dasfm II. MARCULUCA 1

7/25/2019 dasfm II. MARCULUCA 1

1/29

EVANGHELIA DUPA MARCU

1. Autorul Evangheliei

a. Marturii ale Tradtiei

Traditiaatribuie a doua Evanghelie din canonul Noului Testament, Sfantului Marcu,cea mai veche marturie, In acest sens, apartinand lui Paia!, episcop de Hierapolis care, Inlucrarea sa, Explicarea cuvintelor Domnului, fragmente din ea pastrandu-se In Istoriaisericeasca a lui Eusebiu de !e"areea, scria# Iata ce spune prezbiterul (batranul) adica

Apostolul Ioan. Marcu, care era talmaciul lui Petru, a scris corect, dar ara randuiala, totceea ce Isi aducea aminte ca a ost spus sau acut de Domnul!. $ "aci el nu auzise si nici nu

Insotise personal pe Domnul, ci doar a Insotit mai tarziu pe Petru. Acesta Isi expuneaInvataturile dupa cum simtea ca ar i trebuit, dar nu asa ca si cum ar i acut o expunere

ordonata a aptelor.De aceea nu#i$reseala lui Marcu daca a scris dupa cum si#a adus aminte, pentru cael purta de $ri%a doar de un sin$ur lucru&sa nu lase aara nimic din ceea ce auzisesi sa nu se

aca vinovat In expunerea sa de nici o minciuna!.%e remarcat este faptul ca In acest te&t numai prima fra"a este un citat al spuselor

're"biterului Ioan, restul este un comentariu a lui 'apias, care arata modul de lucru alEvanghelistului Marcu(

Informatiile date de 'apias sunt confirmate si de alte marturii vechi()stfel, Prologul anti"ar#ionit * sfarsitul sec( II + afirma# Marcu, cel numit cu

de$ete scurte, a ost talmaciul lui Petru, care a scris oEvan$'elie In tara Italiei($%. Irineu,In !e#olul &'dupa ce afirma ca Evanghelia dupa Marcu a fost scrisa pe

cand Petru !i Pavel roovaduiau Evanghelia la Ro"a si Intemeiau acolo Biserica('adauga# dupa "oartea lui Petru !i Pavel, Marcu ucenicul si talmaciul lui Petru ne#atransmis In scris ceea ce predica Petru!

)mintim si marturia lui )rigencare scria# In al doilea rand vine cea de la Marcucare a scris dupa Invatatura primita de la Petru, care Il recunoaste pe Marcu drept iul sau In

prima sa epistola soborniceasca *. 't /,.0+(In acelasi cadru de informatii se Inscrie si marturia lui Cle"ent Ale*andrinul'care,

ba"andu-se pe informatiile transmise de cei vechi, dupa cum Insusi marturiseste, afirma#Astel, la Evan$'elia dupa Marcu lucrurile s#au petrecut In Impre%urarile urmatoare. Dupace Petru propovaduise public Invatatura crestina In oma si acuse cunoscuta Evan$'elia cu

puterea Du'ului *ant, multi din cei ce ascultasera aceste predici au ru$at pe Marcu, ca unul

care Il Insotise pe Petru de multa vreme si deci pastrase In amintire cele spuse, sa puna Inscris cele propovaduite ( de Petru n.n. ). Aland de aceasta dorinta, Petru n#ar i intervenitnici ca sa#l Impiedice, dar nici ca sa#l Incura%eze!.

%in toate aceste marturii re"ulta ca autorul Evangheliei a II-a din canon a fost scrisa deMarcu, ucenicul lui 'etru(

+. Marturii neote!ta"entare de!re autorul Evangheliei

%in evanghelie re"ulta ca ea este scrisa de un iudeu Increstinat si nu de un apostol(Intr-adevar, dupa marturiile celor vechi, Marcu nu l-ar fi ascultat si nici nu l-ar fi Insotit peHristos( Totusi, se pare ca el n-a fost o persoana straina de antura1ul istoric al Mantuitorului(

