NE010BAGIA · 2018. 1. 10. · 2 C. DOBROGEANU-GHEREA un suflet balcanic, relatii sociale...

C. DOBROGEANU-GHEREA

NE010BAGIA

Studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare

IBUCURET IEditura Librariei SOCEC & Comp., Societate Anonima

1910

NEOIOBAGIA

PREFATA

Dupg liberarea tiganilor si, pe urma, dupd li-berarea iobagilor si introducerea intocmirei poli-tico-sociale si juridico-sociale din Occident, pentrucei mai multi dintre partasii sau martorii acestoradanci schinibari sociale era evident ca de-acumane-am prefacut cu adevdrat intr'o tarsoccidentalti. Intocmirile politico si juridico-socialele aptireau ca un fel de haina civilizatg, care, in-locuind pe cea orientald, preface, ipso facto, peoriental in civilizat.

Se intelege ca si in gerieratia dela 48 au fostoameni cari vedeau mai clar si mai adanc, caripricepeau ca, prin schimbarea unui fel de port, oncit de important ar fi asta in alte privinti pentru-ca, inteun fel, se poate zice ea nu numai noblesseoblige, dar si haina obliga nu s'a schimbat de odata $i mentalitatea si sufletul omului si nici pro-fundele relatii sociale, in special economico-sociale.Acestia pricepeau ca sub cilindru §i frac pot urmasa traeasca, foarte bine si frumos, o mentalitate Si

33089 1

civilizata,

2 C. DOBROGEANU-GHEREA

un suflet balcanic, relatii sociale balcanice, casa intrebuintam Si not un termen obi nuit acuma.Insd, ei sperau ca noua intocmire se va realiza,va lua corp si suflet cu vremea, prin educatiaculturald morald a masselor, prin Ycoli Si prininsa§ functionarea institutiilor, cad, se intelege,trebue o vreme oarecare pentruca institutiilese adapteze la oameni oamenii la ele.

A§a gandeau cei mai perspicaci.Ca realizarea unor Intocmiri politice ..;;i a relatiu-

nilor de drept, nu atarna numai de §coald educatie,§i nici macar in primul rand nu atarna de ele, aceastan'o §tia Inca acea generatie. Ea nu §tia ea bazaunei societalti, bazd care hotaraste de desvoltareaei §i de caracterul acestei desvoltdri, e organizatia§i structura ei economica ; nu aceasta or-ganizatie, felul productiei §i raporturile de productieizvorite din ea, botarasc §i relatiile politice §i pe celede dreptrelatiile reale, de fapt, nu cele de forma ;ca formele politico-sociale starea de dreptconstituesc numai o forma §i raman pentru multtimp Inca o forma de§artd, dacd nu corespundstructurii, felului §i relatiilor economise de pro-ducere ; ca fondul economic hotaraste formele poli-tico-juridico-sociale §i nu viceversa. Acest adevar,atat de mare de adanc, nu 1-a §tiut tinerimearevolutionary dela 1848 nici n'avea de unde sd-1§tie, pentrucd nu-1 tiau nici dascalii ei cei marl,Michelet, Quinet ceilalti.

$i cand, dupd o vreme destul de indelungath,s'a vdzut, insfar§it, ea institutiile noui, pentru ceamai mare §i mai numeroasa parte a tdrii, nu nu-mai ca nu dau rezultate pozitive, dar chiar inunele privinte dau rezultate direct negative; cand

$i

$i

stia ea

$i$i

$i

.si

si

NEOIOBAGIA

s'a vazut deslusit ca institutiile occidentale, pentruimensa majoritate a Valli, rAman o forma dearta

mincinoasa cuvantul «minciuna» s-a rostit Incadepe atunci; judecata opiniei publice a vremii,adica a acelor grupari si clase sociale cari puteaujudeca si vorbiimensa majoritate suferea si taceaatunci cari acumacea judecata s'a nianifestat intrei feluri deosebite, vorbim de principalele cu-rente de judecata.

Unii, mai ales dintre aceia cari se uitau cujind si cu regret la vremurile disparute, acuzaude-a dreptul tinerimea revolutionark care a adusdin streinatate, din Paris, impreuna cu cilindrul

fracul, si institutiile occidentale, farA a se gtindica ele nu corespund deloc cu imprejurarile dintara noastra, cu cultura ei inapoiata inca.

Altii, chiar dintre aceia cari au lucrat si ausuferit pentru introducerea nouai Intocmiri, vAzandrezultatele nule sau triste pentru cei multi si napastuiti, nu invinuiau intocrnirea politico-socialainstitutiile noukpe cari le gAseau drepte, bune,superioare i vesnic adevarate deci, oriundeaplicabile, dar invinuiau pr oamenii cari au fostchemati sa le aplice : «institutille stint bune, oameniisant rai».

Si marele reprezentant al acestui fel de a ve-dea, C. A. Rosetti, a Inchis ochii am:Ara i plinde mustrare pentru fostii lui prieteni, cari au tra-dat revolutia dela 1848.

insfarsit, altii Si cei mai multidemagogii, triumfAtorii, aceia cari, mai ales, pro-fitau depe urma nouai stari de lucruri, negau punSi simplu evidenta faptelor. Pentru ei nu era de-Joe adevArat ca intocmirea noutl a ramas o forma

3

§i

§i

:7i

§i,

optimi0ii,


goals si pentru massele poporului, alecarui suferinti, departe de a scadea, ar mai fi sicrescut; nu era adevarat ca s'a treat un imenscontrast intre o forma civilizata occidentals si unfond tot asa de oriental ca altadata; nu era ade-varat ca se formase un abis Intre Cara oraselor sia satelor, de parch ar fi fost doua tari deosebite,abis care ducea la dezastroase rezultate morale,culturale si materiale. Si, ziceau ei, data, sant lanoi unele neajunsuri, ele sant rezultatul firesc alunor Intocmiri ce nu s'au adaptat Inca, pedeplinimprejurarilor reale ale vietii, sant neajunsuri tre-catoare; in general vorbind, insa, noi stam maibine decat oricine, la noi e mai multa dreptatesi bunastare decat aiurea, pentruca «in Ro2ntinianimeni nu 2noare de foame», ca in alto taxi cu ocivilizatie mai inaintata decat a noastra.

Din aceste trei eurente de judecata, doua au dis-parut acum, eel putin sub forma de curente sociale.

Primul e eel reactionar, care vedea tot raulin instis introducerea institutiilor burgheze occi-dentale si ar fi dorit reintoarcerea, partials macar,la institutiile de altadata. Curentul acesta nu maiexists. Sa nu uitam cal fractiunea cea mai conser-vatoare e azi sub conducerea acelui grup doc*--trinar-conservator, care, incepand printr'o critic&acerba si nimicitoare a institutiilor occidentale, asfarsit nu numai prin a se impaca cu ele, darprin a forma un partici special constitutional, avanddrept program tocmai cererea aplicarii corectea Constitutiei si a instutiilor constitutionale.

A disparut acum si curentul optimist dema-gogic. Cu nimicirea acestuia s'a insarcinat in spe-cial 1907, tragicul 1907. Mata bun a a'vut si acest.

mincinoasi,

NE010BAGIA 5

an, imens de eau de trist, ca acum nimenea numai indrdzne§te sa afirme cal totul merge bine §ifrumos in fericita Romanie. Anul 1907 a deschis oprdpastie inaintea ochilor celor mai neincrezdtori,a aratat ca sant chestiuni sociale, sant probleinegrozave, carora trebue sh li se &eased solutia,sub pedeapsa celor mai mari §i mai ireparabiledezastre. ,$i acum, afar de mici §i neinsemnateexceptii, toti sant preocupati de gdsirea solutiilor,nu de negarea problemelor.

Incat, din cele trei curente de judecata a mairdmas numai unul, acela dupa care toate relele §i indeosebi nerealizarea institutiilor occidentale, abizuldintre Cara legald i cea reald, se datoresc fap-tului ca n'avem oameni, n'avem caractere. Dar §icurentul acesta duce o viata jalnica §i incepe shdispard.

Dach curentele cele vechi au dispdrut saudispar, altele le-au luat locul. In special curentulpoporanist, sub multiplele §i variatele lui formeSi nuance dela poporanismul conservator §i an-tisemit, pandla poporanismul democrat - inaintat

domineazd acum opinia publicd. Dar in ge-neral poporant5tii, prin inse§i clasele §i intereselede clash ce reprezintd, ca§i prin lipsa oricariimetode consecvente de cercetare, n'au putut nupot sh vadd clar, in intregimea ei, chestia socialda Orli, nici problema ei agrard atat de complexh ;iara pa poporani§tii democrati, cum sant cei gru-pati in jurul revistei Viata Romdneasca, metodasuperficiald sentimentalo-fantazistd a poporanis-mului doctrinar rusesc ii impiedecd §i pe ei sd vaddclar problemele tArii in general, §i in special pro-blema agrard, care mai ales le std pe

§i

§i

inima.

pi


Un alt curent, care inch,- acum douhzecisicincide ani a avut o influents destul de insemnathasupra opiniei noastre publice, este cel socialist.Inch depe atunci el a arhtat in literatura luimai multi phtrundere si pricepere a chestiilornoastre sociale si a celei agrare, decat celelaltecurente luate la un loc. Cauza, desigur, nu estein vre-o cleosebita superioritate intelectualh a re-prezentantilor acelui curent, ci in faptul ca, pe deo parte, ei reprezentau si reprezintA interesele ade-vArate ale clasei muncitoare, iarh, pe de alts parte,aveau o metoda de cercetare puternich si sigura :metoda socialisto-marxisth.

Dar si ei au chzut in uncle greseli si inconsec-vente. Si aceasta, din diferite pricini. Mai intai, eviata socialh asa de putin deslusia, asa de putindiferentiaa, cum era inch la not cu atatia ani inurmh. Apoi, e faptul ca socialismul de atunci nuse liberase inch din mrejele poporanismului celeiconsecvent doctrinar-rusesc .atat de superficialca metodh dar si atat de ademenitor, care 'Areach usureaztt, pentru tarile rhmase in urmh, reali-zarea unor idealuri pe cari cele inaintate nu potinch sa be realizeze. Insfarsit, socialistii aveau oputernica metoda de cercetare luata dela socia-lismul occidental, dar trebueau s'o aplice unui mediuatat de deosebit de cel din Occident. Uncle greselisi inconsecvente erau, deci, inevitabile.

Cu toate acestea, literatura sociological socia-lista din lard e chiar dela inceput mult superioaraliteraturii sociologice a celorlalte curente.

Astfel, inch acum 17 ani, not am inscris inprogramul agrar socialist desfiintarea tuturor rd-mk-ijelor feudale si a relatiilor de productie ioba-

NE010BAGIA 7

giste, ceeace, constitue si idea centralda acestei lucrari.

Dintre cci sari s'au ocupat Si au scris asuprachestiei problemei agrare, o mentiune specialdmerits, desigur, d. C. Garoflid. D-sa, in tripla ca-litate de om inteligent, fost socialist $i insus mareproprietar $i arendas, e unul dintre foarte putiniicari au vazut mai clar fn problema noastrd agrard.Cum se intampld, insa, asa de des, unele impreju-rari fost ate t de favorabile, i-au fost Inaceeas vreme i defavorabile. Astfel, faptul de a fifost socialist si de a fi mers odatii la scoala eco-nomiei politice socialiste faptul de a fi un mareproprietar si arendas, care, de vista §i din propriasa practicd, cunoaste starea i relatiunile agraredin tars, au facut ca d-sa sa nu mid lilt cursaeconomiei politice burgheze ceeace e mai me-ritos, sa nu cadd in cursa economiei politice popo-raniste, la maid acuma economie politicd peckde ademenitoare, peatat de falsa superficialii.Din alts parte, insd, faptul de a fi mare proprietari arendas fticea uneori pe d. Garoflid, mai ales

in primele d-sale lucrari, sa fie tare confuz, sa deaincd prea multi insemndtate cauzelor accidentalesi cauzelor subjective ale omului, in special nea-junsurilor subjective ale tArdnimii, ceeace emai important, sa aibh inc d preferinte, justificari,pentru regimul nostru neoiobag in vigoare. Insd,jn meritoasa d-sale lucrare din urmd : Problemaward ci deslegarea ei, d. C. Garoflid, deshdrat deaceste neajunsuri, vede clar baza economics a pro-blemei noastre agrare, casi solutia ei. Pe baza

indellnitiv,

**

si

earl i-au

si

si,

si

si,

8 C. DOBROGEANU- GHEREA

insa, a economiei unei societati si a unui anumitfel de productie, se creeazd grupe si clase socialecari, prin raporturile si lupta lor, dau un anumitinteles vietii sociale Si, la randul lor, explicd acestfel de productie Si existenta lui. De aceasta partelarga, sociologich, a problemei, nu se preocupdd. Garoflid. Dar in marginile problemei agrare,ca o problemd economics, propriu zish, d. C. Garoflid,o repetam, vede destul de ]impede problema, carisolutia ce o comports, ceeace e, desigur, un meritdeosebit pentru d-sa.

