S`rb`tor i fe r i c i te [ i La Mul ] i An i !

DECEMBRIE2010

anul XVII INr . 388

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa PPoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 2 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

REDACTOR {EFREDACTOR {EF

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IAREDAC}IA

Sorin ANGHEL - redactor

CORESPONDEN}ICORESPONDEN}I

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,Thomas CSINTA (F), Titi BOR}EA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

SECRETARIAT TEHNICSECRETARIAT TEHNIC

Roxana MIH~ILESCU, Indira GHEORGHE[i Dan CÂRSTOIU

COORDONATORCOORDONATOR

Christian CIOCAN

R`spunderea pentru materialele publicaterevine autorilor. Reproducerea integral`sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: ««FF`̀gg`̀rraa[[ PPrriinntt»» BBuuccuurree[[ttii;; IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55, sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail: revistapolitiei@gmail.com

Sumar

6Sfaturi pentru s`rb`tori

10-11Foc de artificii

20-21

7-9

Euro[atra

Magazin

14-15Cum s` ne ferim de infractori ?

18-19Eugen Alim`nescu - \ntre legend` [i adev`r

16-17Mafia, crima organizat` [i exploatareacopiilor

4-5Un drum \n siguran]`

POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

Alba Iulia - 1 decembrie1918. Acest loc, aceast`dat`, reprezint`\ntruchiparea visului a zeci [izeci de genera]ii de români.

Alba Iulia, loc sfântromânilor, loc de m`re]e\mpliniri parc` anume alesde Dumnezeu [i popor -avea s` fie \n istorie simbolul re\ntregirii românismului.

|n acest loc sfânt românesc,centru al vechii Dacii, leag`nal form`rii poporului român,la 1 noiembrie 1595, MihaiViteazul, biruitorul de la{elimb`r, \[i f`cea intrareatriumfal` \n m`rea]a cetate\mplinind astfel primul act alunirii realizate de el.

Al doilea act al mareluidomn român avea s` se\nf`ptuiasc` la \nceputullunii mai 1600, când dou`armate treceau mun]ii \nMoldova. Una din ele fiindsub conducerea domnitorului, iar cea de adoua sub a marelui s`uc`pitan, Baba Novac.

Dup` dou` s`pt`mâni dela trecerea mun]ilor \nMoldova, Suceava, iar dup`o alt` s`pt`mân`, \ntreagaMoldov` erau alipite,des`vâr[indu-se UNIREA.Sub un singur sceptru celetrei pece]i erau unite.

„Dac` a fost vreodat` \n

lume un principe vrednic deglorie pentru faptele saleeroice, acesta este seniorulMihai - principele }`riiRomâne[ti“ - apreciau contemporanii faptele domnitorului român.

Cele trei ]`ri române erauunite sub aceea[i cârmuirepentru \ntâia oar`. Cu\ndrept`]ire, Mihai \[i luatitlul, \n hrisoavele emise laIa[i, de „domn al }`riiRomâne[ti, al Ardealului [iMoldovei“, iar sigiliul s`ucuprindea \ntr-o singur` sintez` stema celor trei ]`riromâne[ti unite.

Se \mplinise gândul exprimat de Mihai \n cuvintele „[i hotarulArdealului pohta ce-ampohtit Moldova [i }ara

Româneasc`“.Unirea }`rilor Române [i

cre[terea puterii lui Mihai nuconveneau du[manilor: atâta celor din interior cât [i amarilor imperii dinvecin`tatea hotarelor ]`riicare \[i vedeau \n acest felspulberat` hegemonia.

Marile imperii nu-[i doreau \n sud-estul Europeiun stat român unit, puternic,care s` nu mai fie sub sferalor de influen]`.

Românii uni]i sub mânaviteaz` a lui Mihai ar fireprezentat o piedic` \n fa]aextinderii imperiilor care existau deja [i \n fa]a celorcare urmau s` se nasc`.

Timpul ne-a a[ezat lapor]ile Orientului, la\ntret`ierea drumurilor ce

1 DECEMBRIE 1918Alba Iulia - loc sfânt românilor

S~RB~TOARE

1

Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

S~RB~TOARE

leag` Asia Mic` de Occident[i Peninsula Balcanic` denordul continentului.

Unirea }`rilor Române [icre[terea puterii lui Mihai nuconveneau marilor vecini.Uneltirile acestora au distrusmarea \nf`ptuire, marele actistoric.

Peste ani, al]i români, al]ieroi au reu[it la 24 ianuarie1859 s` \nf`ptuiasc` unireacea mic` sub Alexandru Ioan Cuza. Nici diviziuneastatal`, nici st`pânirile str`inen-au putut \mpiedica dezvoltarea unitar` [i continuitatea poporuluiromân pe teritoriul pe care s-a format. El [i-a p`stratnealterat` limba [i portul,tradi]iile, obiceiurile [i fiin]ana]ional`.

Con[tiin]a comunit`]ii deorigine [i limb` a fostprezent` permanent laromâni, de o parte [i de altaa Carpa]ilor. Genera]ia care a\nf`ptuit actul unirii de la1859 [i care \nf`ptuise revolu]ia de la 1848 avea \nfrunte \nfl`c`ra]i patrio]i.C`rturari [i oameni politici deseam`, anima]i de idei \nalte,au adus o contribu]iepre]ioas` la progresul general al ]`rii.

Proclamarea lui AlexandruIoan Cuza ca domn al celordou` Principate a \nsemnatprima etap` \n procesulre\ntregirii neamului, acestact istoric declan[ând \n rândul românilor o puternic`explozie de entuziasm.Unirea Principatelor a avutun puternic ecou \n

Transilvania, care a[teptaacum cu mai mult` \ncrederemomentul favorabil pentru ase uni cu „}ARA“.

Prin propriile-i for]e,poporul român realizaseUnirea [i \ntemeiase statuls`u na]ional.

„Unirea, na]iunea a f`cut-o“, declara MihailKog`lniceanu \n 1862, subliniind \n acest fel rolulmaselor populare.

Ziua de 24 ianuarie se\nscria pentru totdeauna \nistoria patriei ca „Ziuarena[terii na]ionale“, marcând intrarea ]`rii noastre \ntr-o noua etap`.Unirea din 1859 a \nsemnato cotitur` esen]ial` pe drumul form`rii statului unitar român, a c`rui \ntregire avea s` se \nf`ptuiasc` \n 1918.

Dup` veacuri de suferin]`,lupt` [i speran]`, Unirea aveas` fie \nf`ptuit` acolo, \nCarpa]i, la Alba Iulia.

Marea Adunare Na]ional`,

alc`tuit` din 1228 deputa]i, aexprimat atunci la 1 decembrie 1918 voin]aROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA - UNIREA CU}ARA.

Mii [i mii de români, auvenit la Alba Iulia \nc` de la29 noiembrie din toatecol]urile Transilvaniei,Banatului, Cri[anei [iMaramure[ului, alc`tuind \nziua proclam`rii unirii, omare adunare popular`, alc`rui caracter impun`tor a\nt`rit hot`rârea istoric` adelega]ilor.

Rezolu]ia Adun`riiNa]ionale de la 1 decembrie1918 decreteaz` UnireaTransilvaniei cu România,proclamând principiile democratice fundamentaleale unirii pentru care au militat exponen]ii de frunteai poporului român.

Vasile Goldi[, \ntruchipândn`zuin]a milioanelor deromâni, a dat citire rezolu]ieiUNIRII: „Adunarea Na]ional`

2

POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

a tuturor românilor dinTransilvania, Banat [i }araUngureasc`, aduna]i prinreprezentan]ii lor \ndrept`]i]ila Alba Iulia \n ziua de 1decembrie 1918, decreteaz`unirea acelor români [i atuturor teritoriilor locuite dedân[ii cu România.“

Marea Unire este rezultatul sacrificiului desânge al românilor din vechiul Regat al României [i al voin]ei celor dinTransilvaniei.

|n marele r`zboi de \ntregire a neamului, pierderile armatei române \n vie]i omene[ti, pentru campaniile din 1916-1919,s-au ridicat la 2330 ofi]eri [i 217.016 solda]imor]i.

La aceste cifre se poatead`uga calvarul celor 4134ofi]eri [i 216.902 solda]ilua]i prizonieri de inamic.Din ace[tia au fost repatria]i3948 ofi]eri [i 142.562solda]i. Restul au fost da]i

disp`ru]i ori au murit \nlag`re.

Dac` la acestea se maiadaug` [i pierderile de vie]idin ]ar`, provocate de r`zboi,cifra aproximativ` este de800.000.

F`cându-se o compara]iecu pierderile de vie]i dinarmatele statelor aliate, \nprimul r`zboi mondial,România se situeaz` pe loculdoi, cu 3% din popula]ia]`rii, dup` Fran]a cu 3,6%, \ncealalt` tab`r` pierderileGermaniei fiind de 2,7%.

La acest imens sacrificiude sânge al României seadaug` distrugerile [ipierderile materiale precum[i pierderea tezaurului, ceeace a l`sat \n gospod`ria statului român goluri foartemari, pentru a c`ror umpleremunca româneasc` esteangajat` pentru un marenum`r de ani.

Printre acordurile\ncheiate dup` r`zboi, senum`r` [i cel de la Spa, care

a repartizat obliga]iileimpuse \nvin[ilor. S-a acordat României coeficientul derizoriu de 1%din desp`gubirea global`impus` principalului [i celuimai solvabil dintre debitori.

Jertfele celor ce au dus la\nf`ptuirea Unirii, reprezint`un titlu de glorie [i de mândrie al genera]iei de sacrificiu care a f`cutr`zboiul de re\ntregire.

Unirea na]ional` aromânilor, rod al uneievolu]ii istorice, preg`tit` cutot ce a fost curat \n sufletulromânesc, s`vâr[it` cu jertfacelei mai bune p`r]i a acestui neam, este ast`zicomoara cea mai de pre].