Este adevarat ca numele sau nu este mentionat niciodata In sfintele Evanghelii( Totusi,dupa unii cercetatori, Evangheliile ar contine unele referiri indirecte la Marcu(


2/29

In paginile Noului Testament numele sau este totusi consemnat de .2 ori( )stfel,3aptele )postolilor pomenesc de 4 ori pe un ucenic numit fie Ioan, cel numit Marcu, fieIoan, fie, simplu, Marcu( In toate aceste locuri este vorba de una si aceeasi persoana, adica detanarul care l-a Insotit pe 'avel si arnaba In prima calatorie misionara In )sia, Intre anii 5/-56 d( Hr( si pe care, la un moment dat, Ii paraseste(

In Epistolele pauline numele lui apare de 0 ori# In "oloseni +,- Marcu apare cafiind varul lui arnaba7 Inilimon /+, Marcu este amintit ca fiind Impreuna lucrator cu )p('avel, iar In / Timotei +,,Marcu este dorit de )postolul Intemnitat la 8oma, ca unul care Iiera de folos In slu1ire(

3aptele )postolilor, In capitolul .9 istorisesc eliberarea din Inchisoare a lui 'etru, care seduce la casa Mariei, mama lui Ioan, cel numit Marcu, unde erau adunati multi pentrurugaciune(

Se cunoaste ca In casa parintilor lui Ioan Marcu se adunau crestinii pentru savarsireacultului( )colo, se pare, ca a avut loc si ultima !ina pascala, luata de Iisus cu )postolii Sai,Inainte de patima Sa(

Se pare ca Sfantul 'etru Il va fi bote"at pe Marcu, numai acesta putand fi motivul

pentru care el Il numea fiul meu * I( 'etru /,.0 +( )sadar, Traditia veche si Sfintii 'arinti auidentificat In acest tanar, pe Marcu, autorul Evangheliei a doua(

:nii comentatori vad pe Marcu In purtatorul ulciorului cu apa, care-i astepta pe 'etrusi Ioan la poarta dinspre etania, spre a-i conduce la casa aleasa de %omnul pentru cinaEuharistica * Marcu .5,.57 ;uca 99,.2+(

)ltii vad In el pe tanarul care mergea dupa %omnul, spre gradina


3/29

grecesti prin corespondentii lor latini# doi lepta * moneda greceasca+, adica un 0uadrans* moneda romana+ * Mc( .9,59 +7 Inlauntrul curtii, adica In pretoriu *./,.4+7 apoi traduceunele e&presii aramaice rostite de Mantuitorul# Talita 1umi ceea ce se talcuieste# 3iica,tie-ti "ic, scoala-te?* /,5.+7 "orban, adica# %arul cu care as putea sa te a1ut, i l-am daruitlui %umne"eu *=,..+7 Avva!,'arinte * .5,04 +7 2ol$oata, care se talcuieste ;ocul !apatanii

*./,99+, sau lamureste anumite e&presii referitoare la cultul mo"aic# 3a mancat painilepunerii Inainte, pe care nu se cuvenea sa le manance decat preotii *9,94 +7 spalareamainilor Inainte de masa, spalarea pa'arelor ( =,0-5+ etc(

In spri1inul ipote"ei ca primii cititori ai evangheliei au fost crestinii romani mai vineun amanunt# )tunci cand evanghelistul istoriseste episodul purtarii crucii lui Iisus de catreSimon !irineul, el preci"ea"a ca acesta era tatal lui )le&andru si a lui 8uf * ./,9.+( >ri, din8omani .4,.0 re"ulta ca la data la care )p( 'avel scria aceasta epistola, 8uf se gasea la 8oma(!ititorii romani ai Evangheliei Ii cunosteau, asadar, pe fii acelui Simon, astfel ca ei Il puteaufoarte usor identifica pe acel persona1, intrat In istoria dramei !rucii(

In ceea ce priveste loculscrierii Evangheliei, !lement afirma, asa cum s-a putut vedea,ca Marcu si-a scris opera la oma. Este adevarat ca Sf( Ioan Hrisostomul afirma ca