Lucrarea de fats e o incercare de aplicareconsecventa a metodei socialiste sus pomenite Inanaliza economics Si sociologica a problemei noastreagrare si a problemelor pe cari ea le implied, unstudiu analitic economico-sociologic al regimuluinostru agrar. Dad aceasta incercare, atat de frag-mentary, e reusita sau ba, si intrucat e reusitadad, e, aceasta, bineinteles, nu eu pot s'o judec.Din parte-mi, insa, pot sa afirm cu toata siguranta,ca nu m'a condus decal dorinta de a afla si a spuneadevetrul. Dealtfel, imi dau bine seama de toateneajunsurile acestei lucrAri. De bung seama, e preafragmentary si disparates, chestiile tratate impreunacu problema agrara, cari aceasta insds, sant preafragmentar tratate. Cauza acestui neajuns e ur-mdtoarea.

In gandul si planul au torului acestei lucrariera o opera larga, care avea sh cuprinda chestiasociald a tdrei noastre in intregimea ei, cu toateproblemele vitale ce be comportd, si intre cari unadintre cele mai vitale e problema agrard, impor-tanta i vitals, desigur, dar nu unica vitals. Pro-blema agrard face parte din vasta chestie sociald a

NEOIOBAGIA 9

e cuprinsa in ea ca o parte inteun intreg, si nurovers cum par a gandi unii din poporanistii nostri.

0 astfel de lucrare asupra chestiei sociale a tarii0 lucrare istorith, economics si sociologica in

aceeas vreme, nu mi-a fost dat sa fac. Adversi-tatea sortii si imprejurari protivnice, extrem de

9arele m'au impiedecat dela acest plan atat de acle-zomenitor. Lucrarea de fats., casi Cuvinte uitate, eun crampeiu din cea planuita si are, deci, toateneajunsurile unei astfel de opere. Daca imprejura-rile vor fi prielnice, voi cauza sa complectez sainlocuesc macar prin alte cateva mici fragmenteaceeace era sa fie lucrarea intreaga, bineinteles, pethtse poate inlocui prin fragmente o opera unitara.

Inainte de a intra in materia propriu zisa astudiului, cercetam cauza acelui dezacord constatatdeatata vreme de not casi de altii si care cer-cetare e reluata acum de multi altii cauza deza-cordului adanc, a abizului mai ales la tarsdintre institutiile noastre civilizate, dintre legilenoastre occidentale si realitatea vietii, in bums parteorientala, si semifeudala.

Inainte de aceasta cercetare, dam loc u-nui mic fragment : «Din evolutia societatilor mo-derne», necesarmente foarte scurt si insuficient,care invedereaza, insa, pecat e cu putinta incateva cuvinte, metoda urmata in aceasta lu-crare si aplicarea ei. Cercetarea asta e necesara sine va introduce pe nesimtite, (lath putem zice asa,in insus obiectul studiului nostru : regimul nostruagrar neoiobag.

Se intelege, din punctul de vedere al metodiiar fi preferabil si mai logic sa incepem prin ex-punerea insas a acestei metode. Ar fi mai logic,

tarii,

si


dar mai arid Si mai greu pentru cetitorii nWri.Drumul urmat e mai putin logic, dar mai clar

i, deci, preferabil pentru cetitori.Terminul raporturi de productie sau relatii de

productie, ce intrebuintez atfit de des in lucrareaasta, it inteleg in senzul cel mai larg. El insem-neaza nu numai suma raporturilor sociale provo-cate de un anumit proces de productie socials, darin parte tontine i notiunea de felul inaltimeaproductiei unei societati.

Inca o observatie asupra calreea atrag atentiacetitorilor : in lucrarea de fatii, chestia agrara etratata din punctul de vedere socialist. Dar inspecial despre atitudinea teoretica activitateatactica Si practices a socialitilor in aceasta chestie,vom vorbi, de ne va fi dat ses vorbim, in altsparte. Tot atunci vom vorbi Si despre desvoltareanoastra capitalists Si atitudinea teoretica, tactica

practices a socialiOlor romAni fatal de capitalism.

$i

si

si

;Ai

INE.10I013AGIA

INTRODUCERE

Din Evolutia societatilor moderne

Intocmirile politico-sociale tsi au originea §i1§i iau formele din adancimile inse§i ale vietii ma-teriale a societAtii, din productia insa§ a vietiimateriale, din modul de producere §i distribuire abunurilor sociale.

Asa spre pilda, sa luam societatea veche :dinna-intea §i dela inceputul desvoltarei feudalismului, ereifeudale, cu celula ei atat de caracteristica : comunarurala de atunci. Care e baza, structura §i carac-terul economic al acestei societati Baza vietiisociale de atunci e agricultura, §i o agriculturaprimitiva. Toate articolele de natures industrials,necesare vietii, sant §i ele legate de agricultura, nus'au diferentiat Inca, de ea, industria este casnica,aproape toate necesarele vietii se fac in aceea§familie. Di viziunea muncii, precum §i schimbulcare e totodatd unul din efectele §i cauzele divi-ziunii muncii sant aproape embrionare. Gospo-daria aceasta e naturals, ceeace nemtii numese_Vaturalwirthschalt, adica, aproape toate necesarelevietii se produc §i se consuma in gospoclarie, nu

'I2 C. DOBROGEANU-GlIEHEA

se sehimba, ; se produc mai ales valori de intre-buintare, nu valori de schimb, nu marfuri. Dacevr'o meserie se diferentiaza ca atare de pildafieraria atunci produsele ei sent platite mai alesin natura, in obiecte necesare vietii.

Necesitatile de organizatie socialh in aceastacomuna patriarhala unde, dealtfel, s'au con-servat Inca ramasite insemnate din comunismulprimitiv necesitatile acestea, cari se reduc lachestii de organizatie administrative, atat de simple,on la chestii de distribuirea dreptatii, tot atat desimple, sant implinite prin alegerea unuia din co-muna, care sa fie administrator si judeciltorcare, cu vremea, capita tot mai multi autoritate,abuzeaza de ea, acapareaza toate puterile comunei

devine stapa,n. Dar plata serviciilor judecatoruluidela ineeput, servitutile catre feudalul de maitarziu, se fac tot in natura : in muned sau in ar-ticole produse de tarani. Comuna traeste din pro-priile ei produse, schimbul cu alte comune fiindredus la minimum, $i traeste o viata izolata, re-latiile cu alte comune, cu lumea din afara, fiind catse poate de recluse.

Este, insa, o necesitate sociala imperioasaafara de schimbul primitiv care sileste comunarurala de atunci sa, intre in relatii cu altele : esteapar area rasboinica de navalirea v raj masilor. Pentruaceasta era necesara cooperarea concertata si con-centrate a multor comune.

De aici a rezultat functia unui conducator derasboiu pentru mai multe comune, functie socialacare, prin abuzul de putere obisnuit, se prefacein stapiinire, in dominare : peste feudalii mici apareun stapan mai mare, care stapaneste regiuni in-

§i

§i

NE010BAGIA 13

tregi. Dar Si dare feudalul eel mare tributul seplate§te, in cea mai mare parte, in nature sau inmunch, nu in bani, pentruch societatea aceea conti-nua sä fie bazata pe gospodaria naturals, 1, nu baneasca.

Este evident ca intr'o organizatie atat de simplhi intr'o asemenea izolare de lumea largh, mora-

vurile au fost §i trebueau sa fie simple ;simple, dar aspre, in concordanta cu asprimeavietii materiale, cu asprimea natural socialti, a.luptei pentru traiu.

Thaltimea intelectuala §i culturalii, a unei so-cietati bazath pe o productie atat de shrach, trebuease fie foarte red usa, iara mentalitatea oamenilor deatunci foarte mdrginith, marginal prin izolareasocials, prin hotarele stramte ale unei comunetarane0.

Acea societate n'a ramas pe loc, ci a urmatsa se desvolte §i sa evolueze; iara forty motrice adesvoltarii ei ulterioare a fost desvoltarea §i pro-gresul producerei de bunuri materiale, desvoltarea.procluctiei Si schimbului i a impartirii boghtiilor.Imboldul acestui progres a pornit chiar dela agri-cultura. Pe masura ce se desvolta agricultura, secrea un surplus asupra nevoilor imediate ale comu-nei. Surplusul de productie face posibila diferentiareaineseriilor (fierarie, testitorie, etc.). Si astfel aparemai deslu§it. acea formidabila putere economics,menitd se schimbe fata lumii diviziunea muncii.

Aceastd diviziune a muncii intre agriculturti,§i meserie, la rhndul ei face sa, se mareasch pro-ductia; iard marirea productiei Si diviziunea munciimerest schimbul intre diferite comune. Schimbuldesvoltandu-se mai departe, provoach o mai marediviziune a muncii, aceasta imhre§te §i desvoltd.

.i

.

44 C. DOBROGEANU-3HEREA

schimbul impreuna maresc productia. Apoi, cucatse mdreste productia, pe de o parte se mdresteschimbul si diviziunea muncii, lard pe de alta parte,se dA posibilitatea ca sä se mdreasca populatia. SiiatA, avem un alt factor de o mare importantd:cresterea populatiei, care la randul ei influenteazai stimuleazd productia, diviziunea muncii, schim-

bul; inlesneste i largeste cooperatia simple sicooperatia complexd i sporeste, diversifiazdface mai complexd cooperatia sociald. ')

acegi factori: progresul productiei, schimbuluici impartirei produselor, precum diviziunea muncii,

cooperatia sub toate formele, marirea populatieivi a densitatii ei, ace,sti factori constituesc fortele cari,in prof unzimea organismului social, influientandu-se

stimulcindu-se una pe alta, lucrdnd fiecare inparte fi toate impreuna , prin relatiile lupta de.grupciri clase sociale, fac ca societatea sa se des-volte si sa evolueze, translormtindu-se treptat, dintr'oepoca si treapta de desvoltare, in altci epoca altatreapla, mai inaltci.

5i astfel creste, se diversfflazd, se diferen-liazA, se mareste acest organism social, cuprinzandalte grupuri, clase categorii sociale noun.

Intdi, se formeazd intre mai multe comune un.c,entru de schimb, un orAsel, care e totodatd un

') Numim cooperafia simple aceea unde cooperatorii,conlucrlitorii, lucreaztt alaturi aceeas munca, pentru pro-ducerea unui product, cum e In munca campului, la cositori secerat. Cooperafia complexti e aceea unde cooperatoriilucreaza munci deosebite pentru producerea aceluias pro-duct, cum e, spre pilda, intr'o fabrics modernit. Insfarsit,cooperatia sociala este suma tuturor cooperatiilor, simple sicomplexe, pentru crearea productului social, national.

si

Si

,si

ici

$i

$i

fi

siei

$i

NE01013IGIA 15

centru primitiv, de schimb de productie, al miceiindustrii. Pe urma, mici meserii se desvolta, pe baza

cu ajutorul puterilor sus aratate un mic mete-§ugar se preface in mic industrial, un mic atelier inunul mai mare, acesta in mica manufacture §i, in-sfarit, intr'o manufacture mare, cu enorma ei divi-ziune a muncii, care inzece§te, insute*te, ba, uneori,inmie§te fortele de producere ale individului.

