PAn[ dup[ Primul R[zboi Mondial Satu Mare era s[rac `n muzee · 2 Informa ia de Duminic / 2martie...

IAnul XII Nr. 578 Duminic[ 2 martie 2014

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&

PAGINA 7

Prezent[ri de m[;ticolumbine ;i coafurigrece;ti la Poesis

Regimuri populare `ntrevedetele de la Hollywood

Vitamina C alcalin[, solu\iaideal[ `n numeroase afec\iuni

PAGINA 8PAGINA 5

La 1905 se deschide publicului Muzeul Kolcsey. Colecțiile se aflau în trei camere într-un local nepotrivit al liceului reformat

“Viori sunt femeile, tremur ̀ n palme r[sfr]nt”, scria LucianBlaga. Apari\ia scenic[ a celor patru artiste muste;te de femi-nitate. ~mbr[cate `n rochii albe largi ;i vaporoase , `ncadrate`ntr-un ecleraj bine g]ndit (lumini ̀ mprumutate din arsenalulTeatrului), ;i-au creat un look feeric, c]rlion\at, ;i s-au apucattemeinic de c]ntat. Intrarea lor ̀ n scen[ aminte;te at]t referin\aliterar[ evocat[ - livresc - inclusiv `n caietul de sal[ (“Jocul ie-lelor” de Camil Petrescu).

PAGINA 9

S-a stins Nicolae Herlea, o steaa operei mondiale

Primele nou[ zile din M[r\i;or, numite ;i "Zilele Babelor"sunt cunoscute datorit[ vremii capricioase. Potrivit unuistr[vechi obicei popular, rom]nii `;i aleg c]te o bab[, una dinzilele cuprinse `ntre 1 ;i 9 martie. Dup[ cum va fi vremea `nacea zi a;a va fi via\a celui care a ales-o `n anul `n curs.

PAGINA 10

PAGINA 3

P]n[ dup[ Primul R[zboi Mondial Satu Mare era s[rac `n muzee

Preşedintele Statelor Unite ale Americii, BarackObama, a dezvăluit că s-a drogat. Barack Obama a făcut această dezvăluire cuocazia unui discurs pe care l-a rostit în cadrul lansăriiprogramului “Protectorul fratelui meu”, program cese adresează tinerilor afro-americani şi celorhispanici. Liderul de la Casa Albă a mărturisit că şi el a avutprobleme şi că a folosit droguri, fără să fie conştientde urmările grave ale acestui comportament. “Le-am explicat că atunci când eram de vârstalor, semănam foarte mult cu ei. Nu aveam tată. Şieram supărat din acest motiv, chiar dacă nu amrealizat asta la momentul respectiv. Am făcut alegeriproaste. M-am drogat fără să îmi dau seama de răulpe care îl provocam”, a dezvăluit Barack Obama. Preşedintele american i-a sfătuit pe tineriiadolescenţi să lupte pentru viitorul lor şi să nu renunţeniciodată la visele lor.

Zara Phillips, nepoată a reginei Elisabeta a II-ași campioană de echitație, a încălcat un principiu alcasei regale britanice pozând contra cost într-o revist[mondenă. Cea mai mare dintre nepoatele regineipozează zâmbitoare, alături de soțul ei, fostul jucătorinternațional de rugby Mike Tindall, care o ține înbrațe pe fiica lor, Mia, născută pe 17 ianuarie. Potrivitpresei britanice, cei doi ar fi vândut un set de fotografiicu 180.000 euro. Palatul Buckingham nu a făcut niciun comentariupe această temă. Familia regală are mare grijă derespectarea vieții sale private, iar presa britanică seconformează strict acestei reguli de la decesulprințesei Diana (1997, Paris), într-un accident demașină survenit când era urmărită de paparazzi.Presa britanică a refuzat să publice fotografii ale soțieiprințului William, Kate, cu bustul gol, care au apărutîn presa din alte țări în 2012.

Francezii şi italienii sunt campionii infidelităţii în Europa, mai mult de un bărbat din doi (55%)şi o femeie din trei (32% în Franţa şi 34% în Italia) cedând ispitelor, potrivit unei anchete a Ifop,efectuată în şase ţări. Procentul bărbaţilor infideli este mult mai redus în ţările dominant protestante,ca Marea Britanie (42%) şi Germania (46%), în timp ce el este 51% în Belgia, adaugă anchetarealizată în Franţa, Germania, Spania, Italia, Belgia şi Marea Britanie pentru Gleeden, site deîntâlniri extraconjugale. Sondajul "tinde să confirme zvonurile şi articolele din presă, mai ales internaţională, desprecaracterul nestatornic al francezilor, clişeele despre bărbatul latin îndeosebi infidel", a indicat pentruAFP Francois Kraus, director al studiilor la Ifop. "Hollande şi Berlusconi, cunoscuţi acum pe acestplan la nivel internaţional, îşi reprezintă poate în final cel mai bine naţiunile", a comentat Kraus.

Pre;edintele Obama recunoa;te c[ s-a drogat

Zara Phillips încalc[ regulilecasei regale britanice

“Cvartetul Ielelor” aduce un aer modern pe scena Filarmonicii

Francezii ;i italienii sunt cei mai infideli europeniFetele care se spal[ cu apade ploaie c[zut[ `n martie voravea pielea frumoas[

2 Informa\ia de Duminic[/2 martie 2014

Din cartea “Muzeele dinTransilvania, Banat, Crișana șiMaramureș”, scrisă de Dr. Co-riolan Petranu, am redactat unarticol în care vă vom prezentasituația muzeelor din Transilva-nia la sf]r;itul secolului XIX ;i`nceput de secol XX.

Cuvântul “muzeu” a pătruns lanoi împreună cu alte neulogisme, însecolul trecut. Cel dintâi scriitor ro-mân care întrebuințează acest neulo-gism, fără ca el să fi pătruns însă înlimbă, este Dimitrie Cantemir, careîn “Hornicul” său explică muzeeleprin “cămările unde stau la citeală saula învățătură”.

De obicei se face distincția întretrei feluri de muzee< muzeul național,muzeul local și muzeu special, dar sepoate face și următoarea clasificare<muzeu central, muzeu provincial șimuzeu special. Muzeele depind deajutorul din partea statului, județuluiori a orașelor. Cumpărările, săpătu-rile, angajamentul, în afară de chel-tuielile pentru personal, încălzire șialte nevoi, implică costuri imense.

Muzeele din Transilvania

Muzeele din Transilvania suntprea puțin cunoscute în afară de ho-tarele provinciei și chiar în cuprinsulțării în cercuri mai largi ale publicu-lui. Un motiv pentru această situațiese pare a fi lipsa propagandei, publi-cațiile au fost insuficiente, organismulmuzeelor ardelene nu a menținutcontactele cu muzeele din străinătateși nici nu au fost din punct de vederecultural îndeajuns de exploatate decătre ardeleni. Transilvania posedă înafară de colecțiile școlare, 27 de mu-zee care merită a fi studiate atât dinpunct de vedere al valorilor artisticeși culturale, cât și în privința organi-zației și administrării lor.

Muzeele sunt ad[postitede edificii care su servitca locuin\e, ;coli sau birouri

O parte a muzeelor este adăpostităîn edificii, care au servit ca locuință,școală sau birouri. Localurile au fostchiar de la început neacomodate pen-tru expunerea obiectelor, iar în timpa devenit chiar insuportabilă din cau-za numărului tot mai mare a colec-țiilor care nu au mai putut fi expuse,ci doar depozitate. Muzeele din BaiaMare, Satu Mare, Timișoara, MuzeulNațional din Cluj, nu au edificii pro-prii, ele luptă cu lipsa de spațiu și lu-mină. Fiecare muzeu își are bibliotecași revistele de specialitate.

Mai puțin bogată este colecția dereproduceri artistice. Muzeul Națio-nal din Cluj posedă 70 de lăzi cu mu-laje, care din cauza lipsei de spațiu segăsesc în amfiteatrul vechiului teatrunedespachetate. În cele ce urmeazăvă prezentăm câteva muzee din Tran-silvania.

Muzeul Național

al Transilvaniei din Cluj

Ideea de a înființa un muzeu alArdealului a precedat cu un secol fon-darea. Aceasta s-a făcut la propunereaconților Josif și Samuil Kemeny înanii 1841-1842.

Reprezentanții sașilor au fost însăîmpotriva acestui proiect. În 1852 La-dislau Kovary propune înființareamuzeului pe cale particulară, în ca-drul unei societăți, ideea reluându-se în 1856, când un fiu de seamă alArdealului, contele Emeric Miko do-nează vila sa împreună cu un spațiuimens. Ședința de constituire s-a ținutla 23 noiembrie 1859, contele Mikoaccentuând în discursul de deschide-re ideea unei Societăți, limba oficialăfiind cea maghiară.

Activitatea începe în 1860, iar înprimăvară s-a deschis biblioteca pu-blicului larg, în casa contelui Bethlen.Tot acolo s-au păstrat într-o camerăantichitățile, monedele și manuscri-sele. Deși după 1867, pentru Societateîncepe o fază nefavorabilă, în 1872,

odată cu înființarea Universității dela Cluj, statul leagă un contract cu so-cietatea prin care se ocupă de toatenecesitățile financiare. Rămâne o în-altă misiune a direcțiunii muzeuluide a completa colecțiile cu materialeale culturii noastre.

Muzeul orașului Baia Mare

Adunarea generală a orașului adecis înființarea muzeului în anul1889. Fondarea și administrarea mu-zeului a fost încredințată Societățiide Muzeu, constituită la 31 august1899.

Colecțiunile s-au format prin do-nații, iar mai apoi a început colecțio-narea de opere preistorice și copii îngips ale monedelor lucrate la BaiaMare. Colecțiile au crescut prin de-pozitele direcțiunii minelor, prin an-tichitățile din arhiva orașului și alebisericilor, ale casei de păstrare și aleinginerului Anton Szmik, apoi prindonația episcopului Meszlenyi din Sa-tu Mare.

Baza bibliotecii au format-o căr-țile și desenele contelui Svaiczer și bi-blioteca de mai multe sute de volumea lui Antoniu Szendi.

Muzeul nu are fonduri, orașul i-aasigurat localul și 900 de coroaneanual. Este împărțită în< secțiunea deantichități și monede, secțiunea na-turalelor, secția artistică și secțiuneaetnografică.

Biblioteca cuprinde 6.000 de vo-lume, colecția preistorică fiind dindiferite părți ale țării, însă în generalpredomină caracterul județean și celal orașului.

Colecțiile deși bine aranjate, luptăcu lipsa de spațiu. Baia Mare un cen-tru artistic, merită un local de muzeumai potrivit, mai ales că interesulpentru colecții și expoziții este îndea-juns de dezvoltat. Muzeul este închisdin anul 1915, în prezent nu se poateredeschide din cauza lipsei de perso-nal.

Muzeul Județean Satu Mare

Muzeul s-a fondat prin publiculorașului în 1901. În 1903 s-au votat2.000 coroane anuale din cultural.Din această sumă câte 1.000 s-a păs-trat ca fond.

Baza muzeului o formează anti-chitățile și obiectele de științe natu-rale, păstrate în arhiva județului. Înanul 1903 Muzeul s-a supus contro-lului statului, în acest an a primit unajutor de stat de 500 coroane, iar în1906 un ajutor de 400 coroane.

Custodele muzeului și al biblio-tecii este arhivarul orașului. Biblio-teca cuprinde 4076 volume, Muzeul788 obiecte.

După înființarea sa, muzeul astagnat tot timpul. În primul an alstăpânirii românești muzeul s-a spo-rit cu 14 portrete- în parte vechi- aleprefecților din trecut.

În județul Satu Mare sunt trei mu-zee, dintre care cel din Baia Mare estecel mai mare. Ar fi de dorit a uni aces-te mici muzee la un singur loc, fie încapitala județului, fie în Baia Mare înacest centru artistic.

Muzeul Societății Kolcseydin Satu Mare

Societatea Kolcsey s-a înființat în1891, formarea Muzeului a mers greu.La 1905 se deschide publicului, dupăce se supune Inspectoratului Muzee-lor. Colecțiile se aflau în trei camereîntr-un local nepotrivit al liceului re-format. În ultimul an de activitate,1916, a avut un venit de 181.144 decoroane, având un director și un cus-tode.

Pentru îmbogățirea bibliotecii,statul a contribuit în trecut cu câte400 de coroane, orașul cu 800 de co-roane anual.

Muzeul se împarte în secția de an-tichități unde se aflau 3889 obiecte,secția artistică 205, secția de istorianaturală 536 obiecte, în total 4630obiecte. Biblioteca constă din 5354volume.

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[, Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Dr. Petru Groza s-a născut la Deva fi-ind un intelectual provenind dintr-o fa-milie înstărită. Înființează în 8 ianuarie1933 la Deva, Frontul Plugarilor, un partidde sorginte comunistă finanțat și controlatde Partidul Comunist de la Moscova avândși organ de control de presă "Horea".

Frontul Plugarilor a cuprins cu precă-dere țăranii având drept țintă slăbirea Pa-tidului Național Țărănesc. Organele deconducere erau comitetele sătești de plasă,județene și regionale. Congresul Regional(general) alegea Comitetul Central. Pro-gramul Frontului Plugarilor era "Dema-gogie comunistă" care prevedea îmbună-tățirea situației țărănimii pe calea conver-siunii datoriilor agricole, desăvârşirea îm-proprietăririi ţăranilor, desfiinţarea dijmeişi arenzii, scutirea de impozite a ţăranilorcu pământ puţin, îngrijire medicală şi asis-tenţă juridică gratuite pentru plugarii cuproprietăţi sub 5 hectare, îmbunătăţireadotării tehnice a agriculturii.

Noul program adoptat în iunie 1945preconiza întărirea alianţei muncitoreşti-ţărăneşti, dezvoltarea mişcării cooperatiste,împrumuturi ieftine, crearea de staţiunide maşini agricole. Pe măsură ce lupta pen-tru putere lua amploare, autorităţile sovie-tice au intervenit direct şi decisiv. Situaţiaa ajuns într-un punct critic la 28 februarie1945 când Andrei Visinski, adjunctul mi-nistrului de externe URSS, trimis de laMoscova pentru a conduce ofensiva co-muniştilor pentru preluarea puterii, a cerutregelui Mihai I de România să înlocuiascăimediat guvernul Rădescu cu un guvernal Frontului condus de Petru Groza. Regelei-a replicat că va trebui să aştepte rezultatulconsultărilor cu liderii partidelor politice.Atunci Visinski i-a dat două ore pentru a-l demite pe Constantin Rădescu şi a-l numipe succesorul acestuia Petru Groza. Eraclară implicaţia că Visinski care acţiona pebaza unor intrucţiuni precise de la Mos-cova, va folosi toate mijloacele necesarepentru a instala un guvern prosovietic. Înplus, a declarat el, dacă regele nu acceptăun guvern Groza, el nu putea răspunde deexistenţa în continuare a României ca statindependent. Până la urmă Groza i-a tri-mis regelui Mihai un mesaj prin care seangaja că statul sovietic este de acord curetrocedarea părții de Nord-Vest a Tran-silvaniei statului român în urma tratatuluiMolotov Ribentrov. În data de 5 martie1953 a decedat dictatorul I.V. Stalin (Tăti-cul Stalin) care într-o ședință cu principaliișefi ai Serviciilor de Securitate sovietice l-a întrebat pe Beria Șeful K.G.B. nu maicritică radio Vatican, da tovarăşul Stalin lacare Stalin răspunde< "Câte divizii de tan-curi are Papa?"

S.A.R. MihaiSecretar AG. Şef Principal (R)

Mureşan Traian

6 martie 1945 -Instalarea a;a zisului

Guvern Democraticde dr. Petru Groza

ISTORIESocietatea Kolcsey s-a înființat în 1891, formarea Muzeului a mers greu. La

1905 se deschide publicului, după ce se supune Inspectoratului Muzeelor. Colecțiilese aflau în trei camere într-un local nepotrivit al liceului reformat. În ultimul ande activitate, 1916, a avut un venit de 181.144 de coroane, având un director șiun custode.

Adunarea generală a orașului Baia Mare a decis înființarea muzeului în anul1889. Fondarea și administrarea muzeului a fost încredințată Societății deMuzeu, constituită la 31 august 1899

La `nceputul anilor 1900, Satu Mare era s[rac `n muzee

2 martie 2014/Informa\ia de Duminic[ 3

TRADI}IIMai demult, dup[ cum descrie folcloristul Simion Florea Marian, m[r\i;orul era

compus dintr-o moned[ de aur sau de argint prins[ cu a\[ alb[-ro;ie ;i era purtat decopii `n jurul g]tului. Adolescentele purtau ;i ele m[r\i;or `n primele 12 zile ale luniimartie, pentru ca mai apoi s[ `l prind[ `n p[r ;i s[-l p[streze p]n[ la sosirea primilorcocori ;i `nflorirea arborilor.

