecelorlal]i, }i f@cea opinie separat@ seconsemna punctul de vedere care seînainta odat@ cu bugetul. “Bugetul seînainta cu raport din partea epitropiei,cel mai târziu la 1 octombrie al anu-lui. Odat@ cu bugetul, se înainta }i ositua]ie a avutului mobil }i imobil(mo}ii, pr@v@lii, case etc.) ”. Articolele relative la biseric@ din Legeapentru monopolul vânz@rii b@uturilorspirtoase în comunele rurale, sanc]io -nat@ prin Decretul Regal din 7 martie1908 prevedea c@ veniturile de la câr-ciumi nu erau niciodat@ înscrise întreveniturile ordinare ale comunei; ele seînscriau la un fond special, care nu seîntrebuin]a la cheltuielile ordinare sauîn remunerarea personalului. Acest fond se întrebuin]a numai pen-tru construc]ii de }coli, reparat biseri-ci, pentru ateliere de lucr@ri manuale,

planta]ii, desec@ri de b@l]i, regul@ri derâpe }i torente, aliment@ri sistematicede ap@ potabile, cump@r@ri de tauri,precum }i la construc]ii de case pen-tru biblioteci }i petreceri populare. De asemenea un alt articol se refer@la cârcium@, “care nu se muta sauînfiin]a la o distan]@ mai mic@ de 70metri de biserici sau }coli. Distan]a sem@sura pe drumul umblat de la u}ade intrare a cârciumii, pân@ la u}a deintrare a bisericii sau a }colii ”. Regulamentul pentru purt@torii demil@, spre adunarea ofrandelor de lapio}ii cre}tini în favoarea bisericilors@race }i altor stabilimente de bine-facere, precum: spitale, }coli, etc., din1910 stabilea c@ purt@torii condicilorde mil@, pentru strângerea ofrandelor,care viza biserica ori alt stabilimentreligios sau de caritate, erau datori ase prezenta mai întâi la re}edin]aeparhial@, cu suplic@ (cerere, jalb@,plângere) din partea comunei undeurma s@ se zideasc@ biserica sau alt@institu]ie, pentru care f@cea apel lacaritatea cre}tin@. Suplica trebuia s@arate suma b@neasc@ necesar@ pentrustrângerea fondului, s@ poarte sigiliul}i cu subscrierile consiliului comunal}i s@ arate în ea persoanele c@roracomuna a încredin]at condica pentrustrângerea milelor. Alegerea acestor persoane se f@cea dec@tre conducerea comunei, subr@spunderea sa, }i se recomandaierar hului locului prin consiliul comu-nal respectiv. Mitropolitul sau episcop-ul, încredin]ând adunarea milelor solic-itate prin suplic@, f@cea apel la cari-tatea cre}tin@ din eparhia sa, pe careîl trecea în condica încredin]at@ decomun@, purt@torilor. Aceast@ condic@se numerota, parafa }i sigila în can-celaria episcopului de unde provinecondica. “Ierarhul locului determinadurata timpului cât avea s@ umble prineparhie adun@torii milei. Aprobarea cuar@tarea termenului }i a persoanelorîns@rcinate cu adunarea milelor îneparhie, episcopul o comunica pro-toieriilor respective”. Ierarhul putea refuza aprobarea sapentru adunarea de mile, mai alescând starea prosperit@]ii poporului nupermitea cerere de ajutor, cum erau:anii neroditori, crize economice etc.Strâng@torii de mil@ erau datori, înfiecare jude], a se înf@]i}a mai întâiprotoiereului }i prefectului respectiv,care treceau în condic@ data când seîncepea în jude] strângerea milelor dec@tre purt@torii de condic@. Protoiereii}i prefec]ii vegheau ca purt@torii decondic@ s@ nu umble mai mult prinjude] decât este termenul fixat de ie -rarhul locului. Prin comune, purt@toriide condic@ se înf@]i}au mai întâi lapreotul }i primarul comunei respec-tive, care treceau în condic@ toateobiectele }i banii aduna]i de lacre}tini. La ie}irea lor din comun@, seînf@]i}au din nou la preot }i primar,care constatau }i adevereau încondic@, cu subscrierea lor, sumele cese adunau în comun@, însemnând dataie}irii }i punând pecetea bisericii }iprim@riei. La re}edin]ele de jude]aceast@ constatare o f@ceau protoiereul}i prefectul.Dup@ ce purt@torii de condic@ par-curgeau jude]ul, se înf@]i}au la pro-toiereul jude]ului, care constata }i con-firma în condic@ suma total@ de bani}i obiecte h@r@zite de cre}tini în totjude]ul }i raportau ierarhului. Banii strân}i în acest mod într-oeparhie, adun@torii erau obliga]i a-i dala destina]ia lor în comuna pentru carese adunau milele. Autoritatea comu-nal@ adeverea în condic@ primireasumelor adunate într-o eparhie }i apoiadun@torii puteau trece într-o alt@eparhie, spre a aduna }i acolo restulce se solicita spre acoperirea sumeideclarate la început ca necesar@,