Stropit` cu sânge, sfin]it`cu lacrimi, nici o mân`nelegiuit` nu poate fi l`sat`s` se ating` de ea.

O ]ar` de [apte milioanede oameni a putut s`\nf`ptuiasc` Unirea. Unpopor de 23 de milioane, va[ti s-o apere [i s-o p`streze.

La Alba Iulia-n Ardeal

La Alba cerul e mai cer,Lumina soarelui mai treaz`{i de sub fiecare piatr`Str`mo[ii neamului vegheaz`.

La Alba oamenii-s mai buni|n inimi sângele vibreaz`,La Alba dorul de str`buniP`mântul lumineaz`.

{i flac`ra-i un fel de soareLumina lui e tot senin`,La Alba Iulia-n ArdealO na]ie se-nchin`.

La Alba prinse-a se-mpliniDorin]a noastr` milenar`,De a tr`i [i a munciTrei ]`ri unite \ntr-o ]ar`.

Pe str`buna ]`rii vatr`Alba-i neam, istorie vie,Este Horea tras pe roat`E-a Unirii temelie.

Se prind români \n hora mare{i buciumule sun` peste deal,R`sun` mun]ii [i r`sun` valea,La Alba Iulia, La Alba \n Ardeal.

PPeettrree DDUUMMIITTRRUU

S~RB~TOARE

3

Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

RUTIER

Având în vedere prognoza Administra]ieiNa]ionale de Meteorologie, iminen]a produceriide polei [i a c`derilor de z`pad` ce suntanun]ate pentru perioada imediat urm`toare,ne facem datoria s` v` recomand`m:

Înainte de a pleca la drum, informa]i-v`despre condi]iile meteo [i starea drumurilor!

Asigura]i-v` c` parbrizul, geamurile laterale[i luneta v` asigur` o vizibilitate perfect`. Deasemenea, trebuie s` ave]i în bun` stare defunc]ionare [terg`toarele [i instala]ia de climatizare [i dezaburire;

Prima condi]ie a deplas`rii, autovehiculul, îndeplin` siguran]`, este corelarea manierei decondus cu specificul suprafe]ei carosabile, înmajoritatea cazurilor, umed` [i alunecoas`.Evita]i bruscarea comenzilor ma[inii [i în special frân`rile [i acceler`rile. Folosi]i cupredilec]ie frâna de motor;

Circula]i cu o vitez` care s` nu dep`[easc`30 km/h în localit`]i sau 50 km/h în afara lorcând partea carosabil` este acoperit` cu polei,ghea]`, z`pad` b`t`torit`, mâzg` sau piatr`cubic` umed`. Conform prevederilor legale îndomeniu acest lucru reprezint` obliga]ie a conduc`torului de vehicul.

Pietonii sunt ruga]i s` circule numai pe trotuare, acolo unde z`pada a fost degajat` sau

cât mai aproape de acostament, traversareastr`zii s` o fac` pe la locurile marcate, laculoarea verde a semaforului electric [i numaidup` ce sunt siguri c` inten]ia lor de traversarea fost observat` de c`tre [oferi, iar ace[tia auoprit ma[inile.

Reamintim reprezentan]ilor societ`]ilor comerciale, asocia]iilor de proprietari [i nunumai, c` au obliga]ia de a cur`]a trotuarele dez`pad`, pentru a facilita deplasarea pietonilor.

Temperaturile negative [i partea carosabil`umed` pot determina apari]ia poleiului, în special diminea]a [i seara. În aceste condi]ii, unmare pericol îl reprezint` [i partea carosabil`,în special cea format` din piatr` cubic`, dar [idin zona pasajelor rutiere, unde, din cauzadiferen]elor de temperatur`, se poate formapoleiul. Chiar [i în lipsa precipita]iilor, pe carosabil se poate forma un strat sub]ire deghea]`, în special noaptea când temperaturaare valori negative, în zonele cu umbr`, acolounde exist` scurgeri de ap` din cauza unoravarii la re]elele edilitare sau pe poduri.

Pentru evitarea evenimentelor rutiere, recomand`m conduc`torilor auto s` circule cuvitez` redus` [i s` p`streze o distan]` de siguran]` în mers între autovehicule.

Apropierea s`rb`torilor de iarn` determin`

4

Un drum în siguran]`

POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

RUTIER

cre[terea num`rului de autovehicule în mi[care[i sc`derea fluen]ei traficului rutier pe majoritatea arterelor din Capital`.

Câteva recomand`ri care s` previn` eventualelenepl`ceri datorate traficului aglomerat:

- atunci când dori]i s` traversa]i o intersec]iela culoarea verde a semaforului electric, dareste evident c` nu ve]i reu[i din cauza coloaneide autovehicule din fa]a dumneavoastr`,r`mâne]i pe loc [i a[tepta]i eliberareaintersec]iei chiar dac` între timp se va derulaînc` un ciclu semaforic;

- nu dep`[i]i coloana oprit` la semafor;- nu claxona]i inutil [i respecta]i semnalele

agen]ilor de poli]ie rutier`;- nu opri]i autoturismul în

locurile unde acest lucru esteinterzis;

- alege]i trasee ocolitoare pentru a ajunge la destina]ie,evitând arterele din zona central` a Capitalei.

În aceast` perioad`, agen]ii decircula]ie se vor ocupa cu preponderen]` de fluidizarea traficului, iar sistemele de supraveghere video instalate peechipaje vor fi folosite pentru înregistrarea celorcare, înc`lcând prevederile legale, îngreuneaz`sau blocheaz` desf`[urarea acestuia.

Sistemele de supraveghere video, instalatepe echipajele de poli]ie rutier`, vor fi folositepentru înregistrarea celor care, înc`lcândprevederile legale, îngreuneaz` sau blocheaz`desf`[urarea acestuia.

Conduc`torii auto au obliga]ia s` nuopreasc` ori s` sta]ioneze pe banda 1 sau pebanda num`rul 2, pe traseele pe care sedeplaseaz` mijloacele de transport public. Prinnerespectarea acestor reguli, orice autovehiculoprit neregulamentar devine un obstacol pepartea carosabil`, care va împiedica interven]iamijloacelor de desz`pezire [i deplasareatroleibuzelor sau a tramvaielor.

Reamintim obliga]ia legal` pe care o auconduc`torii autovehiculelor cu masa total`maxim` autorizat`, mai mare de 3,5 tone, de amonta pe ro]i lan]uri sau alte echipamente

antiderapante omologate, pe drumurileacoperite cu ghea]`, z`pad` sau polei.

În condi]iile în care vizibilitatea este mairedus`, iar spa]iul de frânare cre[te considerabil, este important ca autovehiculul s`fie dotat cu pneuri corespunz`toare ca profil [idin punct de vedere al uzurii, sistemul de lumini [i cel de climatizare-dezaburire s`func]ioneze irepro[abil. De asemenea, recomand`m ca dup` parcurgerea unui anumitnum`r de kilometri, sau la apari]ia primelorsemne de oboseal`, s` opri]i autovehiculele înafara p`r]ii carosabile [i s` face]i câteva mi[c`ride relaxare, pentru dezmor]irea articula]iilor.

Mare aten]ie la dep`[ire,considerat` a fi manevra cugradul cel mai ridicat de dificultate. Dac` majoritateacelor de la volan sunt preocupa]i s` o realizeze câtmai corect, din p`cate mai suntunii automobili[ti care nu seasigur` temeinic, nu apreciaz`corect spa]iul pân` la

autovehiculul care se apropie din sens opus,nu p`streaz` distan]a lateral` fa]` de autovehiculul dep`[it, sau intr` brusc în fa]aacestuia.

Bine\n]eles, [i cel dep`[it are obliga]ia de anu m`ri viteza, concomitent cu rularea cât maiaproape de marginea din dreapta drumului.

Dac` un partener de trafic s-a angajat într-odep`[ire hazardat`, încetini]i viteza, facilitându-iastfel reintrarea, f`r` pericol, pe partea dreapt`.

Aceast` manevr` v` fere[te [i pe dvs. deaccidente. Angajarea într-un [ir de dep`[iri hazardate [i riscante se poate solda în câtevafrac]iuni de secund` cu o veritabil` dram`.

Nu în ultimul rând, rug`m conduc`torii autoîncep`tori s` evite, pe cât posibil, conducereaautovehiculului în condi]ii de drum alunecos,pe timp de noapte sau pe distan]e mari, dat`fiind experien]a redus` [i riscul implic`rii înevenimente rutiere nedorite. De asemenea, lereamintim c`, dac` au mai pu]in de un an depractic`, viteza maxim` admis` în afaralocalit`]ilor este cu 20 km/h mai mic`.

5

DDRRUUMM BBUUNN!! CCoonndduuccee]]ii ccuu

pprruuddeenn]]`̀!! CCiinneevvaa ddrraaggssiigguurr vv`̀ aa[[tteeaapptt`̀ aaccaass`̀!!

” ”

Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

LA ZI

Spiritul Cr`ciunului scoate la iveal`, mai multca oricând, p`r]ile pozitive ale psihicului uman,afectivitate crescut`, încredere excesiv`, etc. [i dinacest motiv trebuie s` fim mai vigilen]i, pentru anu c`dea prad` infractorilor care profit` de acestlucru. De regul`, \n aceast` perioad`, cre[tenum`rul infrac]iunilor tocmai datorit` încrederiiexcesive pe care o manifest` unele persoane(copii, b`trâni, persoane singure) fa]` denecunoscu]i, neaten]iei, neasigur`rii locuin]ei,aglomera]iei din magazine [i trafic, consumuluiexcesiv de alcool, utiliz`rii de produse pirotehnice.