Iat[-ne ̀ n luna lui M[r\i;or! Zilele`ncep s[ ̀ mbrace un aer bl]nd, iar ceruls-a ̀ nseninat. Florile de prim[var[ tim-purie sur]d cu ging[;ie de pe tarabeastfel `nc]t te-ndeamn[ s[ c]n\i< "Eprim[var[, iar[;i prim[var[! Pe fiecaremargini de f[ga;/ ~;i scot str[mo;ii de-getele-afar[/ De ghiocei, de crini, detopora;i".

Ro;u ;i alb

~n vremurile de demult, pe 1 mar-tie, m[r\i;orul se d[ruia `nainte der[s[ritul soarelui. Era oferit copiilor ;itinerilor, fete ;i b[ie\i deopotriv[. :nu-rul de m[r\i;or, `mpletit din dou[ firede l]n[ r[sucite, colorate ̀ n alb ;i ro;u,reprezint[ unitatea contrariilor<c[dur[- frig, fertilitate sterilitate, lu-min[-`ntuneric.

Pe vremea Imperiului Roman,

Anul Nou era s[rb[torit `n prima zi aprim[verii.

Originile s[rb[torii m[r\i;oruluinu sunt cunoscute exact. Dup[ unelescrieri s[rb[toarea m[r\i;orului aap[rut pe vremea Imperiului Roman,c]nd Anul Nou era s[rb[torit ̀ n primazi a prim[verii, ̀ n luna lui Marte. Aces-ta nu era numai zeul r[zboiului, ci ;i alfertilit[\ii ;i vegeta\iei. Aceast[ duali-tate este remarcat[ `n culorilem[r\i;orului, albul `nsemn]nd pace,iar ro;u- r[zboi.

M[r\i;orul era compusdintr-o moned[ de aursau de argint

Mai demult, dup[ cum descrie fol-cloristul Simion Florea Marian,m[r\i;orul era compus dintr-o moned[de aur sau de argint prins[ cu a\[ alb[-

ro;ie ;i era purtat de copii ̀ n jurul g]tu-lui.

Adolescentele purtau ;i elem[r\i;or `n primele 12 zile ale luniimartie, pentru ca mai apoi s[ ̀ l prind[`n p[r ;i s[-l p[streze p]n[ la sosireaprimilor cocori ;i `nflorirea arborilor.La acel moment, fetele `;i scoteaum[r\i;orul ;i-l at]rnau de creanga unuicopac, iar moneda o d[deau pe ca;.Exista credin\a c[ aceste "ritualuri" asi-gurau un an productiv.

M[r\i;orul se poart[toat[ luna martie

~n prezent, m[r\i;orul este purtat`ntreaga lun[ martie, dup[ care esteprins de ramurile unui pom fructifer.Se crede c[ aceasta va aduce bel;ug `ncasele oamenilor.

Se zice c[ dac[ cineva `;i pune o

dorin\[ `n timp ce at]rn[ m[r\i;orulde pom, aceasta se va ̀ mplini. La ̀ nce-putul lui aprilie, ̀ ntr-o mare parte a sa-telor Rom]niei ;i Moldovei, pomii sunt`mpodobi\i de m[r\i;oare.

~n Transilvania, m[r\i;oarele seat]rn[ de u;i, ferestre, de coarnele ani-malelor domestice, ̀ ntruc]t se consider[c[ astfel se vor speria duhurile rele.

Legenda voiniculuicare a eliberat Soarele

Un mit poveste;te cum Soarele acobor]t pe P[m]nt ̀ n chip de fat[ prea-frumoas[. Dar un zmeu a furat-o ;i a`nchis-o `n palatul lui. Atunci p[s[rileau `ncetat s[ c]nte, copiii au uitat dejoac[ ;i veselie, ;i lumea `ntreag[ ac[zut `n m]hnire.

V[z]nd ce se `nt]mpl[ f[r[ Soare,un t]n[r curajos a pornit spre palatul

zmeului s[ elibereze preafrumoasa fat[.A c[utat palatul un an `ncheiat, iarc]nd l-a g[sit, a chemat zmeul la lupt[dreapt[. T]n[rul a `nvins creatura ;i aeliberat fata. Aceasta s-a ridicat ̀ napoipe Cer ;i iar[;i a luminat `ntregulp[m]nt.

A venit prim[vara, oamenii ;i-aurec[p[tat veselia, dar t]n[rul lupt[torz[cea `n palatul zmeului dup[ luptelegrele pe care le avuse. S]ngele cald i s-a scurs pe z[pad[, p]n[ c]nd l-a l[satpe t]n[r f[r[ suflare. ~n locurile ̀ n carez[pada s-a topit, au r[s[rit ghiocei —vestitori ai prim[verii.

Se zice c[ de atunci lumea cinste;tememoria t]n[rului curajos leg]nd cuo a\[ dou[ flori< una alb[, alta ro;ie.Culoarea ro;ie simbolizeaz[ dragosteac[tre frumos ;i aminte;te de curajult]n[rului, iar cea alb[ este a ghiocelu-lui, prima floare a prim[verii.

A consemnat :tefania C.

Luna martie este a treia lun[ aanului `n calendarul Gregorian ;iuna dintre cele ;apte luni grego-riene cu o durat[ de 31 de zile. Nu-mele lunii martie ( latin[< Martius)vine de la zeul Marte, zeul r[zbo-iului din mitologia roman[ ;i eraconsiderat[ o lun[ favorabil[ ̀ nce-perii r[zboiului.

Anul ̀ ncepea cu aceast[ lun[ p]n[ ̀ nanul 45 ̀ .Hr. c]nd Iulius Cezar a introdusCalendarul iulian care avea ca dat[ de`ncepere a anului, 1 ianuarie . Tot romaniicredeau c[ lumea a fost creat[ ̀ ntr-o zi demar\i, zi patronat[ de acela;i zeu. Toates[rb[torile, indiferent c[ sunt cre;tine sauprecre;tine, constituie prilejuri pentru as[v]r;i ritualuri de trecere de la un an laaltul, de la un anotimp la altul, de la frigla cald, de la ̀ ntuneric la lumin[. Este luna`nfr]ngerii iernii, a ̀ nvierii naturii, a pro-rocirii viitorului.

Martie mai este denumit ;i mart, mar-te, mar\iu, m[r\i;or ("Marte/Str]mb[ par-te/La o parte"), Marta, Germ[nar (~ncol\itorul), f[urel deoarece natura ̀ nce-pe s[ prind[ via\[ ;i culoare. ~n luna mar-tie `ncep muncile c]mpului, aratul ;isem[natul, se cur[\[ livezile ;i gr[dinile,se scot stupii de la iernat ;i se "reteaz["fagurii de miere folosi\i ca leac ̀ n medicinapopular[.

Zilele Babelor

Primele nou[ zile din M[r\i;or, nu-mite ̀ n popor ;i "Zilele Babelor" sunt cu-noscute datorit[ vremii extrem de capri-cioase. Potrivit unui str[vechi obicei po-pular, rom]nii `;i aleg c]te o bab[, adic[una din zilele cuprinse ̀ ntre 1 ;i 9 martie.Se spune c[ dup[ cum va fi vremea `nacea zi a;a va fi via\a celui care a ales-o ̀ nanul `n curs.

Poate e mai pu\in cunoscut faptul c[la 1 martie sunt o serie de interdic\ii, cumar fi activit[\ile casnice specific feminineprecum torsul, urzitul, `mpletitul.

Se credea c[ `n aceast[ zi, Ursitoarelevin ;i torc destinul fiec[ruia, ursesc prie-teni ;i rude. De asemenea, se spune c[ `naceast[ zi trebuie s[ m[n]nci urzici dac[

vrei s[ te fere;ti de purici, s[ deschizi largferestrele pentru a l[sa s[ intre ̀ n cas[ ae-rul de prim[var[. ~ncheierea zilelor Babeise face prin moartea simbolic[ a acesteia.

~nceperea anului agricol

Zilele Mo;ilor care se a;teapt[ s[ fiec[duroase, ̀ ncep cu s[rb[toarea Celor 40de Sfin\i uci;i la Sevastia (9 martie) ;i se`ncheie cu Alexiile. S[rb[toarea cre;tin[a Sfin\ilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste ̀ nceperea anului agricoltradi\ional ;i a generat o s[rb[toaretradi\ional[ rom]neasc[, ce poart[ nu-mele de Mucenicii sau M[cinicii, Mo;iide M[r\i;or, Sfin\i;orii sau S]mbra Plu-gului, ultima denumire evoc]nd ̀ nceputulnoului an agricol. ~n unele locuri se credec[ Babele, capricioase ;i imprevizibile, maiz[bovesc `nc[ trei zile pe la noi, dar `nmajoritatea zonelor, ̀ ncep]nd cu 9 martie,

Zilele Babelor las[ locul Zilelor Mo;ilor.Despre aceste zile se spune c[ ar fi maibune, mai c[lduroase ;i mai senine pre-cum sufletul Mo;ilor. Mucenicii sunt spi-ritele acestor str[mo;i mitici, c[rora fe-meile le preg[tesc ;i le aduc ofrand[ pre-parate rituale ce urmeaz[ a fi consumate`n context ceremonial sau `mp[r\ite depoman[ ̀ n biseric[. Poart[ numele de mu-cenici, m[cinici, br]ndu;i, br]ndu;ei, bra-do;i, sfin\i ;i sfin\i;ori ;i au forma de opt.

De Mo;i, se fac mucenicii, fie sub for-ma unor col[cei, fie sub forma cifrei 8,un;i cu miere ;i t[v[li\i prin nuc[ sau subforma unei supe dulci, cu nuc[,scor\i;oar[ ;i alte mirodenii. Mai exist[un obicei specific b[rba\ilor de a bea 40de pahare de vin. Toate acestea sunt con-siderate ofrande sacre funerare. Mierea,aliment sacru, mijloce;te leg[tura celorvii cu str[mo;ii, iar nuca ;i gr]ul simbo-lizeaz[ moartea spre `nviere. M]ncatul

sfin\ilor are virtu\i magice, ̀ ndulcind spi-ritele mo;ilor dar ;i derularea ulterioar[a vie\ii omului, a traiului ;i recoltelor sale.B[rba\ii s[v]r;esc "be\ia ritualic[

~n ziua de 9 martie, `n toate comu-nit[\ile rurale era obiceiul de a se scoateplugul la arat. Dup[ ce plugul era trecutprin foc de c[tre fierarul (faurul) satului,era reparat, cur[\at ;i purificat. ~ntre plu-gari se `ncheiau `n\elegeri pentru`ntov[r[;ire la arat, iar ̀ n diminea\a acesteizile plugul era scos `n fa\a casei `n modfestiv. Acesta era momentul ce deschidea,de fapt, ciclul s[rb[torilor de prim[var[,pres[rat cu numeroase obiceiuri.

Alexie cel Cald

~n calendarul cre;tin ziua de 17 martieeste dedicat[ s[rb[torii Sf]ntului Alexie,omul lui Dumnezeu. ~n tradi\ia popular[,aceast[ zi reprezint[ un important pragcalendaristic. Alexa cel Cald, cum este nu-mit `n popor, este st[p]nul ;erpilor ;i aor[t[niilor, care se trezesc acum la via\[,dup[ ce st[p]nul lor descuie p[m]ntul (pe care tot el l-a `nchis de Ziua Crucii),preg[tindu-l pentru ar[tur[. Se spune c[dac[ broa;tele c]nt[ pentru prima oar[`n ziua Sf]ntului Alexie, ̀ nseamn[ c[ vorurma zile calde. Alexie este sf]ntul f[c[torde minuni pe ape ;i este celebrat de pes-cari, `nsemn]nd `nceputul Anului Pisci-col, sinonim cu Ziua Pe;telui. La Alexiese greblau ;i se m[turau ogr[zile, t]rlele;i oboarele, se aprindeau focuri pringr[dini ;i livezi, se ocoleau casele ;i aca-returile cu t[m]ie ;i c]rp[ ars[ pentrualungarea ;erpilor ;i insectelor, se legautulpinile pomilor fructiferi cu paie s[ nuse ca\ere omizile pe crengi, se suna dinclopo\ei sau se f[ceau zgomote b[t]nd dinfiare vechi pentru a se speria ;erpii,;op]rlele, broa;tele.

25 martie Bunavestire ( Blagovi;te-nie), popular Ziua Cucului este s[rb[toa-rea cre;tin[ a vestirii Maicii Domnului deArhanghelul Gabriel c[ va na;te un fiudin Duh Sf]nt, pe Iisus Hristos, care estemarcat[ `n calendarul popular ca ZiuaCucului. Cucul este considerat o pas[reoracular[, misterioas[ ;i tainic[, care areputerea de a profe\i mersul vie\ii, num[rulde ani, bog[\ia, dragostea, s[n[tatea,moartea. De aceea, este bine ca ̀ n aceast[

zi s[ ai bani `n buzunar, pentru c[ atuncic]nd auzi c]nt]nd cucul s[ spui< "Mul\iani cu s[n[tate / :i noroc s[ am `n toate",dup[ care arunci un ban spre cuc,spun]nd< "Na, cucule, banul c[ \i-am`mplinit anul". Dac[ ̀ \i c]nt[ cucul primadat[ aproape de cas[, e semn de moarte,dac[ `\i c]nt[ `n spate ;i `n st]nga e r[u,dac[ `\i c]nt[ `n fa\[ ;i `n dreapta, e bine,dac[ vezi prima dat[ cucul pe un pomverde, vei fi s[n[tos tot anul, dac[ `l vezipe pom uscat, vei fi bolnav sau chiar veimuri.

Prevestire de timp

De luna martie sunt legate mai multe pre-vestiri de timp. Se spune c[ dac[ ̀ n martieva bate v]ntul vom avea parte de un timpfrumos `n luna mai, `n schimb dac[ esterou[, dup[ Pa;ti va ploua mult. Tuneteledin martie prevestesc un an m[nos, iarvremea uscat[, aduce umezeal[ ̀ n aprilie.An m[nos va fi ;i dac[ auzi\i cuculc]nt]nd `n luna martie la `nceput. C]tdespre bel;ugul recoltelor, dac[ ̀ n Martienu poate fi sem[nat ov[zul din cauza ploi-lor multe, atunci nici toamna nu va puteafi sem[nat gr]ul, tot din cauza ploilor.

"~n s[pt[m]na a noua dup[ Cr[ciunsem[na\i maz[re, linte, m[z[riche, mai înurm[ ;i în regiuni mai calde ov[z, secar[;i orz> duce\i gunoi pe c]mp> grebla\i li-vezile de mu;chi ;i sem[na\i f]n ;i trifoi>dup[ cea dint]i ploaie cur[\i\i pomii demu;chi ;i omizi cu o m[tur[ v]rtoas[>acoperi\i paturile calde de toate laturilecu gunoi, ca s[ p[stra\i c[ldura> aerisi\i-le în zile calde> pune\i maz[re> sem[na\isalat[, p[trunjel, ridichi, ceap[, spanac,varz[ nem\easc[. Pune\i acum pomi;ori,t[ia\i pe cei pu;i ;i începe\i cu oltoiul spresf]r;itul acestei luni. Pomii de soi maibun, cari sunt acoperi\i, trebuie desf[cu\ipeste zi ;i iar[;i acoperi\i peste noapte"sunt c]teva din sfaturile care se reg[sesc`n calendarele agricole ale vremii.

Urzica este considerat[ buruiana luniimartie, pentru c[ este ca mart de iute ;itare, iar cine o m[n]nc[ se ̀ nt[re;te. Apade ploaie din luna lui martie se adun[. Sezice c[ este bun[ pentru multe lucruri, iarfetele care o folosesc vor avea pielea fru-moas[.

A consemnat :tefania Cri;an

Apa de ploaie din luna lui martie se adun[

Fetele care se spal[ cu apa de ploaiec[zut[ `n martie vor avea pielea frumoas[

M[r\i;orul trebuie legat de creanga unui copac pentru un an productiv


LITERATUR~În cuvântul înainte autorul spune< " În anul 1993, am scris o Monografie a

satului Hodişa având la dispoziţie documente din Arhiva bisericii Hodişa, de laArhivele Naţionale Satu Mare, cu concursul domnului Bujor Dulgău, angajat laSatu Mare în acea perioadă, informaţii de la sătenii născuţi la cumpăna veacurilor,informaţii de la Direcţia de Statistică, precum şi din unele publicaţii notate în bi-bliografie. Efectul acelei lucrări a fost deosebit.