respectând regulile stabilite. În alt@eparhie, adun@torii de mil@ se prezen-tau cu recomandare din partea ie -rarhului eparhiei unde se afla comun@pentru care se adunau milele. Dac@ suma necesar@ se împlinea,adunarea milelor înceta, chiar dac@ nus-ar fi expirat termenul acordat de ie -rarhul locului. De asemenea, ierarhiiputeau prelungi termenele acordate,dac@ credeau acest lucru necesar.“Purt@torii de condici erau datori a sepurta cu cea mai bun@ orânduial@ }ipietate în misiunea lor }i se confor-mau întru totul prescrip]iilor cuprinseîn regulament. În caz contrar, auto -riza]ia dat@ putea fi revocat@”.Protoiereii luau condica }i baniiaduna]i }i îi înaintau ierarhului respec-tiv care înaintau comunei ce a solici-tat ajutor, cu ar@tarea împrejur@rilor cea motivat retragerea autoriza]iei de aaduna mile. Dac@ comuna era în alt@eparhie, comunicarea aceasta c@trecomun@ se f@cea prin ierarhul respec-tiv. Un exemplar din regulament selipea la începutul fiec@rei condici demil@ eliberat@ de autoritatea eparhial@. Preo]ii erau datori s@ vegheze capurt@torii de condici s@ se conformezeîn totul cu prescrip]iile acestea. În cazcontrar erau datori a raporta imediatprotoiereului. “Nici o autorizare de aaduna mil@ în profitul vreunei bisericisau altui stabiliment religios, aflat înafara hotarelor ]@rii, nu se da f@r@ oprealabil@ autorizare }i recomandarec@tre ierarhii eparhiali din parteaguvernului prin Ministerul Cultelor.Adun@torii de mile pentru str@in@tate,care dobândeau autoriza]ia }i reco-mandarea guvernului erau datori a seconforma prescrip]iilor cuprinse înregulament. Orice adun@tor de mil@pentru destina]ii publice, care nuaveau autoriza]ie, erau opri]i }idenun]a]i guvernului ” . În septembrie 1912 a intrat în vigoareRegulamentul privitor la înfiin]area }iadministrarea atelierelor de industriecasnic@ în mân@stirile de c@lug@ri]e,Regulament sanc]ionat prin DecretulRegal nr. 3895 din 4 septembrie1912. Acest regulament a fost elabo-rat de c@tre Ministerul Industriei }iComer]ului }i privea mân@stirile demaici de la Agapia, V@ratec, Viforâta }iN@m@e}ti. Motiva]ia era ca maicile, surorile }ichiar mirenele din afar@ s@ înve]e anu-mite me}te}uguri potrivit cinuluic@lug@resc, în vederea r@spândirii gus-tului pentru industria casnic@. Ministerul v-a putea înzestra acesteateliere din fondul pentru încurajareaindustriei casnice, cu instrumente, ma -}ini }i chiar cu câte o sum@ de banipentru a putea pl@ti leafa maestrelor,pân@ când acestea vor putea avealeaf@ din veniturile fondului industrialal mân@stirii. Mân@stirile aveau obli -ga]ia de a oferi locuin]@ maestrelor,od@i înc@p@toare }i s@n@toase pentruateliere, dup@ ce }i Casa Bisericii urmas@ înlesneasc@ mijloace pentruînc@lzitul, iluminatul s@lilor de lucru }ia locuin]elor pentru maestre. Subven]iile date de la jude]e, comune}i diferite institu]ii precum }i dona]iilepersoanelor particulare, erau trecute înfondul industrial al atelierelor deindustrie casnic@ din mân@stiri. Toatemaicile }i surorile din m@n@stire, înstare s@ lucreze la me}te}ugurile ce seînv@]a erau obligate s@ lucreze numaidup@ ce f@ceau instructaje în atelier.Atelierele erau administrate }i condusedirect de maestra dirigint@ respectiv@. Nici o m@n@stire al c@rui atelier deindustrie casnic@ era ajutat deMinisterul Industriei }i Comer]ului, nuputea expune sau trimite la expozi]ieprodusele lucrate, decât numai la ace-lea ce se organizau de c@tre acestminister. În ceea ce prive}te înv@]@tura me}te -