Cu cre0.erea insemnata a productiei, creteimportanta §i numerica economise a orwlor.In ora§e de acum centre de productie manu-facturara, §i centre de schimb se formeaza gru-puri noua economice : patronii de ateliere organizatiin corporatii, negustorii organizati in gliilde, §i lu-cratorii, tot mai numero§i, organizati in bresle. Cucreterea ulterioara a diviziunii muncii, productiase diferentiaza, §i mai mutt : unele orate dau maiales anumite producte, alte ora§e dau alte pro-ducte, ceeace miirete suma productelor §i impor-tanta schimbului. Si aka mai departe.

cucat crete progreseaza, productia eco-nomiciti, crete i organismul social, atat in nu-marul mernbrilor, prin cre§terea populatiei, cat s,4in intindere, prin necesitatile economice ale divi-ziunii muncii i schimbului, cari au tendinta sacuprinda un spatiu tot mai mare, ca sa-§i deatoate hinefacatoarele rezultate economice. Prinaceasta intindere in spatiu §i cretere in numar,se form eaza de acum organisme sociale puternice,marl, unitare : state, natiuni 1).

Acest organism e, in adevar, un organism nou.

') Natiuni. nu to senzul chiar modern al cuvantului,daroricum, natiuni.

$i

si

$i

$i si


creat prin fortele sociale indicate mai sus; nounu numai prin mnrimea lui, dar si prin relatiilesociale ce s'au desvoltat intr'insul, prin grupurilesi clasele noun, prin structura lui economicA. sisocials, prin cultura lui, care a putut sn se des-volte numai pe baza acestei economii, acestei pro-ductii desvoltate (luand cuvAntul culturA in senzulcel mai larg: die Kultur) ; nou, deasemenea, prinmoravurile si morala socials izvorite din acestefelurite relatii noun.

In acest organism, nou si vast si atat de com-plex in comparatie cu cel vechiu-medieval de maiinainte, se desvoltA functii sociale noui si variate.

In societatea veche relatiile se mtrgineauaproape excluziv intre membrii aceleeas comune,diferendele juridice st- margineau la diferende lo-cale, iarn necesitAtile de administratie si de justitieputeau se fie indestulate de un om, Jude alesdin mijlocul comunei si care, mai tarziu, devinestApAn feudal. Acum, rose, relatiile sociale intreoameni s'au largit asupra unui teritoriu intreg,diferendele rezultate devin peste masura de nu-meroase, variate si incurcate, asacii pentru in-destularea justitiei se cere acum o organizatie in-treagA de anumiti functionari : breasla judecato-reasch. Acelas lucru se cere in administratie,acelas lucru pentru organizatia rnsboinica, acelaslucru se cere pentru indestularea culturala si cul-tuala (religioasa) a acestui vast organism social.Se creeaza, deci, functii noun, complexe si extrern deimportante, se crePazA noun marl grupuri sociale,clasa judecAtoreascn, administrative, cultuala, mi-litarA, clase puternice cari, prin analogie cu orga-

NEOIOBAGIA 17

nizatiile economice de atunci, s'au prefacut i eleintr'un fel de caste.

Noul organism, prin structura lui economico-sociala, nu mai e difuz si dezorganizat ca altadata,(-and mai fiecare comunA traea propria ei viata,mai mult on mai putin independents de celelalte.Acura toate partile organismului social se leagaintim intre ele, uncle nu pot trai Fara altele, viatasi functionarea unora e conclitionata de viata Sifunctionarea celorlalte. Astfel, un oras in care, prinprogresul diviziunii muncii, s'a concentrat manu-factura industrials i s'a treat un centru de schimb,un oras care traeste, deci, din industrie comert,nu poate sta nisi o saptamana MTh' sa fie aprovi-zionat din alto parte cu ale hranei; lasat numaila propriile lui resurse, ar muri curand de foame.Schimbul de producte economice intr'un asemeneaorganism poate, de bung seams, sa fie comparat cucirculatia sangelui vivifiant in organismul omenesc.Aceasta societate, deci, cu intima ei organizatiestructura economice, desvoltata pe bazele si prinfactorii sus aratati, e un organism social organizat,e o unitate organics si, deci, si viata ei si functio-narea ei trebuesc sa fie unitare. Administrarea tre-bue sh fie unitara; tot asa distributia justitiei, aculturii, si tot asa organizarea armata pentruapararea tcirii cad mum e vorba de aparareasistematica a unei tari intregi impotriva altei tari,acuma e vorba de armate numeroase $i organizate.Asadar, se cere neaparat o conducere unitarapornita din acelas be de aici form area uneicapitale si investirea unui monarh, a unui rege,care la inceput e numai un feudal mai tare cleataltii primus inter pares iara pe urma devine

33089

si

$i

§i


rege absolut. Si a$a se intemeiazh monarhia abso-luth, cu organele ei administrative, judiciare, cultu-rale, cultuale, militare, biurocrate, cu toate institu-tiile politico $i juridico-sociale caracteristice ei.

Monarhia absoluth a fost, deci, o necesitate is-torich; $i nu numai o necesitate istorica, dar oconditie a desvoltarii ulterioare a societhtii spresocietatea capitalists de azi. Ca s'o vedem, in ca-teva cuvinte macar, sh luam faptul social aratatmai sus : importanta schimbului de producte insocietatea depe vremuri.

Se intelege, aceasth, importanta nu era incha4a de mare $i vitals ea astdzi, and diviziuneamuncii a pit mult mai departe; totn$i, atuncichiar, era atat de mare, incht am putut s'o corn-parhm cu circulatia sAngelui in organismul o-menesc. Stingherirea acestei circulatii insemnaruina pentru sate $i dezastrul pentru ora$e, iarh,oprirea ei insemna moartea.

Or, cu asemenea oprire a circulatiei, ca$i cuperturbarea intregii vieti sociale, s'au insarcinatcinstitele fete boiere$ti de atunci : clasa feudalh,. Ea,care avusese odath, duphcum am vhzut, o functienecesarh, $i utila, deveni cu vremea ve$nica is-torie a claselor stapanitoare din functionarastaptinh, parazitara; $i, ipso facto, din utilh cefusese, ajunse vatamatoare proph$irii

Pe deoparte, feudalii au robit pe fo$tii membriliheri ai comunelor, prefddindu-i in servi. Pe dealth parte, ei $i-au facut un venit din vama prele-vath asupra marfurilor ce treceau pe teritoriile lor,vamh care aphsa greu asupra schimbului circu_latiei marfurilor. Si tot a$a de greu aphsau jafurile$i hotiile la drumul mare ale feudaliloi Insfar$it,

ti

ti

ti

NEOIOBAGIA 19

prin rasboaiele dintre dan0 si rasboaiele cu ora-sele centre de meserii cornert casi printributurile ce storceau oraselor, prin toate acesteanu numai ca impiedecau linistita propa,sire econo-mica a societatii care se desvoltase intr'un pu-ternic organism economic dar amenintau curuina intreaga viata sociala.

Era, deci, o necesitate vitala infrangerea. Si dis-trugerea clasei feudale ca atare. Tocmai aceastamisiune a dat-o istoria monarhiei absolute. Aceasta,pe deoparte, era bazata pe organele ei organizate

pe clasele judiciare, administrative, militare,etc.; iara, pe de alta parte, era bazata pebresle, $i in parte pe tarani, intrucat cauta, prinalianta cu orasele, cu burghezimea producatoare sinegustoreasca, sa-i apere impotriva feudalilor. Mo-narhia a intrat in lupta cu clasa feudala, a infrant-o§i a incorporat-o in clasa servitorilor ei.

Si asa monarhia absolute, cu institutiile cores-punzatoare ei, a crescut organiceste din desvol-tarea economico-sociala a societatii, a dat o orga-nizatie unitary tarii si a curatit pieclicile din drumulpropasirii organismului social, care a putut sa sedesvolte mai departe pe bazele tnateriale sus ara-tate $i intr'un tempo tot mai repede.

Productia urmeaza sa creasca. Se intensifiazaagricultura, inventii nenumarate desvolta manu-factura ; creste si productia, $i populatia si diviziu-

muncii sub toate formele ei. Schimbul devinemai intens, tot mai multe articole de productie santacaparate de manufacture, tot mai multe articolede consumatie sant sustrase din gospodaria natu-

asaca, din valori de intrebuintare, devin mar-furi, valori de schimb. Societatea se bazeaza mai

$i

ghilde,

nea

rata,


mult pe gospalaria b.Theasca, se produc articolede vanzare pentru localitatile cele mai indepartate

pentru tarile streine, iard perfectionarea navi-gatiei large§te mult campul schimbului diviziuniim uncii.

Intensifiarea spontana a unuia din factori desvint tuturor celorlalti. Astfel, descoperirea drumu-lui imprejurul Capului Bunei Sperante des un imboldputernic schimbului peste tari i mari, acesta stimu-leaza productia §i inventiiletiintifice, iara impreunadiviziunea muncii. Tot a§a in proportii maimari, cu descoperirea Afar5, de mareleavant pe care 1-a dat tuturor factorilor de mai sus,a facut i altceva foarte important : prin metalelenobile aurul .$i argintul cu cari a inundatEuropa, a dat un puternic impuls desvoltarii spe-cific capitaliste a societatii, capitalism care sedesvolta in toata vremea acestei lungi evolutii, dupd-cum se desvolta pas cu pas Si clasa care it repre-zinta : clasa burgheza.

La inceput neinsemnat, caracterul capitalistincepe sa apara mai distinct, abia perceptibil sifoarte timid, ins), din ce in ce mai distinct, pe ma-sur) ce se desvolt), procesul economic de mai sus.Alai intai, apare sub forma de capital comercialuzurar Si apoi sub forma lui principal), de capitalin productie, care-i complecteaz), infati§area desfant). treime.

Dar in aceasta inaintare a§a de insemnata, so-cietatea e acuma retinut), i Impiedecata de mo-narhia absolutes de toate institutiile ei, de-acuminvechite. E cantecul vechiu, atat de vechiu

Alonarhia absolutes, care a fost un rezultatnecesar al desvoltArii sociale a stimulat §i aphrat

ei $i.\mericii.

$i1

$i

$i$i

$i

NEOIOBAGIA 21

prop4irea economics, din functionary a societatiise preface in stapana ei, din imbold al progresuluise preface in cea mai mare piedica a lui. Dupacea supus pe feudali i i-a prefacut in servitorii ei,pe urma, in alianta cu danOi deveniti clasa domi-nants sprijinita pe toate organele ei admi-nistrative, juridice, etc., cauta sa, escamoteze intreagadesvoltare socials in propriul ei folos, devine totmai mull un organism parazitar, corupt, corupg,tor§i degenerator, care cauta ss stoarca', toata sevaorganismului social.

Sa vedem putin mai de aproape, in ce constaupiedicile pe cari monarhia absoluta, cu intreagaei organizatie socials, le punea desvoltarii capi-talismului deci, ins desvoltarii economico-socialepe care acest capitalism o reprezenta. Si fiindc6,constatarile de aici sant importante pentru cele cevor urma in lucrarea de fats, atragem asupra foratentia deosebita a cetitorilor.;

Capitalul productia capitalists cer ca toatcbunurile produse in societate sa is forma de marfa.sa fie vandute cumparate; ele cer ca pang Siprodusul producatorului insu sa fie cumparat deacesta ca marfa : lucratorul fabricii de cisme salicumpere ca marfa cismele produse de el, a.m. d.. Intr'un cuvant : toate relatiile dintre oamenisa fie relatii baneti, intreaga gospodarie a socie-tatii sa se prefach din gospodarie naturald ingospodarie baneasca. Or, feudalismul, prin relatiide productie feudale, prin felurite servituti, dijme,tributuri naturale, etc., mentinea in viata multe dinrelatiile vechi ale gospodariei naturale i, deci, stateain drumul capitalismului.