Evanghelia fost scrisa In Egipt( %ar !lemet ale&andrinul si >rigen, profesori amandoi aivestitei Scoli din )le&andria, nu stiu si nici nu amintesc nimic de vreo origine ale&andrina aEvangheliei dupa Marcu( Se pare ca Ioan Hrisostomul va fi Inteles gresit o fra"a, de altfelambigua, a lui Eusebiu de !e"areea(

In ceea ce priveste timpulscrierii Evangheliei e&primarile Traditiei sunt contradictorii('rologul antimarcionit si Sf( Irineu afirma ca Evanghelia a fost scrisa dupa moartea )p('etru,In timp ce !lement e de parere ca evanghelia a fost scrisa pe timpul cand )p( 'etru mai eraInca In viata( %aca avem In vedere Insa faptul ca ;uca a folosit opera lui Marcu, iar el ascris,

potrivit marturiilor traditiei, candva In 1urul anului 40, atunci Mar#u nu,!i va %i !#ri! oera!a de#at In anul -' adi#a #u utin Inainte de Lu#a (

Teologii apuseni datea"a Evanghelia dupa Marcu la o data mai tar"ie, candva In 1urulanului =2, cu putin Inainte de distrugerea Ierusalimului, sau, dupa unii, chiar dupa aceastadata( )rgumentele invocate In spri1inul acestor ipote"e sunt Insa subrede(

)sadar, cititorul avea sa afle In Evanghelia dupa Marcu, o scurta biografie a vietii luiHristos, un re"umat al Invataturilor Sale mesianice, dar mai ales o confirmare a dumne"eiriiSale(

. /inalul Evangheliei a II, a 01-' 2 &34

:ltimile .9 versete ale Evangheliei lipsesc din ma1oritatea manuscriselor si a codicilor

grecesti, precum si din unele importante manuscrise ale vechii Traditii(Eusebiu de !e"areea si 3ericitul Ieronim atestau faptul ca acest final lipsea dinmanuscrisele grecesti pe care ei le cunosteau(

In unele manuscrise, In schimbul acestor versete apare un alt final, cunoscut subnumele de# 3inalul scurt, care are urmatorul cuprins# ele (emeile) au vestit celor din %urullui Petru toate cele ce In$erul le#a poruncit lor, iar dupa aceea si Iisus i#a trimis (pe Apostoli)de la asarit la Apus sa duca vestea cea santa si nestricata a Mantuitorului vesnic!.

3ericitul Ieronim ne informea"a ca, In unele manuscrise grecesti, dupa Marcu .4,.5 seafla un adaos special( Intr-adevar In anul .@2= s-a descoperit la )Ahmim, un orasel de pemalul rasaritean al Nilului, un manuscris biblic, datand din secolele B-BI d(Hr( In care apareacest adaos mentionat de Ieronim(


4/29

Intrucat acest manuscris a intrat In posesia unui american pe nume 3reer, adaosulintercalat *.4,.5+ este cunoscut sub numele de loghionul lui 3reer( )cest adaos arata ca si Inantichitatea crestina a e&istat o problema legata de finalul Evangheliei dupa Marcu(

Intr-adevar, anali"and vocabularul si stilul te&tului din Marcu .4,@-92 se poate a1ungela conclu"ia ca acest final nu este scris de mana lui Marcu( In aceasta pericopa biblica avem

un re"umat al aratarilor %omnului Inviat, consemnat si In celelalte Evanghelii, mai ales In ceadupa ;uca *despre Maria Magdalena se spune ca este cea din care Iisus scosese = demoni, casi In ;uca 6,9+( %e asemenea, aratarea la cei 9 ucenici *.4,.9-.0+ face alu"ie la episodulrelatarii In ;uca *95,.0-0/+7 e&presia %omnul Iisus din Marcu .4,.@, frecventa In 3aptele)postolilor, nu mai apare nicaieri In alte Evanghelii(

'robabil ca cineva, Intr-o epoca foare timpurie, a adaugat aceste versete ca oIncheiere( Motivul pentru care Evanghelia s-ar fi Incheiat cu versetul =, nu se cunoaste('robabil ca Marcu va fi socotit ca, vorbind despre mormantul gol si redand mesa1ul Ingeruluicatre mironosite, a e&primat Indea1uns adevarul ca Iisus a Inviat cu adevarat(