}ugurilor industriei casnice din ate-lierele m@n@stirilor de maici, era gra-tuit@ }i avea durata trei ani. Cu aceast@ ocazie se înv@]a }i desprecre}terea viermilor de m@tase, trasulborangicului, prelucrarea inului, acânepei, bumbacului, lânii }i m@t@sii.[esutul de pânzeturi }i stofe cu r@z -boaie simple }i ma}ini, vopsitul cuvopsele vegetale }i chimice, ]esutulscoar]elor, covoarelor }i alte lucruritrebuitoare erau alte îndeletniciri alemaicilor din mân@stire. Surorile sespe cializau în tot felul de cus@turina]ionale }i mai cu seam@ de podoabe}i cus@turi biserice}ti.În ateliere nu se întrebuin]au r@zboaiede ]esut mecanice, ci ac]ionate cu pi -cioarele. Înv@]@tura era practic@, iarîndrum@rile teoretice se f@ceau numaiprin viu grai, odat@ cu lucrul în ate-liere. Dup@ acela}i principiu }colareledeprindeau desenul geometric }i depodoabe dup@ modele, ele înv@]au s@socoteasc@ pre]ul materialului de tre-buin]a la comenzile primite }i s@ fac@devizul precum }i pre]ul comenzilor.În tot timpul de înv@]@tur@ }colar@ vordeprinde un singur me}te}ug, fie]es@toria, împletitul, croitoria, cus@ -turile etc., sau cel mult dup@ silin]@,dou@ din acestea. În ceea ce prive}te între]inerea ate-lierelor de industrie casnic@ dinmân@stiri, se f@cea din fondul indus-trial al mân@stirii respective. Acest fond era alc@tuit din ajutoareleîn instrumente, material }i bani primi]ide la Ministerul Industriei }i Co mer -]ului sau de la alte autorit@]i precum }idin daniile persoanelor particulareanume f@cute pentru industria casnic@. De asemenea acest fond mai era con-stituit 25& din câ}tigul vânz@rilorobiectelor lucrate în atelier, 10& dincâ}tigul obiectelor lucrate de maiciacas@ cu material de la atelier, 5& dinvânzare f@cut@ prin obiectele lucratede maici la ele acas@ }i cu materialullor, din dobânda produs@ prin fructifi-carea fondului industrial }i din amen-zile pentru stric@ciunile f@cute delucr@toare din rea voin]@. Ajutoarele }i daniile în bani, material}i instrumente f@cute atelierului erauînscrise cu pre]ul lor, în registrul defond, precizând }i numele d@ruitorului.

Acest fond industrial era întrebuin]atnumai pentru dezvoltarea industrieicasnice în mân@stiri. Dup@ ce se f@ceafa]@ trebuin]elor atelierului, din ceea ceprisosea se d@dea pân@ la jum@tateacu împrumut, pe un anumit timp cudobânda de 5& pe an, maicilor dinmân@stiri, care lucreaz@ la ele acas@. La începutul fiec@rui an bugetar seîntocmea lista cheltuielilor potrivitnevoilor ramurii din industria casnic@,precum }i a venitului probabil al aces-tui atelier. Alte cheltuieli care se maiprevedeau erau pentru reparatulinstrumentelor sau cump@rarea altora,pentru materialul necesar fiec@reisec]ii, pentru plata maestrelor }i aju-toarelor de maestre, }i pentru cheltu-ieli neprev@zute. Bugetul era supusaprob@rii prin ierarhul locului c@treMinisterul Industriei }i Comer]ului.Sumele încasate care trec de 500 lei,se depuneau la Casa de Depuneri }iConsemna]iuni, apoi se ridica atât câtera nevoie pentru industria casnic@ amân@stirii. La fiecare mân@stire existaconstituit sfatul atelierului, care puteahot@rî a se da mici sume de banidrept r@splat@ a sârguin]ei, sau aîndemân@rii celor mai de seam@}colare (maici-eleve), dar cu autor-izarea Ministerului Industriei }iComer]ului. “{colarele în atelierelem@n@stirilor erau de drept maicile }isurorile. Sfatul atelierului putea primica }colare }i fete mirene (care nuerau maici), cu condi]ia ca s@ }tie s@citeasc@ având vârsta între 13-16 ani,de asemenea s@ fie s@n@toase }i maiales cu bun@ purtare ”. {colarele mirene înaintau stare]eimân@stirii cererea de înscriere sem-nat@ de p@rin]i, ori tutori, înso]it@ deactul de na}tere, de un certificat c@ aurmat }coala primar@ sau dovede}tec@ }tie s@ scrie }i s@ citeasc@. {colarele erau datoare s@ munceasc@cu tragere de inim@, s@ se poarte bine}i s@ dea ascultare maestrelor.Nesupunerile erau aduse la cuno}tin]astare]ei, care lua m@suri f@r@ întârziere. Ele aveau obliga]ia s@ aib@ caiete încare maestra nota sârguin]a la munc@,purtarea }i sumele de bani ce a prim-it. {colarele primeau 65& din câ}tigulrealizat din vânzarea lucrurilor f@cutedup@ sc@derea cheltuielilor.