Dar ceva tot a*a de important : data, prin inse§i

si

'

$i,

$i

$i

si

22 C. DOBROGEANIJ-cillEREA

fortele inerente lui, capitalismul preface toate bunu-rile in marfuri, toate valorile de intrebuintare invalori de schimb, este insh un bun, o valoare, caremai cu seamy trebue prefacuth in marfa, pentrucasA poata exista capitalismul desvoltat : e munca,forta muncitorului. Ca sa se poata desvolta capi-talismul, trebue ca posesorul fortei de munch sh fieliber, independent, neimpiedeLat prin nimic de a-sivinde marfa lui : munca. Aceasta marfh, care einsus nervul capitalismului, trebue sh se afle cugrhmada in piath, pentruca astfel capitalul sa-sicumpere dintr'insa atata cat ii trebueF,;te yi s'o punkin valoare, s'o punk sh lucreze. In societatea feu-

insh, sub monarhia absoluth, massa ceamare a lucratorilor, rezerva cea mare din care seputea lua marfa-munch, la lard era legata de glie,era intr'un fel sau intr'altul serva feudalilor,iarh massa lucratorilor din orase, prin analogie cucea dela tank si in concordanth cu tot caracterulsocial al monarhiei absolute si al feuclalismului,era organizata in corporatii silnice. Aceasta, de-sigur, era o imensA piedict pentru desvoltareacapitalism ului.

Mai departe, monarhia absoluta, prin mono-polurile nenumkrate,, prin vami, accize si tot felul dedrepturi fiscale, pe cari le-a instituit in folosul shusi at aliatilor ei feudali, impiedeca libertatea tran-zactiilor schimbului, circularea liberal a book-tiilor, absolut necesart desvolthrii capitalismului.

Insfarsit, capitalismul nu poate sh sufere altstapan pe langa el, fkrb, a-si compromite propriaexistentil. Asa, in societatea capitalists, capitalul eacela care hotarkste ce cat sh se produch,hothrire conditionata de libera concurenta, de oferth

tuba,

$i

si

NEOLOBIGIA 23

§i cerere, 0 tot el hoth"ra0e distribuirea boga-tiilor §i distribuirea plusvalorii nationale. Aceastaplusvaloare se imparte in proportia catimilor capi-talului i) §i,micorata de consumalia personala aclasei capitaliste, intra iara0 in productie, cuinsu0rea de capital productiv. Trecerea unei phrti aplusvalorii in capital productir, din ce in ce maimare §i crescand, pentru productia ulterioara, edoar cauza principalh a progresului capitalismului,cad mai ales printr'insa a produs el acea cultureseconomics uria.5h care este la baza civilizatieiburgheze.

Ei bine, monarhia absolutes, ca stat, cauza saacapareze venitul net, plusvaloarea nationalh, cas'o imparts nu dupes normele capitaliste, dupes cati-mea capitalului posedant, ci dupes titlurile de noblete,dupe, graclul de influents al curtenilor, dupes fan-tazia monarhului, dupes pofta de risipa a casteimilitare, administrative, judecatore0i, a tuturorfavoritilor Si privilegiatilor.

Este, deci, evident ca intre monarhia absolutesSi feudali, de-o partc, si capitalismul i burghezime,de alta, s'a format prin insa§ desvoltarea orga-nich a soPietatii un antagonism de neimphcat, oprapastie aclanch. 0 lupth aprigh, pe viata §i pemoarte, trebuea inceaph. Din aceasta lupth, ontrebuea sa iasa biruitoare monarhia absolutes, ceea-ce ar fi insemnat retrogradarea economico-socialh§i culturalh a societhtii §i clechderea ei ; on trebueash fie biruitor capitalismul atunci acesta, sclipat

1) De pilda: ai 100.000 de lei, iei, sa" zicem, 5000 lei dinplusvaloarea nationala intreagal ; ai 200.000, iei 10.000 sia. m. d.

sa

5i


§i liberat de toate piedicile feudale, sa-si desfasoareacele nemasurate puteri de inaintare economics, pecan le comports insus principiul sau 1). Si capi-talismul, tocmai pentruca reprezenta propasireaeconomico-sociala, a invins feudalismul.

Se intelege, in lupta n'au intrat abstraetiunilefeudalismul §i capitalism ulci oamenii §i anumeclasele sociale : de o parte burghezimea mare, ma-nand in lupta burghezimea mica, deasemenea §i pemeseriasi, proletariatul oraseneso, de alta partecastele monarhico-hiurocrate, curtenii .§i clasa feu-dala cu armata for §i partea cea mai intunecata§i abrutizata a taranimii.

Burghezimea a invins.Liberand societatea din lanturile feudalism ului,

distrugand intocmirile politico Si juridico-sociale aleacestuia, ea si -a ereat institutiile prielnice desvol-tarii sale, conform intereselor ei de clasa, domi-nants, in acord cu caracterul economico-social, cucaracterul capitalist al societatii.

Gratie acestor noua, institutii §i intregii orga-nizatii capitaliste a societatii, burghezimea a rea-lizat un progres uimitor in productia economica,in cultura, in civilizatie, progres pe care Marx itcaracterizeaza ma de frumos in cuvintele ce ur-meaza :

«Deabia o sula de ani, §i ea a treat puteri de productiecolosale, mull mai mari decal, toate generatiile trecute la unloc. Supunerea puterilor naturii, intrebuintareachimiei In industrie, in a.griculturd, vapoare, drumuri de

1) Mud cind, la randul lui, va veni in contrazicere cudesvoltarea economico-sociala §i va face loc unei alte or-ganizatii sociale, celei socialiste.

magindriile,

NEOIOBAGIA 25

fier, telegrale electrice, destelenire de continenle intregi,navigabilitatea fluviilor, popoare ie§ite para. din pamant,ce veac s'ar mai fl gandit ca atiltea puteri de productiedormeau In sanul muncii sociale?».

Am zis ca burgliezimea a creat institutii con-forme cu interesele ei de class dominants, insti-tutiile politico-sociale relatiile j uridice, ce rezultadin caracterul economic al societatii capitalisto-burgheze.

In adevar, care e principalul caracter econo-mico-social al acestei societati? Este libertatea subfeluritele ei forme. Societatea are la baza proprie-tatea individuals libera. Productia e libera,:fiecarepoate sa produca ce Si. cat vrea; ea se conduce delegea economics a liberei concurente. Pretul uneimarfi se hotaraste de legea ofertei Si cererei libere(fiecare e liber sa ofere fiecare e liber sa cearaorice oricit, numai s i aibh cu ce sa plateasca).Toate tranzactiile sant libere. Con-iertul e liber. Toateaceste libertati, din relatiile econwnice de producere

distribuire a bogaliilor,forineath caracterizeazaliberalismul politic burghez, se reflecteaza in dife-ritele institutii politico-sociale ale burghezimii, iarain relatiile j uridice ale epocii burgheze se rega-sesc sub felurite forme (le libertati politice, sociale

inclividuale.In epoca burghezo -capitalista, pentru intaia

oarh dupa, mii de ani, dispare silnicia din relatiileeconomico-sociale. Stapan si salariat, sant doi ne-gustori liberi cari fac o tranzactie comerciala : pro-prietarul mijloacelor de producerefabricantul, mo-sierulcumpaira o marfi forta de munch a mun-citorului, iar muncitorul, stapanul acestei marli,o vinde ca pe orice marfa cu pretul hotii,rit de

$i

si

si $i

si


legea ofertei Yi cererei, §i, in termen mijlociu, isiprime§te valoarea marfii lui. E o tranzactie ca oncare alta, nu numai libera, dar egala, in carecei doi contractanti intra liberi §i egali '). AceastAnoun egalitate economics se reflecteazh in relatiilejuridice din societatea burgheza sub formh de ega-litatea tuturor inaintea legii, principiu esential carestApi'mete de acuma inainte toate relatiile juridice,ciici este evident eh dach muncitorii, cel din urmastrat in piramida socials, se bucurh de egalitateinaintea legii, cuatfit mai mult, bineinteles, stra-turile superioare lor.

Se intelege, libertatea §i egalitatea economicsnu implicit deloc egalitatea de avere materials §iegalitatea conditiilor materiale de traiu. Dimpo-triva, epoca burghezo-capitalisth a dus aceasthinegalitate pistnala un grad necunoscut inch denici una din toate epocile precedente; dar asta ecu totul altceva. Epoca burghezh nici n'are inshr-cinarea istorich sa rezolve imensa problemh a ega-MAW conditiilor de traiu. Aceasta problemh e aviitorului va fi rezolvith de alta epoch, istorich,de cea socialists.

astfel, organicege, se clesvoltei din, prin sialellttri de desvoltarea economico-materialci, institu-tide intreaga organizare socials a societeifei.

Ce robie nova se ascunde sub aceasta, tranzactieegala, asta a talinticit-o, atat, de stralucit, Karl Marx.

si

pi

li-ber6. si

gi

1

I.

INSTITUTIILE LIBERALO-BURGHEZE IN

TARA NOASTRA

Am dat o foarte mica schema a desvoltariisocietatilor civilizate, dela cari any imprumutat sinot institutiile noastre politico si juridico-sociale.Fireste, aceasta schema, e cat se poate de scurta,si poate chiar confuza tocmai din cauza scurtimiiei. In citeva pagini nu puteam da o schemaainanunlita si cuprinzatoare, a desvoltarii societa-tilor civilizate in leghtura cu institutiile lor. Daras cum e, credem ne va fi deajuns pentruclesvoltarile noastre ulterioare.

Si inainte de toate se vede, cred, destul declan, chiar din schema asta atat de scurta, ca intara noastrA nu numai c i n'am avut o desvoltareorganica-sociala, din care sa fi rezultat necesar-mente institutiile occidentale ce am introdus, darn'am avut nici imprejurri nici conditii sociale,fie objective fie subjective, in senzul celor ara-tate mai sus, pentru introducerea lor.

Astfel, daca privim tara noastra la inceputulveacului trecut, gasim la tara, in sat, un nivel deproductie economica $i relatii sociale ca in evul

dark

cit

28 c. DOBROGEANU-GHEREA

mediu. Thranul produce in cask toate necesarelevietii lui, boierul prime§te servitutile mai mult innaturecereale, legume, teskturi, miere, fructe, puietc.§i in zile de munch; gospodaria este in mareparte naturall Aceasth stare economics nu numaica nu se aseamana cu cea capitalisto-burgheza, dare mult mai inapoeath chiar deceit cea din timpulmonarhiei absolute feudale.

Ora§ele constituesc un inceput mai serios degospodh,rie bkneasek; acolo gasim ateliere, micicorporatii medievale de bresla§i §i negustori, ca-racteristice cel mult regimului feudal monarhicabsolut la ineeputul existentii, nu in timpul des-volthrii lui.

Nu e vorba, Irish, de o puternica pro luctieeconomics, intovarh5ith de o enorma, impartire amuncii, dupacum nu e vorba nici de un schimbvast, care sh cuprinda toate colturile tariff §i sa seintinda peste mari 7i tari. Nu vedem capitaluriimense, sub toate formele lor, dupacum nu vedemnisi clase puterniceburghezimp mare §i mica Siproletariat muncitornici eu/tura puternich izvo-rith dintr'o asemenea bogata viath economicsnici o clash cults numeroasa push in serviriul

De toate aceste puteri objective ff subiective,sufocandu-se in atmosfera intoemirilor feudale §islAtandu-se cu puterea unor forte elementare,pentru a rupe zigazurile ff a porni ca un uvoiuspre alth viata, bazata pe alte intoemiri sociale,de toate astea nici pomeneala.

Repet : nu erau in tars nici conditiile objectivenici cele subjective pentru intocmireacialh a capitalismului : nici fortele economice can

si

burghezimii.

politico-so-

NEOIOBAGIA 29

sa necesiteze o asemenea transformare, nici cla-sele producatoare, numeroase §i importante, caris'o reclame.