%ar, nu-i mai putin adevarat ca este la fel de probabil, ca ultima fila a manuscrisuluioriginal sa se fi pierdut( Intr-adevar, este greu de cre"ut ca Marcu si-ar fi Incheiat Evanghelia

cu versetul 6, fara a mai spune ceva despre aratarile dupa Inviere( >ricum, pentru credintacrestina, finalul actual * v( 6-92 + are deplina autoritate canonica, fiind socotit, fara re"erve,

parte integranta, inspirata a Sfintei Scripturi, chiar daca nu va fi fost scris de Sf( Marcu(

5. Planul do#trinar al Evangheliei

Partea I

Introducere (cap 1,1-13)

I. Inceputul activitatii In Galileea (cap 1,14-3,6).- chemarea primilor ucenici * .,./-92+9- activitatea Mantuitorului !apernaum *.,9.-0@+0- conflicte cu carturarii legate de# post si tinerea Sabatului * 9,.-0,4+

II. Apogeul activitatii In Galileea (3, ! 6,13)

.- alegerea celor .9 )postoli * 0,=-.@+9- acu"atii Impotriva lui Hristos, In special concentrate In 1urul ideii ca Hristos lucrea"a

cu diavolul * 0,92-0/+0- parabole, relatari de minuni *parabola semintei care creste de la sine, potolirea furtunii

pe mare, Invierea fiicei lui Iair, parabola semanatorului+ * 5,.-/,50 +5- respingerea lui Iisus In Na"aret, trimiterea In misiune de proba a :cenicilor * 4,.-.0 +

III. "#arsitul activitatii In Galileea (cap 6,14 ! ,$3).- taierea capului Sfantului Ioan ote"atorul * 4,.5-9@+9- prima Inmultire a painilor si umblarea pe mare *scopul# Incercarea credintei

ucenicilor+ *4,02-/4 +0- %iscutii despre curat si necurat * =, .-90+

I%.&alatoria In a#ara Galileii (sectiunea intermediara ,$4 ! ',$6)

1- activitatea In partile Sirului si ale Sidonului * =,95-0=+$- a doua Inmuultire a painilor * 6,.-.2+3- aluatul fariseilor si taina painilor *6,..-9.+4- vindecarea orbului din etsaida *specifica la Marcu+ * 6,99-94+

Partea a II, a


5/29

I. Activitatea In &eareea lui ilip. Drumul spre Ierusalim (',$ ! 1*,$$)

.- marturisirea lui 'etru si prima prevestire a 'atimilor * 6,9=-@,9@+9- calatorie prin


6/29

)utorul nu era un scriitor de formatie, el foloseste constructii gramaticale simple,legand fra"ele sau propo"itiile printr-un simplu ka -si( Stilul sau, desi simplu, este cursiv si

plin de viata(;imba Evangheliei dupa Marcu este presarata de multe aramaisme, pre"enta acestora

determinandu-i pe multi e&egeti sa creada ca initial Evanghelia a fost redactata In aramaica(

!oloratura semita *iudaica+ a Evangheliei arata ca autorul ei a fost palestinian si ca limba luimaterna era aramaica(%ar, In Evanghelie e&ista si multe cuvinte latine7 cele mai multe sunt Insa termeni

tehnici, folositi, In general, In societatea vremii de atunci, ca, spre e&emplu# dinar, legiune,centurion etc( 3aptul ca latinismele sunt mai pre"ente la Marcu decat In celelalte Evanghelii sica In doua randuri * .9,597 ./,.4+ un cuvant grecesc este e&plicat prin termenul latincorespun"ator poate fi un undiciu ca, Intr-adevar, Evanghelia a doua a fost scrisa la 8oma(

In ceea ce priveste metoda de lucru se poate afirma ca ea este mai mult de adunare dematerial, decat de creare, ceea ce repre"inta e&presia fidelitatii evanghelistului fata de i"voare(