Implica]ii ale rela]iei Biseric@ - Economie - Stat (VII)

M@n@stirea R$me]

Pr. Ic. Stavr. Ioan RADU - consilier economic, Hu}i, jud. Vasluidrd. ^n “economie” ULBS

PEGR~ INFLA[IEVINERI 5 IUNIE 2009 7

urmare din pag.1Desigur, exist@ leg@turi strânse întreto]i cei cinci parametri, iar neatinge-rea unuia are efecte mai mult sau maipu]in, grave }i asupra celorlal]i. Pe dealt@ parte exist@ un triunghi maiputernic al acestor leg@turi: infla]ia –cursul de schimb – dobând@. Leg@ -turile sunt strânse }i influen]ele puter-nice. Triunghiul î}i poate p@stra echi-libru abia când to]i trei parametriisunt la nivelurile optime. În mod evi-dent nu poate sta într-un unghi, într-un parametru, cum nu este necesarnici ca având doi parametrii ace}tias@-l determine pe cel de-al treilea s@evolueze în direc]ia a}teptat@. Nivelulinfla]iei, evolu]ia cursului }i niveluldobânzilor descriu pân@ la urm@ efi-cien]a poltiticii monetare în timp cedeficitul bugetar , eficien]a politicilorbugetare. Cum România respect@ laacest moment doar al cincilea para-metru - nivelul datoriei publice (oexpresie mai degrab@ a dezvolt@rii sis-temului bancar într-un cadru prudent)apare înc@ o dat@ constatarea c@ defi-cien]ele majore ale economiei româ-ne}ti sunt legate de politicile bugeta-re }i monetare. Triunghiul infla]ie -curs -dobânzi are îns@ ca unghi prin-cial nivelul infla]iei. {i aceasta pentruc@ dac@ asupra cursului nu se ope-reaz@ decât indirect (politica de curs

este de flotare controlat@) iar influ-en]ele externe sunt determinante înceea ce prive}te evolu]ia, iar dobândaeste o consecin]@ a unei situa]ii, }iprea pu]in un determinant, o cauz@,împotriva infla]iei exist@ un arsenal deinstrumente care pot fi utilizate }i unset de m@suri care sunt coloborateprin ceea ce Banca Na]ional@ a denu-mit politica de ]intire a infla]iei. Pescurt, infla]ia pare s@ fie punctul prin-cipal de strângere }i constrângere aparametriilor de a ajunge la nivelurilecorespunz@toare. A}adar, la sfâr}itulanului 2008 infla]ia se situa multdeasupra nivelului de referin]@ de4,1&, stabilit prin adunarea a 1,5puncte procentuale la media celor maiperformante trei state din zona euro(2,6&). Cifra românesc@ indica7,85&, dup@ ce pe parcursul anuluiavusese chiar }i o valoare anualizat@dubl@ fa]@ de reper. Pentru Româniaîns@ este un fenomen care cel pu]inpân@ în anul 2008 a avut un caractercronic. Multe din cauzele infla]iei auavut un caracter cronic (întârzierile dereform@ semnalate în anii pre -merg@tori ader@rii la UE de institu]iilecomunitare) dar }i conjunctural(impactul spectaculos al agriculturiiasupra infla]iei cu puseuri descen -dente în anii agricoli buni }i ascen -dete în anii agricoli pro}ti). Aceastachiar dac@, conform legii, rolul princi-pal al B@ncii Na]ionale a fost }i este

men]inerea stabilit@]ii pre]urilor. Înceea ce prive}te infla]ia, momentul2005 se constituie într-un momentreper odat@ cu trecerea la politica de]intire a infla]iei ca strategie de poli-tic@ monetar@. Premizele acestei poli-tici, imperfecte la început, s-au maia}ezat pe parcurs: urm@rirea unui sin-gur obiectiv de politic@ monetar@ (sta-bilitatea pre]urilor), independe]a b@nciicentrale, transparen]a proce sului deelaborare }i implementare a politiciimonetare, asumarea r@spun derii }idecontarea acesteia de c@tre BancaNa]ional@. Una din principalele proble-me care a fost îns@ pus@ în leg@tur@cu politica adoptat@ a fost faptul c@intrarea s-a f@cut la un nivel înc@ ridi-cat al infla]iei. La sfâr}itul lui 2004infla]ia a coborât pentru prima dat@sub 10 procente (9,3&), un nivel difi-cil de gestionat în reglajul fin pe careîl ofer@ politica de ]intire a infla]iei, iaraceast nivel a avut contribu]ia sa laratarea a trei din cele patru ]inte deinfla]ie anual@ asuma te. Ca urmare,problema predic tibilit@]ii }i credibilit@]iiinstitu]iei a devenit fundamental@ iarcondi]ia de reu}it@ a programului pre-supune o mare credibilitate }i oferireade elemente de predictibilitate de c@trebanca central@.În ultima perioad@, odat@ cu sc@dereadrastic@ a pre]urilor pe plan mondial}i pr@bu}irea infla]iei în zonele valuta-re, infla]ia în România a intrat }i ea pe