Tocmai pentru a se evita asemenea nepl`ceriacum, \n perioada s`rb`torilor, Serviciul Analiz`[i Prevenire a Criminalit`]ii al Poli]iei Capitaleirecomand ̀câteva sfaturi atât copiilor cât [i p`rin]ilor:

Copiii care merg cu colindul s` nu intre încase str`ine fiindc` pot fi u[or victime ale agresiunilor fizice [i psihice datorit` naivit`]ii lor;

P`rin]ii s` cunoasc` zonele în care copiiimerg la colindat, pentru a putea lua leg`tura cuei în caz de nevoie;

Copiii s` colinde în zone apropiate dedomiciliu, cunoscute [i sigure, s` mearg` îngrup [i s` evite alterca]iile intra [i extragrup.

B`trânii, datorit` unei dorin]e exagerate decomunicare, lipsei de afectivitate din parteafamiliei (tr`iesc sentimentul de abandon),accept` cu u[urin]` dialogul cu necunoscu]ii. Eitrebuie s` fie aten]i cui deschid u[a, pentru c`în aceast` perioad` se pot prezenta diver[i indivizi care î[i atribuie calit`]i false, pentru aputea intra în cas`, cu inten]ii r`u voitoare.

Pot ap`rea persoane cu produse oferite sprevânzare, care, profitând de naivitatea b`trânilor,încearc` s`-i în[ele.

Nu permite]i accesul în cas` decât persoanelor care \[i declin` identitatea numaipe baza unor documente autentice;

Persoanele singure sunt o alt` categorie depoten]iale victime, datorit` dorin]ei de a aveacu orice pre] o rela]ie (nu doresc s` fie singurede s`rb`tori), accept` în preajma lor diver[inecunoscu]i, f`r` a-[i pune problema c` ace[tiapot fi eventuali infractori.

Nu accepta]i compania persoanelorîntâlnite ocazional [i nu-i invita]i acas`;

Încerca]i s` ave]i în preajma dvs. persoane cunoscute [i în care ave]i încredere.

Escrocherii în magazine. Acum, mai multca oricând, se înregistreaz` cele mai multecazuri de în[el`ciune, de tipul scoaterii produsului din cutie [i înlocuirii lui cu altceva.Acest lucru devine posibil datorit` aglomera]ieimari din magazine.

Vigilen]` mai mare din partea supraveghetorilor din magazine [i dotarea cusisteme de supraveghere video.

Furturi din locuin]e. Cu ocazias`rb`torilor, unii oameni p`r`sesc domiciliulpentru a petrece s`rb`torile de iarn`. |nainte dea face acest lucru lua]i-v` câteva m`suri pentrua evita spargerea locuin]ei:

Monta]i sisteme sigure de închidere(gratii, obloane, alarme);

Ruga]i un vecin s` v` supraveghezelocuin]a, atunci când sunte]i pleca]i [i asigura]iun iluminat de veghe.

Alcoolul. Consumul de alcool cre[te, determinând sporirea num`rului infrac]iunilorcomise cu violen]`, atât în familie cât [i înspa]iile publice. De asemenea, cre[te [inum`rul conduc`torilor auto afla]i în stare deebrietate la volan.

Astfel, se recomand` un consum ponderat [iinterzicerea vânz`rii de b`uturi alcoolice minorilor.

La volan. Acum, traficul rutier se aglomereaz`,iar oamenii intr` în „febra cump`r`turilor“. Deaceea, evita]i traseele aglomerate, parca]ima[ina numai în locuri special amenajate [inu face]i excese de vitez`.

6

Sfaturi de s`rb`tori

POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

MAGAZIN

Aflându-se la o mas` cucâ]iva necunoscu]i, printre care[i un milionar ce st`tea mereucu mâinile \n buzunare, MarkTwain remarc`:

- Pentru prima oar` mi-edat s` v`d un milionar care s`stea cu mâinile \n propriile luibuzunare.

**Billy, fiul unui bancher

dintr-un or`[el texan, \l\ntreab` pe tat`l s`u:

- Tat`, ce e aceea cinste?- Am s`-]i explic \ndat`, fii

atent. Dac` g`se[ti pe strad` omoned` de zece cen]i, numerit` s-` o duci la [erif. Dac`g`se[ti o sut` de dolari trebuies`-i duci imediat la [erif, pentru c` atunci o s` se spun`despre tine c` e[ti cinstit [icumsecade, ceea ce reprezint`un mare capital. Dar, dac` se\ntâmpl` s` g`se[ti un capitalde 10.000 de dolari, nu mai ainevoie de cinste.

**

Poli]ia ini]iaz` un concurs -cel mai corect conduc`torauto.

Dup` mai multe zile dec`ut`ri, o patrul` observ` unautoturism al c`rui conduc`torrespect` cu stricte]e regulilede circula]ie...

La semnul agentului de circula]ie, ma[ina opre[te regulamentar la bordur`, conduc`torul acesteiadeschizând geamul:

- Felicit`ri, \i spune agentulconduc`torului auto, a]icâ[tigat concursul ini]iat denoi! Ce v` dori]i cel mai multca premiu?

- Un permis de conducere... spune sp`[it acesta.

- Nu-l asculta]i, intervineso]ia [oferului, vorbe[te prostiicând e b`ut!

- Ehei, am [tiut eu c` nuajungem departe cu o ma[in`furat`, se aude din spate

vocea mamei soacre ...- Am trecut grani]a? Ce

se \ntâmpl`? - r`zbate grosglasul socrului, ascuns subbanchet`!

**Mo[ Cr`ciun se plânge unui

coleg de breasl`:- Sacii cu cadouri se fac din

ce în ce mai grei. Dac` mergemai departe tot a[a, nu o s` lemai poat` c`ra nici un Mo[!

- Ai dreptate, prietene! De-asta mi-am dat seamademult [i eu nu mai duc decâtcadouri în bani sau cecuri…

**So]ia c`tre so] la petrecerea

de Revelion:- Bravo, Mitic`, bravo! Mai

cânt` vreo trei-patru cântece!- De ce s` mai cânt,

c` m-am s`turat!?- Cânt`, cânt`! Când cân]i,

nu bei!

Cel mai \ndr`zne] ho] al secolului

Tribunalul din Bolton (Anglia) l-a declarat peJames Sheely „cel mai \ndr`zne] ho] al secolului“.|n ziua de 25 decembrie 1969, Sheely ap`truns \n incinta unui post de poli]ie, de undea furat ... masa din biroul de investiga]ii. Prinsmai târziu, el a declarat c` a comis aceast`isprav` sub influen]a alcoolului. Performan]a sanu a r`mas \ns` f`r` „r`splat`“. Sheely a fostamendat cu suma de 10 lire sterline.

**O m`sur` insolit`, \n Anglia anului 1580, a

fost luat` de regina Elisabeta I. Ea recuno[tea„dreptul“ b`rba]ilor de a-[i bate so]iile, dar nu

[i dup` ora 10 seara. |ntr-adev`r, emo]ionant`grij` pentru lini[tea vecinilor!

7

- Exact de ceaveam nevoie !

S` fac pan` tocmaiacum.

Anecdote Anecdote Anecdote Anecdote

Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

MAGAZIN

Povestea lui Mo[ Cr`ciun

Povestea lui Mo[ Cr`ciun \ncepe \n secolulal IV-lea cu Sfântul Nicolae, Episcop de Myra.Sf. Nicolae era un om generos, ocrotitorul copiilor. Dup` moartea sa, \n jurul anului 340i.H. a fost \ngropat \n Myra. Moa[tele lui au fostluate \n anul 1087, de câ]iva negu]`tori italieni(de[i unele legende spun c` au fost recuperatede crucia]i) [i aduse la Bari, unde pe 22 iunie1197, a fost ridicat` o biseric` dedicat`Sfântului Nicolae \n care se afl` [i ast`zimoa[tele sale. Astfel, Sf. Nicolae devine tot maicunoscut \n Europa.

Bun`tatea [i reputa]ia sa de om generos aucondus la ideea c` el ar putea face minuni [i\ncrederea \n el a crescut. Sfântul Nicolae,patronul Greciei, Rusiei, precum [i al multorora[e din Apusul Europei, a devenit unul dincei mai populari sfin]i ai cre[tin`t`]ii. Datorit`minunilor pe care le-a s`vâr[it atât \n timpulvie]ii, cât [i dup` trecerea la cele ve[nice, eleste supranumit [i „F`c`torul de Minuni“(Taumaturgul).

Legenda a fost ]inut` \n via]` \n Olanda,unde numele de Sf. Nicolae - Saint Nicolaas, adevenit pân` la urm` Sinterklaas. Astfel, copiiidin Olanda \[i l`sau tradi]ionalii lor pantofi delemn lâng` sob` [i Sinterklaas l`sa acolo celorcumin]i dulciuri. Coloniile olandeze au dus cuele aceast` tradi]ie \n America, \n secolul XVII,

[i iat` cum a luat na[tere cuvântul anglosaxonSanta Claus (Mo[ Cr`ciun).

|n 1822, Clement C. Moore a scris poezia „Ovizit` a Sfântului Nicolae“, publicat` subnumele „Noaptea dinainte de Cr`ciun“ (TheNight Before Christmas), dedicat` copiilor lui.Mo[ Cr`ciunul lui Moore este un b`trânspiridu[ vesel, care zboar` \ntr-o sanie \nminiatur` cu opt reni minusculi. Moore chiar adenumit renii cu numele pe care le cunoa[temast`zi, [i el a precizat metoda prin care Mo[ulvine pe co[ul casei. Practic, imaginea de ast`zia mo[ului i se datoreaz` \n mare m`sur`.