Recent a fost lansată la SatuMare ediţia a doua a lucrării mo-nografice “Hodişa... la poalele co-drului, satul peregrinului...” sem-nată de inginerul Ionel Costescu,fiul al satului.

În cuvântul înainte autorul spune<" În anul 1993, am scris o Monografiea satului Hodişa având la dispoziţiedocumente din Arhiva bisericiiHodişa, de la Arhivele Naţionale SatuMare, cu concursul domnului BujorDulgău, angajat la Satu Mare în aceaperioadă, informaţii de la sătenii năs-cuţi la cumpăna veacurilor, informaţiide la Direcţia de Statistică, precum şidin unele publicaţii notate în biblio-grafie. Efectul acelei lucrări a fost de-osebit. Au venit mulţi să-mi aducă in-formaţii noi, poveşti hazlii şi triste,uneori fără să cunoască ce legături tai-nice au aceste informaţii cu istoria ne-amului nostru! Le păstram notate peagende şi coli volante, într-o cutie delemn că, cine ştie, poate odată...

Cu cinci ani în urmă, un apel tele-fonic îmi tulbură liniştea serii. De lacelălalt capăt al firului, după ce verificădacă nu a dat greş, se prezintă o per-soană vulcanică< sunt inginerul SuciuIoan din Cuţa, am văzut Monografiata din 1993, ştiu că mai ai multe infor-maţii şi, uite, eu, ocupându-mă de Mo-nografia Satului Cuţa, am găsit multeinformaţii despre Hodişa ce ţi-ar fi utileşi pe care ţi le pun la dispoziţie, şi nuo să te las până nu o scrii din nou. Întrei luni termini. N-am fost atât de sâr-guincios, dar nici nu m-a lăsat în pacepână n-am terminat-o! Îţi mulţumesc,pisălogule!

O nouă publicare a presupus o cer-cetare mai aprofundată, mai multe do-cumente cercetate, studii, comunicări,text în maghiară şi slavonă, iar pentrutraducerea lor nu mi-am lăsat în pacecolegii de serviciu şi specialiştii de laMuzeul Judeţean de Istorie şi de la Ar-hivele Naţionale Satu Mare. Pe unii i-am târât după mine, în vârful Codru-lui, să filmeze şi să pozeze, pe alţii, prinUngaria, pe post de translator.... " Esteapoi descris aportul demn de luat înseamă al echipei complexe de cercetă-tori de la Arhivele Naţionale FilialaSatu Mare, pentru a scoate la luminăinformaţii privind Hodişa, satul Cu-cuieţilor. Cu siguranţă aţi remarcat căeste vorba despre o mulţumire adresatădiscret profesorului şi cercetătoruluiLucian Cucuiet, directorul instituţieidespre care vorbim.

După 20 de ani

Viorel Câmpean, cunoscut scriitorşi în egală măsură cercetător, face câ-teva remarci privind această lucraremonografică< "...Şi iată că, după 20 deani, tot Ionel Costescu şi-a asumat sar-cina de a aduce la lumină CarteaHodişei. De data aceasta sprijinit pe obibliografie mult mai consistentă şi peo cercetare mult mai vastă, ajutat şimotivat în acelaşi timp de unele reuşitemonografice ale unor vecini (ne gân-dim aici la lucrările profesoarei FloricaPintea dedicată Homorodului de Mij-loc şi la cea a inginerului Ioan Suciudedicată satului Cuţa), înfăţişează celor

care iubesc Codrul şi Hodişa, în primulrând, o lucrare mai complexă. Com-pararea bibliografiei celor două lucrărigrăieşte despre argumentarea survenităîn cei 20 de ani. Căutările autorului i-au îndrumat paşii şi în ţara vecină, Un-garia...Nu credem că există reţetă desucces pentru scrierea unor astfel delucrări. Dacă acestea ar fi închegate subegida unor colective de specialişti (cums-a dorit şi chiar s-a reuşit...în cadrulŞcolii Dimitrie Gusti) am putea cu si-guranţă vorbi despre obiectivitateascrisului. Nu s-ar putea nici atunci ne-glija specificitatea locului. Când vor-bim despre o lucrare aparţinând unuiautor, niciodată nu vom putea înde-părta din discuţie procentul de subiec-tivism.

Despre Drăgoşeştii Sătmarului s-ascris destul de puţin până acum, IonelCostescu ne înfăţişează mai multe do-cumente, deschizând noi orizonturi decercetare pentru istoricii sătmăreni. Unloc aparte îl ocupă, desigur, perioadacât Hodişa s-a aflat sub protecţia - amspune, "Peregrinului", Ştefan VodăMâzgă... De asemenea personalităţileHodişei au un frumos loc în economiavolumului, umplând un gol semnalatîn demersul din anul 1993. Un meri-tuos paroh precum Mihail Vida îşi gă-seşte acum, la aproape un secol de laînveşnicirea sa, cinstitoare cuvinte dinpartea unui hodişan (istoriografia săt-măreană este datoare acestui fiu al Stâ-nei şi paroh al Hodişei)> informaţiileaflate în cartea lui Ionel Costescu vinsă ne întregească portretul acestui in-telecutal cu preocupări de culegere afolclorului codrenesc. De mare impor-tanţă sunt însemnările pe vechile cărţiromâneşti de cult. Cu siguranţă că aces-tea vor fi valorificate în viitor de cer-cetători. Şi dacă am ajuns pe tărâmulBisericii, constatăm faptul că autorulîşi exprimă cu claritate opinia în ceeace priveşte disputele confesionale apă-rute în sânul comunităţilor româ-neşti..."

Prima atestare documentară

Din cuprinsul acestei lucrări mo-nografice se poate afla faptul că primaatestare documentară a satului Hodişadatează din anul 1271 şi este cuprinsăîn Documente privind istoria Româ-niei.

Hodişa era cunoscută sub numelede Olahhodoş, Beltekhodoş, în vremece în Ungaria sunt cunoscute aşezăricu nume similare precum Hodişa Mareşi Hodişa Mică, localităţi din nord-es-tul Ungariei, pe valea râului Tur. Celedouă aşezări se găsesc la 8 kilometride frontiera cu Ungaria, în vecinătatealocalităţii Bercu, din România. Autorulse întreabă dacă şi la noi a existat şi oaltă aşezare numită Hodişa ca urmarea descoperirii pe valea râului Tur, învecinătatea satelor Băbeşti şi Turţ, aunui pârâu cu numele Hodişa, dar şi ofâneaţă cu acelaşi nume.

Lansare într-un cerc largde prieteni

Lansarea monografiei a avut loc pe24 februarie, în Sala de şedinţe a Di-recţiei Generale a Finanţelor din SatuMare, într-un cerc larg de prieteni aiautorului. S-au spus multe cuvinte deapreciere la adresa efortului făcut întimp de Ionel Costescu. Despre carteau vorbit Mircea Ardelean, ViorelCâmpean, Radu Roca, protopopii or-todocşi Ioan Socolan de Satu Mare şiMarian Crainic de Carei, nu în ultimulrând Aurel Pop, editorul lucrării mo-nografice.

O parte din vorbitori au subliniatcurajul dovedit de autor în abordareaunui subiect deosebit de sensibil pre-cum religia, dezbătut într-un modaparte, fiind îndemnaţi slujitorii bise-ricii, dar şi instanţele de judecată, să-ilase pe oameni să-şi aleagă religia. Au-torul atacă şi decizia celor care într-unmod cu totul inexplicabil au renunţatla aşa numita moştenire Godju din Un-garia. Cu o anume uimire s-a subliniatfaptul că la Hodişa a fost găsit un cântecprivind tragedia aviatică a lui AurelVlaicu.

Mai există oameni care făcând oincursiune în istorie, precum IonelCostescu, aduc în atenţia comunităţilorfapte nemuritoare. Numai oameni caresunt suflet din sufletul neamului potrealiza lucrări de mare valoare care sărămână pietre de temelie pentru gene-raţiile viitoare.

Desigur n-a lipsit nici îndemnulpotrivit căruia din fiecare comună, da-că nu din fiecare sat, ar trebui să existemăcar un om care să scrie monografialocalităţii de baştină. Astfel pot lăsa ur-maşilor valori culturale locale deose-bite, care prin trecerea anilor riscă săintre în uitare, sau chiar să se piardă.

Muzică şi dans codrenesc

Momentele artistice au fost susţin-ute de Ansamblul Codrişorul, al Pala-tului Copiilor, dirijor Nicoale Miclăuş.Fiecare alocuţiune a fost urmată demuzică şi dans codrenesc, f iindmenţionat faptul că majoritatea mem-brilor din amsamblu prezenţi la mani-festarea culturală au rădăcini înHodişa.

În încheierea luărilor de cuvânt Io-nel Costescu, autorul monografiei, amulţumit pentru prezenţa într-un nu-măr atât de mare la lansarea cărţii, darşi pentru cuvintele frumoase rostite laadresa sa şi a cărţii lansate.

Fiecare din cele 8 capitole ale mo-nografiei pot fi dezvoltate ca volumede sine stătătoare printr-o muncă asi-duă de căutare şi cercetare.

Alături de vorbitorii menţionaţi,printre foşti şi actuali colegi ai autoru-lui am remarcat pe< Dan Maier, LiviaHaidu, Pantelimon Ionescu, LacrimaTeocan Istrăuan, Angela Câmpianu,Ovidiu Pop, Cristian Boloş, AugustinTomuţ, Gheorghe Chişu, Sever Şter,Alexandru Zotta, Ioan Nistor, Gheor-ghe Creţu, Ion Bala, Lia şi Carol C. Ko-ka, Ioan Stan, George Vulturescu, RaduNăvală, Voicu D. Rusu, Ioan Moldovan,Ioan Crasnai, Dorel Orha, Ioan Sava,Silviu Costescu, Voicu Şichet ş.a.

Ioan Aniţaş

Lansarea monografiei a avut loc pe 24 februarie, în Sala de ședinţe a Direcţiei Generale a Finanţelor din Satu Mare, în-tr-un cerc larg de prieteni ai autorului

"Hodi;a... la poalele codrului, satulperegrinului..." o monografie de succesPrima atestare documentară a satului datează din anul 1271

Denumirea revistei "Paradigme"semnifică preocuparea Universității"Vasile Goldiș" pentru o deschidere înabordarea unui evantai de problemegeneros privind economia, socialul,politicul, sectorul bancar, filosofia, psi-hologia, marketingul, geografia ecolo-gică, până la probleme de sănătate șisport, prin studii aprofundate aplicatepe teren, sistematizate apoi în comu-nicări științifice publicate, inclusiv înlucrări ample precum "Integrarea Ro-mâniei în Uniunea Europeană - opor-tunități și limite". După cum remarcaprof. univ. dr. Gavril Ardelean, prorec-torul universității, cercetarea științificăconstituie funcția fundamentală a uneiuniversități.

Anual are loc conferința "ZileleAcademice" ale instituției. Universita-tea are de asemenea, fructuoase relațiicu instituții similare europene. Cadreledidactice și colaboratorii acestora suntdascăli de elită, mulți dintre aceștiaprofesori de doctorate. Prin facultățilesale Universitatea de Vest "Vasile Gol-diș" oferă studenților șansa de a se in-strui în plan superior prin cursuri ti-părite prin tipografia Goldiș, în revistede specialitate, excursii documentare,finalizate în licențe, masterate, docto-rate, aceștia devenind mai apoi profe-sioniști, specialiști de marcă la locurilelor de activitate.

Ultimul număr al revistei mai susamintite (130 pagini), în condiții gra-fice excelente, conține alături de arti-cole, hărți, fotografii, trimiteri expli-cative la subsolul paginii, inclusiv pri-vind bibliografia internațională.

Acest număr al revistei este ilustratde celebrul grafician Vasile Kazar,având studii de specialitate inclusiv laBudapesta și Paris.

Ovidiu Suciu

A ap[rut primulnum[r din acest an

al revistei academice"Paradigme"

a Universit[\ii VasileGoldi; din Arad

Secția maghiară a Teatrului de Nord,în parteneriat cu Informația Zilei scoatela concurs două bilete pentru câte o per-soană la piesa "Ghinionistul", de EisemannMihály - Zágon István - Somogyi Gyula,care va fi prezentată miercuri, 5 martie, laora 19, în afara programului de abona-ment.

Doritorii se pot înscrie în concurs răs-punzând la întrebarea< "Când a avut locpremiera piesei Ghinionistul, pusă în scenăde Trupa Harag György în această stagiu-ne?". Așteptăm răspunsurile la adresa dee-mail a redacției noastre< [email protected], cu mențiunea "concursteatru", până marți, 4 martie, ora 12. Câș-tigătorii vor fi desemnați prin tragere lasorți a celor care răspund corect la între-bare. Numele acestora vor fi publicate înnumărul de miercuri, 5 martie al cotidia-nului nostru. Biletele se vor putea preluaînainte de masă la casieria Teatrului, sauînainte de spectacol, la intrarea Casei deCultură a Sindicatelor. Vă urăm succes!

Teatrul de Nordscoate dou[ bilete

la concurspentru spectacolul

Ghinionistul


S~N~TATEPentru un bun ̀ nceput, se va ̀ ncepe cu o cur[ de detoxifiere, de cur[\are a organismului

de toxine. Organismul nostru con\ine o mul\ime de toxine (endogene ;i exogene), caretrebuie periodic eliminate la exterior. Calea de stocare ;i de circula\ie a toxinelor ̀ n organismeste limfa, iar c[ile de eliminare sunt rinichii, ficatul, colonul, pielea, calea respiratorie ;ila femei, calea genital[ (menstrua\ia lunar[).

~n forma sa bazic[, vitamina Ccombin[ efectul benefic de antioxi-dant cu cel de alcalinizare a \esuturi-lor, deoarece formeaz[ cu apa osolu\ie alcalin[.

Chimia ;i starea de s[n[tatea organismului

Vitamina C obi;nuit[ este acid[;i are gust acri;or. Vitamina C alca-lin[ are un gust s[rat foarte fin. Pul-berea de vitamina C alcalin[ st[ labaza preparatelor pentru administra-re intravenoas[ ;i permite ob\inereaunor doze mult mai mari dec]t ̀ n ad-ministrarea sub form[ de tablete.

Starea de aciditate a \esuturiloreste responsabi l[ de o serie deafec\iuni ;i disfunc\ii ale corpului.

S]ngele are un PH u;or bazic. PH-uldin urin[ are valoarea de 4 la oameniifoarte bolnavi fa\[ de 8 la sugari.

~n general, starea de boal[ esteasociat[ cu acizii, iar starea de s[n[ta-te cu bazele. C]nd s]ngele este acid,globulele ro;ii tind s[ formeze con-glomerate sau rulouri, devenind maiv]scos, mai pu\in oxigenat, mai`nc[rcat cu toxine ;i p[trunde maigreu prin vasele capilare. Prin urmareapar probleme circulatorii temporarecare conduc la urm[toarele afec\iuni<* migrene, c]nd problemele circula-torii apar `n creier* st[ri de oboseal[, c]nd reziduuriacide sunt depozitate `n ficat* hipertensiune arterial[, pl[ci de ate-rom, infarct, accidente vasculare, va-rice, hemoroizi-c]nd sunt afectate va-sele sanguine

* c]rcei, dureri musculare, rupturimusculare-c]nd aciditatea afecteaz[musculatura* osteoporoza, reumatism-c]nd mi-neralele sunt scoase din oase datorit[hiperacidit[\iiCele mai frecvente consecin\e ale hi-peracidit[\ii sunt inflama\iile dure-roase ;i infec\iile.

Recomand[ri ;i administrare

Vitamina C alcalin[ se recomand[`n urm[toarele afec\iuni<* infec\ii bacteriene, fungice ;i virale,inflama\ii, acidoz[ a \esuturilor, pre-ven\ia infec\iilor virale* st[ri febrile, alergii, migrene, con-stipa\ie, varice, osteoporoz[, rahitism,celulit[

* obezitate, gut[, gastrit[ hiperacid[,infec\ie cu helicobacter pilori, calculirenali* boli cardiovasculare, hipertensiunearterial[ u;oar[ sau oscilant[, nevro-ze, stres* st[ri de sevraj dup[ renun\area lafumat, intoxica\ii cu metale grele- tumori, imunodeficien\[, boli au-toimune Se recomand[ administrareavitaminei C alcaline, diminea\a la tre-zire, astfel< se dizolv[ 5 grame `n 300ml ap[ plat[ c[ldu\[. Se poate ad[uga;i pu\in[ zeam[ de l[m]ie.

Nu se consum[ nimic timp de mi-nimum 30 de minute. Dozele supor-tate de organism pot fi mult mai mari(10-15 grame) ;i sunt recomandatepacien\ilor cu tumori maligne.