un plan descendent. Exist@ o puternic@sc@dere a cererii care a determinat cainfla]ia s@ intre în ultimile }ase luni peun coridor decendent mai rapid caniciodat@. Anualizat, infla]ia a ajuns înaprilie 6,45% dup@ ce acum un anatingea un nivel de 8,42&. Tendin]aeste evident una descedent@ }i ea pares@ continue. {i totu}i, pentru anii2010, 2011 se a}teapt@ puseuriinfla]ioniste puternice pe pie]ele inter-na]ionale din cauza infuziilor masive de

bani publici pe care majoritea guverne-lor le-au f@cut pentru dep@}ireamomentelor de criz@. Asta înseamn@c@ acest puseu se va trasnfera }i spreRomânia. BNR are în consecin]@ ladispozi]ie cel mult un an pentru acoborâ infla]ia la un nivel spre 3 pro-cente care ar pemite s@ nu fie dat@ dinnou peste cap odat@ cu valulinfla]ionist mondial care se preg@te}tede formare.

Un an pentru înfrângerea infla]ieiDan SUCIU

Banca Na]ional@ a Rom$niei

În domeniul produselor agricole, poli-tica imprimat@ de diferite grupuri deinterese, de la un an la altul, au deza-vantajat produc]ia intern@ }i exportulproduselor autohtone in lume, ]@ranu-lui român neoferindu-i-se nici o }ans@de a supravie]ui in economia româ-neasc@ de tranzi]ie. Jocurile de culisece au dus la importul ori exportulunor produse au adus comisioanesubstan]iale anumitor persoane }i audemolat agricultura româneasc@.Pân@ în anul 1996, sistemul bancarromânesc a fost expus de c@tre unelepersoane cu func]ii de conducere la oagresionare masiv@ prin oferirea unorcredite imense f@r@ garan]iile imobilia-re ori mobiliare necesare. Cea maimare parte a fondurilor a fost folosit@in alte scopuri decât destina]ia ini]ial@,sume importante revenind persoanelordin conducerea b@ncilor drept mit@pentru „generozitatea" dovedit@ ca fac-torii de decizie. De asemenea, in spa-tele secretului bancar se ascund inte-rese obscure, opera]iuni de sp@lare abanilor murdari ob]inu]i din activit@]iilicite.Autorit@]ile române au fost puse infa]a unui alt paradox: Bucure}tiul aurcat pe nea}teptate pe locul II inEuropa în domeniul jocurilor de norocprin cele 19 cazinouri deschise aici.Regula s-a confirmat }i de aceast@dat@, respectiv, controalele efectuate inCapital@ }i in provincie au demonstratc@ aceste cazinouri, deschise în majo-ritatea lor de cet@]eni str@ini, permit o

evaziune fiscal@ masiv@ }i rularea unorsume mari de prove nien]@ dubioas@.Ca urmare, multe au fost închise depoli]ie, determinând declan}area unorpresiuni teribile pen tru aprobarearedeschiderii lor, inclusiv din parteaunor oameni politici.Se poate aprecia ca in ultimii ani,datorit@ ac]iunilor mai hot@râte alePoli]iei }i celorlalte organe abilitate, s-a stopat practic hemoragia de capitalspre anumite persoane dubioase origrupuri de indivizi cu interese ostilesociet@]ii române}ti.În sfera publicit@]ii }i a mass-medieis-a investit destul de mult, dar prove-nien]a sumelor }i identitatea investito-rilor este înv@luit@ în mod voit într-unnor greu de p@truns. Presa este folo-sit@, de multe ori, de c@tre cei care auintrat în posesia unor sume mari debani, într-un mod mai mult sau maipu]in legal, pentru declan}area unoratacuri înver}unate împotriva adversa-rilor }i concuren]ilor. Grupurile de interese contrare celorale societ@]ii române}ti contemporaneî}i fac sim]it@ prezen]a }i in cadrulinvesti]iilor publice, in industria deîngr@}@minte, petrol, in vastaopera]iune de privatizare }i nu in ulti-mul rând in cadrul autorit@]ile statului.De altfel, f@r@ leg@tura cu unele per-soane cu influen]@ in principalele insti-tu]ii ale statului, elementele infractoa-re, unite prin interese de grup in anu-mite domenii, nu }i-ar putea finalizainten]iile de fraudare a legii }i realiza-re a unor câ}tiguri ilicite.Grupurile de interese1) Grupurile de interese sunt alc@tuite}i conduse de:a) Partide politice. Fiecare partid poli-tic sau alian]@ de partide, pentru a-}iputea desf@}ura activitatea, a-}i extin-de sfera de influen]@ asupra unorcategorii cât mai diverse de cet@]eni,trebuie s@ întreprind@ ac]iuni propa-gandistice, s@ deplaseze oameni }i