Se intelege, era o clasti producatoare, nume-roasa i importanta, care gemea sub iobagie : eratara-nimea. Dar faranimea dorea reclama, nu in-trod ucerea instituthlor liberalo-burgheze, ci des-fiint,area iobagiei ; ea s'ar fi multumit mai curandCu monarhia absolutes a unui Vocki care ar fieliberat-o din iobagie.

totu§i, institutiile caracteristice capitalis-mului s'au introdus, nu numai la not ci *i inalte state inapoiate, cari se gaseau in conditii maimult on mai putin similare, cum sant de pildA,Serbia Bulgaria. Si atunci na§te intrebarea : carisant acele insemnate puteri oculte cari au facut sase introduce noua intocmire 2 Caci trebue sa fieputeri magi i insemnate acele cari sant in staresa impuna o intreaga transformare sociaki, in taricari n'au in ele insele conditiile objective su-bjective proprii pentru o asemenea transformare.

A§a ar fi trebuit pusa chestia de vechii con-servatori, iara nu cum au pus-o ei : o mana de bon-

o many de tineri, rani au invatat ori au pe-trecut la Paris, vazand cultura, bogatia, civilizatiaincomparabila a Frantei, §i-au inchipuit ca toateacestea sant produse numai de institutiile ei,atunci le-au introdus §i in Cara lor, uncle se potri-veau ca nuca in perete ; aceste institutii au folositfoarte mult, materialmente si politicete, celor cele-au introdus Si clientelei lor, in schimb au fostdezastroase pentru taxa.

Aceasta e, in citeva cuvinte, felul criticii fa-cute de conservatorii vechi, intocmirii politico-so-

si

0

si

Si,

pi


dale burgheze eelor cari au introdus-o. Si e oparte de adevar in aceasta critics §i anume ca notn'am avut antecedente sociale launtrice asemana-toare cu cele din Occident, cari sä fi necesitat in-troducerea noudi intocmiri, e iara§i adevarat ealiberalii vechi au dat o importanta exageratA in-stitutiilor, socotind ca ele produc nuviceversa. Feti§ismul institutiilor Si legilor a ra-mas la urrna§ii for intr'o masura atat de mare,meat a fost destul ca tinerimea generoasa sa intrein partidul liberal, ca sa se molipseasca dansade acela sa piarda clara patrunderea lucrurilor pe care o avusese alts data.

Dar dacil aceasta parte a criticii e adevaratrt,in schimb conceptia asta ca transformarea poli-tieo-sociala de atunci se datora numai tinerimeirevolutionare, care n'a priceput nepotrivirea eipentru tara noastra §i, deci, data ar fi price-put-o, transformarea nu s'ar fi facut intreagaaceasta conceptie e supeficiald, greita, lamenta-

Vezi bine ! Un grup de tineri, entuziasmati deintocmirea liberalo-burgheza a Frantei, face trans-formarea Rornaniei intr'un stat burghezo-liberal;pe urrnd vine alt grup de tineri entuziati, care,vazand ca nouale institutii au dat rezultate rele,transformd tara, din nou, intr'un stat feudal, iaraapoi, alti tineri entuzia§ti, vazand ca nici a§a numerge, o prefac intr'un stat socialist. Numai tine-rime entuziasta generoasA sa fie, ea transfor-marea se face ea, repede-repede.

Daca vechii conservatori §i mai ales junimi§tii,cari au numarat printre ei inteligente talentebriliante, inloc de a se opri la suprafata ar ficautat adancile forte sociale eari au impus trans-

§i

§i

eivilizatia §i

§i

§ifeti§ism §i

bila.

§i

§i

NEOIOBAGIA 31

formarea, ei ar fi inteles ca tinerimea liberala dela 48 a fost numai exprimatoarea mijlocitoareaacestor forte; data ar fi priceput aceasta §i ar fipus astfel problema, critica facuta de ei institu-tiilor noastre liberate ar fi fost altfel rodnica. Dara§a, dupil multime Si multime de peregrinatii, dupecritica apriga a unui Costaforu, dupa imprecatiilevehemente ale lui Eminescu, dupa, rasul sarcastical lui Caragiale, dupti glumele necrutatoare aled-lui Carp, junimi%ii formeaza partidul constitu-tional al adevaratilor constitutionali. Apoi dad'.era ca junimismul sa ajunga aci, nu mai trebueaatata critica.

Dupe aceasta digresiune cam lungs, sa, vedemnot cari sant acele puteri sociale adanci, cari aufacut posibila §i chiar au necesitat transformareanoastra liberalo-burghezet.

In articolul Cuvinte uitate le-am rezumat in treivorbe : epoca istoricei capitalists. Aceasta epochnecesiteaza transformarea tarilor inapoiate In tariliberalo-burgheze. afirmarea asta am desluit-oprin urmatoarele cuvinte : «Tarile reimase in urmetintrei in orbita tarilor capitaliste inaintate; ele senzi,sca in orbita acelor taxi, si intreaga Ion viatet, des-voltare si miscare socials e determinate de viata simigarea tarilor inaintate, e determinate de epocaistoricee in care train?, de epoca burghezo-capitalists.fii aceasta determinatiune a vietii si miscarii socialea tarilor inapoiate prin cele inaintate le este insconditia necesarei de viatet».

Dar ca sa vedem mai de aproape aceste puteritransformatoare, sa luam ca pilda Cara noastra dela

§i

Si


inceputul veacului trecut, pornind dela comuna eirurala.

Aici, cum ziceam, domnea Inca gospodaria na-turals, se producea in mare parte pentru consu-marea proprie, nu pentru schimb, se produceauvalori de intrebuintare, nu valori de schimb. Bo-ierul, feudalul nostru national, preleva in naturamai toate servitutile iobagilor felurite product,agricole on de industrie casnica i in zile demunca. Dar iata, intervine un fapt care revolu-tioneaza toata aceasta viata patriarhala, feudala.Occidentul capitalist, duph marea revolutie fran-ceza dobandirea institutiilor prielnice, in puter-nica lui expanziune industrials are nevoie de pietede desfacere pentru marfurile sale si are nevoie deproducte agricole pentru Tirana populatiei sale. Siiata ca negustorul occidental, sau reprezentantul luidin tars, vine si aduce bani sunatori cu caricumpara din sat grau, porumb, iara pentru luaindarat banii adusi, occidentalul trimete incoacemarfurile sale atilt de variate, atilt de ispititoaresi atilt de uimitor de ieftine.

Tranzactiile se repeta, iara dupa tratatul dinAdrianopo], care face Marea Neagra libera pentrucomertul european, ele devin o regula. Prin Galatisi Braila se duce graul romanesc ca marfa, iarain schimb yin alte marfuri; si ele yin si pe uscat :din Lipsca si Brasov cu harabalele, iara mai tftrziucu drumul de tier, din toata lumea.

Faptul intrarii in relatii de schimb cu Occi-dentul european, capitalist, are consecinte incalcu-labile pentru taro. Mai intai, ea incepe sa &Tina otarn produclitoare de mdrfurisi din lard cu gospo-darie naturala incepe sd devina o (aril cu gospoddrie

si

a -ti

NEOIOBAGIA 33

baneasca. Aceast. schimbare care in Occident anecesitat veacuri de desvoltare, de crestere orga-nicA socialA, la not s'a facut intr'un timp extremde scurt. Dar prin aceasta tara nu intro numai insimple relatii cu capitalismul si civilizatia burghezaoccidentald, ci ea devine un membru necesar almarei diviziuni mondiale a muricii, devine phrtasaeivilizatiei capitaliste : ea trimete Occidentului de-alemancarii primeste dela el marfurile industrialeSi culturale. Intr'o anumita masurA putem zice canici capitalismul nu mai poate fAra tara noastrA,nici ea fAra dansul.

Participarea la civilizatia Apusului foloseste la,inceput numai claselor superioare; celor produ-cAtoare le face 'mai mult rau. In special tara-nimea n'are dece sd se bucure. In adevar, cattimp am fost in gospodarie naturals boierii iiiineasau redeventele in natura, exploatarea era limi-tatA. Boierul lua din productele tAranului numaicat ii trebuea pentru satisfacerea nevoilor lui si alecurtii sale. Cu o cantitate mai mare n'ar fi avutce face. Cand, insa, vine noua forma de gospodArie,gospoclaria baneascA, si graul devenit marfa sevinde pe bani, nu mai exists limita pentru exploa-tare, afara numai de limita pusA de insas natura,puterilor iobagului. Dar tocmai aceasta imprejurarelace, 'Mire allele, necesar liter are a iobagilor din ioldigie.

A doua urmare importantA, care clecurge pentrutArAninie din faptul inceputului relatiilor de schimbcu tarile capitaliste, este nimicirea inclustriei cas-nice tartinesti.

Ihrfurile aduse din Apus, atat de variate, multmai frumoase in aparentli decat cele nationale Siavand si farmecul noutAtii, sant si uimitor de ieftine;

33039 3

si

si


oricat de putin ar socoti taranul munca familieisale din scurtele zile si lungile nopti de iambi, pro-ductele lui tot ii agar Area scumpe fats de ieftina-tatea marfurilor streine.

Faptul eh familia taraneasca devise lucratoarenumai timp de 4-5 luni de var5,, cat tine sezonulagricol, $i restul e supush unui choinage fortat,iara drumurile de Fier, luandu-i carausia, desavarseseacest proces; pe de alt parte prefacerea produc-tului taranesc in marfa si disparitia industriei cas-nice, toate acestea au o foarte mare influentsdizolvanta asupra intregii vieti materiale asu-pra moravurilor din sanul familiei patriarhaletaranesti.

S'ar mai putea aduce multe alto exemple, darsi acestea sant indestulatoare pentru a arata ceadanca influents, buna sau rea, asta depinde depunctul de vedere din care o judeci, a avut in-trarea in relatii de schimb cu streinatatea asupravietii materiale, asupra relatiilor economiceasupra moravurilor satului, ce adanca revolutie afacut in viata satului prefacerea in marfa a pro-duselor lui.

aceasta influents i aceasta revolutie au fostsi mai marl in orase, devenite casi in A pus centrede schimb si de aprovizionare si pentru sate.Fireste, produsele primitive ale corporatiilor noastresemifeudale n'au putut deloc concura cu marfu-rile streine, produse ale unei tecnice superioare,rezultat al unei desvoltari de sute de ani. Baniistreini navaliti in orase se intorc, deci, tot in strei-ntitate, iara produsele nationale sant maturate depe

$i

si

Si

NEOIOBAGIA 35

suprafata pAmantului romanese, Yi impreunti cu ele§i institutiile corporative medievale').

Meseria§ii din bresle on au ramas fora exis-tent,, on au intrat ca lucrilitori in acele ateliere pecari concurenta marfurilor streine nu le atingeasau cari au putut rezista concurentii; deasemenea,parte din ei au devenit mici meseriasi independenti,on au intrat in atelierele nou'd, infiintate de streini;dar unii sau altii lucrau de acuma pe baze noua,de acuma pretul produselor for era hotdrit decheltuelile de producere §i de legea cererei ofertei,lucrau pentru OLIO, sau dupa comanda, pe bazaliberei concurente

Felul comertului depinde de felul producerii§i comertul care se ocUpd cu circularea §i cu im-ptirtirea productelor,. fie a celor produse in strei-natate, fie a celor produse in tara, pe haze capi-taliste, trebue sil se facti la randul lui pe hazecorespuneitoare. Organizatia medievaki de corpo-ratii negustoresti dispare, comertul e Tiber, el seface pe baza liberei concurente; preturile marfurflor

') In vinuirea pe care doctrinarii conservatorismuluinostru o aduceau liberalilor si institutiilor liberale. ca for sedatoreste desfiintarea corporatiilor, aceasta Invinuire si ce-rerea de a se reinflinta corporatiile, arata panala ce gradsurprinzator lipseste in tars la not priceperea celor maielementare adevaruri din stiinta economics. Felul de pro-ducers impartire a bogatiilor in societatea moderns faceimposibila existenta corporatiilor medievale, intr'o societatebazata pe libera concurenta corporatiile sant tot asa de im-posibile casi iobagia sau sclavajul. $i cat de putin au deImpartit cu aceasta institutiile liberals, arata spre pildaRusia, care slava Domnului ! n'a avut aceste institutii siuncle totusi corporatiile medievale au disparut. casi lanot si din aceleasi cauze.

si

tij

gnat

5i


§i eantitatea for depind de aceea§ lege Si de legealibera, a ofertei §i cererei, tranzactiile economicesant deci libere, schimbul deasemenea. Toate rela-tiile se revolutioneaza §i, intr'o tarainapoeata, incepem sa," avem categorii economice,relatii economice ca§i fn tarile capitaliste, uncleele, dupacum am vazut, au necesitat introducereainstitutiilor liberalo-burgheze.