Ing. chimist Mircea Georgescutel. 0721202752

Orice cur[ de sl[bire ar fi bines[ ̀ ndeplineasc[ c]teva criterii< s[nu fie drastic[> s[ fie suportabil[de c[tre corpul ;i psihicul persoa-nei> s[ fie corect condus[, sub su-pravegherea unor speciali;ti(nutri\ionist, antrenor de sport)astfel `nc]t s[ se reu;easc[ elimi-narea \esutului adipos, a excesuluide ap[ ;i s[ nu fie `n defavoarea\esutului muscular> s[ aib[ rezul-tate de durat[.

Pentru un bun ̀ nceput, se va ̀ ncepecu o cur[ de detoxifiere, de cur[\are aorganismului de toxine. Organismulnostru con\ine o mul\ime de toxine(endogene ;i exogene), care trebuie pe-riodic eliminate la exterior. Calea destocare ;i de circula\ie a toxinelor `norganism este limfa, iar c[ile de elimi-nare sunt rinichii, ficatul, colonul, pie-lea, calea respiratorie ;i la femei, caleagenital[ (menstrua\ia lunar[). Conse-cin\a elimin[rii deficitare a de;euriloreste acidoza. Ca urmare a stilului nos-tru de via\[ (alimenta\ienecorespunz[toare, stres, munc[ ̀ n ex-ces, somn ;i odihn[ insuficiente, g]ndi-re negativ[, abuz de toxice< alcool, tu-tun, droguri, medicamente), suntemperiodic mai obosi\i, mai pu\in ener-gici, mai pu\in creativi, mai “nervo;i”;imai grei cu c]teva kilograme. ~n acelmoment suntem `n acidoza moderat[cu o stagnare limfatic[. ~nainte de a`ncepe o cur[ de sl[bire avem nevoiede o detoxifiere ;i drenaj (prin alimen-ta\ie, hidratare, respira\ie corect[,exerci\ii fizice - yoga, pilates) astel ̀ nc]ts[ ajungem la o u;oar[ alcalinizare aorganismului.

Primul pas< detoxifierea

Iat[ cum putem `ncepe ;i ce pro-duse de gemoterapie ne pot fi de folos.Primul lucru este hot[r]rea ;i consec-ven\a. Rezultatele pozitive vor fi ceamai solid[ motiva\ie pentru a conti-nua.

Pentru c[ vorbeam despre detoxi-fiere, dup[ p[rerea mea, folosind ge-moderivatele din gama Polygemmavom avea cele mai bune rezultate. ~nschema indicat[ de mine se folose;tePolygemma 12 Rinichi-detoxifiere(combina\ie din muguri de Frasin, sev[de Mesteac[n ;i extract fitoterapeuticdin frunze de Mesteac[n) `n asocierecu Polgemma15 Intestin detoxifiere(combina\ie din ml[di\e de Meri;or,

muguri de Nuc ;i muguri de Stejar),pentru o perioad[ de 1 lun[, apoi pre-supun]nd c[ am "cur[\at" rinichii ;icolonul, putem s[ ne g]ndim mai de-parte spre o detoxifiere a ficatului, carepoate fi mai de durat[ (1-2 luni) cu Po-lygemma 11 Ficat detoxifiere (carecon\ine o combina\ie de ml[di\e derozmarin, ml[di\e de ienup[r ;i mu-guri de Alun. Acest produs va fi admi-nistrat de 2 ori pe zi, diminea\a ;i la

pr]nz, dar nu mai t]rziu de ora 18.Dup[ aceast[ perioad[, ne putemg]ndi la urm[torul pas, ;i anume ladetoxifierea limfei ;i a glandelor lim-fatice. Exist[ pe pia\[ o multitudine deproduse naturale care ne ajut[ `naceast[ direc\ie, dar aici este nevoie deajutorul medicului pentru a stabili ceamai bun[ metod[ de urmat de fiecarepersoan[. Folosind gemoderivatele,exist[ totu;i c]teva combina\ii care nepot ajuta. O formul[ de drenaj limfatic;i de antiacidoz[ metabolic[ ar fi com-bina\ia dintre Extractul din ml[di\e delemn c]inesc diminea\a, Extract dinmuguri de m[r la pr]nz ;i Extract dinmuguri de frasin seara. Drenaj limfaticpentru persoane foarte `nc[rcate me-tabolic se poate face cu o combina\iedin Extract de sev[ de mesteac[n di-minea\a, muguri de scorus la pr]nz ;imuguri de castan comestibil seara.Asocierile de mai sus se pot folosi `ncure de 1-2, cu o pauz[ de o lun[ ;ieventual repetare.

Pentru alcalinizarea organismului

Pentru alcalinizarea organismuluise poate consuma ap[ alcalin[ (PerlaMoldovei - apa alcalin[ ph8,8, c]te 2s[pt[m]ni pe lun[, 2-3 luni consecutiv,apoi pauz[ de c]teva luni). Se pot face2 cure de acest fel, anual.

Exist[ 2 alimente care pun limfa ̀ nmi;care ;i anume l[m]ia ;i echinaceea.Consumul a 2 l[m]i stoarse ;i diluate`n ap[, zilnic ;i a 2 linguri\e de pulberede echinaceea vor asigura mi;carea sis-temului limfatic, care va asigura untransport mai eficient al toxinelor spreficat. Ficatul le amestec[ ;i cu bila levars[ `n intestin pentru a fi eliminate.

Mi;care, mi;care ;i iar[;imi;care!

De asemenea, mi;carea fizic[ esteextrem de important[ pentru circula\ialimfei, activitatea muscular[ fiind ca opomp[ asupra circula\iei limfatice. Se

poate asocia cu un masaj de drenaj lim-fatic.

~n ̀ ncheiere a; men\iona c]teva ge-moderivate care pot fi asociate sche-melor de mai sus, ca individualizarepentru persoanele cu anumite patolo-gii< Extract din muguri de alun se vaasocia mai ales toamna pentru o maibun[ redistribuire a apei `n organism,la persoane cu tendin\[ de reten\ie deap[> Extract din muguri de frasin - pen-tru cei care au avut un exces de proteineanimale ;i prezint[ surplus de greutate>Extract din ml[di\e de zmeur `n cazde tulbur[ri de ciclu> Extract din mu-guri de porumbar, pentru reechilibra-rea organismului, reglarea dizarmonii-lor hormonale, convalescen\e lungi,dup[ boli de durat[> Extract din mu-guri de smochin ;i tei pentru cei cupoft[ de m]ncare exagerat[> Extractdin scoar\[ de salcie, care faciliteaz[eliminarea lichidelor ;i lipidelor ̀ n ex-ces, protej]nd pielea `mpotriva uneirelax[ri excesive> Extract din amen\ide mesteac[n pufos, ̀ n obezitate cu hi-potiroidism u;or, `n asociere cu sevade mesteac[n.

Fiecare individ trebuie privit ;itratat holistic, adic[ `n `ntregime. Nuexist[ produse minune ;i metode mi-nune. Trebuie corelate sfaturile spe-ciali;tilor (nutri\ionist, antrenor, me-dic), trebuie mult[ hot[r]re, determi-nare ;i consecven\[. Sfaturile nutri\io-nistului ne pot conduce la o schimbarea modului de alimenta\ie, astfel `nc]tdieta pentru sl[bire s[ devin[ o diet[permanent[, mi;carea fizic[ efectuat[sub `ndrumarea unui antrenor de fit-nes, personalizat[ ;i de durat[ va de-veni un mod de via\[, iar colaborareacu medicul naturist pentru a g[si celemai bune metode de sus\inere a orga-nismului, sunt verigile cele mai impor-tante. Dieta, mi;carea ;i produsele na-turale, al[turi de g]ndirea pozitiv[ ;imul\umirea pentru fiecare zi ce ne estedat[ ne vor ajuta s[ fim ̀ n echilibru cuNatura.

Dr.Szatmari Anamariamedic homeopat

Cl. Sf. Anton

Mi;carea fizic[ este extrem de important[ pentru circula\ia limfei, activitateamuscular[ fiind ca o pomp[ asupra circula\iei limfatice

Sus\inerea curei de sl[birecu ajutorul gemoterapiei

Vitamina C alcalin[, solu\ia ideal[ `n numeroase afec\iuni


RE}ETE

Sirop din muguri de brad

Piftie cu carnede pas[re

Mod de preparare<

Mugurii de brad se curăță de codițeși se spală foarte bine în mai multe ape.Se pun la fiert în apă, timp de o oră,după care se lasă așa până a doua zi,apoi se strecoară. Zeama se pune dinnou la fiert, împreună cu zahărul și cuzeama de lămâie, adăugând eventual

și coaja rasă a acestea. Se lasă să fiarbăpână devine siropoasă, aproape ca mie-rea, la fel și culoarea va trebui să seme-ne cu aceasta, de la auriu până la o co-loratură ușor brun roșcată, în funcțiede soiul de brad care s-a folosit. Siropulse pune fierbinte în sticle, se acoperăși se lasă să se răcească încet, acoperitcu pături. Se păstrează în loc răcoros,ferit de prea multă umezeală. Se con-sumă cu ceai, apă minerală, sau la felca mierea, sub formă de tratament încaz de tuse sau boli ale aparatului res-pirator.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

Ave\i nevoie<

1 kg muguri de brad culeasă dinpădure (nu de pe marginea dru-

mului unde poluarea este mare), 2litri de apă (dacă se poate, apă deizvor), 1,5 kg zahăr, zeama de la o

jumătate de lămâie.

Mod de preparare<

Carnea osoasă se pune la fiert cu con-dimentele și cu usturoiul, în circa 3,5 litride apă și se fierce la foc mic, într-un vassemiacoperit. După ce se curăță de primaspumă se adaugă și pieptul tăiat la di-

mensiunile dorite, apoi și zarzavaturilebucățite la fel, după preferință și se fierbeașa la foc mic, până când carnea se des-prinde de pe os. Se strecoară întocmaica o supă de carne, apoi zarzavaturile șipieptul de pui, eventual și restul de carne,dar dezosată se așează în farfurii, sau înforma dorită. Dacă se va orna cu ouăfierte, se așează și acestea în farfurie, apoizeama se toarnă încet peste toate acesteași se lasă la rece. După ce se solidifică, seservește presărat cu piper, boia de ardeiși zeamă de lămâie. Se poate orna cufrunze de pătrunjel sau piper colorat.

Ave\i nevoie<

1 kg carne de pui cu oase (pre-dominant gât și picioare), circa 1 kgpiept de pui, o căpățână potrivităde usturoi, 500 g zarzavaturi (mor-cov, pătrunjel, gulie, țelină), circa10 - 15 g piper boabe, sare, bază pen-tru mâncăruri, frunze de pătrunjel,piper colorat și eventual ouă fierte

pentru ornat.

Cozonac secuiesc

Mod de preparare<

Amestecăm drojdia cu 2 linguri dezahăr praf și puțin lapte călduț și lăsămpână începe să crească. Adăugăm la făinaținută în prealabil într-un loc cald și curestul ingredientelor o frământăm bine,până când începe să facă bulbuci. For-

măm o sferă, ungem suprafața cu puținulei și lăsăm aluatul la dospit. Când acrescut bine, întindem aluatul, formândfășii de lățimea degetului. De data aceastase vor folosi forme mai mici pentru co-zonac. Lemnul rotund se preîncălzeșteși se unge cu ulei. Se înfășoară cu fâșiilede aluat, apoi se unge din nou cu ulei șise învârte în zahăr tos. Se prăjește rotindde asupra jarului, sau în cuptor cu funcțiegril, eventual în ulei fierbinte, dar în acestcaz se acoperă cu zahăr abia după ce s-aprăjit. Cât timp cozonacul încă e fierbintese presar[ din nou cu zahăr tos sau cucocos, iar când s-a răcit puțin se umplecu crema preparată prin mixarea com-ponentelor menționate.

Ave\i nevoie<

Pentru cozonac< 1 kg de făină, 2ouă, 4 gălbenușuri de ouă, 12 lin-guri de zahăr pudră, 30 g drojdie,puțină sare, 1/2 litri de lapte, 12

linguri de unt sau margarină topi-tă, coaja răzuită a unei lămâi. Pen-tru cremă< 300 g brânză dulce, câtmai cremoasă, 100 g unt, 2 linguride smântână dulce (frișcă), 4-6 lin-

guri de zahăr pudră cu aromă devanilie, zahăr cristalin sau cocos

răzuit pentru ornat.

Sup[ crem[de caise

Mod de preparare<

1/3 din compot se scoate și se feliază,iar restul se mixează cu puțină zeamă dela compot, până ce devine o pastă omo-genă. 600 g de lapte și zeama rămasă dela compot se pune la fiert la foc mic și seadaugă sarea. Se amestecă zahărul, bu-dinca și zahărul vanilat și se dizolvă culaptele nefolosit. Când laptele pus la fiert

începe să se încălzească se adaugă bu-dinca dizolvată, amestecând continuu,iar când începe să se îngroașe, se adaugăcompotul pisat, apoi frișca amestecată înprealabil cu câteva linguri de zeamă fier-binte, iar în cele din urmă bucățelele defructe. Bucățile de caise nu se pun în modobligatoriu în zeamă, ele se pot lăsa șipentru ornat. Se poate servi la orice tem-peratură, vara preferabil rece. Se orneazăcu globuri de înghețată, cu pișcot pentrucopii, bucățele de migdale, alte fructe,batoane de scorțișoare, sau frunză dementă.

Ave\i nevoie<

Un compot de 700-750 g de caise(se pot folosi și fructe proaspete carese fierb în prealabil în apă ușor în-dulcită), o budincă de vanilie saufrișcă, 750 g lapte, 250 g frișcă pen-tru gătit, 4 linguri de zahăr, 1-2 pli-curi zahăr vanilat, un v]rf de cuțit

de sare.

Mai devreme decât în alţi ani, lăptucaîşi face simţită prezenţa în locurile scăl-date de soare. Pe alocuri se găsesc deja şiflori. Aşa cum se ştie, această plantă esteutilizată ca aliment, dar şi ca remediu na-turist.

Lăptuca este o plantă bogată în ele-mente minerale precum< fier, potasiu,magneziu, zinc, cupru, iod, fluor (care fa-cilitează creşterea osoasă), clorofilă, car-bonat de calciu, Vitaminele A, B, C şi D.

Caracteristică a acestei legume estelactucarium-ul, un produs foarte preţiosşi eficient în tulburările nervoase< insom-nie, spasme ale viscerelor, tuse nervoasă,tuse convulsivă, palpitaţii sau tahicardie,hiperexcitaţie sexuală şi nervoasă.

Oamenii de ştiinţă apropie acţiunealactucarium-ului de aceea a opiului, făr[ca acesta să prezinte inconvenientele celuide-al doilea (constipaţie, anorexie, tulbu-rări funcţionale ale aparatelor circulatorşi digestiv).

Efectele lactucarium-ului se constatăfolosind extractul fluid de lăptucă, pe caredr. H. Vignes îl recomandă în doza dedouă sau trei linguri pe zi, pentru com-baterea dismenoreei şi excitaţiei sexualela femei.

Efect sedativ

Efectul sedativ al acestei plante esteapreciat de mai bine de două mii de ani!Anticii o foloseau şi pentru a combate in-continenţa urinară. În zilele noastre,această proprietate, la fel ca cele prece-dente, a fost confirmată de medicina mo-dernă.

Cei care consumă cu regularitate lăp-tucă apreciază şi efectul său laxativ< celu-loza pe care o conţine combate consti-paţia, stimulează intestinele leneşe şi îm-piedică fermentaţia intestinală.

Săracă în hidrocarbonaţi, lăptuca vafi un deliciu pentru diabetici, care o potconsuma fără grijă.

Consumul de suc de lăptucă este unmod plăcut de însănătoşire. Rezultatelese obţin dacă tratamentul se face timp dedouă, trei sau chiar patru săptămâni. Estevorba de o terapie blândă, care dezinto-xică organismul încet şi în profunzime.

Sub formă de decoct, lăptuca este unremediu care favorizează evacuarea tu-bului digestiv, alină tusea nervoasă şi pro-voacă somn. Totodată, se doreşte eficientăîn afecţiunile în care ficatul este mărit(hepatomegalie). Reţeta este folosită desecole< se pune o lăptucă într-un litru deapă. Se fierbe timp de 45 de minute. Sebeau trei până la patru ceşti pe zi, dupămasă. Cei care au insomnii pot bea încăo cană cu 20 de minute înainte de culca-re.

Text selectat şi prelucrat de Ioan A.