mijloace. Totul se m@soar@ in bani, înm@rimea fondurilor de care dispun }ipe care le dau, în afara argumentelorpolitice }i putere de penetrare în diver-se locuri }i medii.Via]a a demonstrat c@ toate partidelepolitice din lume au sprijinit prin mij-loace mai mult sau mai pu]in legalediverse domenii, anumite grupuri deinterese, asigurându-}i resursele finan-ciare necesare luptei politice. Niciforma]iunile politice române}ti nu facexcep]ie.b) Fostele structuri informative.Cadrele din fostele structuri informati-ve }i-au organizat propriile afaceri, incare au folosit informa]iile }i leg@turiledin ]ar@ pentru a eluda într-un fel saualtul legea, în vederea realiz@rii unorcâ}tiguri rapide, apelând cel mai ade-sea la rela]iile }i facilit@]ile oferite devechile structuri.c) Fostele vârfuri ale nomenclaturii dinnivelele 1 }i 2. Aceste persoane dis-puneau deja, în anul 1990, de un sis-

tem de rela]ii bine pus la punct }i deresurse financiare conservate discret,care le-au permis s@ se implice in afa-ceri care au exploatat masiv vidul legi-slativ creat în perioada de început atranzi]iei.d) Grupuri de cet@]eni str@ini carecuno}teau România înainte de 1989.Chiar }i în timpul regimului totalitar,numero}i cet@]eni str@ini: au cunoscutspecificul economiei române}ti, între-prinderile ce realizau produse de unanumit grad de competitivitate pe planinterna]ional. Cu sume relativ mici învalut@ }i cunoscând reglement@rileromâne}ti in materie, inclusiv lacunelelegislative, terenul fertil pentru afaceriap@rut dup@ 1989, ace}tia au realizatcâ}tiguri importante pe care le-aurepatriat adesea ilegal.e) O combina]ie între cele patru cate-gorii enumerate mai sus, care a avuttoate condi]iile pentru a reu}i inmaterializarea intereselor proprii.2) Nivelurile de ac]iune ale grupurilor

de interese au cunoscut întreagapalet@.a) Local, la nivelul jude]elor, al mu -nicipiilor, ora}elor }i chiar comunelorcare ofereau anumite oportunit@]i;b) Na]ional, prin crearea unor firmecare }i-au organizat re]ele de distri -bu]ie prin care au monopolizat între-gul teritoriu al ]@rii;c) Interna]ional, prin societ@]i româ -ne}ti, mixte sau str@ine, au fost reali-zate afaceri legale sau ilegalep@gubitoare pentru statul român oripatrimoniului privat, in urma unoractivit@]i la care au participat }i firmede peste hotare. Pe lâng@ producereade pagube, trebuie remarcat@ }i adu-cerea în România de capital str@in cuo provenien]@ nedefinit@, investit îndiverse afaceri aparent legale.Cuvinte cheie: crim@ organizat@, dro -guri, judiciar, politic, corup]ie, bani, in -frac]ional, grup@ri criminale, infor mativ.

Implica]iile crimei organizate ^n dezvoltarea societ@]ii rom$ne}ti (IV)

lector univ. dr. C@t@lin NICOLESCU

Palermo, Sicilia, Italia: locul de unde a proliferat, ini]ial, Mafia

ART~ ECONOMIE VINERI 5 IUNIE 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, carepot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

3 iunie, Washington devine capitala politic@ a Statelor Unite ale Americii

Despre arta plastic@ contemporan@sibian@ s-au scris multe pagini, maitoate îns@ au purtat amprentaocazionalului, note însemn@ri, cronici,cataloage }i alte materiale de tip pub-licitar. Un studiu exhaustiv, desprestadiul la care se afla crea]ia plastic@sibian@ în cele mai favorabilemomente ale evolu]iei sale care s@încerce o ierarhizare a acesteia în per-spectiv@ na]ional@, a ap@rut destul detârziu. O astfel de întreprindere odator@m doamnei dr. Rodica Irimie-Pascu, prestigios istoric }i critic deart@ din Sibiu. Este vorba desprelucrarea „Forme }i Culori” ap@rut@ înanul 1983 în condi]ii grafice deosebitela Editura revistei „Transilvania”, cuun inspirat cuvânt introductiv al pic-torului Ion S@li}tenu.