Important de remarcat este si faptul ca In sectiunile comune cu ceilalti doi sinoptici,relatarile lui Marcu sunt In general mai bogate In detalii si mai pitoresti( )stfel, desi

Evanghelia dupa Marcu este mult mai scurta decat cele dupa Matei si ;uca, unele episoadesunt relatate mai In detaliu de Marcu, cu amanunte mai semnificative si care nu puteau

proveni decat de la un martor ocular, adica de la Sf('etru( Iata cateva e&emple, In acest sens#Invierea ficei lui Iair * /,9.-50+7 vindecarea slabanogului din !apernaum 6 9, .-.9+7 potolireafurtunii pe mare * 5, 0/-5.+7 prima Inmultire a painilor * 4,02-55 +( )sadar, Marcu, uceniculcredincios al anilor din urma ai vietii )postolului 'etru, a redat cu ma&ima fidelitate

pitorescul relatarilor dascalului sau(Multa vreme s-a cre"ut ca Evanghelia dupa Marcu ar fi un re"umat al Evangheliei

dupa Matei de aceea a fost negli1ata o buna parte de timp(8e"ultatul cercetarilor actuale dovedesc ca aceasta ipote"a e total eronata, astfel ca

specialistii se pronunta asta"i, aproape fara echivoc, pentru prioritatea Evangheliei lui Marcufata de cea a lui Matei(

Evanghelia dupa Marcu consemnea"a cea mai veche traditie a isericii primare, Inprimul rand traditia palestiniana unita cu cea romana(

6. Cara#teri!ti#ile Evangheliei dua Mar#u In #o"aratie #u #ea dua

Matei

.( Spre deosebire de Matei, Marcu manifesta In mod evident preocupari de ordin cronologic9( El trece peste consemnarea copilariei Mantuitorului si Incepe evanghelia direct cu

relatarea activitatii ;ui( )cest fapt i-a determinat pe specialisti sa afirme ca Matei scrie Incompletarea lui Marcu, de vreme ce consemnea"a, In partea de Inceput a Evangheliei sale,

pruncia %omnului(0( Evanghelia a II-a cuprinde toate minunile pe care le gasim si In Evanghelia dupa Matei,

cu e&ceptia#a. vindecarea servitorului sutasului din "apernaum (Mt. 4,5)b. vindecarea celor / orbi (Mt. 6,/7# 8)c. vindecarea unui mut demonizat (Mt. 6,8#8/)

)cest fapt i-a condus pe specialisti la conclu"ia ca Matei, avand In fata pe Marcu, le-aobservat lipsa si le-a inserat In Evanghelia sa(In schimb, Evanghelia a II-a cuprinde trei minuni care nu se gasesc la Matei#

a. demonizatul din "apernaum (Mc. ,/#/4)b. vindecarea unui surdomut (Mc. 7,8/#87)


7/29

c. vindecarea orbului din 9etsaida (Mc. 4,//#/:)Specialistii sunt de parere ca Matei nu le-a consemnat din simplul motiv ca le-a gasitsuficient de plastic descrise In Evanghelia dupa Marcu, astfel ca nu a socotit necesaraad1ustarea lor(

5( !uvantarile %omnului In Evanghelia a II-a, In comparatie cu cele din Evanghelia dupa

Matei, aproape ca lipsesc total * a se vedea 'redica de pe munte+/( Evanghelia cuprinde si doua parabole proprii evanghelistului Marcu si care nu suntconsemnate de ceilalti evanghelisti# 'ilda semintei ce creste de la sine si pilda celor ceveghea"a(

7. Reere ale teologiei Evangheliei dua Mar#u

a. /iul )"ului* uoj to nqrpou )

Titlul pe care Iisus Hristos si l-a revendicat cel mai adesea a fost cel de 3iul >mului* uoj to nqrpou ). )ceasta titulatura ne si introduce, de fapt, In mesa1ul special alEvangheliei a doua.