L[ptuca - un bunremediu în cazulunor boli de ficat

Lăptuca este o plantă bogată în elemente minerale precum< fier, potasiu, magneziu,zinc, cupru, iod, fluor (care facilitează creşterea osoasă), clorofilă, carbonat de calciu,Vitaminele A, B, C şi D. Caracteristică a acestei legume este lactucarium-ul, un produsfoarte preţios şi eficient în tulburările nervoase


MOD~

Prezent[ri de m[;ti columbine;i coafuri grece;ti la Poesis

Măștile columbine ale artistei Mihaela Pastor sunt unicate, realizate manual, decoratecu materiale prețioase precum perle, foițe de argint și aur.

Membră din anul 2011 a AAPSM, Mihaela Pastor şi-a început drumul în artă realizândmăşti veneţiene simple şi a trecut la realizarea lor prin tehnici tot mai complexe.

Recent, la Restaurantul Poesisau avut loc două prezentări demod[. Prima a fost rezervată pre-zentării de coafuri romantice rea-lizate de Adriana Popescu, unde s-au regăsit motive de fluturași, ini-mioare, fundițe, cu ținute în stilgrecesc, pentru a pune în valoarecoafurile.

A doua a fost rezervată unei prezentăricu măști columbine. Măștile au fost rea-lizate de artistul plastic Mihaela Pastor,iar ținutele purtate de manechine au fostcreate de designerul Monica Strango.

Machiajul celor 19 manechine a fostrealizat de Alina Marchiș, iar accesoriiledin prezentarea cu coafurile au fost îm-prumutate de designerul Ioana Călin. Po-zele au fost realizate de Ciprian Jula. Înurmătoarele rânduri vă prezentăm câtevainformații despre Adriana, Mihaela și Mo-nica.

Coafuri extravagante – Adriana Popescu

Adriana Popescu este un hairstylistsătmărean cu o activitate recent începutăși cu rezultate deosebite. Deşi intrată de-abia de un an în domeniu, Adriana a avutrezultate deosebite, cu participări la con-cursuri internaţionale și naţionale culmi-nând cu câştigarea în 2013 a concursuluinaţional de coafură ce a avut loc în cadrul“Beauty Forum Romania” organizat laCluj.

De asemenea a fost un colaboratorconsecvent anul trecut cu mulţi din crea-torii de modă din Satu Mare, participândla mai multe prezentări de modă ca şi co-laborator hairstylist. Abordarea ei faţă decoafură este una neconvenţională, de-taşându-se de viziunea clasică, realizândcoafuri extravagante cu un impact deose-bit. Axată în principal pe realizarea decoafuri care integrează împletituri com-plexe, dantelate, reuşeşte astfel să facă sal-tul din tiparele obişnuite către o exprimareartistică a meseriei.

Împletiturile în mod special au făcut-o cunoscută în rândul celor interesaţi dedomeniu, iar tehnica execuţiei a fost apre-ciată de toţi cei care au văzut-o la lucruatât în salon cât şi la concursuri. Cei careo cunosc ştiu foarte bine reacţiile pozitivece apar imediat în momentul în careAdriana postează o fotografie nouă curealizările ei. De altfel fotografiile ei se re-găsesc rapid căutând profilul ei pe Face-book. Deşi vorbim de coafuri extravagan-te, ele sunt concepute şi realizate într-omanier[ care nu duce la exagerări, coafu-rile fiind la locul lor atât la o prezentarede modă cât și la un eveniment deosebit.Adriana a realizat coafuri deosebite pen-tru multe mirese anul trecut iar după sem-nalele de la acest început de an situaţia vafi identică și în 2014.

În momentul de faţă, Adriana este im-plicată şi în educarea celor care vor o ca-rieră în domeniu, cursurile ei din cadrul“Profesional Academy” Satu Mare oferindcu siguranţă celor înscrişi şansa de a învăţade la ea mult mai multe decât cele prevă-zute în programa unui curs normal de fri-zer-coafor. De altfel fotografiile postatede Adriana pe Facebook cu lucrările ele-vilor ei, vorbesc de la sine despre modulîn care evoluează aceştia pe parcursul cur-sului. Pe viitor mai mult ca sigur vor urmacolaborările deja începute în anul care atrecut, precum şi o colaborare deja înce-pută cu hairstylişti din Ungaria pentru a

realiza proiecte comune specifice. Urmă-torul concurs la care va participa va fi încadrul ediţiei a II-a a “Beauty Forum Ro-mânia” în luna aprilie unde mai mult casigur va fi un pretendent puternic din noula primul loc.

Ținute de seară – Monica Ștrango

Monica Ștrango activează în prezentca și designer vestimentar în Satu Mare,pasiunea pentru modă descoperind-o înanii de liceu. A urmat o școală de specia-litate în Cluj-Napoca, iar la începutul anu-lui 2013 și-a deschis propriul atelier decreație.

“Pasiunea mea sunt rochiile de seară,rochiile dedicate evenimentelor specialedin viața unei femei, rochii în care îmipun toată dragostea în a le face cât maispeciale.”

La Universitatea de Artă și Design dinCluj-Napoca, a avut ocazia și onoarea dea fi îndrumată de un om deosebit, cu mul-tă iubire pentru artă și frumos, și anumelectorul universitar Elena Basso Stănescu.

Dânsa i-a modelat gustul artistic, dezvol-tându-i imaginația și perfecționându-i în-deletnicirea în tehnologia hainei.

“Munca de designer vestimentar în-seamnă pentru mine multă dăruire și îm-plinire. Nu există recompensă mai marepentru mine decât zâmbetul din oglindăal clientei mulțumite. Este deosebit de plă-cut să poți transforma pasiunea într-unjob cotidian.”

Colecția prezentată cu ocazia Zilei~ndr[gosti\ilor la Poesis, se numește “Myblack soul becomes gold”, reunind culoa-rea predominantă, și anume, negrul, cuaccentele aurii, foarte în vogă la momentulactual. Piesele vor să transmită feminitate,eleganță și totodată, sensibilitatea crea-toarei. Dantela, tullul și paietele sunt ve-detele acestei colecții, croiul și accesori-zarea urmăresc tendințele sezonului pri-măvară-vară 2014.

Măști columbine – Mihaela Pastor

Măștile columbine ale artistei MihaelaPastor sunt unicate, realizate manual, de-

corate cu materiale prețioase precum per-le, foițe de argint și aur.

Membră din anul 2011 a AAPSM, Mi-haela Pastor şi-a început drumul în artărealizând măşti veneţiene simple şi a trecutla realizarea lor prin tehnici tot mai com-plexe. A studiat design interior şi artă de-corativă. Lucrările ei de o frumuseţe cutotul străin[ se află şi în colecţii naţionaleşi internaţionale. Creaţia ei semnifică exis-tenţa umană ascunsă în spatele unei măşti.Acestea, în trecut ascundeau identitateapurtătorului, dar şi anulau diferenţele din-tre clasele sociale, la baluri.

Mihaela foloseşte mult în creaţia eicontrastul dintre roşu şi negru. Măştile eisunt sunt foarte expresive, colorate. A avutexpoziţii la Satu Mare, Sighetu Marmaţiei,dar şi în Ungaria.

Lucrează și măști venețiene făcute dinpapier-mache pentru a fi purtate. Acesttip de măști sunt mai ușoare decât celedecorative și pot fi purtate la diverse ocaziifestive, nunți, baluri mascate sau orice felde manifestări de acest fel.

Să fii minionă, înseamnă săai o înălțime sub 1,60m. Deșimulte fete care au această înălți-me se simt oarecum complexate,nu ar trebui să fie atât de deza-măgite. Mai ales pentru că 80%dintre minione au și o siluetă deinvidiat, de clepsidră.

Micuțe și bine proporționate, mi-nionele reușesc să întoarcă de fiecaredată privirile prin delicatețea și femi-nitatea trăsăturilor, chipul vesel și for-mele bine conturate. Noi vă propu-nem o serie de modalități prin careputeți masca înălțimea, dar și să văpună în valoare silueta.

Bluzele și rochiile cu decolteu înV, cămășile și tricourile accesorizatefie cu lanțuri sau coliere lungi pânăsub linia sânilor fie doar la baza gâ-tului sunt combinații ce dau impresiade alungire.

Mânecile trei sferturi sunt foarteindicate, deoarece fac trunchiul șimâinile să pară mai lungi, dar nu tre-buie combinate cu bijuterii mari, vo-luminoase sau viu colorate.

Renun\a\i la accesorii supradimensionate

Accesorile trebuie să fie mai micipentru că o geantă supradimensiona-tă de exemplu, chiar dacă este la mo-dă, te va face să pari și mai mică. Dacăîți plac eșarfele, nu le înfășura de totîn jurul gâtului, lasă-le să atârne pu-țin. Alege curele subțiri, care doar ac-centuează talia.

Pantalonii skinny cu talia joasă nusunt prea avantajoși pentru că fac pi-cioarele să pară mai scurte dar o pe-reche de jeanși skinny cu talie înaltăsau unii evazați și lungi până la ju-mătatea tocului vor crea un efect vi-zual de alungire.

Nu purta pantaloni scurți, doardacă îi asortezi cu o pereche de pan-tofi cu toc subțire. În cazul fustelorsecționarea nu este atât de evidentă,deci le poți purta liniștită.

Pantofii cu baret[ pe glezn[nu sunt indica\i

Nu îți cumpăra pantofi cu baretăpe gleznă, deoarece îți vor tăia picio-rul și vei părea și mai mică, alege pan-tofi simpli eventual cu platform[, însăneapărat cu toc subțire. Ai grijă și laculori< pentru minione cele mai po-trivite sunt încălțările într-o culoarenude, pală, care lungesc piciorul și teajută astfel să pari mai înaltă.

Hainele foarte largitrebuie evitate

Evită hainele foarte largi și volu-minoase pentru că îmbrăcată cu elevei arăta ca într-un sac. Optează maidegrabă pentru un top pe corp (nufoarte mulat) și o pereche de panta-loni ușor lărguți dar lungi până în pă-mânt sau invers, un top lejer asortatcu o pereche de pantaloni pană saucigarette.

Important este să-ți accepți corpulși să înveți să-l pui în evidență. Hai-nele pot face minuni pentru oricaresiluetă, trebuie doar să știi cum să lecombini și să le alegi.

Denisa Terțan

Articole vestimentarecare pun `n eviden\[

silueta minion[


DIET~

Odată cu schimbarea anotim-pului și organismul se pregăteștepentru un nou început. Primulpas pe care îl face este să eliminetoate toxinele acumulate în lunilelungi de iarnă.

În sezonul rece alimentația a constatîn mare parte din grăsimi saturate, iarlegumele și fructele au lipsit aproape detot. Venirea primăverii aduce o serie deîmbunătățiri ale regimului alimentar. Cupiețele pline de verdețuri, dietele de de-toxifiere pot fi urmate cu mare ușurință.Tot ce trebuie să faci este să alegi legu-mele potrivite.

Sparanghelul lupt[`mpotriva `mb[tr]nirii

Sparanghelul nu doar că arde grăsi-mile, dar poate fi și o soluție pentru com-baterea asteniei de primăvară. Conțineacid folic, care este o vitamină din grupulB, iar fibrele pe care le conține ard gră-simile. Consumat constant, sparanghelulluptă împotriva îmbătrânirii.

Urzicile, datorită conținutului ridicatde minerale și vitamine, sunt folosite atâtca medicament, dar și ca aliment. Suntfolosite pentru detoxifierea organismu-lui, dar și pentru regenerarea lui. Acesteplante pot fi consumate sub formă demâncare, suc, tinctură sau infuzie.

Infuzia de urzici se obține turnând o

cană cu apă fierbintepeste o lingură defrunze proaspăt măci-nate sau us-cate. Sebea fărăzahăr, du-pă aproxi-mativ 15minute. Ocură cu infu-zie de urzicise ține 4săptă-mâni șise beauzilnic mi-nim douăcăni.

Persoa-nele caresuferă deanemie, potbea suc de ur-zici. Sucul seobține prin to-carea frunzelorproaspete caremai apoi suntstrecurate printr-un tifon uscat șifin. Gustul metalic pecare îl veți simți în gură provinede la fierul din compoziție.

Păpădia conține multe fibre, fiind ceamai recomandată plantă primăvara. Cel

mai indicat este să fie consumată crudăîn salate.

Usturoiul de prim[var[este s[\ios

Usturoiul de primăvară este sățios,fiind recomandat celor care vor să fiemai supli pentru vară. Această senzațiede sațietate se instalează mai rapid dato-

rită alicinei, o substanță care dă mirosulspecific al usturoiului.

Începutul primăverii aduce pe ta-rabe spanacul proaspăt care esterevigorant. Frunzele sunt o sursăbună de fier, mai ales dacă suntconsumate crude în salate. O por-

ție de spanac proaspăt poate aveaacelași efect energic pe care îl oferă o

ceașcă de cafea.Nucile conferă o stare de bine,

cine mănâncă nuci, este fericit. Unalt beneficiu este acela că nucile

sunt digerate lent, fapt care contri-buie la menținerea echilibrată a glice-miei și crește toleranța la stres.

Ridichile roșii sunt o sursă exce-lentă de fibre, potasiu, calciu, fier,fosfor, zinc, de asemenea se maigăsește o cantitate mare de vitamina

C, precum și vitamine din grupul B.Ridichile accelerează digestia, consumațizilnic câte trei ridichi crude pe stomaculgol și veți resimți efectele în cel mult ju-mătate de oră.

Plante pe care leconsum[m prim[vara

Potrivit unui nou studiu fe-meile care sunt implicate într-orelaţie fericită nu îşi mai fac grijiîn legătură cu greutatea lor, chiarşi acelea care au câteva kilogrameîn plus spunând că sunt mulţumi-te de felul în care arată.

Cercetătorii spun că, în ceea ce pri-veşte imaginea de sine a femeilor, con-tează mai mult să fie fericite şi mai puţinnumărul de kilograme pe care îl afişeazăcântarul. Studiul a implicat mai mult de250 de femei cu vârste cuprinse între 20şi 45 de ani. Aproape două treimi dintreacestea locuiau cu prietenii lor, iar cele-lalte erau căsătorite.

Femeile au răspuns unor întrebăridespre relaţiile lor, înclusiv cât de satis-făcute sunt din punct de vedere emoţio-nal, sexual şi intelectual, dar şi cât demulte interese au în comun cu partenerulde viaţă. De asemenea, femeile au fostîntrebate cât de mulţumite sunt de greu-tatea lor şi care ar fi greutatea ideală.

Răspunsurile oferite au arătat că fe-meile care aveau relaţii fericite eraumulţumite de greutatea lor, chiar dacănu era cea pe care o considerau a fi ideală.Totodată, aceste femei au arătat că au oîncredere de sine ridicată. Rezultatele aufost aceleaşi şi pentru femeile care locu-iau cu iubiţii lor, dar şi pentru cele căsă-torite.

"Aceste cercetări sugerează că satis-

facţia în ceea ce priveşte greutatea, mă-rimea, forma corpului are mai mult de-a face cu cât de fericiţi suntem în mo-mentele importante ale vieţii noaste, cumar fi relaţiile amoroase, decât cu ce aratăcântarul", spune cercetătorul Sabina Vat-ter, de la Universitatea din Tallinn, Esto-nia.

Aceasta a precizat că unul dintre mo-tivele pentru care femeile nu mai acordăatenţie greutăţii pe care o au este acela căsunt implicate într-o relaţie care mergebine.

În schimb, acelea care sunt în relaţiinefericite se pot lovi de presiune din par-

tea partenerilor în a-şi schimba felul încare arată.

O femeie implicată într-o relaţie ne-fericită îşi poate transfera grijile către fe-lul în care arată, către greutate. "Femeilenu ar trebui să fie atât de obsedate degreutatea lor. Sunt multe alte lucruri (maiimportante, n.r ) decât greutatea. Cel maiimportant lucru este să mănânce sănătosşi să facă exerciţii în mod regulat. De ase-menea, exerciţiile ajută la creşterea în-crederii în sine a femeilor, pentru că aces-tea simt că pot face ceva bun pentru cor-pul lor", a mai spus Sabina Vatter.

A consemnat Sergiu Podină

Femeile fericite sunt mai grasedec]t cele nefericite

Din dorința de a se menține mereusuple, dar și datorită modei impuse dela Hollywood, multe vedete au ajuns săopteze pentru regimuri care mai de caremai bizare. Deși aceste regimuri au avutrezultate, noi nu vă indicăm să le urmați.

Mâncare de bebeluși

Dieta cu mâncare de bebeluși a fostcreată de antrenoarea de fitness TracyAnderson. Presupune înlocuirea tuturormeselor și a gustărilor cu astfel de pro-duse, care se găsesc în magazine în bor-cănele mici. Mâncarea pentru bebelușitaie apetitul și te ține sătul cu porții foar-te mici.