Dup@ mai bine de dou@ decenii,mai precis în 2005, sub auspiciileMuzeului Na]ional Brukenthal, dr.Doina Udrescu alc@tuie}te o retro-spectiv@, un fel de culegere de tipcolaj interesant de altfel, din docu-mentele presei perioadei 1944-1974referitoare la plastica sibian@, pe carele interpreteaz@ cu luciditate, unamplu eseu de o deosebit@ valoaredocumentar@, intitulat@ sugestiv „Art@si societate”

...Originile artei plastice contem-porane sibiene pot fi identificate laînceputul secolului XX. Primul artistconsiderat deschiz@torul perioadeicontemporane, este pictorul SavaAlbescu, originar din satul Boi]a, fiude ]@rani s@raci.

Perioada în care }i-a des@v@r}itcrea]ia a fost între 1912 }i 1947. Oparte din lucr@rile lui se afl@ încolec]iile Muzeului Brukenthalprovenind din patrimoniul Asocia]iei„Astra”.

Sava Albescu s-a dedicat portre-tului realizând o „galerie” a unor per-sonalit@]i locale precum Iosif {tercaSulu]iu, Ioan Micu Moldovan, VasileStroescu, dar a abordat }i celelalte

genuri ale picturii, peisaje, flori, com-pozi]ii de inspira]ie social@. A lucratîntr-o perioad@ în tehnica pasteluluipe care o st@pânea pân@ la virtuoz-itate. Dup@ 1947 în plastica sibian@ s-auimpus arti}ti ca Hans Hermann, TrudeSchullerus, Silvia Rhea Radu, DumitruDumbr@veanu, }i al]ii, arti}ti care s-auimpus prin crea]ia lor de mare val-oare artistic@, de o autentic@ origina-liate. Ace}tia au f@cut trecerea de laarta cu tent@ clasicizant@ a perioadeianterioare, dechizând drumul spre oart@ eliberat@ de descriptivism, în caretr@irea }i emo]ia artistic@ primau,ducând spre cognoscibilitatea univer-sului launtric al omului, component@intrinsec@ a valorilor artei contempo-rane.Pentru artele contemporane sibiene,perioada din a doua jum@tate a sec.XX, începând cu primii ani dup@ ceade a doua conflagra]ie mondial@ , afost aceea în care s-au configurattendin]ele }i direc]iile demersurilorcrea]iei plastice, particularizând-o pân@la unicitate.

În acest studiu structurat anto-logic, inten]ion@m s@ surprindem într-o analiz@ mai am@nun]it@, cu subiec-tivitatea inerent@ unei astfel de între-prinderi, perioada postbelic@ pân@ înzorii mileniului trei, nu pentru a odete}a de perioadele anterioare aleevolu]iei fire}ti, ci pentru a-i eviden]iamai pregnant particularit@]ile care odisting }i îi fixeaz@ pozi]ia în contex-tul istoric al artelor plasticeromâne}ti.

Timpul, judec@tor suprem , sta-bile}te pe imensa scar@ a valorilor,locul fiec@rui artist într-o ierarhieobiectiv@ greu de contestat.Intervalul în care opereaz@ selec]ia saeste de la începutul p@trunderiioperelor în con}tiin]a public@, }idureaz@ pe parcursul mai multor sec-ole, fiind în permanene]@ corectibil@,neavând un caracter imuabil, definitiv.Nu se poate vorbi despre o }coal@ aplasticii sibiane, academicianul IonS@listeanu, unul din marii pictori aiRomâniei, cunosc@tor îndeaproape avie]ii artistice din Sibiu, surprindea cuo deosebit@ putere de sintez@, esen]aartei plastice sibiene: „ Este greu s@se vorbeasc@ despre o }coal@ sibian@a artelor plastice, cu toate c@ unanume curs de ordine interioar@, deritm, de construc]ie,de un anume puls

modular care aspir@ c@tre monumen-tal sau cosmic, apare în diferiteipostaze-de la rigoare la lirism-cuimpresionant@ calitate la artistidiver}i“...„Aspiratia spre caliate spreautodep@}ire, spre înnoire princunoa}tere }i cuprindere cultural@ caun pol secret al demersului artistic-este o tr@s@tur@ a arti}tilor plasticisibieni, sinonim@ cu profesonalitatea.“