Dar este o categorie economics, este o va-loare care, devenind marfa, necesiteaza mai cuseamy introducerea acelor institutii §i acelor re-latii politice §i juridice. Cum am vazut mai sus,aceasta e marfa-munca, e forta de a munci alucrhtorului.

Am aratat ea in [societatea capitalists, uncletoate productele devin marfuri, dupa liberarea de-finitive a muncitorilor din servajul feudal §i dinlanturile corporatismului medieval, lucratorul de-vine om liber, iard forta lui de munca devine omarfa, libera, pe care el o vincle in pieta, ca unnegustor, cum se vend toate celelalte marfuri, pebaza liberei concurente §i a cererei §i ofertei. Li-bertatea economice a lucratorului §i prefacereafortei sale in martA e faptul economic care se re-flecteazil Si care hotara§te chiar, in bung partesenzul institutiilor liberalo-burgheze; ea este aceeacare hotara§te in rela,tiile de clrept, egalitatea ta-turor inaintea legii.

Or, dupa, liberarea liganilor din robie, dupaliberarea iobagilor §i desfiintarea breslelor §i cor-poratiilor, avem §i noi, in parte cel putin, aceea§prefacere a fortei de a munci in marfa, aceea§tranzactie economics, relativ libera §i egala, intrestapan §i muncitor, bineinteles in ora§e, pentrua

NEOTOBAGIA 37

la sate, duptteum vorn vedea, in fond raporturileau rhmas in bung, parte medievale.

Si astfel, intrand in relatii cu Occidentul capi-talisto-burghez, devenind partasi la civilizatia luiinaintatd, el ne modified toate procesele de vieatd,ne revolutioneaza, toate raporturile so isle, econo-mice impreuna cu ele, moravurile de altAdata.Si intrust ne impune aceleasi categorii econo-mice, aceleasi relatii capitaliste, intruatat ne irn-pune aceleasi institutii politico-sociale Si aceleasirelatii de drept.

Si . . . sal nu uitam CO mai este o marfd, o marrasin generis, pe care ne-o trimete Occidentul capi-talist : e marfa inteleetuald, e cartea, cultura, careclesdvarseste procesul, care la revolutia produsain viata si raporturile materiale economice,adauge o anti, revolutie produsa in capete.

Stiu, aceasta revolutie e departe de a fi atatde perfectO pecat s'ar parea la suprafath. Rela-tiile economice libere sant inchrcate inch de resturifeudale Si Inca (le ce resturi ! Moravurile, de-sigur, au Post revolutionate, dar sant foarte departede a fi ajuns la inilltimea tarilor civilizate, santpline inch de caractere orientale. Cultura e, inadevar, apuseana, insa, cat de super acialh !

Dar in special, $i mai cu seams, si inainte deorice, not n'avem acea bazti materials largo pecare sant asezate institutiile, moravurile, culturaOccidentului, .i filth de care acestea, mai mult onmai putin, atarna in aer. Noi n'avem acel imensutilaj industrial si acea superbh industrie; acea mi-nunatA agriculture intenziva, acele enorme capi-taluri fixate in fabrici, in ateliere, in agriculturd.N'avern aceasta inziltime de productie, aceasta, bazO

$i,

$i

38 C. DOBROGEANU- GHEREA

materials si hsta e un fapt principal. Cultura in-telectualh se capath ea prin invhthtura, numai mij-loace sh, aibh omul; moravurile se schimba maigreu, desigur, dar in eonditii prielnice schimbareafor se face relativ destul de lesne; insfarsit, insti-tutii politico-sociale, mai ales cand e ss ramana pehartie, se pot introduce cat de usor. Dar a capitaaceasta baz5, Irish's a institutiilor, a moravurilor, aculturii occidentale, asta e greu, o, cat de greu!Pentru aceasta trebue saerificii, lupte, munch grea,tenace, pentru aceasta trebue generatii.

Dar daeh n'avem baza insas a unei societaticapitaliste desvoltate, trebue sa lucram, sh, muncimca s'o realizhm; (lath relatiile noastre economice,dach, moravurile noastre stint incarcate de feluriteresturi feudale, can ne impiedech desvoltarea, tre-bue sh, lucram ca sh le nimicim. Si atunci, inaceasta munch de descotorosire de resturile feudale,in aceasta munch lungh si grea de realizare aunei vaste haze pentru vieata noastra eronomico-socialh' i culturalh, in aceasta evolutie chtre unstat sau o societate capitalists, pe baza chrorinstitutii politico-sociale, pe baza caror relatii dedrept trebue sa mergem pe a celor malievale,monarho-absolutiste, sau a celor occidentale, ea-pitaliste, liberalo-burgheze?

Bineinteles ca rhspunsul nu poate fi indoelnic.E de ultima evidenth ca ar fiL o absurditate Miraseaman ca, pentru a de.shvarsi desvoltarea capita-

sh, ne incarchm cu niste institutii cari tocmaiau impiedecat aceasta desvoltare. Si e, bineinteles,si mai absurd, ca pentru descotorosirea noastrade resturile medievale foarte mari si rele, dealtfel sa introducem sau sh onservAm tocmai

lists,

NEOIOBAGIA 39

institutiile feudale. Si este iarA:fi de ultima evi-denth ca, tocmai pentru aceasta inaintare Si pentruaceasta sfilramare a resturilor feudale, ne trebueinstitutii liberalo-burgheze, cari ajuta la sfaramarearesturilor de feudalism si cari ajuta inaintarea.noastra, progresul nostru economic.

In acest sent, dupacum am zis in articolulcitat, pentru to rile inapoiate, semicapitaliste, institutiile liberale au o importantii deosebita, pe caren'au avut-o pentru virile occidentale. Acolo capi-talismul s'a desvoltat sub institutiile feudale si inluptir cu ele. Ctind burgliezimea a invins si distrusfeudalismul si-a treat propriile ei institutii, ca-pitalismul era acum desvoltat, iartl institutiile nounau contribuit numai la inflorirea lui ulterioara.Acolo deci, data puten-i ne exprimam astfel,institutiile burghezo-liberale au mers la coada ca-pitalismului; pecand in Virile inapoiate, semicapi-taliste, ele merg in fruntea lui deschizandu-i .sicuratindu-i drumul.

.1.cadar, in rezuinat: o societate inapoeata, in-trawl in relaiii cu capitalismul occidental; acesta iimodified' procesul de viea(a sociala, ii revolutioneazatoate raporturile economico-sociale morale, ii produceadanci 2nodificari culturale: toate acestea nu numaijustified, dar necesiteazd institzclii liberalo-burglleze,dupacum le neresiteaza propkirea ulterioardacelei

Au fost, insa, alte conditii foarte impOrtantecan au necesitat introducerea institutiilor liberalo-burgheze. Asa e chiar indepedenta noastra natio-nalA, insa's crearea si existenta statului roman.

Tara romaneasca a avut marea nesansasA fie inconjuratki de trei state puternice, earl

sa

si

$i asocieldfi.

si

isto-pica

p1

40 C. DOBROGEANTJ-GHEREA

o strangeau ca intr'un cerc de fier §i dintre cariunul se socotea sthpanul ei de drept (Turcia), altul,sthpan de fapt (II usia) al treilea chuta sa devinh§i una alta (Austria). Fire§te ca aceste state auopus o rezistenth inver§unath la crearea statuluiroman independent. Pe ce dar §i pe tine, pe alcui sprijin putea sa conteze Cara impotriva unoradversari atat de puternici Acest sprijin n'aveade uncle sa -1 capete, ducat dela Occidentul liberalo-burghez. Dar nu putea capete o lard inapoeath,care s'ar fi incaphtanat sa riimanh iobagisto-medie-valh, ci numai una care ar fi tintit sa se trans-forme intr'o tarn capitalist, liberalo-burghezh.

Si nu numai consideratii morale, simpatii poli-tico- sociale, joach aici un rol hothritor, ci mai alesinteresul material. Thrile capitaliste atrag in orbita

for pe cele inapoeate, nu din interese ide-ale, ci mai cu seamii din interese foarte materiale,ca sa le poatA trimete marfuri, ca sh, le preface indebuseu pentru produsele industriale de cari gem.

Dar o Para iobagisto-medievala shrach, produ-cand mai numai pentru propria sa intrebuintare (va-lori de intrebuintare, nu marfuri) §i, deci, neavandnici nevoie de schimb, o astfel de lard e un debti.eufoarte slab. De aici sfortarea thrilor capitaliste dea civiliza *He inapoeate, de a le imboldi laintroducerea institutiilor liberalo-burgheze. Acestinteres material, la ideologii burghezimii se trans-formh, devine in realitate un siintimant dezin-teresat, in adevar umanitar.

A§adar, institutiile liberale au fost necesarepentru vieata tariff ea stat independent. Si intr'unfel ele au lost necesare chiar pentru consercarea nea-nzului ronuinesc. ca atare.

§i

m4carii

§i

sa

0i

NEOIOBAGIA 41

Dintre cei trei vecini pomeniti, eel mai periculospentru existenta ins a neamului e, desigur,Rusia. In cazul unui dezastru al statului roman, incazul acapardrii tarilor romane de cAtre Rusia, nunumai statul roman ar fi fost distrus, darneamul romdnesc ar fi fost in pericol de nimicire.Vedem doard ce-a pdtit Basarabia. Intr'o vremeatat de scurta toti ace§ti Cru§evani, Puricikievici(Purice), Seladini, Krupenski, etc., au devenit ceimai abjecti servitori ai tarismului muscAlesc, audevenit o pacoste nu numai pentru Basarabia, dar§i pentru insI§ Rusia, iarA tdrAnimea a fost atat de a-brutizath incat nici nu se gande§te la neam. Aceastdsoartd o a§tepta §i pe Moldova si pe Muntenia.

In schimb, presupunand acela§ dezastru aca-pararea tarilor din partea Austriei, statul inde-pendent ar fi fost deasemenea nimicit, dar ar fiputut sd fie mdcar vorba de distrugerea neamuluiZece milioane de romani, in Austria poliglota, ar firamas un neam puternic §i poate in uncle privintechiar preponderent. E, deci, vadit ca cel mai marepericol pentru insas existenta neamului ramane totRusia.

Or, pela mijlocul veacului trecut, Rusia se §isimtea in lard la not ca la ea acasA, consulii eide fapt stapaneau tara. Similitudinea de religie, deorganizalie economics, de institutiisi mai ales simili-tudinea de claee conducatoare, toate acestea au facutca Rusia sei soroteavca provincii le moldo-valahe ca oprada u,soaret. Introducand institutii liberale §i Incaliberale inain tate, cari nu aveau nici-o asemAnarecu cele ruse§ti, chernand la viatd o clasd conducatoare(burghezimea) at de putin asemAndtoare cu boie-rimea ruseasca, Romania, nu numai ca a puF o

linsus

?