Hainele erau prezentate \n diferite culori \np`r]ile lumii. Imaginea mo[ului, \mbr`cat \nhaine ro[ii cu guler alb, au fost prezentate cailustra]ii ale lui Thomas Nast pentru poemul luiClement C. Moore. Mo[ Cr`ciunul „Coca-Cola“,promovat \n campaniile concernului \nc` din1931, a fost stilizat de Haddon Sundblom, undesigner american de origine suedez`, avândca baz` de inspira]ie personajul bonom al luiNast.

|n lume exist` diferi]i „Mo[ Cr`ciuni“: „LaBefana“, \n Italia, „Cei trei magi“ \n Spania,Puerto Rico [i Mexic, „Christkindl“ sau „CopilulCristos“ \n Elve]ia [i Austria, Father Christmas \nAnglia, Pere Noel \n Fran]a. Totu[i, Mo[Cr`ciunul descris de Moore ca un b`trânelvesel [i plin de via]`, \mbr`cat \ntr-un costumro[u, r`mâne neschimbat` pân` ast`zi [i esteaceea[i pentru fiecare adult [i copil din oricecol] al lumii.

Pomul de Cr`ciun|n secolul XVI, \n Gemania, brazii erau

decora]i cu mere, trandafiri, bomboane [i hârtie colorat`.

Martin Luther a fost primul care a \mpodobitbradul cu lumin`. |n drum spre cas`, \ntr-osear` de decembrie, frumuse]ea stelelorstr`lucind printre crengile de brad l-au inspirats` pun` lumân`ri \n bradul lui de-acas` [i s`recreeze aceea[i senza]ie de stele str`lucind.Pomul de Cr`ciun a fost adus \n Anglia de so]ulReginei Victoria, Prin]ul Albert, din ]ara sa

8

POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

MAGAZIN

natal`, Germania. Obiceiul bradului de Cr`ciuns-a r`spândit apoi foarte repede \n clasamijlocie, spre muncitori [i prin colonii. |nAmerica a fost adus de coloni[tii germani [imercenarii pl`ti]i s` lupte \n R`zboiul deSecesiune.

Felicit`rile de Cr`ciunO prim` idee de felicitare de Cr`ciun a

ap`rut \n Anglia, când tinerii \[i exersau scrisulcreând texte de Cr`ciun pentru p`rin]i, dar SirHenry Cole este primul care a realizat primafelicitare de Cr`ciun. Fiind director la MuzeulVictoria, Sir Henry era prea ocupat pentru atrimite texte personalizate de Cr`ciun.

A[a c`, \n 1843, l-a rugat pe bunul s`u prieten John Calcott Horsley s` deseneze felicitarea. Ea nu a fost primit` f`r` controverse,pentru c` \nf`]i[a o familie ridicând paharelepentru toastul de Cr`ciun. Puritanii le-audenun]at imediat. Ideea a fost excelent` pentrual]ii. Felicit`rile de Cr`ciun au devenit foartepopulare [i al]i arti[ti au urmat imediat conceptul lui Horsley.

{tia]i c`…

... Mo[ul are 31 de ore de lucru datorit`diferen]elor de fus orar [i a rota]iei Pamântului\n jurul Soarelui;

... \n Polonia Mo[ Cr`ciun duce cadouri pe 6decembrie;

... \n 1866 artistul Thomas Nast a realizat unmontaj denumit „Mo[ Cr`ciun [i munca sa“,unde l-a ar`tat pentru prima dat` pe Mo[ul ca„produc`tor“ al juc`riilor pe care le d`ruie[te;

... imaginea modern` a lui Mo[ Cr`ciun adevenit cunoscut` prin campaniile „Coca Cola“\n \ntreaga lume.

... Mo[ Cr`ciun trebuie s` se deplaseze cu5800 km pe secund` pentru a putea ducecadouri copiilor din lumea \ntreag`? Viteza afost calculat` considerând o densitate mediede 48 de locuitori pe kilometru p`trat de planet` [i o distan]` medie de 20 de metri\ntre locuin]e. Mo[ul are de f`cut aproximativ2,5 miliarde de opriri \n 48 de ore.

Cr`ciunul pe mapamond|n Cuba cea mai important` perioad` a

S`rb`torilor este Ajunul Cr`ciunului, denumit`„nochebuena“„ („Noaptea cea bun`“). Masatradi]ional` de Cr`ciun înseamn` pentrucubanezi friptur` de porc, fasole neagr` servit`cu orez [i plante tradi]ionale (Yuca) sub form`de piure. Familiile numeroase se reunesc deCr`ciun [i frig un porc întreg \ntr-o groap`s`pat` \n p`mânt [i plin` de c`rbuni acoperit`cu frunze de bananier. Familiile (care \n Cubainclud rudele de toate gradele) petrec toat`noaptea pe muzic` tradi]ional`.

|n Islanda, considerat` ]ara ghe]ii [i z`pezii,vin treisprezece Mo[i Cr`ciuni! Cu treisprezecezile \nainte de Cr`ciun, primul Mo[ Cr`ciuncoboar` din mun]i, ocole[te fiecare cas` [i apoipune dulciuri \n ghetu]ele copiilor, \n vreme ceace[tia dorm. Dac` au fost cumin]i, copiiiprimesc dulciuri, mandarine, lozuri \n plic, iardac` au fost r`i ... un cartof.

A doua zi, cel de-al doilea Mo[ vine \n ora[,iar cel de-al treilea vine \n cea de-a treia zi, [itot a[a, pân` când, pe 25 decembrie, cândprimul Mo[ se \ntoarce la casa lui din mun]i,pe 26 cel de-al doilea [i tot a[a pân` pe 6 ianuarie. Ziua de 6 ianuarie este numit` [i „Altreisprezecelea“ [i este considerat` de islandeziultima zi de Cr`ciun, pentru c` \n aceast` ziultimul Mo[ Cr`ciun se \ntoarce la casa lui.

9

PREVENIRE

Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

Decembrie! Lunacadourilor, a s`rb`torilor deiarn`, luna când începevacan]a mult a[teptat` de ceimici [i mari. Luna jocurilor deartificii, dup` dorin]a celor maimul]i.

De[i mult a[teptate, experien]a anilor trecu]i ne-aar`tat c`, pe lâng` bucurie,ele pot aduce [i foarte mult`suferin]` datorit` accidentelor survenite în timpul folosirii acestora.

Utilizarea artificiilor, pocnitorilor, petardelor [i aaltor materiale explozive estereglementat` de Legea nr.126/1995, cu modific`rile [icomplet`rile ulterioare, precum[i normele de aplicare a acesteiacare con]in prevederi preciseprivind de]inerea, comercializarea[i folosirea de c`tre persoanelefizice [i juridice a acestora.

Ceea ce ar trebui s` [timcu to]ii este faptul c`, în conformitate cu legisla]ia învigoare, comer]ul cu articole

pirotehnice se face numai pebaza autoriza]iei eliberat` încomun de InspectoratulTeritorial de Munc` Bucure[ti[i de Direc]ia General` dePoli]ie a MunicipiuluiBucure[ti. Autoriza]iile destinate comer]ului pentrupublicul larg, persoane fizice,se acord` numai pentru produsele pirotehnice din categoria I (artificii-stelu]e,artificii cu risc sc`zut de pericol, lumân`ri de tort), întimp ce pentru articolelepirotehnice din categoriilesuperioare, autoriza]iile seacord` numai persoanelorjuridice care desf`[oar` activit`]i de executare ajocurilor de artificii (petreceri,nun]i, evenimente culturalena]ionale [i interna]ionale).

De asemenea, comer]ul sepoate desf`[ura numai înspa]iile avizate deInspectoratul Teritorial deMunc` Bucure[ti, iar ca unelement de noutate, legea

stipuleaz` faptul c` esteinterzis` comercializarea articolelor pirotehnice c`treminorii cu vârste mai mici de16 ani (constituie infrac]iune[i se pedepse[te cu închisoarede la 3 luni la 1 an), iar deAnul Nou este permis`folosirea numai a produselorpirotehnice din categoria I.

De re]inut este faptul c`produsele pirotehnice dincelelalte categorii pot fifolosite numai de speciali[tiipirotehni[ti, iar jocurile deartificii se realizeaz` numai dec`tre firmele autorizate înacest sens [i numai cu avizulDirec]iei Generale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti.

Orice opera]iune cu articole pirotehnice, efectuat`f`r` drept, constituieinfrac]iune [i se pedepse[tecu închisoare de la 3 luni la 1an. De asemenea, trebuiemen]ionat faptul c`, în tot timpul anului, atât vânz`torulcât [i cump`r`torul, comitinfrac]iuni întrucât esteinterzis` de c`tre lege comercializarea, cump`rarea,

Foc de artificii

10

PREVENIRE

POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

de]inerea [i folosirea f`r`drept a produselor pirotehnicedin categoria celor interzise.

Având în vedere faptul c`se apropie s`rb`torile de iarn`,iar tenta]ia comercializ`rii [i afolosirii produselor pirotehnicede c`tre bucure[teni estefoarte mare, Poli]ia Capitalei adeclan[at ac]iunea „Foc deartificii 2010-2011“, care se

desf`[oar` cu implicareapoli]i[tilor din cadrulServiciului Arme Explozivi [iSubstan]e Toxice, Serviciuluide Ordine Public`, Serviciuluide Poli]ie Metrou. La aceast`ac]iune particip` [i poli]i[ti dela sec]iile de poli]ie.

Poli]ia Capitalei a solicitatcelor [ase prim`rii de sectorca pe autoriza]iile eliberatepentru comer]ul stradal s` semen]ioneze c` este permis`comercializarea produselorspecifice s`rb`torilor de iarn`,cu excep]ia produselorpirotehnice. În aceast` perioad`sunt vizate în special zoneleunde se g`sesc mase mari decump`r`tori, amatori dechilipiruri, gen târguri, en-gross-uri.

Pân` în prezent, poli]i[tiiau identificat 18 autori aiinfrac]iunilor legate de articolele pirotehnice [i au

confiscat de la persoane fizicecare practic` comer]ul f`r`autoriza]ie, aproximativ70.000 buc`]i de astfel deproduse (în special petarde).În cadrul aceleia[i ac]iuni,desf`[urat` anul trecut,poli]i[tii au identificat 123persoane implicate în cauzepenale de la care au fost ridicate 875.423 buc`]i articole pirotehnice.