Arta plastic@ contemporan@ sib-ian@ a intrat de la începuturi în „com-peti]ie”cu arta celorlalte centre artis-tice ale ]@rii. La evolutia sa ascen-dent@, atât în plan calitativ cât }i alnum@rului mare de arti}ti }i opere, acontribuit în mod incontestabil opini-ile critice ale societ@]ii, prin istoria }icritica de art@.Cu toate c@ în prezent în jude]ul Sibiuexist@ peste 150 de artisti profe-sioni}ti }i mult mai mul]i autodidac]i}i amatori care creaz@ în toatedomeniile, genurile }i tehnicile artelorvizuale într-o multitudine concep]ii,viziuni }i limbaje, deci o amploarenemaiîntâlnit@ pân@ acum, critica deart@ este în prezent inoperant@, }i nuse ridic@ la preten]iile cerute de o ast-fel de amploare, probabil datorit@ fap-tului c@ nu e, în condi]iile economieiromâne}ti „de pia]@”, prea solicitat@,judecarea valorilor artistice }i culturalefiind l@sat@ pe seama cereri }i ofertei,numai din perspectiva produc]iei }i aconsumului.În cele ce urmeaz@ încerc s@ recon-stitui subiectiv bineîn]eles, spiritulcare a înso]it }i determinat crea]iaplastic@ sibian@ timp de mai bine deo jum@tate de secol, din 1949 }i pân@în prezent, perioad@ pe care o cunoscatât în calitate de artist plastic cât }ide organizator de manifest@ri artisticeîn domeniul plastic.Dup@ terminarea celui de al doilear@zboi mondial, pân@ la instaurarearegimului comunist a urmat o scurt@perioad@, nesemnificativ@ }i confuz@,în care soarta artelor din România afost determinat@ de cursul eveni-mentelor politice }i sociale, nu preaîncurajatoare. Se prefigura o nou@er@, dar pu]ini erau din cei ce b@nuiauconfigura]ia acestei noi epoci.Acum, dup@ mai bine de 60 de ani,arti}tii care au traversat aceastaperioad@, realizeaz@ care au fost bine-facerile „erei socialiste”. Pentruregimul comunist, instaurat prin prinfraud@ }i minciun@, în umbra }i sub

protec]ia tancurilor sovietice, arta, cul-tura }i slujitorii acestora repre zentausectoare importante pentru influ -en]area con}tiin]elor maselor }i deci,trebuiau puse neondi]ionat sub con-trol.Un prim pas trebuia f@cut în planorganizatoric. Vechile asocia]ii }i soci-et@]i culturale care s-au impus încon}tiin]a românilor prin realiz@rideosebite, au fost desfiin]ate. S-aucreat, dup@ modelul sovietic, uniunilede crea]ie din domeniile artelor plas-tice, litraturii }i muzicii. În conducer-ile pe ]ar@ ale acestor uniuni, partidulcomunist a „promovat”arti}ti cu ogândire „progresist@”dispu}i s@ apliceîn arta lor dar }i în via]@, cerin]elenoii societ@]i, ale esteticii marxiste.În marile centre ale ]@rii unde existau,conform statuturilor, un um@r dearti}ti cu dosare „corespun z@ -toare”artistic, dar mai ales politic, s-au infiin]at filiale. La Sibiu au fostarti}ti care au devenit membrii de uni-une }i de abia dup@ un an au debu-

tat expozi]ional , devenind la scurttimp dup@ aceea }efi. Prin ace}tia,partidul a instituit un control eficaceasupra vie]ii }i crea]iei arti}tilor.

Pentru început, partidul înfi-in]eaz@ Sindicatele artistice de stat pecare apoi, dup@ pu]in timp, le trans-form@ printr-o abil@ inginerie biro-cratic@ }i politic@, în Uniunea Arti}tilorPlastici form@ „superioar@ de organi-zare, pentru realizarea unit@]ii de con-cep]ie }i de metod@ între arti}tii detoate genere]iile }i na]ionalit@]ile”.Nu este aici locul }i nici momentul,s@ aducem în discu]ie formele }i reg-ulamentele interne de organizare }ifunc]ionare ale uniunilor, caresem@nau }i erau inspirate din „cen-tralismul democratic” de partid, darse cuvine s@ accentu@m faptul c@ prinplenare, conferin]e pe sectii, pe ]ar@,prin rezolutii }i hot@râri controlate departid, întreaga via]@ intern@ a uniu-nilor era dirijat@, activit@]i atât planartistic cât }i ideologic.

(va urma)

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Art@ }i economie (XI) - c$teva evalu@ri -

Avram Iancu (pictur@ de Ion Albescu)

Arta plastic@ sibian@ (1949- 2009)