Deși, mâncarea pentru copii este bo-gată în nutrienți nu este indicată pentruadulți, deoarece nu conține destule fibre,calciu sau vitamina D. Potrivit nutrițio-niștilor procesul de digestie la un adultdurează 21 de ore, ceea ce nu este cazulla bebeluși. Mâncând alimente rase saupisate o mare parte din valoarea nutri-țională se pierde. Persoanele care con-sumă porții destinate unui copil de câ-teva luni, vor pierde într-adevăr dingreutate, însă cea mai mare parte va fidin masa musculară, nu din grăsimi.

Consumul exclusivde alimente crude

Dieta cu crudit[ți, numită și biblică,implică doar consumul de alimente ne-gătite și neprocesate, cum ar fi legume,fructe, alge sau pește. Această dietă esteindicată pentru curele de detoxifiere, în-să se menține doar o săptămână și vatrebui să includă consumul de pește, careasigură necesarul de proteine și grăsimide calitate. Vegetarienii, în schimb, voravea de suferit urmând acest regim dincauza lipsei de proteine ce duce la scă-derea masei musculare. Alimentele cru-de pot fi contaminate, anumite produse

pot produce tot felul de deranjamentestomacale. Procesul de gătire a alimen-telor nu doar că face mâncarea mai gus-toasă, dar elimină și o serie de bacterii.

Combinarea meselorcu cărbune

Această dietă presupune utilizareade cărbune medicinal în toate mesele.Astfel putem scăpa nu doar de toxine,dar și de kilogramele în plus. Cărbunelemedicinal se găsește în farmacii sub for-mă de tabletă solidă. Potrivit nutrițio-

niștilor, cărbunele medicinal, în stare ac-tivă este benefic sistemului digestiv.Atrag însă atenția asupra conținutuluiridicat de săruri și minerale, care pot fipericuloase pentru organism, dacă însistemul digestiv nu există proteine șicarbohidrați.

Viermele în stomac

O altă modalitate bizară de a slăbieste de a înghiți o tenie. Viermele ajunsîn intestine consumă aproape toate ali-mentele care intră în organism. O astfelde dietă este foarte periculoasă și nicinu vei slăbi foarte mult, poate doar câteun kilogram pe săptămână.

Distrugerea hranei

Un alt regim adoptat de vedete pre-supune distrugerea alimentelor. Spreexemplu când își doresc foarte mult sămănânce ce văd sau au tendința de aconsuma mai mult decât este indicat,toarnă peste alimente sare din belșug. Obucată de ciocolată sau înghețata nu maisunt gustoase dacă au un strat de saredeasupra și astfel nu vor ajunge niciodatăsă se depună pe coapse.

Mestecă și scuipă

Inventatorul acestei diete este Hora-ce Fletcher, iar dieta presupune meste-carea alimentelor de 32 până la 80 de oridupă care se scuipă. Foarte puține caloriivor ajunge în acest fel în organism. Me-dicii atrag atenția că aceasta nu se poatenumi o dietă, ci mai degrabă o tulburarede alimentație, ce poate fi comparat[ cubulimia. Din cauza acidului gastric carese degajă în timpul mestecării pot apăreaafecțiuni grave.

În Japonia, a apărut o metodă la felde neobișnuită prin care putem slăbi.Este vorba despre o pereche de ochelari

cu lentile, care îl fac pe purtător să vadămâncarea în culori neapetisante.

Alții preferă să înghită câteva bucățide vată înainte să mănânce pentru a aveaun apetit scăzut. Această metodă estefoarte populară în rândul fotomodelelorcare înlocuiesc vata cu șervețele sau hâr-tie igienică.

Dieta respiratului provine din Indiași are la bază următorul stil de viață< in-spiră, expiră, stai la soare și vei reuși săslăbești. Acest stil de viață a cauzat foartemulte decese la începutul anilor ’90.

Denisa Terțan

Regimuri populare`ntre vedetele

de la Hollywood

Cercetătorii spun că, în ceea ce priveşte imaginea de sine a femeilor, contează maimult să fie fericite şi mai puţin numărul de kilograme pe care îl afişează cântarul.Studiul a implicat mai mult de 250 de femei cu vârste cuprinse între 20 şi 45 de ani.Aproape două treimi dintre acestea locuiau cu prietenii lor, iar celelalte erau căsă-torite.


Cine sunt cele patru iele s[tm[rene? De fapt, niciuna nu e de loc din Satu Mare. Toates-au ;colit la Academia de Muzic[ din Cluj, trei dintre ele sunt chiar din metropola ar-delean[, o a patra vine dintr-un loc istoric< M[r[;e;ti, Vrancea. Ele sunt violonisteleEmoke Kovacs ;i Alina Laura Mija, violista Ana-Maria Nagy ;i violoncelista Diana Can-te;anu.

Sorin Oros s-a dovedit `n ulti-mii ani un valoros dramaturg. Amgustat din plin spectacolele f[cutepe textele sale, at]t la Satu Mare(“Fluturi siha;tri”, minunat[ ple-doarie pentru voca\ia actori-ceasc[, ;i “Frumosul, de;teptul ;iur]tul”, dezl[n\uire comic[) c]t ;ila Piatra Neam\ (“Eu te iubesc, eute omor!”). Spectacolul lansat du-minica trecut[, “Moartea alb[“,nu se ridic[ la nivelul acestora.

Textul nu are preten\ii de capodo-per[. Spune o poveste simpl[, univer-sal[, despre o t]n[r[ dintr-o familiedestr[mat[, care `;i g[se;te refugiul `ndroguri. Personajele sunt tipuri f[r[prea mare ad]ncime< victima, tat[l, de-alerul, amanta, poli\istul, asistenta so-cial[. Probabil dramaturgul a fost foartecon;tient de schematismul personajelorsale, din moment ce a sim\it nevoia s[le completeze profilul psihologic ̀ n ca-ietul de sal[, cu am[nunte care nu reiesdin textul propriu-zis al piesei.

Problema acestui spectacol nu seleag[ de text, ci de prelucrarea sa regi-zoral[. Pe Marius Costache l-am admi-rat pentru simplitatea juc[u;[ cu carea redat basmul “Jack ;i vrejul de fasole”.

Acum ̀ ns[ a f[cut un spectacol plin decli;ee din arsenalul regizorilor mo-derni, ̀ ncep]nd cu un prolog video ca-re, complet neinspirat, divulg[ finalulpove;tii, continu]nd cu o grandomaniea jocurilor de umbre ;i culmin]nd cuun alt insert video `n care regizorul`nsu;i se implic[ `n spectacol, ca mo-derator de talkshow (moment care, dinnou, nu exist[ ̀ n text). Episoadele cheieale dramei sunt tratate fie exacerbat, fieexpeditiv, parc[ `ntr-o grab[ de a maibifa un tablou, iar aglomerarea sceneinu ajut[ la coeren\a spectacolului, dim-potriv[. Impresia e de lucru f[cut ̀ n vi-tez[, un fel de examen de la facultateade regie, cu tehnici impuse.

Ne `ntreb[m dac[ regizorul a cititportretele din caietul de sal[, din mo-ment ce actorii sunt condu;i pe coor-donate foarte schematice, aproape pa-rodice. Poate singurul care se apropiede autenticitate e Vlad Mure;an ̀ n dia-logul tat[-fiic[. ~n rolul principal, alMariei, Raluca Mara apeleaz[ la un ar-senal `ntreg din me;te;ugul actoriei,dar nu reu;e;te s[ provoace empatiepentru personaj nici m[car `n scenasimbolic[ a renun\[rii la casa p[rin-teasc[ ;i la valorile familiei. GabrielaChiril[, la debutul `n trupa Teatruluide Nord, `ncearc[ s[ dea contur “de-

pravatei” Oana, dar reu;e;te doar c]ndapeleaz[ la senzualitate. Ciprian Vultur;i Andreea Mocan arat[ mai degrab[ am[;ti ale autorit[\ii dec]t oameni cuadev[rat preocupa\i de soarta celor pecare sunt chema\i s[-i apere. Chiar pres-ta\ia lui Sergiu T[b[caru `n rolul gan-gsterului oscileaz[ `ntre sictir ;i o ten-tativ[ de duritate, personajul fiind con-turat foarte palid. Vlad Chico se achit[disciplinat de rolul mut al Bursucului,dar at]t. ~n momentul ̀ n care persona-jele sunt mai vii ̀ n caietul de sal[ dec]tpe scen[, spectacolul are o problem[foarte mare. De altfel, aplauzele ane-mice de la premier[ o confirm[.

Iar problema cea mai mare e c[ me-sajul antidrog - foarte clar ̀ n text ;i carear fi lovit puternic con;tiin\ele `ntr-omontare mai limpede - risc[ s[ sepiard[ `n parafernalia regizoral[. :i ep[cat, pentru c[ acest mesaj e singurara\iune de a fi pentru aceast[ pies[, iarspectacolul a beneficiat de implicareaPoli\iei ;i Centrului Antidrog. ~n cem[sur[ “Moartea alb[“ ;i-a atins pu-blicul \int[ (liceenii), doar ei pot depu-ne m[rturie. Iar dac[ piesa are vreo via-bilitate scenic[, probabil c[ mai are dea;teptat dup[ regizorul care s[ o pun[cu adev[rat `n valoare.

Vasile A.

Una din obiec\iile publiculuilarg la adresa muzicii clasice - pel]ng[ scuza comod[ c[ ar fi “greude ̀ n\eles” - este cea referitoare laimaginea scor\oas[ ;i snoab[ aconcertelor simfonice sau recita-lurilor camerale. ~n Occidentaceast[ percep\ie `ncepe s[ seschimbe prin noua genera\ie deinterpre\i. La noi apropierea mu-zicienilor de forma\ie cult[ demarele public face pa;i timizi.

Au existat ;i la Filarmonica din SatuMare concerte prezentate `n manier[ie;it[ din canoanele rigide originaredin vremea lui Stokowski, dar necu-noscute ̀ n epoca marilor clasici italienisau vienezi. Ne amintim o sear[ cu“Anotimpurile”, `n iarna lui 2008, `nacest sens. Ne amintim prezen\ele to-nice ale tinerilor din Romanian PianoTrio sau suitele de Bach c]ntate deR[zvan Suma. Acum, `n joia acesteis[pt[m]ni, patru tinere instrumentistedin orchestra Filarmonicii “Dinu Li-patti” au `ndr[znit s[ vin[ `n fa\a pu-blicului `ntr-o formul[ extrem de ori-ginal[ ;i personal[< Cvartetul Ielelor.

Viori aprinse, femeile

“Viori sunt femeile, tremur `n pal-me r[sfr]nt”, scria Lucian Blaga.Apari\ia scenic[ a celor patru artistemuste;te de feminitate. ~mbr[cate `nrochii albe largi ;i vaporoase (pentrucare fetele mul\umesc firmei “Inedit”care le-a sprijinit pro bono), ̀ ncadrate`ntr-un ecleraj bine g]ndit (lumini

`mprumutate din arsenalul Teatrului),;i-au creat un look feeric, c]rlion\at, ;is-au apucat temeinic de c]ntat. Intrarealor ̀ n scen[ aminte;te at]t referin\a li-terar[ evocat[ - livresc - inclusiv ̀ n ca-ietul de sal[ (“Jocul ielelor” de CamilPetrescu), c]t ;i un alt fragment poeticcelebru, de data asta al lui Bacovia< “Lu-necau baletistele albe... / Degaj[ri deputernice forme / Albe, `n fa\a lumiienorme”. Poate nu i-ar fi stricat acestuispectacol un pic de coregrafie, m[carla intrarea ini\ial[ a cvartetului!

Cine sunt cele patru iele s[tm[re-ne? De fapt, niciuna nu e de loc dinSatu Mare. Toate s-au ;colit la Acade-mia de Muzic[ din Cluj, trei dintre elesunt chiar din metropola ardelean[, oa patra vine dintr-un loc istoric<M[r[;e;ti, Vrancea. Ele sunt violonis-tele Emoke Kovacs ;i Alina Laura Mija,violista Ana-Maria Nagy ;i violonce-lista Diana Cante;anu. Alina ;i Anapoart[ ochelari, Emoke ;i Diana nu.Toate se afl[ `n jurul v]rstei de aur afemeii, 30 de ani, ;i toate sunt foartepasionate de arta pe care o practic[.

De altfel, toate fac parte din octetulde promovare care merge `n ;coli ;ic]nt[ ̀ n pauze, un alt mod de apropierea muzicii clasice de lumea oamenilorobi;nui\i. Aceast[ pasiune aproape dezelul evanghelizator le-a condus ;i spreacest inspirat proiect.

Poten\ial de cre;tere

~n prima parte fetele au avut ca oas-pe\i ;i parteneri de muzic[ trei tineridomni. Primul a fost cornistul Ion Ma-

rina-Uif[lean, `n elegantul Cvintet cucorn `n Mi bemol major KV 407 deMozart, o pies[ cu caracter concertant,departe de tensiunea capodoperelormarelui clasic, dar pl[cut[, bun[ dedeschiderea unui asemenea concert,care a dat cvartetului ocazia s[-;idep[;easc[ emo\iile inerente unui de-but `n fa\a publicului.

Apoi l]ng[ cele patru fete au venitdoi din colegii din octet, David Budeanla viol[ ;i Andras Vilhelem la violoncel,pentru prezentarea unei piese foarterar auzite la noi< Sextetul `n re minorde Aleksandr Borodin. Opus postum,doar dou[ p[r\i din el au r[mas ̀ ntregi,de unde ;i impresia de final brusc. Darcele dou[ sunt mici bijuterii< un Allegro`n form[ de canon, `n care tema seplimb[ voioas[ `ntre instrumente, ;iun Andante delicat construit pe o tem[popular[ ruseasc[.

Partea a doua a fost consacrat[Cvartetului American `n Fa major op.96 de Dvorak. Aplauzele calde de la fi-nalul Sextetului le-au desc[tu;at pe celepatru “iele”, care au oferit o interpretarefoarte bun[, plin[ de energie ;i grij[pentru detalii, o demonstra\ie a armo-niei care trebuie s[ caracterizeze o ase-menea forma\ie cameral[. Prietenia lors-a “r[sfr]nt ̀ n palme”, vorba lui Blaga,iar p[r\ile a treia ;i a patra, `n special,au fost `nc]nt[toare, finalul seriiaduc]nd aplauze sincere ;i entuziasteat]t din partea colegilor de orchestr[,c]t ;i a simplilor melomani.

Ielele au f[cut impresie bun[.A;tept[m urm[toarele lor apari\ii,`mbog[\ite at]t repertorial, c]t ;i - poa-te - scenaristic. Poten\ial de cre;tereau din bel;ug.

“Moartea alb[”, un spectacol util doar prin mesaj

Cele patru iele (Emoke Kovacs, Alina Laura Mija, Ana-Maria Nagy, Diana Cante;anu) `n vaporoasele lor rochii albe

“Cvartetul Ielelor” aduce un aermodern pe scena Filarmonicii

CULTUR~


MUZIC~

Baritonul Nicolae Herlea a în-cetat din viaţă luni seară, la vârstade 86 de ani, după o grea suferinţă.A fost unul din cei mai maric]nt[re\i de oper[ pe care i-a datRom]nia, av]nd statut de vedet[interna\ional[ ̀ n anii ‘60-’80 ai se-colului trecut.

Născut la Bucureşti, pe 28 august1927, Nicolae Herlea a studiat Conser-vatorul la Bucure;ti cu profesorul AurelCostescu-Duca. Debutul pe scena Ope-rei Naţionale din Bucureşti (ONB) aavut loc în anul 1951, cu rolul Silvio dinopera "Paiaţe", de Ruggero Leoncavallo,în vechiul Teatru "Regina Maria". Încontinuare a rămas angajat ca prim-ba-riton al acestei scene până la vârsta pen-sionării.

Dincolo de cariera excepţională des-făşurată în faţa publicului din România,Nicolae Herlea a urcat pe scenele celormai prestigioase opere ale lumii, printrecare Teatro alla Scala din Milano, OperaMetropolitan din New York, TeatrulBalşoi din Moscova, Opera din Berlin,Covent Garden din Londra şi OperaMare din Paris.

Figaro, rolul vie\ii sale

Rolul de referinţă al carierei sale afost Figaro în "Bărbierul din Sevilla", deGioachino Rossini. A interpretat acestrol de peste 550 de ori, pe cele mai mariscene ale lumii, fiind elogiată interpre-tarea de excepţie de la MetropolitanOpera din New York din 1966. De ne-uitat rămân şi interpretările rolurilorprincipale de bariton din "Rigoletto"(rolul titular), "Paiaţe" (Tonio, Herleac]nt]nd magistral prologul), "Bal mas-cat", "Trubadurul", "Tosca" (un foarteintens Baron Scarpia şi multe altele.