Cu speran]a c` ve]i aveamai mult` grij` pentru siguran]a personal` [i a celordragi decât dorin]a dedistrac]ie, Poli]ia Capitalei v`ureaz` „S`rb`tori fericite!“ lipsite de accidente.

AArrttiiccooll rreeaalliizzaatt ddee SSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz`̀ [[iiPPrreevveenniirree aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii,,

ccuu aavviizzuull ddee ssppeecciiaalliittaattee aallSSeerrvviicciiuulluuii AArrmmee EExxpplloozziivvii

[[ii SSuubbssttaann]]ee TTooxxiiccee

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill llaa

presa.politiacapitalei@politiaromana.ro[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

11

PREVENIRE

Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

M~SURI ÎN CAZ DE ATAC

În caz c` sunte]i atacat`,face]i o evaluare rapid` aagresorului: este înarmat,solid, v` pute]i lupta cu el? Îlpute]i duce de nas?

Dac` nu a]i fost atacat` fizicdar v` sim]i]i amenin]at`,încerca]i s` discuta]i cu el. Înacela[i timp, c`uta]i ocazia dea sc`pa.

}ipa]i [i striga]i cât pute]i detare, alertând persoanele dinjur. De cele mai multe ori,]ip`tul [i strig`tul unei persoane care cere ajutor îidescurajeaz` pe agresori.

Fugi]i cât v` ]in picioarele,abandonând îmbr`c`minteagreoaie [i pantofii.

Dota]i-v` cu fluiere depoli]ist [i face]i uz de ele.

În ultima vreme, presa depeste ocean este tot mai multpreocupat` de m`surile deap`rare împotrivacriminalit`]ii. Potrivit unordate oficiale, publicate deDepartamentul Justi]iei, 68 din1000 de locuitori ai ora[ului Detroit, sunt victimeale unei agresiuni, adesea înplin` zi. La Philadelphia, cifradelictelor, raportat` tot la mia

de locuitori, este 63, laChicago, 56, la New York, 43.Pe neinvidiatul loc unu se afl`Los Angeles - unde au loc 73de infrac]iuni la mia delocuitori. Dar, \n majoritateacazurilor, victimele cele mainumeroase devin femeile,care nu se mai simt în siguran]` dup` o anumit` or`.

Întrucât situa]ia cea maigrav` se înregistreaz` \n LosAngeles, autorit`]ile acestuiora[ au adoptat o solu]iepu]in obi[nuit`, dar, se pare,cu oarecare eficien]`: oricefemeie, locuitoare a ora[ului,poate s`-[i procure un fluier,cu sunet strident, din aceleape care le folosesc agen]ii depoli]ie.

În câteva s`pt`mâni, pestedou` sute de mii de femei [i-au pus în po[ete sau laîncheietura mâinii, câte unfluier personal, gata de a fiutilizat la nevoie.De la introducerea acestuiprocedeu, multe femei aureu[it s` se salveze: în modcert, atacurile contra femeilor

singure au sc`zut vertiginos.

Brigada „Gospod`ria crimelor“ din New York

La New York exist` circa400.000 de toxicomani, dintrecare 150.000 consum` heroin` [i au nevoie de 100dolari pentru a-[i procuradoza zilnic`. Ace[tia ob]inbanii fie prin spargeri, fiejefuind trec`torii sau [oferii detaxi. În zece luni, în New Yorkse întâmpl` peste 400.000 decrime majore (asasinate,atacuri cu arme etc).Sediul central al poli]iei dinNew York prime[te pân` la250 de apeluri într-o or`.Ultima arm` secret` a poli]ieio constituie brigada anticrim`,format` din inspectorideghiza]i în gospodine, turi[ti,vagabonzi etc. Ace[tia, bineînarma]i, str`bat ora[ul în lung[i-n lat, cu scopul de a-iatrage pe agresori.

Odat` cu înserarea,locuitorii New York-ului suntcuprin[i de fric`, deoarece,potrivit afirma]iilor poli]iei,„ceasul crimei“ începe înc` dela ora 20.00. Din acela[imotiv, teatrele [i-au modificat programul, spectacoleleîncepând cu o or` maidevreme. Noaptea îi g`se[te,de regul`, pe newyorkezi baricada]i în apartamente; ferestrele sunt protejate cugrilaje solide din fier,asem`n`toare celor de la vitrinele cu bijuterii.

O brigad` special`

- urmare din num`rul trecut -

Cum s` ne ferimde infractori?

14

... orice femeie, locuitoare a ora[ului,

poate s`-[i procure unfluier cu sunet strident.” ”

POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

PREVENIRE

patruleaz` permanent, întreorele 20.00 [i 4.00.

Holbat anticrim`

Mai multe comunit`]i dinAfrica de Sud au descoperit onou` modalitate de a luptaîmpotriva criminalit`]ii: holbatul. Grupuri de 10-20 delocuitori patruleaz` princartierele r`u famate, se opresc[i se uit` insistent la grupurilede trafican]i de droguri [i prostituate, iar ace[tia,nedumeri]i, p`r`sesc zona îndoar câteva minute.

În fa]a unui tâlhar înarmatreac]iona]i natural. De obicei,tâlharii au arme asupra lor, darnu neap`rat în scopul de a lefolosi, ci în scopul cre`rii unuiascendent moral sau de intimidare a posibilei victime. Totu[i, majoritatea infractorilor,când sunt încol]i]i, nu prefer`s` foloseasc` armele.

Statisticile arat` c` doar 46%dintre tâlharii înarma]i folosescarmele pe care le au la ei.Procentajul scade la 38,5%, încazul celor care au jefuit b`nci,[i se ridic` la 75% pentru jafurile obi[nuite, ceea cedenot` c`, de regul`, oameniijefui]i nu [tiu s` reac]ioneze înfa]a unui astfel de atac.

Pentru preîntâmpinareasitua]iilor de acest fel, v`prezent`m un plan deautoap`rare în asemeneacazuri:

p`stra]i-v` calmul, nu-icontrazice]i [i nu-i amenin]a]ipe jefuitori;

nu riposta]i [i scoate]i-v`

portofelul f`r` regret;face]i mi[c`ri lente pentru

a nu-l speria inutil pe infractor,care, în caz contrar, ar puteadeveni agresiv;

nu ]ipa]i, nu vorbi]i tare [icomporta]i-v` cât mai natural;

asigura]i-l pe tâlhar decolaborarea dvs., dându-i deîn]eles c` nu v` intereseaz` banii;

nu sta]i în calea de

retragere a tâlharului, adic` îndreptul u[ii sau în mijloculunui culoar îngust;

calma]i-l pe tâlhar,spunându-i c` a ob]inut ceeace a vrut [i c` ar fi mai bine s`plece f`r` s` r`neasc` penimeni.

Referitor la caracterul tâlharilor [i la planurile lor deatac, reputatul doctor englezMartin Gilt, de la Universitateadin Leicester, care a f`cutstudii îndelungate pe sute dede]inu]i închi[i pentru atacuri

armate, declara: „Am fost întotdeauna fascinat de jafuriledin b`nci [i obi[nuiam s` credc` era vorba despre opera]iunibine gândite. Am descoperitîns`, c` atacatorii sunt, deregul`, oameni de duzin` carenu planific` nimic. Ei sunt dornici de un câ[tig rapid [ivor bani pentru droguri, pariuri,b`utur` sau pur [i simplu cas`-[i pl`teasc` facturile“.

Când tâlharul nu poart`arme de foc, l`sa]i s` seîn]eleag` c` nu v` este team`.

Dac` nu ave]i un spray paralizant, folosi]i „armele“ pecare le ave]i la îndemân` -po[et`, umbrel`, pantofi, plasacu cump`r`turi, un pix.

Po[eta poate fi o arm` deautoap`rare redutabil`, eaputând fi chiar preg`tit` înacest sens. Geanta trebuie s`fie rezistent`, robust`, putândfi puse în ea tot felul deobiecte necesare, grele, cucare pute]i lovi.

Zgâria]i, mu[ca]i agresorul,u[urându-le poli]i[tilor sarcinade a-l identifica.

Re]ine]i semnalmenteleagresorilor [i îmbr`c`mintea;mersul; ora comiterii agresiunii; direc]ia în care auplecat; dac` au folosit oma[in` (num`rul deînmatriculare); memorareanumerelor sau poreclelorfolosite între agresori, accentul,dialectele.

Pentru anun]area operativ`a poli]iei, folosi]i-v` telefoanelemobile.

- va urma -TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

15

Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

TRANSFRONTALIER

Conven]ia OIM nr.138/1973: „Vârsta minim` de\ncadrare \n orice fel defunc]ie sau de folosire \n oricefel de munc` ce prin natura sasau prin condi]iile \n care seexercit` este susceptibil` de ad`una s`n`t`]ii, securit`]ii saumoralit`]ii adolescen]ilor NUTREBUIE S~ FIE SUB 18 ANI“(art. 3, par. 1).

Legisla]ia na]ional` sau autoritatea competent` pot,dup` consultarea organiza]iilorpatronale [i sindicale, interesates` permit` \ncadrarea \nfunc]ie sau folosirea \n munc`a adolescen]ilor \ncepând cuvârsta de 16 ani, cu condi]iaca s`n`tatea, securitatea [imoralitatea lor s` fie pe deplingarantate [i s` primeasc` pentru respectiva activitate oinstruire corespunz`toare sauo [colarizare profesional`.

Conven]ia Na]iunilor Unite,cu privire la drepturile copilului, 1989: Prin copil se\n]elege orice fiin]` uman`sub vârsta de 18 ani.

Orice copil are dreptul laprotec]ie \mpotriva exploat`riieconomice [i de a nu fi constrâns la vreo munc` cecomport` riscuri sau care poates`-i compromit` educa]ia saus`-i d`uneze s`n`t`]ii saudezvolt`rii sale fizice, mentale,spirituale, morale sau sociale.