42 C. DOBROGEANU-GI1EREA

stavila intro ea si Rusia, dar a shpat o prb.'pastie.A fost o loviturd abilh, genialh, asemhnhtoare cucea de acuma a junilor turd. Asadari conditiileeconoinico- sociale rezultate din legaturile cu Occidentaleuropean; si relatiile culturale ; si necesitafile desroltariicapitaliste ulterioare; interesele conservarii statului,independenfei nalionale si a neamului insus, toot,reclonau introducerea institutiilor liberalo-burghem.Desigur, e greu ca niste institutii sii se bazeze penecesitati mai marl.

Dar pentru cei sari nisi de argumentele demai sus nu vor fi con vinsi, aducem inch douh luatedin experienta tarilor vecine, o experienth parc.hintr'adins facuta ca sh ne convingh de adevhrulcelor de mai sus.

Primul exemplu, foarte convingator, e Rusia.In Rusia, prin influenta capitalismului occidental,s'au operat aceleasi schimbari profunde, s'a fucutaceeas revolutie in organismul econornico-social,in relatiile econom ice, morale, si in starea culturala,casi la noi. Rusia, in aceeas vreme casi noi, afost silith sá libereze pe larani din iobagie. Dar,cu toate aceste modiachri adanci din organismulei social, ea a ramas totusi, in deosebire tie noi,cu institutiile ei medievale de altAdath, cu mo-narhia ei absolutisto-tarista. Si rezultatul a fostch. Rusia, acest colds cu nenumrtratele lui resursede vieata prin cari n'are egal, afar doar de StateleUnite ale Americei, Rusia, cea mai mare imphratiedin lume, a ajuns pe marginea prapastiei.

Al doilea exemplu e Turcia. Turcia a ramasin Europa, duph institutiile ei politice, o tarn al)-solutisto-asiatich. Si tine nu stie ea dach, n'a pieritde mult, o datoreste rivalithtii puterilor cari nu se

ci

NEOIOBAGIA 43

inteleg asupra irnpartelii ? Si Cu toata aceasta viva-litate, ea a fost, totu*i, imbucalita *i, lucru carac-teristic, cand dupe intrevederea dela Reval s'ayazut limpede sfar*itul Turciei, junii turci tot in-stitutiile liberalo-burgheze le-au introdus ca samai scape ce se poate seapa din vieata Turciei. Vorreu*i oare? Cine *tie Eu, personal, ma indoesc.E *i prea tarziu.

«Nu'nvie nwrtii, e'n zadar, copile!»')

M'am oprit poate;prea mult la apararea institu-tiilor noastre liberalo-burgheze, pe can nimeni nule mai ataca serios. Mai departe se va vedea cat deabsolut necesare au fost aceste desvoltari. Dealt-fel, cle*i nu mai este vr'un curent politic apreciabilcare sit dea vina pe institutiile liberale pentru toateneajunsurile vietii noastre sociale, cle*i juni-mi*tii eel mai acerbi critici ai liberalismuluiaudevenit chiar adeviirati constitutionali, totu*i, decite on to vei gasi intr'un grup discutAnd nevoilei mizeriile tarii, vei auzi voci declarand cu eon-

yingere i aplomb : «toate relcie, clomnilor, yin deacolo ca ne-am dat prea eurand institutii liberale,inaintate; tarii acesteea i-ar mai fi trebuit eelputin treizeri sau patruzeei de ani un arapnicrusesc». Sa pofteasca dumnealor in Rusia ca shvacla uncle a adus-o arapnicul rusesc.

') Turcia musulmanti, cu civilizatia ei inapoeata, slapa-find popoarele cretine cu o civilizatie mai inaintatii,aceasta in Europa e o absurditate Si logica §i sociologica.Se intelegc ca dacit Turcia ar fi stiut Inca de acum o ju-matate secol, introduce institutiile europeneeased pe baza tor, desvollarca ei, ca stat federativ balcanic,ar fi lual MLA catii.

ini

sisit-si si sit till-


Asadar, institutiile occidentale au fost o nece-sitate pentru tara noastra si cei cari le-au introdusi-au facut un mare serviciu. Dar odata introduceinstitutiile liberalo-burgheze, evident ca trebuea sase stabileasca o concordantli intre ele =ci relatiilede productie ,ri de organizare a ei a acelei pro-ductii pe baza careea si din care traeste tara.Un dezacord in aceasta privinta, se intelege, tre-buea sa alba rezultate dezastroase.

Si fiindca am ajuns la faptul social, la pro-blezzza sociala in jurul careea graviteaza multedin desvoltdrile studiului acestuia, imi voiu permiteaci sa dau un exemplu hipotetic, exagerat, preaexagerat, dar care ne va ajuta sa limpezim celece vor urma.

Sa presupunem o tara uncle acei cari lucreazapamantul marilor proprietari agrari sant eiproprietatea stapanilor, cari pot dispune de viatalor, pot sa-i vanda ca pe vite, si a. m. d. E o so-cietate in care raporturile de productie sant scla-vagiste. Sa presupunem acuma Ca o tinerime entu-ziasta, generoasa, adapata la o civilizatie Ina-intata, ar introduce toate institutiile liberalo-bur-gheze, cu toate libertatile, cu egalitatea inaintealegii, cu votul universal direct, egal si secret,dar introducand aceste institutii ar lasa relatiilede productie cele vechi si sclavagiste, adica sta-panul in productie sit fie stapan absolut, sa poatavinde pe robul sau altui sapan, etc.

Se intelege ca o astfel de organizatie ar fi unnon-sens, n'ar putea sa existe niri o zi s'arintampla sau ca sclavii sa sfarame sclavia, devenindcetateni liberi, in conformitate cu institutiile libere,sau ca proprietarii de sclavi sa sfarame institutiile

in00

§i

0

NE010BAGIA 45

liberale, inlocuindu-le cu cele sclavagiste,pentru-ca intre institutiile unei societafi ci raporturile ei deproductie trebue sa existe neapcirat o anume corela-tie si o concordanfa lazcntrica. Asta se intelegedela sine.

Au inteles-o, fir ete, intemeietorii liberalismuluinostru §i deaceea liberarea tiganilor din robie §i

taranilor din iobagie a §i coincidat cu intro-ducerea institutiilor liberale. Dar dupa aceastaschimbare a raporturilor de producere prin libe-rarea tiganilor §i iobagilor prin prefacerea forin lucratori liberi dupa introducerea §i a insti-tutiilor corespunzatoare cu aceste relatii noua deproducere, o alth problems se ridica inaintea inte-meietorilor statului liberalo-burghez roman, o pro -h ema mare, grea, vitala : e organizarea pro-ductiei insa§ a tariff. E problema cea mai vitala,pentruch o tars ca sa traeasca trebue sa produca ;iara, pe de altiti parte, aceasta productie trebue sa fieorganizata a.a, fel, ca sa corespunda cu institutiilecele noua, cad in cazul contrar le compromiteexistents.

Sa vedem cam in ce fel se putea face organi-zatia productiei agrare bineinteles ca pe atuncinumai asta conta, pe atunci mai ales eram o Caraeminamente agricola sa vedem, deci, cam in cefel se putea face acea organizatie a productiei, care

indeplineasca neaparata conditie de mai sus.Sa luam de exemplu doua tipuri de organiza-

tie, nu numai deosebite, dar chiar opuse : unul bazatpe marea proprietate rurala Si altul pe cea mica..

In prima supozitie, marii proprietari rurali,fostii stapani ai claca§ilor, ar fi dominatorii pro-ductiei. In acest caz liberarea iobagilor s'ar fi facut

a

§i§i

en


in mare parte fara pamant. S'ar fi Oat pamant frun-tasilor, acelora cari aveau vite mai multe si. cari,impreuna cu razesii, ar fi format proprietatea mij-lode si aceasta ar fi fost si un tampon si o apa-ratoare a marei proprietati; s'ar fi dat pamant sicelor mai intoliti deli nefruntasi, dar tuturor cutitlul de proprietate exCluziva, quiritara, un dreptcare constitue una din principalele baze ale socie-tatii liberalo-burgheze in general, ale institutiilorei politico si juridico-sociale in special.

In ce priveste majoritatea taranilor, ei ar fifost liberati fara Oman% trebuind sh se multu-measca numai cu faptul ca sant liberati in modgratuit de iobagie si de toate servitutile ei.

Proprietarii de iobagi se prefaceau, deci, inmari proprietari de pamant; pamantul se prefacerin capital, iara fostii clacasi in mare parte in sala-riati, carora li s'ar fi adaugit si acei dintre impro-prietariti cari, neputand rezista ca mici proprietari,s'ar fi proletarizat.

Asadar, am fi avut o stare de lucruri ca inunele cari occidentale : deoparte, mari proprietari

captusiti de o proprietate mijlocie simica, adica o mare si mica burghezime rurala;iara, de alta parte, salariatii, vanzatori ai fortei forde a munci.

Proprietarii mari, avand in fata for pe sala-riati numai brate de munca (cei cari ar mai fiavut ceva vite si instrumente de munca ar fi fostnevoiti sA le vanda) s'ar fi va,zut siliti sa-si mun-ceasca singuri cu inventarul for vite,pluguri, acarete, masini agricole acestea din urmaprimitive la inceput, perfectionate mai tarziu. Aceiadintre marii proprietari cari n'ar fi putut sa se

capitaliO,

mo.5iile

NEOIORAGIA 47

adapteze la nouale conditii de viata economica, arfi fost siliti vanda on sal le arendezepe termene foarte lungi la capitalisti-arendasi,pentruca acestia sa bage capital in pamant, instru-mente, acarete, etc.

Pe masura ce s'ar fi largit piata de desfacereprin desvoltarea comunicatiilor inmultirea popu-latieis'ar fl largit si intinderile cultivabile i felulperfectionat de cultural casi in alte tari burgheze.Intreaga vieata materials a natiunii s'ar fi bazat peaceasta productie, ea find aproape unica sursa detraiu pentru Intreaga natiune cu toate organeleclasele ei.

Statul ar fi fost mai ales o emanatie a acestorclase producatoare proprietatea mare, captusitade cea mijlocie mica si ar fi protejat $i aparatdin toate puterile aceasta forma de organizare aproducerii.

Tonul in stat find dat de burghezimea rurala,Intreaga vieata political, culturala, etc., a statuluis'ar fi desvoltat si modelat in conformitate cu carac-terul claselor dominante; institutiile politico-sociale(avand la baza for o vieata economics franc capita-listo-burgheza) ar fi fost, bineinteles, cele liberalo-burgheze, cu tendinta pronuntaa de a favorizaclasele marei burghezimi, in special clasa marilorproprietari de pamant.

Si pe aceste baze statul roman ar fi urmatsa se desvolte intr'un stat industrial, capitalisto-burghez.

Acum sa ne infatisam supozitia a doua, adieusa presupunem cal taxa, dupa liberarea iobagilor,ar fi fost organizata pe baza micei proprietati ta-ranesti.

mosiile,

$i

si

$i


In acest caz, tot pamantul, asupra chruia, de-altfel, taranimea socotea ca are drepturi de vea-curi, ar fi trecut la tarani, cari, sa zicem, l'ar firascumparat pe preturi foarte mici si termene foartelungi. Pamantul ar fi fost impartit intre taranidupa puterea for de a munci, dupd numarul bra-telor dintr'o familie, dupa inventarul ce ar fi po-sedat $i a. m. d. In felul acesta s'ar fi format oputernica proprietate mijlocie si mica.

Cu vremea, proprietatea hind absolecta $i, deci,s'ar fi format si o mare proprietate (in

conditiile acestea, destul de modesta si care ar fi pu-tut fi marginita intrucatva prin lege) si un prole-tariat salariat din micii proprietari proletarizati.