Mari artişti ai lumii au apreciat lasuperlativ vocea solistului român. Prin-tre ei se află Placido Domingo, RobertoAlagna, Herbert von Karajan, NicolaiGhiaurov şi alte nume de legendă, careîl considerau pe Herlea deţinătorul une-ia dintre cele mai calde şi frumoase voci.

În ultimii ani, Nicolae Herlea puteafi întâlnit în postura de preşedinte al ju-riului Concursului Internaţional deCanto "Hariclea Darclee" de la Brăila,unde sfătuia şi încuraja cei mai talentaţitineri cântăreţi români. Printre pre-mian\ii acestui concurs s-a num[rat ;isoprana s[tm[rean[ Luiza Fatyol.

A fost recompensat cu numeroasetitluri şi decoraţii, printre care cel de"Artist al Poporului". De asemenea, în2007, Herlea a fost decorat cu OrdinulNaţional "Steaua României" în grad deMare Ofiţer.

Totodată, în 2012, baritonul NicolaeHerlea a sărbătorit împlinirea a 85 deani la Festivalul Hariclea Darclée de laBrăila, primind Medalia Darclée şi Di-ploma de Onoare a Fundaţiei Darclée,de la soprana Mariana Nicolesco.

Angela Gheorghiudespre Herlea< “Artistul,omul ;i vocea perfect[“

Soprana Angela Gheorghiu, cea maicelebr[ voce de oper[ a Rom]niei `nace;ti ani, şi-a exprimat profundul re-

gret faţă de decesul lui Nicolae Herlea,precizând că acesta "a fost şi rămâne ar-tistul, omul şi vocea perfectă”.

"Sunt perfect în măsură să vă măr-turisesc adevărul despre Nicolae Herlea,unul dintre cei mai mari artişti ai ne-amului românesc şi printre cei mai apre-ciaţi artişti ai contemporaneităţii, cu ovoce absolut unică în lume. Toţi colegii,prietenii, admiratorii, artiştii din toategeneraţiile, de pe toate continentele l-au avut, îl au şi îl vor avea «idol» pe Ni-colae Herlea", a declarat Angela Ghe-orghiu. Artista a precizat că NicolaeHerlea "a fost şi rămâne artistul, omulşi vocea perfectă. El însuşi este o şcoală,este un fenomen dumnezeiesc irepeta-bil, este «unicul» Nicolae Herlea".

"Dragul meu prieten Nicolae, sun-tem cu toţii în picioare şi te aplaudăm,înclinându-ne cu bucurie şi veneraţie,mulţumind lui Dumnezeu că ni te-a dă-ruit să ne smulgi oceane de lacrimi şiemoţii cu arta ta, cu vocea ta, pe vecie.Te sărut cu dragoste nesfârşită, ştii tubine, îţi spun dormi în pace! La revede-re, maestro dei maestri!", a declarat An-gela Gheorghiu.

Maestrul, despre arta sa

“Aşa cum spune Prologul din «Pa-iaţe», «şi noi suntem oameni, din carneşi oase», avem sensibilităţi, mai puter-nice sau mai estompate. Se petrece unfenomen special în fiinţa mea – am fostcroit mai mult spre a face bine, a creafrumosul şi a servi arta din toate punc-tele de vedere. Mi-a fost foarte greu săintru în personaje, a trebuit să lupt cu

întreaga mea fiinţă, pentru că… nu pu-team să fiu niciunul din caracterele res-pective. Nu sub aspect muzical (ceea ceface parte – aş spune – dintr-o meserie,gândind că muzica e o «matematică cusuflet»), ci pentru că trebuie să «intri»în personajul pe care vrei să-l creezi,dar raportându-te la el, la psihologialui, căci dacă te gândeşti la propria taviaţă, nu reuşeşti niciodată să-l realizezi.N-aş fi putut să arăt spectatorului, spreexemplu, cine e şeful poliţiei de la Roma– Scarpia ‒, pentru că fiinţa mea era cutotul altfel.

Mulţi consideră că au voce şi pot săcânte ‒ da, dar melomanul simte ime-diat, apreciază că cineva emite sunetefrumoase, dar că personajul nu «iese» ‒asta vine dintr-o trăire interioară, în ur-ma experienţei acumulate. Ca să potcânta rolurile respective, a trebuit să tra-versez etape. Nu poţi să gândeşti că eşti«artist» – asta devii cu timpul, iar ca săpoţi da importanţa cuvântului şi sune-tului, este o mare responsabilitate, tre-buie seriozitate, nu doar muncă (inclusăîn mod direct în acest ansamblu de ele-mente, e subînţeleasă, depinde însă cineşi cum… munceşte).

Ai nevoie din toate câte puţin – săfii dotat cu un talent special – oricât aistudia la facultăţi de specialitate, nu veiînvăţa cum să trăieşti într-adevăr viaţapersonajului în care vrei să «pătrunzi»,pentru că este foarte greu, sunt atâţiafactori care concură la o asemenea si-tuaţie specială. Trebuie să ştii cum să-ţifoloseşti talentul, dar asta vine cu timpulşi prin studiu aprofundat, să înţelegi psi-hologia respectivă, să cunoşti caracterul

eroului, trebuie să citeşti enorm despreviaţa lui ca să-l construieşti. Trebuie săfii şi hărăzit cu talent, dar acesta se îm-bină cu o soartă, cu ceva mai presus denoi. Aici e Dumnezeirea, înţelepciuneaartistului, care prin forţa gândirii şi ainimii creează acel fluid între spectatorşi scenă, ca o telepatie. Dar trebuie săpoţi avea înţelepciune să păstrezi unpermanent echilibru, primordial în artă– când ai pierdut echilibrul mental, tre-buie să te retragi imediat, pentru a ră-mâne ceva din ce ai făcut înainte.

E foarte greu, la aceasta concurămulţi factori – educaţia de acasă, conşti-inţa faptului că nu începe şi nu se ter-mină totul cu tine -, e greu, dar impor-tant, şi tocmai de aceea accentuez. Câteşti pe scenă, trebuie să intri în minu-nata dar dificila lume artistică fără să temai gândeşti la nimic din ce-ar puteasă te disturbe scenic şi chiar vocal. Dacăpoţi face această separare, trece şiemoţia teribilă care te cuprinde. Mulţiartişti îmi spuneau că nu au emoţiidar… se vedea, pentru că nu reuşeau săcreeze momente convingătoare. Eu amavut totdeauna emoţii, dar creatoare,m-am implicat extraordinar, nu doar caprezenţă fizică. Noi nu putem evolua caactorii de teatru, care apelează şi la tru-curi. Artistul adevărat de operă e încor-setat în canoanele partiturii şi tocmaide aceea trebuie să ai o mare măiestrie.(…) Nu orice artist are un caracter fru-mos, dar în momentul în care te afli pescenă eşti «acel» personaj, deci sufletulinterpretului nu se reflectă, nu se regă-seşte în ceea ce face pe scenă.”

A consemnat Vasile A.

Chitaristul spaniol Paco de Lucia amurit în Mexic, la vârsta de 66 de ani,a anunţat, miercuri, primăria din Al-geciras, oraşul natal al muzicianului,aflat în sudul Spaniei. Paco de Lucia,unul dintre cei mai renumiţi chitariştiflamenco, a murit în urma unei crizecardiace, a precizat serviciul de presăal primăriei din Algeciras.

Paco de Lucia s-a născut pe 21 de-cembrie 1947, în acest oraş din Anda-luzia, în apropiere de Cádiz, şi a devenitun chitarist cunoscut pe plan mondial,care a ştiut să modernizeze stilul fla-menco tradiţional, combinându-l cujazz-ul şi inspirându-se din diverse alteorizonturi muzicale.

Paco de Lucia a devenit cunoscutpentru înregistrările sale cu cântăreţulde flamenco Camarón de la Isla, în anii1970, alături de care a realizat 10 albu-me. Printre cele mai cunoscute albumeale sale se numără "Rio Ancho" (rea-ranjat orchestral ulterior în combinaţiecu albumul A"Mediterranean Sundan-ce" al muzicianului Al Di Meola), "En-tre dos aguas", "La Barrosa", "Impetu","Cepa Andaluza" şi "Gloria al Nino Ri-cardo".

Colaborările sale cu chitariştii JohnMcLaughlin, Al Di Meola şi Larry Co-ryell de la sfârşitul anilor '70 l-au făcutcunoscut şi în afara Spaniei natale. În1983 a apărut în filmul lui Carlos Sauraintitulat "Carmen", pentru care a fostnominalizat la premiul BAFTA, la ca-tegoria "cea mai bună coloană sonoră".În 1992, a cântat live la Expoziţia Mon-dială de la Sevilla, iar, un an mai târziu,la Plaza Mayor din Madrid. Din 2004şi-a redus considerabil concertele cupublic, a renunţat la turnee şi susţineadoar câteva concerte pe an.

O tulpină bacteriană care cauzeazăacnee, descoperită într-o podgorie dinItalia, a primit numele muzicianuluirock american Frank Zappa.

Într-un interviu acordat postuluiCNN, unul dintre autorii acestei des-coperiri a explicat decizia cercetători-lor italieni. "Frank Zappa era un mu-zician foarte excentric şi, cumva, foarteimprevizibil în comportamentul său",a declarat Andrea Campisano, coor-donatorul studiului. "Nu ne aşteptamdeloc să facem o astfel de descoperireşi ne-am gândit imediat la el", a maispus acesta.

Nu este pentru prima dată cândFrank Zappa i-a inspirat pe oameniide ştiinţă atunci când aceştia trebuiausă acorde nume unor descoperiri. Ast-fel, în ultimii 40 de ani, numele rocke-rului american a fost acordat unei mo-luşte, unui peşte, unei meduze şi uneispecii de păianjen. Totodată, asteroidul3834 Zappafrank a primit numele le-gendei rock.

Zappa a murit din cauza unui can-cer la prostată în 1993, la vârsta de 52de ani. A abordat diverse stiluri mu-zicale, de la rock la jazz, electro şi sim-fonic. A primit un premiu Grammypentru albumul "Jazz from Hell", în1988. Zappa a fost inclus postum înRock and Roll Hall of Fame, în 1995.

V. A.

O bacterie ;i unasteroid au numele

lui Frank Zappa

În ultimii ani, Nicolae Herlea putea fi întâlnit în postura de preşedinte al juriuluiConcursului Internaţional de Canto "Hariclea Darclee" de la Brăila, unde sfătuiaşi încuraja cei mai talentaţi tineri cântăreţi români. Printre premian\ii acestuiconcurs s-a num[rat ;i soprana s[tm[rean[ Luiza Fatyol.

S-a stins Nicolae Herlea,o stea a operei mondiale

Nicolae Herlea `n rolul s[u definitoriu, Figaro din “B[rbierul din Sevilla” de Gioacchino Rossini

Legenda muziciiflamenco, Paco

de Lucia, a murit

MAGAZINNicolae Tesla spunea că soarele este o imens[ minge de electricitate, în-

cărcată pozitiv cu un potențial de peste 200 de miliarde de volți.Pământul este încărcat negativ, iar între cele două corpuri cere;ti se

creează o energie cosmică, variabilă de la zi la noapte, de la anotimp la ano-timp, dar care este tot timpul prezentă ;i poate fi folosită gratuit.

Despre puls știm și nu știm multe.Un medic japonez a făcut în urmă cucâțiva ani experiențe în fața studențilorFacultății de medicină din București,punând diagnostice precise prin simplapalpare a brațului. ”Lua pulsul bolna-vului, spune doctorița cardiolog SabinaFrunză, de la Spitalul de Urgență Flo-reasca, procesa datele obținute în cap,dura câteva minute după care formulao concluzie care era cea corectă privindsuferința pacientului”.

“Într-adevăr, confirmă prof.dr. Da-niela Bartoș, acel medic japonez, prinsimpla pipăire a pulsului putea spuneo sumedenie de lucruri despre un bol-nav”. Pulsul reprezintă expansiunea rit-mic[ a arterelor sanguine care se com-primă pe un plan osos si reflectă nu-mărul de bătăi ale inimii care au loc peparcursul unui minut. B[t[ile inimiidifer[ de la o persoan[ la alta. Pulsuleste mai mic atunci c]nd un om se afl[`n repaus ;i cre;te c]nd se fac activit[\ifizice. Frecven\a cardiac[ normal[ va-riaz[ de la o persoan[ la alta, ̀ n func\iede gen, v]rst[, stare general[ de s[n[ta-te etc. De asemenea, pulsul ofer[ in-forma\ii despre starea ;i permeabilita-tea vaselor sanguine, precum ;i despreritmul ;i puterea b[t[ilor inimii. Mo-dific[rile ritmului inimii, un puls slabsau prezen\a rigidit[\ii vaselor de s]ngepot fi cauzate de boli cardiovascularesau de alte probleme. Atunci c]nd ini-ma pompeaz[ s]nge prin organism, ve\isim\i pulsa\ii ̀ n unele vase de s]nge dela suprafa\a pielii, cum ar fi cele situatela `ncheietura m]inii, `n zona g]tuluisau partea superioar[ a bra\ului. Eva-luarea frecven\ei pulsului este un modsimplu de a afla c]t de repede bate ini-ma dumneavoastr[. Pulsul poate fi mo-dificat de temperatura aerului, pozi\iacorpului, greutate, dar ;i de utilizareaanumitor medicamente. Atenție, înconcluzie, la puls, fiindcă ne spunemulte și ne poate ajuta în înțelegereastării noastre fizice și, adeseori, psihice.

Nicolae Tesla, supranumit ;i„Stăpânul electricității”, ;i-atrăit ultimii ani de viață într-ocameră de hotel, iar una dintreinvențiile sale este generatorulcare furnizează electricitate gra-tuită.

Schița generatorului de curentelectric captat din aer este una dintrecele mai surprinz[toare invenții alelui Nicolae Tesla, însu;ită de agențiFBI imediat după moartea sa. ÎnsăWikileaks a pus mâna pe schița ge-neratorului ;i i-a dat drumul pe In-ternet, iar în prezent peste 230.000de oameni din 160 de țări experimen-tează beneficiile electricității gratui-te.

Soarele, combustibil inepuizabil

Nicolae Tesla spunea că soareleeste o imens[ minge de electricitate,încărcată pozitiv cu un potențial depeste 200 de miliarde de volți.

Pământul este încărcat negativ, iarîntre cele două corpuri cere;ti secreează o energie cosmică, variabilăde la zi la noapte, de la anotimp laanotimp, dar care este tot timpul pre-zentă ;i poate fi folosită gratuit.

Tesla gândea în termeni globali,el voia să capteze pentru folosul ome-nirii uria;a cantitate de energie aflatăîntre ionosfera – unde se afl[ parti-culele pozitive – ;i pământul încărcatnegativ, un potențial de 360.000 devolți.

Conform schiței lui, se pot con-strui sisteme electrice de la câțivavolți, pentru încărcat telefoanele mo-bile sau mai puternice, care să facă săfuncționeze becuri, frigidere, chiartelevizoare cu plasmă, indiferent lace altitudine ai fi, în zonele în carenu este tras curent electric. Sau ungenerator care să alimenteze întreagacasă.

“Puterea electrică se află pretu-tindeni în cantități nelimitate. A; pu-tea pune în funcțiune toată ma;inărialumii cu această energie, fără să fienevoie de cărbune, petrol, gaz sau alt

combustibil”, spunea Tesla.

Schițele generatoarelorlui Tesla circulă pe Internet

A inventat ;i ma;ina electric[ în1931, dar fără baterii. Funcționa cu oantenă care capta energie electricădin eter. J.P. Morgan, J.D. Rockefeller;i Henry Ford au fost de-a dreptulînspăimântați. Tocmai din acest mo-tiv companiile de multe miliarde dedolari obținuți tocmai din exploata-rea nocivilor combustibili pu;i de Te-sla pe linie moartă ;i-au retras spriji-nul pe care inițial i l-au acordat.

J.P. Morgan, de exemplu, investise150.000 de dolari într-un sistemmondial de radiodifuziune pe careTesla a promis că-l va construi. Însă,atunci când acesta a început construi-rea Turnului Wardenclyfe, în cadrulproiectului de transmisie de electri-citate wireless, Morgan a f[cut tot po-

sibilul să-l împiedice. Ce e mai grav,elita bancară i-a pus ;i eticheta de„savant nebun”.