Conven]ia OIM nr. 182/1999privind interzicerea celor maigrave forme ale muncii copiilor[i ac]iunea imediat` \n vederea elimin`rii lor:

Expresia „cele mai graveforme ale muncii copiilor include“:

a) Toate formele de sclaviesau practicile similare, cumsunt vânzarea sau comer]ul cucopii, munca \n contul unordatorii [i servitutea domestic`,inclusiv recrutarea for]at` sauobligatorie a copiilor \n vedereautiliz`rii lor \n conflictelearmate;

b) Utilizarea, recrutarea sauoferirea unui copil \n scopulprostitu`rii, produc]iei de

material pronografic sau despectacole pornografice;

c) Utilizarea, recrutarea sauoferirea unui copil \n scopuride activit`]i ilicite, mai alespentru produc]ia [i traficul dedroguri [i stupefiante, a[acum le denumesc [i definescconven]iile interna]ionale pertinente;

d) Muncile, care prin naturalor sau prin condi]iile \n carese exercit` sunt susceptibile s`d`uneze s`n`t`]ii, securit`]ii [imoralit`]ii copilului.

Rolul [i responsabilit`]ileguvernelor, conformConven]ia nr. 182/1999:

Stabilirea [i desemnareaunor mecanisme adecvatepentru monitorizarea aplic`riidispozi]iilor care dau efectprezentei Conven]ii; elaborarea[i punerea \n practic`, dup`consultarea institu]iilor publicecompetente [i a organiza]iilorpatronale [i sindicale sau aaltor grupuri interesate, a unorprograme de ac]iune \n vederea elimin`rii cu prioritatea celor mai grave forme alemuncii copiilor.

}inând cont de importan]aeduca]iei \n eliminarea munciicopiilor, luarea unor m`suri,\ntr-o perioad` determinat`,pentru:

- prevenirea angaj`rii copiilor \n cele mai graveforme de munc`;

- acordarea ajutoruluidirect, necesar [i adecvat,pentru a retrage copiii dinformele cele mai grave demunc` [i a le asigurareadaptarea [i integrareasocial`;

- asigurarea accesului copiilor la educa]ia de baz`,potrivit` [i gratuit` [i, acolounde este cazul, la formareaprofesional` a tuturor copiilorretra[i din munc`;

- identificarea acelor copiiexpu[i, \n mod specialriscurilor [i stabilirea unorcontacte directe cu ei;

- acordarea unei aten]iispeciale fetelor;

- luarea m`surilor corespunz`toare, pentru a sesprijini reciproc \n punerea \n

Mafia, crima organizat` [i exploatarea copiilor

asigurarea accesului copiilor la educa]ia de

baz`, potrivit` [i gratuit` [i la formarea

profesional` a tuturorcopiilor retra[i din munc`.

” ”

16

POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

TRANSFRONTALIER

practic` a dispozi]iilorConven]iei, printr-o cooperare[i/sau asisten]` consolidat`,inclusiv prin m`suri desus]inere a dezvolt`rii economice [i sociale, a programelor de eradicare as`r`ciei [i de educa]ie universal .̀

|n paragraful 3 alRecomand`rii 190 sunt delimitate tipurile de munc`la care face referire art. 3, pct.d) al Conven]iei nr. 182, dup`cum urmeaz` muncile care:

- \i expun pe copii la riscurifizice, psihologice sau sexuale;

- se efectueaz` sub p`mânt,sub ap`, la \n`l]imi periculoaseori \n spa]ii restrânse;

- se efectueaz` cu ma[ini,materiale sau instrumentepericuloase \n spa]ii restrânse;

- se efectueaz` \ntr-unmediu nes`n`tos, care pot s`\i expun` pe copii la ac]iuneaunor substan]e, agen]i sauproceduri periculoase sau aunor condi]ii de temperatur`,de zgomot sau de vibra]ii carele-ar putea prejudicia s`n`tatea;

- se efectueaz` \n condi]iideosebit de dificile, de exemplu pe parcursul maimultor ore, \n timpul nop]ii

sau pentru care copilul estere]inut \n mod nejustificat lasediul angajatorului.

Carta Social` European`,revizuit`, adoptat` laStrasbourg la 3 mai 1996, precizeaz` dreptul copiilor [iadolescen]ilor la protec]iesocial`, juridic` [i economic`.

|n vederea asigur`riiexercit`rii efective a dreptuluicopiilor [i tinerilor la protec]ie,p`r]ile se angajeaz` s`:

- fixeze vârsta de 15 ani cacea minim` de angajare, fiindtotu[i admise derog`ri pentrucopiii angaja]i \n munciu[oare, determinate, care nurisc` s` aduc` atingereas`n`t`]ii, moralit`]ii saueduca]iei lor;

- fixeze la 18 ani vârstaminim` de angajare pentruanumite ocupa]ii determinate,considerate periculoase oriinsalubre;

- interzic` angajarea copiilor, care sunt \nc` supu[iinstruc]iei obligatorii, \n muncicare \i priveaz` de beneficiuldeplin al instruc]iei;

- limiteze durata munciilucr`torilor sub 18 ani, pentruca aceasta s` corespund`

exigen]ei dezvolt`rii lor, [i maiales nevoilor lor de dezvoltare[i formare profesional`;

- recunoasc` dreptul tinerilorlucr`tori [i ucenici la osalarizare echitabil` sau la oaloca]ie corespunz`toare;

- prevad` ca orele pe caretinerii le consacr` form`riiprofesionale pe durata timpului normal de munc`, cuconsim]`mântul patronului, s`fie considerate ca fiind incluse\n ziua de munc`;

- fixeze la cel pu]in patrus`pt`mâni durata concediuluipl`tit, lucr`torilor sub 18 ani;

- prevad` un control medical periodic [i s` nufoloseasc` munca tinerilor sub18 ani pe timpul nop]ii (doar\n condi]iile prev`zute de legisla]ia na]ional`);

- asigure copiilor [i adolescen]ilor, ]inând seamade drepturile [i obliga]iilep`rin]ilor, \ngrijire, asisten]`,educa]ie [i preg`tirea de careau nevoie, \n special princrearea sau men]inerea unorinstitu]ii ori servicii adecvate [isuficiente \n acest scop;

- protejeze copiii [i tinerii\mpotriva neglijen]ei, violen]eisau exploat`rii;

- asigure un ajutor social [io protec]ie special` din parteastatului pentru copilul sauadolescentul privat temporarsau definitiv de sprijinul familiei;

- asigure copiilor [i adolescen]ilor \nv`]`mânt primar [i secundar gratuit,precum [i s` favorizeze regularitatea frecven]ei [colare.

RRoommiicc`̀ AAddrriiaann VVLLAADD

- va urma -

17

Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

Alim`nescu se … „reorganizeaz`“

S` ne reamintim un lucrucunoscut: \n orice sistem,structurile create ad-hoc sufer`de instabilitate [i drept urmaretrebuie „umblat“ la organizarealor destul de frecvent.

A[a st`teau lucrurile [i cubrigada Alim`nescu.

Nu ne surprinde, deci faptul c`, la 29 ianuarie 1946inspectorul Alim`nescu\ntocme[te un referat asuprac`ruia vom st`rui pu]in,deoarece unele problemeinterne ale brig`zii, desprenemul]umirile [efului cu privirela capacitatea profesional` aunora dintre subordona]ii s`i,precum [i despre modul cumvedea Alim`nescu la acea dat`\ncadrarea cu personal [i\mbun`t`]irea structurii organizatorice.

Prima constatare pe care oeviden]iaz` foarte clar referatuleste c`, de când s-a formatbrigada, o parte din personalnu-[i vede de serviciucon[tiincios, iar alta nucunoa[te lucr`rile de birou.„Având \n vedere c` aceast`brigad` are cele mai multeanchete judiciare -men]ioneaz` Alim`nescu -

prin faptul c` se aduc foartemul]i infractori de echipa dinteren, cu ofi]erii anchetatori pecare \i avem \n prezent nuputem face fa]` lucr`rilor [i

risc`m ca [i \n viitor s` seg`seasc` nereguli, cum s-aug`sit pân` acum.“

|ntr-o prim` etap`,Alim`nescu este de p`rere c`,pentru organizarea serviciului\n brigad` este nevoie deurm`torul personal: trei ofi]eride poli]ie buni anchetatori, unsecretar de brigad`, cunosc`toral lucr`rilor, care s` lucreze cuechipa de teren [i s` fac`formele legale pentru descinderi,corpuri delicte [i arest`ri. Totsecretarul echipei de terenurma s` aib` grij` ca obiectelecorp delict s` fie depozitate [ip`strate, iar la terminareaanchetei s` fie \naintate parchetului, ori s` fie restituitep`guba[ului, dac` este cazul.

Partea care urmeaz` \nreferat este deosebit de concludent`, a[a c` o vomreproduce integral:

„Nu am nevoie de un personal atât de numeros capân` acum [i care, \n loc s` neaduc` foloase, ne face \ncurc`turi.De aceea, rog a-mi aproba ca\n grupa B din brigadaAlim`nescu s` nu r`mân`decât 20 de oameni [i care s`fie repartiza]i \n felul urm`tor:8 agen]i sau ofi]eri de poli]ie,oameni bine verifica]i, curajo[i[i dornici de munc`, care s`formeze echipa «Fulger»; 8ofi]eri de poli]ie anchetatori,care s` cunoasc` bine lucr`rilede birou, f`r` a mai aveanevoie s` facem noi [coal` cuei; un secretar de brigad`; 4agen]i care s` fie \ntrebuin]a]ipentru invita]i [i care s` fac`micile servicii necesarebrig`zii, pentru care nu estecazul s` \ntrebuin]`m vreunom ce face parte din echipa«Fulger».