La baza organizatiei productiei ar fi fost, deci,mijlocia Si mica proprietate taraneasca. Avand aplati ratele rascumpdrarii catre marii proprietari,avand a sustine statul Si intreaga cladire socialace s'ar fl format pe baza acestei productii agrare,laranul ar fi fost silit s. iasa din incuria lui orien-tala produs al iobtigiei n'ar fi fost lasat sa lu-ereze numai cite -o bucatica de pamant, ci ar fi fostnevoit sal lucreze tot mai mult si mai bine, indemnatmereu si de cerintele crescute ale pietii de desfa-cere si de cerintele crescute ale societatii in des-voltare si de inmultirea populatiei si de proprii]elui necesitati personale crescande. Clasele conduch-toare s'ar fi format mai ales din burghezimea ru-raid (proprietari mai mari 5i mijlocii, burghezimeasateasca), burghezimea negustoreasca si din biuro-cratie, lard puterea centrald regele cum seintdmpla de obiceiu in societatile laranesti, ar fiavut mai multi autoritate reala decat in socie-tatea bazata pe marea proprietate rural..

dienabild,

NEOICMAGIA 49

Statul $i clasele dirigente ar fi fost silite, dinspirit de conservare, concentreze toate sfor-tarile pentru a face sa prospereze aceasta mica $imijlocie proprietate taraneasca, principala resursade vieata a tarii. Institutiile tarii ar fi ramas, bineinteles, cele liberalo-burgheze de acuma, tura avandtoate caracterele $i toate raporturile economice li-beralo-burglaeze, de$i nu deplin desvoltate, dar statular fi fost mai centralizat $i puterea centrala maimare. Cultura tarii s'ar fi desvoltat mai extenziv,avand ca centru de preocupatie $coala primaryrural5,.

Intr'un euvant, in cazul al doilea desvoltareatarii ar ft fost a unei democratii rurale asemanatoarecu a Serbiei, numai mai prospera decat ea avandin vedere mai marile bogatii naturale ale tarii noas-tre ar fi fost o desvolta re cu toate avantajele

defectele unor tari agricole, a caror prod uctie ebazata pe proprietatea mica, $i mijlocie faranesca. ').

1) Aparatorii rnarei proprietati la noi ne arata pe Serbiasaracia ei economics culturala, ca un exemplu pans undo

poate sa ajunga o tars bazata pe mica proprietate ei prod uctierurala. Aceeti aparatori se lass ineelati de aparenta. Ade-varul e ca nici economiceete, nici culturaliceete, Serbia nu emai saracti decal noi ; mai curand dimpolriva.

Cceace inseala, este chi acolo ei averile ei cultura santimparlite mai egalilar decal la noi.

Sarbii n'au atatia milionari ca noi, dar In schimb stareataranimii for e incomparabil mai bung, decal a taranimii noas-tre ; ei n'au cloud universitati n'au atata spoeala de culturitca noi, dar nici atatia analfabeti.

Bineinteles, facem abstractie aci de nenorocirile politicoale Serbiei, cari au ei vor avea un cuvant hotaritor In des-voltarea ei nationala socials. Si, iar*i binelnteles, santfoarte departe de a exagera bunatatiile vietii ei economico-so-ciale sant socialdemocrat, nu poporanist.

33039 4

§i

§i

§i

:

sa-9i

pi

si


Ar fi fost o Cara Virhnisith. Si pe aceste hazecliferite de cele de mai sus, tara s'ar fi desvoltatintr'o formA socialA superioarh, industrialo-capita-

liberalo-burghezh.E evident ca intr'un caz sau in celalalt tara

ar fi luat cu totul alta directie in desvoltarea ei,de§i, fie intr'un caz, fie 'ntealtul, etapa mare de des-voltare pe care ar fi avut s'o treach ar fi fost totcapitalismul industrial desvoltat; dar calea ar fiPost alta i chiar caracterul capitalismului industrialla care ar fi ajuns ar fi fost intrucatva altul ').

Si este iarh§i evident ca judecata asupra unuitip de intocmire sociala sau a altuia va atarna depunctul de vedere al aceluia care le judeca : demo-cratul social sau poporanist va preferi tipul aldoilea, aristocratul §i burghezul, tipul intai. Darpentru unul sau celalalt .i din orice punct devedere le-am judeca e vhdit c t o organizare saualta der putinta unei clesvoltAri economico-socialeulterioare i ca, relatiile sociale create de una saualta sant Clare, logice, rationale, pecal pot sa fiein general logice rationale relatiunile izvoritedintr'o organizatie sociala bazath pe proprietateaindividuals Si lupta de clash, alter baza, binein-teles, era imposibilh.

1) Cetitorii cari vor binevoi sa trap singuni toate conclu-ziile cele mai departate, din cele doua tipuri de desvoltaresociala schitate mai sus, vor vedea ce imens de deosebitaar fi Cost tara noastra, dupacum ar fi avut la baza o orga-nizare de productie sau pe cealalta, cat de deosebit ar fifost felul ei de culturd, moravuri, intreaga ei fizionomiematerials §i morale: etc. $i °data', ajun§i aci, vor recunoa§tecat de hotaritor este pentru intreaga viata culturala, mo-rals etc. a tarei, felul ei de productie, raporturile de pro-ductie economics.

iarasi,

lista,

si

si

NE01013AGIA 51

Ceeace a realizat, fnsa, Improprietarirea dela1864 a fost un organism economico-social ibrid, ab-surd, monstruos, care nu era nici in folosul binepriceput al micei propriethti, nici in al celei marl,ci in paguba amandurora 1).

S'a creat un organism economico-social nevia-bil, incapabil de o desvoltare ulterioarh, s'a creatpentru vieata societatii romanesti (a statului roman,cum se obisnueste sal se zich), o bazd economico-sociala pe care era cu neputinth sal trheasch, tale-quale, dar inch sal propaseasch !

Su vedem, In adevar.

Bineinteles, vorbim de interesele ma rei proprietati ca ocategorie economical, nu de interesele trecatoare ale marilorproprietari, cari, dimpotriva, au Post slrapic de avantajati deaceasta fmproprietarirei doar pen tru ei s'a facut. E foarteimportant, mai ales la not In Cara, de a face aceasta deose-bire fntre marea proprietate rurala, ca o categorie econo-mica sf interesele ei permanente, §i intre interesele momen-tane trecatoare ale marilor proprietari. Interesele acestordin urmal §i a celei dintai pot, nu numai se: nu coincida,dar sal fie chiar uneori opuse.

§i

pi

II

LIBERAREA $1 IMPROPRIETARIREA TARANILOR.

La improprietarirea fostilor clacasi dela 1864,thranii au primit in total aproape un milion optsute de mii de hectare, cam un sfert adicit dinintinderea arabilh a thrii. Celelalte trei sferturiafara de. pamantul mosnenilor, razesilor, -.- au ra-Inas in manile proprietarilor si ale statului.

La 1864 li s'a dat taranilor : la 71.912 fruntasi413.201 hectare, la 202.075 de mijlocasi 882.737 hec-tare, la 1.34.132 palmasi 384.758 hectare, in total,deci, la 467.840 familii thranesti s'a dat 1.766.258hectare sau, in mijlociu, 3,9 hectare de familie ta-raneascii,. Dintre improprietariti, fruntaii au primit,in mijlociu, aproximativ 6 hectare de familie tara-neasca, mijlocasii 41/2 paimasii 2'/2. 60.000 detarani au fost improprietariti numai cu loc de cashsi grading.

Din aproape jumatate milion de tarani impro-prietariti, numai unii dintre cei 72.000 de fruntasiputcau in conditii prielnice sa-si intemeieze de binede rau o gospalarie temeinica Si serioasa. Darceilalti, imensa majoritate, cari an primit foarte

§i

NEOIOBAGIA 53

putin parnant, din capul locului au fost pusi inimposibilitate de a-si face o adevarata mica gospo-darie taraneasca. Cu Mata pamant, ei n'ar putea-oface nici azi ; cuatat mai putin au putut-o atunci,tend cultura era si mai primitive. Nu mai vorbimde cei 60.000 de tarani, improprietilriti numai culoc de cash si gradina.

Dar in afara ca s'a dat putin, s'a dat si pa-manful cel mai prost : rape, pietrisuri, nisipuri,lut; apoi, li s'a dat pamantul cel mai departat desat monstruozitate Mira seaman, fara delimi-tare, ceeace a fost un izvor de certuri $i procese').

1). «Dupace pama.nturile date fostilor cla.casi au fost in-tegral platite, ar fi Post firesc ca fiecare sa fie pus in std.-panirea parcelei sale si sa i se dea la mana documentul deproprietate. Nu s'a urmat asa. din aceasta cauza, nestar-site neintelegeri, certe, batai, ba chiar omoruri au fost sisant, wt, incat unii, Woe de a castiga pamantul plata,au ajuns la puscarie si altii s'au sleit cheltuind, s'au saracitumbland prin judecati, pentru pamantul tor. i la judecati,s'au intamplat cazuri ca nu cel cu drept, a castigat»

Toate acestea si cate alte turburari si nedreptati n'arfi avut Ice, data statul facea, ceeace dator era, adica deli-mitarea individuals a proprietatei satenesti» (I. G. Bibicescu,Iii chestiunea agrara, pag. 35, 36).

Nu mai vorbim de inselatoriile directe ale proprietarilorcari, dupe obiceiul pamantului, au cautat si au izbutit saeludeze legea de improprielarire. Lad ce zice un mare pro-prietar si un conservator, dar om cinstit si bun cunoscator alvietei agrare, Gr. Peucescu, citat de d. I. Bibicescu:

«Toti oamenii abili, toti oamenii vicleni s'au opus la im-proprietarire, sub cuvant ca au invoieli particulare si multiau isbutit sa inlature aplicarea legei rurale.

Vi s'a spus ca, in Moldova, clacasii au fost goniti cu totuldope unele proprietati ca sa nu-i apuce legea ruralacand claca.

§i,

i

fa-

54 C. DOBROGEANU-GHERFA

Pe urmil, pamanturile date n'aveau de multe ondrumuri, cari sa duca la ele, astfel ca taranul aveapdmant dar nu putea sa ajunga la el; drumulcatre pamantul taranului trecea prin proprietateamare, ceeace a devenit mai tdrziu un mijloceficace §i feroce de aservire a taranului. In multelocuri s'a dat pamant taranilor, dar adapatorile devite .au ramas in mina proprietdtei marl un altmijloc feroce de aservire.

Astfel, tdranii au primit pamant putin, absolutneindestuldtor pentru formarea unei gospodiiriitarane0i, au primit pamantul eel mai prost,nisipuri, luturi, rapi, au primit pilmtint prea de-partat de locuintele lor, inconjurat de pamantboieresc, far'd putinla de a ajunge la el decat cuinvoirea boierului, an primit de multe on pamantfara adapatori pentru vite, cari au r6,mas iar4i inmina proprietarilor marl. S'a fdcut, deci, parchanume ca aceasta proprietate mica taraneasca,nu numa. sa nu se poata desvolta Si inflori, darnici sa nu poatd trai macar.

Tendinfa ascunsci, dar destul de lamurito aacestei prime improprietariri, era, deci, su fatsimposibild vieala neateirnata a unei mid proprie-

puna pe cei improprietariti in imposi-bilitate de a trai din proprietatile for ci, inteunfel sau intr'altul, sa fie in dependenta economics

In partile noastre, multi proprietari au luat biletele doclaca dela locuitori ca sa poata sustine ca n'au filcut clacasi prin urmare n'au dreptul la Improprietarire ; pe alocureaproprietarii le-au vandut cate-o mica bucata de loc legearurala i-a gasit proprietari» (I. G. Bibicescu, In chestiuneaagrarti, pag. 30).

sh

odor,

0i

NEOIOI3AGIA 55

a marilor proprietari, spre a fi nevoiti sa lucreze§i m4ile acestora i).

Sa vedem acuma situatia ce s'a treat marciproprietAti prin improprietarirea dela 1864.

Am zis ca pamantul care s'a dat taranilora fost neinde

NE010BAGIA · 2018. 1. 10. · 2 C. DOBROGEANU-GHEREA un suflet balcanic, relatii sociale...

Documents

Transcript of NE010BAGIA · 2018. 1. 10. · 2 C. DOBROGEANU-GHEREA un suflet balcanic, relatii sociale...