La 7 ianuarie 1943, Tesla a muritfalit, la vârsta de 86 de ani, într-o ca-mer[ a hotelului New Yorker. Primiicare i-au răscolit camera au fost agen-ții FBI, care au sustras, cu împuter-nicire de la Biroul Proprietăți Străine(de;i Tesla era cetățean american),toate proiectele la care lucra, inclusiv„agenda neagră” în care se afla ;i schi-ța generatorului de electricitate cap-tată din eter. Toate invențiile la carelucra au ajuns la Departamentul deR[zboi, care le-a trecut la „top secret”.Multe dintre „secretele dispărute alelui Tesla” ;i-au găsit aplicabilitate înarmata americană. A;a cum se aratăîntr-un documentar BBC, „Mae;triiionosferei”, Nicolae Tesla a fost pri-mul care a folosit ionosfera în scop;tiințific. Lui îi datorează omenireaprimul sistem de comunica\ie wire-less, primii roboți, prima telecoman-

dă, aparate de zbor cu decolare ver-ticală ;i multe altele. Măcar acum,prin dezvăluirile Wikileaks, să-i da-toreze omenirea ;i scutirea de la platacurentului electric. S-au găsit c]țivaîntreprinz[tori care au experimentat,plecând de la schița lui Tesla, genera-toare de mare putere, cât să alimen-teze o locuință cu toată aparaturaelectrică ;i acum vând „secretul” pen-tru 100 de dolari.

Iar componentele unui generatorcare să alimenteze gratuit o casă în-treagă costă tot 100 de dolari.

Sfaturi importante privind con-struirea unui generator Tesla se găsescla adresa< http<//environmentalfrien-dly.org/tesla, lawww.teslagenerator.tv, www.teslasge-nerators.com, iar pe< http<//www.ena-tional.ro/dosarele-enational/con-struiti-va-un-generator-tesla-si-aveti-electricitate-pe-gratis-170724.html/, vedeți cum se constru-ie;te acest tip de generator.

S-au găsit c]țiva întreprinz[tori care au experimentat, plecând de la schița lui Tesla, generatoare de mare putere, cât săalimenteze o locuință cu toată aparatura electrică iar acum vând „secretul” pentru 100 de dolari

Generatorul lui Tesla ofer[energie electric[ gratuit[


Pulsul spune multe despre tine ;i s[n[tatea

ta fizic[ ;i psihic[

Cercetători britanici au făcut otrecere în revistă a articolelor ști-inţifice consacrate efectelor râsuluiasupra sănătăţii publicate înce-pând din 1964. Aceste studii de-monstrează că, uneori, râsul chiareste o chestiune de viaţă și demoarte, notează cotidianul LeNouvel Observateur.

Făcând onoare tradiţionalului umorbritanic, altfel extrem de seriosul BritishMedical Journal (BMJ) publică în fiecarean o ediţie de sărbători menită să bine-dispună comunitatea biomedicală, însăfără a face compromisuri în ceea ce pri-vește rigoarea știinţifică.

O criză de râs e s[nătoasădar presupune ;i riscuri

Autorii disecă, ironic, studiile din ul-timii 50 de ani care analizează impactulrâsului asupra sănătăţii. Și, contrar gân-dirii unora, acest spasm nu are doar con-secinţe pozitive asupra organismuluiuman.

Se spune adesea că râsul este bun pen-tru sănătate. Cu toate acestea, printre cele

785 de studii analizate de Robin Ferner șiJeffrey Aronson – coautori ai acestui ar-ticol – mai mult de o sută dintre acesteaatenţionează în legătură cu numeroaseleriscuri pe care le presupune o criză de râs.

Incontenenţă, cataplexie, aritmie car-diacă, criză de astm și pneumothorax suntreferinţele principale. "Râsul poate pro-voca dureri de cap, la fel ca alte lucrurifoarte plăcute precum îngheţata, ciocolatasau sexul (și de ce nu, toate în acelașitimp)", afirmă autorii studiului.

S-au cunoscut deja cazuri când râsula accentuat o hernie sau a declanșat sin-dromul Boerhaave (perforare spontană aesofagului).

Mai rău, expresia "a râde până la di-slocarea mandibulei" nu ar fi o simplă im-aginaţie, ci o consecinţă perfect posibilăa unei prea puternice extensii a mandi-bulei.

Un râs nebun poate provoca de ase-

menea o sincopă, explicată de oamenii deștiinţă ca o reacţie reflexă datorată majo-rării presiunii în torace. Cei mai puţin no-rocoși ar putea chiar muri de râs dacăacesta declanșează un accident cardiovas-cular. Cu toate acestea, Ferner asigură că‘în cele mai multe cazuri nu există pericol,comparativ cu alte activităţi umane, cumsunt și cele pentru care francezii sunt re-numiţi’, citează Le Nouvel Observateur.

Astfel, autorii studiului asigură că râ-sul face mai mult bine decât rău. El reduceanxietatea, furia și depresia.

A te amuza de o glumă bună poatereduce tensiunea (psihologică și cardio-vasculară), poate crește toleranţa la durere,poate diminua riscul de infarct miocardicși poate îmbunătăţi activitatea plămâni-lor.

R]sul poate ajuta ;i la menţinerea si-luetei< un sfert de oră de amuzament ducela pierderea a 40 de calorii.

Încă de pe vremea când se călătoreaîn trăsuri şi nu existau încă maşini, ma-rile oraşe erau foarte aglomerate.Poliţiştii erau nevoiţi să stea toată ziuaîn mijlocul intersecţiilor pentru a dirijacirculaţia.

Primul sistem de iluminare în trafica apărut înaintea maşinilor, când circu-laţia era asigurată de pietoni, trăsuri saucăruţe. Primul sistem de semnalizare aintersecţiilor a fost instalat într-o inter-secţie din Londra, în 1868.

Era o lanternă rotativă cu două sem-nale de avertizare< unul verde şi celălaltroşu. Culoarea roşie însemna ”opriţi”,iar cea verde — ”mergeţi”. Lanterna, ilu-minată pe gaz, era întoarsă dintr-o di-recţie într-alta cu ajutorul unei bare in-stalată la bază. La 2 ianuarie 1869, lan-terna a explodat, rănind poliţistul careo dirija.

Odată cu apariţia automobilelor, si-tuaţia s-a înrăutăţit. Ofiţerul de poliţieWilliam Potts din Detroit, Michigan s-a hotărât să rezolve problema. El a în-cercat să găsească o modalitate de sem-nalizare care să fie folosită doar pentrutraficul rutier. Sistemul de căi ferate aveadeja un sistem propriu de semnalizare,automatizat.

Cam în aceeaşi perioadă, GarrettMorgan din Statele Unite a încercat săgăsească un sistem care să asigure flui-dizarea traficului. Aşa a fost inventatsistemul electric automatizat. (AgenţiaNaţională de Presă Agerpres).

Efectele multiple ale râsului asupra s[n[t[\ii

Semaforul


Procesul de extindere la nivelglobal al brandului i-a demons-trat creatoarei de mod[ originar[din Venezuela ;i fiicei sale, Patri-cia Lansing, c[ ̀ n atelierul lor nueste nici urm[ de conflict `ntregenera\ii.

Chiar dac[ am]ndou[ declar[z]mbind c[ nu le place s[ fie fotografiate,portretele ;i pozele de familie stau la locde frunte ̀ n biroul designerului din NewYork – tabloul pe care i l-a dedicat artis-tul Andy Warhol, momente lini;titeal[turi de so\ul ei, Reinaldo, ;i cele patrufiice, dintre care Patricia este cea maimic[, precum ;i fotografiile cu nepo\ii;i p[rin\ii ei.

Simbioza mam[-fiic[ din fa\a came-rei foto se extinde ;i `n via\a de zi cu zila locul de munc[. Herrera (75 de ani)este “capul” care supravegheaz[ toateproblemele legate de design ale brandu-lui de lux. Patricia, care are func\ia deconsultant de crea\ie, este m]na eidreapt[, ocup]ndu-se de transpunerea`n practic[ a viziunii casei de mod[.Cutoate c[ au stiluri personale diferite, celedou[ ̀ mp[rt[;esc abilitatea de a r[m]nepe aceea;i lungime de und[ `n atelierulde crea\ie. “E amuzant c]nd m[ uit la orochie ;i m[ g]ndesc c[ nu sunt prea si-gur[ de m]neci sau de culoare, iar mamavine mai t]rziu `n atelier, se uit[ laaceea;i rochie ;i ̀ ;i exprim[ nesiguran\alegat[ de m]nec[, de;i nici m[car nu amvorbit despre acest lucru”, remarc[ Lan-sing.

Desigur c[ `ntre ele existe uneori ;ine`n\elegeri, dar Carolina nici nu ar ac-cepta s[ fie altfel. “E amuzant s[ lucrezcu fiicele mele. Ele v[d lucrurile dintr-

o alt[ perspectiv[ ;i `n mod[ trebuie s[ai ̀ n jurul t[u oameni cu idei diferite, ̀ ncare po\i s[ ai `ncredere ;i care vin cuidei noi.” :i Patricia este de aceea;i p[re-re, fiind mul\umit[ c[ pot fi complet sin-cere una cu alta ;i c[ nu trebuie s[ ̀ ndul-ceasc[ nicio p[rere. Mama z]mbe;te< „Se`nt]mpl[ a;a pentru c[ ele ;tiu c[ nu potfi date afar[“, dar fiica ei o contrazice“O, nu, chiar cred c[ putem fi concedia-te!”

A;tept[rile sunt foarte mari ̀ n oricedomeniu de crea\ie, `n special `n mod[.Brandul opereaz[ 120 de magazine `ntoat[ lumea, iar superbele crea\ii conti-nu[ s[ se fac[ remarcate pe covorul ro;upurtate fiind de vedete consacrate, dar;i de cele mai tinere, ca Allison Williamssau Taylor Swift, dovedindu-;i farmeculf[r[ v]rst[.

Viitorul brandului Herrera `n era digital[

Dorin\a de a continua extindereabrandului este mare, iar site-urile de so-cializare vor ajuta cu siguran\[ s[ duc[mai departe renumele casei. ~n era digi-tal[, designerii posteaz[ o mul\ime depoze pe site-uri care genereaz[ mii de“like-uri” ;i creeaz[ un interes uria; pen-tru gen\i ;i pantofi cu mult `nainte de afi lansate oficial ̀ n magazine. Acest me-diu nu este trecut cu vederea de c[treCarolina, contul oficial al casei pe plat-forma Instagram av]nd peste 100.000de fani, `n timp ce pagina de Facebookare mult peste o jum[tate de milion defani. “Mediul online devine foarte im-portant pentru mine. Este modul ̀ n carep[strezi leg[tura cu clien\ii de pretutin-deni, permi\]ndu-le ;i lor s[ participela ceea ce creezi tu”, recunoa;te Herre-

ra.Cu toate acestea, s[ nu v[ a;tepta\i

s[ o vede\i pe creatoare post]ndu-;i pro-priile poze pe internet. “Nu a; face ni-ciodat[ acest lucru! Trebuie s[-i la;i `nlumea ta pe ceilal\i, dar nu `n totalitate.Dac[ te dezv[lui prea mult, nu mai do-resc s[ ;tie ;i altceva. Misterul trebuies[ existe.” Ea reu;e;te s[ men\in[ o dis-cre\ie asupra vie\ii personale cu post[rieditate cu grij[, care includ imagini sti-lizate din campanii ;i c]teva instantaneepersonale - m[su\a ei de cafea pe caresunt a;ezate c[r\i ;i gen\i, de exemplu,sau silueta ei privind pe furi; din u;a ca-binei de prob[. E moda filtrat[ prin ochii`n\elep\i ai Carolinei ;i supus[ condi\ii-lor ei.

Men\inerea controlului asupra aces-tor chestiuni este ceva esen\ial pentrucreatoare. “Sunt obsedat[ de control!”Aceast[ obsesie explic[ ;i alegerea ei dea lucra cu materiale pe cale le producechiar ea. “Este extrem de important s[am posibilitatea s[ fac toate probele aici.Perfec\iunea poate fi asigurat[ at]ta timpc]t totul se face sub ochii mei.”

New York-ul, o iubire`nc[ din copil[rie

Av]nd `n vedere c[ a c[l[torit mult`n jurul lumii ;i a ajuns pe listele celormai bine ̀ mbr[cate femei ̀ nainte de a selansa `n mod[ la `nceputul anilor ’80,Herrera cunoa;te pia\a global[ foarte bi-ne, dar New York-ul r[m]ne piatra ei detemelie. “Am iubit acest ora; `nc[ dincopil[rie. Este ora;ul meu preferat ;i deaceea locuiesc aici.” Ea `nc[ se minu-neaz[ de capacitatea femeilor de a par-ticipa la mai multe evenimente de gal[`ntr-o sear[ ;i de rela\ia lor foarte activ[

cu moda. “Chiar dac[ nu-;i permit pan-taloni ;i pantofi, femeile `;i cump[r[parfumuri ;i produse cosmetice.”

C]nd vine vorba de a se l[sa absor-bite de metropola nord-american[, Ca-rolina ;i Patricia fac acest lucru cu pa-siune, dar ;i cu chibzuin\[. Herrera pre-fer[ opera ;i baletul, pe l]ng[ timpul pe-trecut `n lini;te cu g]ndurile ei,bucur]ndu-se zilnic de un mic dejun `npat al[turi de cei doi c]ini ai ei. Patricia,pe de alt[ parte, iube;te sunetul r]setelor;i al alerg[turii care se revars[ din ca-merele celor trei copii ai s[i – Carolinade 10 ani, Magnus de 8 ;i Gerrit de 6ani. Familia ia masa ̀ n fiecare duminic[la un restaurant italian din cartierul un-de locuiesc.

Mama ;i fiica ador[ plimb[rile prinCentral Park ;i ̀ mp[rt[;esc devotamen-tul pentru operele de caritate. Carolinaeste ambasadoare American Cancer So-ciety, iar Patricia face parte din comitetulde conducere al GO Projects, organiza\iece sprijin[ studen\ii s[raci din New York.Am]ndou[ sprijin[ de mult timp Cen-trul Memorial Sloan Kettering Cancer.

Inspira\ie pentru urm[toareagenera\ie Herrera

Creatoarea de mod[ are 12 nepo\i ;idoi str[nepo\i, iar Patricia `i aduce des-eori pe copiii ei la birou, motivul nefiindunul legat de munc[, ci doar pentru a-idistra. “Copiilor mei le place s[ vin[ aici.Le place s[ stea cu mama lor la birou, s[m[n]nce paste ;i s[ ne juc[m. E ca unparadis pentru ei!” Ea nu ;tie dac[ ceitrei vor fi interesa\i de afacerea familiei.“Vreau ca ei s[ aib[ o copil[rie completlipsit[ de mod[, la fel cum am avut ;ieu.” Bunica este de acord, ad[ug]nd c[

;i ea a fost crescut[ la fel.” Iar inocen\alor legat[ de ceea ce face buni este ado-rabil[, adaug[ Patricia. “Fiul meu estefoarte confuz. Dup[ ce a v[zut o poz[cu numele mamei mele pe ea a `ntrebat«C]nd are buni timp s[ coase toate aces-te haine?» Hererra vrea s[ lase totul s[par[ magic pentru moment, copiii av]ndtimp suficient s[ afle cum se `nt]mpl[toate.

Sfaturile Carolineipentru o via\[ plin[ de stil

“Moda e ceea ce ofer eu, dar stilul eceea ce faci tu cu moda. Femeile ar trebuis[ aib[ o oglind[ mare, pentru a puteavedea bine ce le lipse;te ;i de ce nu aunevoie.”

“Dac[ urmezi tendin\ele prea strict,devii o victim[ a modei. Mai bine ia doarc]teva ponturi din tot ceea ce vezi. Dac[nu ai v]rsta sau picioarele pentru a purtamini, dar este la mod[, nu purta a;a ceva.Poart[ ceea ce \i se potrive;te. Moda estepentru ochiul t[u, s[-\i fac[ \ie pl[cere.”

“Le spun ̀ ntotdeauna femeilor s[ fieele ̀ nsele ̀ n hainele lor ;i astfel vor ;ti celi se potrive;te personalit[\ii lor.”

“~n mod[ totul \ine de propor\ii.Dac[ ai o rochie frumoas[, darpropor\iile sunt gre;ite, nu mai are nicio`nsemn[tate. Trebuie s[ \i se potriveasc[\ie ;i nu uita c[ un croitor priceput esteesen\ial!”

“La sf]r;itul unei zile trebuie s[ puimunca deoparte. Patricia ;i eu petrecemtoat[ ziua `mpreun[ la birou ;i cu toateacestea, dup[ ce ajungem acas[ putemcontinua s[ povestim f[r[ a avea nicioleg[tur[ cu munca. E important s[ ai oalt[ via\[ ;i s[-\i la;i imagina\ia s[ zboa-re.”

Carolina Herrera ;i fiica ei, gra\ie;i bun sim\ `n mod[ ;i `n via\[

PAn[ dup[ Primul R[zboi Mondial Satu Mare era s[rac `n muzee · 2 Informa ia de Duminic / 2martie...

Documents

Transcript of PAn[ dup[ Primul R[zboi Mondial Satu Mare era s[rac `n muzee · 2 Informa ia de Duminic / 2martie...