Cu personalul acesta [i cum`surile ce voi lua \n viitor,vom putea face ca brigadaAlim`nescu s` nu mai fie unobiect de dicu]ie a celor careau interesul s` fac` de râspoli]ia [i s` caute s` inventezefel de fel de legende pesocoteala acestei brig`zi. M`voi ocupa personal de fiecareom din aceast` brigad`. Ceamai mic` abatere a vreunuiom din subordinea mea o voisemnala imediat, cerând, totodat` [i aspra sanc]ionare acelui care se face vinovat deincorectitudinile serviciului.

|n ultimele zile a fost

Un comisar de poli]ie controversat

EUGEN ALIM~NESCU -|NTRE LEGEND~ {I ADEV~R

9

Constantin CONSTANTINESCU

ISTORIA LA ROTATIV~

- urmare din num`rul trecut -

Nu am nevoie de un personal atât de numerosca pân` acum [i care, \nloc s` ne aduc` foloase,

ne face \ncurc`turi.

” ”

18

POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

semnalat` sosirea \n Bucure[tia unui num`r destul de marede infractori, care, odat` sosi]iau [i \nceput spargerile. S-ausemnalat, pe lâng` spargeri,câteva crime prin tâlh`rie. Deaceea este necesar s` se iam`suri câte se poate deurgente pentru arestarea tâlharilor sosi]i din provincie.Dac` amân`m aceast` ac]iunede pe o zi pe alta, ei se\nmul]esc [i o s` ajungem s`nu mai putem face fa]`. Credc` atunci [i zece echipe«Fulger» dac` ar veni, are s`fie prea târziu. De aceea, rogs` binevoi]i a dispune s` sereorganizeze cât se poate derepede brigada [i echipa«Fulger» cu care s` \ncepac]iunea de stârpire abandi]ilor care invadeaz`Capitala. Din informa]iile decare dispun (apreciez) c` numi-ar trebui mult timp s`arestez punga[ii afla]i \nprezent \n Bucure[ti.“

|n fa]a comisiilor de anchet`

Dac` cititorul nu-[i maiaduce aminte de o precizaref`cut` \ntr-unul din episoadeleanterioare, \i vom reaminti noic` \n perioada \n careAlim`nescu era avansat \ngrad [i promovat \ntr-o veseliecare b`tea la ochi, el a fostnevoit s` compar` \n fa]a a dou`comisii de anchet`. De ce oare?

Parcurgând documentele cene-au r`mas de la aceste dou`comisii, trebuie s` admitem c`supermanul [i celebrul inspector de poli]ie EugenAlim`nescu a s`vâr[it, \ntr-ofoarte scurt` perioad` de timp

numeroase [i extrem de grave\nc`lc`ri ale legilor [i \ndatoririlorde serviciu, antrenând \ncomiterea acestora pe cei maiapropia]i colaboratori din brigad .̀

Având veleit`]i de \ntreprinz`tor, dar mai ales deaspirant la glorie, Alim`nescua f`cut primul pas spre aceasta, racolând el \nsu[igazetarii de [tiri senza]ionalecare, la rândul lor, interesa]i \na-[i \nmul]i câ[tigurile, aulansat o adev`rat` campaniede fabricare a personajuluisupradotat Eugen Alim`nescu,publicând o avalan[` de pove[tipoli]iste, cu lupte sângeroase\mpotriva bandi]ilor [i altegroz`vii de genul acesta.

Din exemplul care urmeaz`cititorul \[i va putea da seamace se oferea opiniei publice [icum st`teau lucrurile \n realitate.

|n num`rul s`u din 25 februarie 1946, sub titlul incitant „Un faimos [ef deband` de tâlhari ucis \n lupt`cu poli]ia“, cotidianul „Timpul“scria urm`toarele:

„|n seara zilei de 20 februariea.c., brigada a II-a judiciar` dinPoli]ia Capitalei a fostanun]at` telefonic c` un agentde poli]ie se afl` sechestrat \ncârciuma din str. Laborator nr.126, de c`tre 5 bandi]i\narma]i care \l amenin]` cumoartea. Echipa de noapte s-adeplasat urgent la fa]a locului,\ns` bandi]ii disp`ruser`.Agentul de poli]ie a fost g`sit\n via]`, fiind salvat de cârciumar, care l-a ascuns \nlocuin]a sa.

Din verific`rile efectuate s-astabilit c` [eful acelei bande

este sp`rg`torul LeopoldGotlieb, zis Lucian, care aveade ajutor pe Ionescu Constantin,zis Ic`. Poli]i[tii au pornit\mpotriva lor, c`utându-i pe ladiferite gazde din cartier. |ncele din urm`, au reu[it s` deade urma lor la intersec]iastr`zilor Dude[ti cu Dristorului.Bandi]ii au deschis foculasupra poli]i[tilor care aur`spuns. |n schimbul de focuri,[eful bandei, Leopold Gotlieba fost \mpu[cat mortal, iarceilal]i, v`zându-[i [eful mort,s-au retras.

Comisia de anchet` a stabilit,\ns`, c` faimosul LeopoldGotlieb fusese \mpu[cat \n cutotul alte \mprejur`ri. Mai \ntâia fost arestat \ntr-o ac]iunerapid` de c`tre comisarii-ajutori Rotundu Gheorghe,Ivan Anton [i Qiusinschi Petre,\mpreun` cu un alt infractor,Stofer Dumitru. Dup` osumar` anchet` la prefectur`,poli]i[tii au primit ordin s`-i …\mpu[te pe sp`rg`tori!“

ISTORIA LA ROTATIV~

- Va urma -

19

Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

Neputând recurge la re\ntregirea familiilorprin Organiza]ia de Migra]ie Interna]ional`, pec`i legale, fiind incompatibili cu legile imigra]iei actuale din Fran]a, ace[tia vor deveni \n scurt timp puncte de atrac]ie alerudelor lor, pe care le vor introduce \n Fran]afie legal, prin intermediul unor certificate deg`zduire cu scop turistic, fie ilegal, prin intermediul filierelor tentaculare ale imigra]ieiclandestine.

Din cauza costurilor ridicate, cei \n cauz`sunt obliga]i s` recurg` la tot felul de mijloacecare s` le permit`, pe de-o parte, s`supravie]uiasc`, iar pe de alt` parte s`-[ipl`teasc` datoriile: cer[etorie, furt, tâlh`rie sauprostitu]ie.

Dup` semnarea acordului cu UniuneaEuropean` privind libera circula]ie a românilor,\n faza de pre-aderare [i apoi dup` aderare, \n2007, num`rul romilor \n Fran]a s-a dublat,dac` ]inem cont [i de na[terile care au avut locpe teritoriul francez, din p`rin]i romi afla]i \nilegalitate.

|ntre timp, musafirii veni]i \n vizit` legal sauilegal, neputând fi caza]i de autorit`]i, au fostobliga]i s` se organizeze \n structuri de tip„[atr`“ (\n francez` „bidonville“, apar]inânddomeniului public, \n general, cartier perifericmizerabil, insalubru, f`r` ap`, lumin`,canalizare, etc., format` din corturi, ad`posturidin cartoane sau alte improviza]ii).

M`surile de dezafectare a acestor amplasamente sunt justificate. |n primul rând,pentru c` acestea sunt amplasate pe domeniulpublic (f`r` autoriza]ie) [i, \n al doilea rând,pentru c` sunt neigienice (insalubre) [i inestetice. Chiar dac` popula]ia francez` \lsus]ine pe pre[edinte \ntr-un procent de 56%,\n privin]a acestor m`suri, electoratul de stânga \l sus]ine \ntr-un procent de 64%, iar celde dreapta de 71%.

De-altfel, la originea polemicii se afl` circulara din 5 august 2010, semnat` de directorul Cabinetului ministrului de Interne,Brice Hortefeux, \n care se men]iona c`, \nurm`toarele trei luni, 300 de amplasamente s`fie lichidate, cu prioritate, cele ale romilor.Confuzia a ap`rut din cauza terminologiei utilizate pentru locatarii acestor amplasamente- romii, adic`, sedentarii str`ini, ceea ce evidentpoate fi interpretat ca o discrimare \n ceea ceprive[te eu(ro)romii.

Romii sunt str`ini [i liberi s` circule \nUniunea European`, \ns` sub rezerv` ca peperioada [ederii lor \ntr-o ]ar` str`in` s` aib`suficiente resurse materiale s` tr`iasc` \ncondi]ii decente [i \n locuri autorizate de lege.O alternativ` \n privin]a caz`rii lor, ar fi fostlocuin]ele sociale, distribuite de prim`riilelocalit`]ilor \n care solicitan]ii \[i au re[edin]a.Dar cei care sunt stabili]i ilegal, nu figureaz` \neviden]a nim`nui. Nu dispun de calificare, de

Euro[atra

20

locuri de munc` [i un venit sigur, nu sunttrecu]i pe listele solicitan]ilor de locuri demunc` la Biroul for]elor de munc`, nu posed`un num`r de securitate social` [i nu sunt nici\n eviden]a serviciilor fiscale. |n concluzie, neexistând \n circuitul social ei nu pot depunecerere pentru o locuin]` social`, cu atât maimult cu cât majoritatea dintre cei care ar trebuis` fac` acest demers au \n custodia lor [i al]imembri ai familiei care au un statut ilegal peteritoriul francez [i sunt expulzabili conformlegii.

Pe de o parte, romilor, nefiind integra]isocial, nu li se poate atribui o locuin]` social`,deci ei nu pot avea un domiciliu stabil. F`r` undomiciliu stabil \ns`, nu pot fi integra]i social,nu au acces pe pia]a muncii, la presta]ii familiale, iar copiii n`scu]i \n Fran]a (inexpulzabili pân` la 13 ani) nu pot fi [colariza]i [i lua]i \n eviden]a serviciilor sociale.Pe de alt` parte, romii reziden]i \n Fran]a (\nurma azilului politic sau, \n rare cazuri, [i ac`s`toriei) sunt ca [i francezii, adic` inexpulzabili de pe teritoriul francez. Excep]iefac cei care prezint` un pericol pentru securitatea na]ional`.

Conform unor documente ale sociologuluiHughes Lagrange de la Centrul Na]ional deCercetare {tiin]ific`, cu care ne-am consultat peaceast` tematic`, de[i \n Fran]a sunt interzisestatisticile rasiale \n ceea ce prive[tedelincven]a, am constat cu surprindere c`

delincven]a european` dep`[e[te (adev`rat, nucu foarte mult) pe cea magrebian`.

|n sfâr[it, de ce romilor li s-a permis s`-[iconstruiasc` „bidonvilles“ pe spa]iul public?

Pentru c` guvernul francez se afl` \n incapacitatea de a solu]iona problema lor, aceaintegrare de care vorbesc \nal]ii func]ionarifrancezi, respectiv, europeni.

Se ajunge la un paradox: de cazat nu pot ficaza]i pentru ca legisla]ia nu permite, deexpulzat nu pot fi expulza]i pentru c` mul]i dintre ei au [edere legal` \n Fran]a, iar al]ii, f`r`acest drept, fie sunt p`rin]i ai unor copii n`scu]iaici [i nu reprezint` nici o amenin]are pentrusocietatea civil`, fie au copii minori care suntinexpulzabili pân` la vârsta de 13 ani.

Nici separarea p`rin]ilor de copii nu este osolu]ie. |n primul rând, pentru c` este inumans` separi copiii de p`rin]i, iar \n al doilea rând,pentru c` plasarea lor \n centre pentru minorieste mult mai costisitoare. |n ceea ce prive[teimigra]ia legal` \n Fran]a, renun]area la Legilelui Sarkozy nu ar putea rezolva problema.Pentru c` o discriminare, privind romii, ar creamari tensiuni sociale \n rândul popula]iei deorigine str`in` cu statut ilegal de [edere \nFran]a. Este vorba de comunit`]ile magrebine,africane, asiatice, etc. Un mare num`r de membri ai acestor comunit`]i desf`[oar` oactivitate lucrativ` remunerat` la negru, demul]i ani sau chiar de zeci de ani, nedispunândde drepturi civice [i nefigurând nici \n eviden]aserviciilor sociale, care \ns` sunt bine integra]idin punct de vedere social [i profesional,a[teptând câte un val de regulariz`ri pentru ca,\n sfâr[it, s` poat` intra \n legalitate.

|ntr-un asemenea context social-economic,evident, \ntoarcerea voluntar` \n ]`rile de origine, pare a fi cea mai simpl` [i apropriat`solu]ie. Si ea poate fi propus`, conform legii,atât celor care nu dispun de documente legalede [edere, cât [i celor care sunt reziden]i \nFran]a \n condi]ii legale.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

POLI}IA CAPITALEI - Decembrie

MONDO POLICE

- va urma -

21

Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

SPORT

Era prin vara lui '70. M` aflam \n tren,venind spre Bucure[ti de la Bra[ov, undeasistasem la un meci amical de fotbal F.C.M.Bra[ov - Steaua Bucure[ti.

La Steaua antrenor Pi[ti Covaci, la Bra[ov,printre juc`tori, Michi Dumitriu. Urma s` faco scurt` relatare a acestui meci pentru ziarul„Scânteia Tineretului“.

La urcarea \n tren, \n compartimentulvecin, i-am z`rit pe „profesorul“ AngeloNiculescu, antrenorul echipei na]ionale defotbal [i cunoscutul ziarist sportiv GheorgheNicolaescu (nea Gheghe, cum \i spuneau ceiapropia]i) care reveneau [i ei \n capital`dup` ce v`zuser` la lucru câ]iva dintre fotbali[tii susceptibili a fi selec]iona]i \n lotulna]ional. Coppa del Mondo, ce urma s` sedesf`[oare \n Mexic, nu era departe.

Dup` vreo jum`tate de or` de mers, pe laPredeal, m` trezesc \n compartiment cu oghicitoare.

Cunoa[te]i stilul: fuste multe, lungi [i-nflorate, c`r]i de joc [i ghiocul, privirep`trunz`toare [i o tura]ie verbal` mai cevaca... Domozin`. {i ce-mi trece prin minte ? Ias` le fac una bun` lui domnu profesor [i luinea Gheghe ! A[a c` tratez cu viitoarea „mamaOmida“ [i-i dau „\n primire“ pe cei doi.

Ghicitoarea a ascultat ner`bd`toare câtevaminute, adunând destul „material“ cât s`-ipoat` da gata [i a dat buzna \n compartimentulvecin. Sobri [i serio[i, nea Gheghe [i„Profesorul“ au refuzat-o. Dar tupeista, nimic!

Pe culoar, eu ascultam cu aten]ie \mpreun`cu un colonel de pompieri, coleg de compartiment. Cu tot refuzul celor doi, ghicitoarea [i-a scos „instrumentarul“ [i i-aluat la fix.

„Dumneata, boierule, i s-a adresat mai\ntâi lui Nicolaescu conform scenariului stabilit - ai nume de sfânt, te cheam`

Gheorghe, e[ti din `ia care scrie \n ziare,mânca]i-a[ pixu' matale, e[ti un mare vr`jitor!Cei doi au amun]it. Iar, mnealui, e [i maibarosan, a continuat „c`rtur`reasa“, schimbând tirul \n direc]ia lui nea Angelo.|]i cade un drum lung la mare \mbulzeal`cona[ule, frumosule, de[teptule. Cât decurând o s` te duci la o mare adun`tur` deoamenii cu p`l`rii d'alea mari [i negre câtroata de la c`ru]`, de poart` rromii no[tri deprin p`r]ile Ardealului. Da' ai grij`, mânca]i-a[,c` acolo se trage cu pistolu' [i matale ai mul]idu[mani.

V` da]i seama, succes total ! Eu [icolonelul le[inasem de râs. Ghicitoarea [i-aluat indemniza]ia de efort, o sut` de lei -bani buni la vremea aceea, [i a p`r`sit \ngrab` compartimentul, trecând pe lâng` noi[i zâmbindu-ne complice. Ajun[i \n Gara deNord, nea Gheghe m` vede coborând dinacela[i vagon. Ne salut`m, m` prive[te lung,[i dintr-o dat` „\i cade fisa“: Ne-ai f`cut-o,Titele!

TTiittii BBOORR}}EEAA

Fotbalul [i... ghicitoarea

22

Decembrie - POLI}IA CAPITALEI

TIMP LIBER

||NNCC

LLIINN

AA-

RREE

}}~~RR

~~ ||NN

AASS

IIAA

AADD

~~PP

OOSS

TTPP

EENN

TTRRUU

OOII

LLIINN

II{{TTEE

NNUU

-II DD

EESS

CCUU

TTIIEE

!!

TTEEAA

MMAA

AACC

TTOORR

UU-

LLUUII

A NU

SE

PRO

NUN}

A

||NN BB

AAIIEE

!!

GGRR

OOSS

OO-

LLAANN

VVIINN

OOVV

AATT

AA OO

CCRR

OOTTII

GGRR

EE{{

IITTLLAA

||NNCC

EEPP

UUTT

DDÂÂ

NNSS

AA

LLIIPP

IICCII CC

UUFF~~

IINN~~

3311

PPIIXX

UURR

II !!

AABB

RR~~

ZZDDAA

CA

IET

!

RA

I

LIB

ER

-TA

TE D

EA

LEG

ER

E

A P

OTO

LI

2244 FF

EETTEE

!!

VIN

DER

E|N

STR

~I-

N~T

ATE

NEP

~S~

-TO

R

A E{

UA

CCAALLDD

~~ ||NN

CCEENNTT

RRUU

AACC

EELLAA

RREE

PPEE

ZZII

CCEE

TTEE!!

||NN MM

IIEEZZ

!!

CCOO

{{UU

RRII

||NN SS

TTEEAA

!!

|N C

OL}

!

FIR

A |N

{E

LA

MO

NA

H

|N T

RU

P !

|N C

RO

M !

PR

IMII

LID

ER

I

|N A

CID

||NN SS

CCOO

PP|N

CIU

R !

AS

EM

E-

NE

A

CÂ

NTE

CE

DE

SLA

V~

412

VA

LUR

I

JILA

VE

SO

L

VÂ

RFU

LB

OM

BE

I

OOBBOO

SSEEAALL

~~

PO

LEIT

Doi

de]

inu]

i \n

cel

ul`:

- D

e ce

te-

aau b

`gat

la

rece

?-

Pen

tru

o g`

in`.

S-oo

ia

naib

a!-

Cum

? P

entr

u o

g`in

`?-

Da!

C`

dac`

nu

era

ea c

a s`

sco

r-m

onea

sc`

\n f

undu

l gr

`din

ii, n

u d`

dea

nim

eni

pest

e... urm

area

(2

cuv.

) pe

lin

ia 8

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

Cine

-i vi

nova

tul ?

11770033

24

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Reclama ta aici!

Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89sau pe adresa de e-mail revistapolitiei@gmail.com

Dragi cititori,Ne apropiem cu

pa[i repezi de finalulunui alt an [i, cu aceast` ocazie, \n preajma sfinteis`rb`tori a Cr`ciunului[i \ntâmpin`rii Noului An, v` transmitem ur`rilenoastre de bine [i\nalt` apreciere.

S`rb`torile de iarn`s` v` aduc` dumneavoastr`, cât [i celor dragi,bucurie, mult`s`n`tate [i fericire.

Anul care bate lau[` s` fie mai plin de realiz`ri [i\mpliniri, satisfac]iipe plan profesional [i personal, prosperitate [i s`ave]i puterea de adep`[i orice obstacol.

La Mul]i Ani!

REDAC}IA

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiServiciul Informare [i Rela]ii PubliceCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: presa.politiacapitalei@politiaromana.roTelefon/Fax: 021.314.53.54