Titulatura 3iul >mului este, Intr-adevar, componenta teologica definitorie aevangheliei a doua, dar nici celorlalti evanghelisti nu le este strain acest titlu, toti notandcuvintele In care el apare pe bu"ele lui Iisus( 'roblema legata de semnificatia acestui titlu estedaca Iisus se referea la Sine sau la altcineva, cand Isi atribuia acest titlu si daca foloseatitulatura In sens mesianic, sau nu(

!eea ce se poate spune, indiferent de reflectiile referitoare la acest titlu mesianic este,

cu siguranta, faptul ca Iisus nu a declarat niciodata deschis menirea sa mesianica(Titulatura 3iul >muluieste o traducere a e&presiei aramaice 9ar#Enos! care

Inseamna om, orice om , dar si a e&presiei 9ar#;asa! care Inseamna om prine&celenta, capatand, In aceasta a doua Insemnatate, un Inteles mesianic(

In locul In care Il gasim pentru prima oara, laDaniel=, .0, nu se poate sti daca de1a evorba despre un Mantuitor individual( 3iul >mului este pus In opo"itie cu patru fiare, iaracestea, potrivit e&plicatiei care urmea"a, si data chiar de profet, sunt regii a patru imperii( Incontinuare se spune# Am privit In vedenia de noapte, si iata, pe norii cerului venea cineva ca

iul


8/29

mod repetat Isaia insista asupra caracterului substitutiv al mortii Mantuitorului Hristos, careIsi da viata pentru altii, ca rob al %omnului(

)ceste conceptii mesianice amintite sunt cu totul diferite de cele ale iudeilor( Ei n-auinterpretat niciodata aceste te&te, care vorbeau de Ebed-Iahve sau de 3iul >mului, cu referiremesianica( %ar din viata Mantuitorului Hristos si din Evanghelia Sa se poate vedea clar ca

)cesta s-a identificat clar atat cu ar-Nasa, cat si cu Ebed-Iahve(Notiunea de 3iul >mului apare numai In Evanghelii si de 0 ori In 3aptele )postolilor(In Evanghelia dupa Marcu Intalnim aceasta e&presie de .5 ori, In doua ca"uri fiind

vorba de slava 3iului >mului#Mc. +,:/ 3iul >mului venind pe norii cerului si unde se facealu"ie la te&tul din %aniel siMc./, -#/4, unde apare imaginea unui 3iu al >mului care iarta

pacatele, deci se manifesta ca %umne"eu( In toate celelalte te&te, 3iul >mului are un Intelespatimitor(

'rin urmare, Evanghelia dupa Marcu foloseste imaginea de 3iu al >mului, din spuselelui Iisus, atat cu un Inteles dumne"eiesc, In sensul ca Iisus ? iul mului care va veni In viitor *ca si In cartile iudaice si In

special In cartea etiopiana a lui Enoh+ este%udecata. In importantul pasa1 despre 1udecata deapoi, redata prin opo"itia oi si capre *Mt.9/, 0.-54+, 1udecata este indubitabil e&ercitata de3iul >mului( ;a fel si In evanghelia dupa Marcu * 6, 06 +, El are functia de martor Impotrivacelor care s-au rusinat de El( )sadar, atribuirea 1udecatii lui Iisus *care, In Noul Testament,apartine Tatalui+ este In relatie directa cu notiunea de ,,3iu al >mului, dar acest calificativ,Iisus 1udecatorul, nu repre"inta decat un aspect al ideii de 3iul >mului, In comparatie cucelelalte care i se atribuie(

3elul, In care Iisus a adoptat si transformat aceasta idee despre 1udecata, demonstrea"aca e&ista o noutate In conceptia Sa despre 3iul >mului( )parut ca un om printre oameni siasumandu-si astfel rolul deEbed @a've, El e In acelasi timp si 3iul >mului care trebuie sa

1udece lumea7 ideea de 1udecata capatand un aspect nou si profund diferit, desi cadrul

eshatologic e pastrat(Pe de o parte, %udecata e strans le$ata de opera de rascumparare aobului lui Dumnezeu= pe de alta parte, verdictul care va i pronuntat de iul


9/29

bazeaza pe atitudinea oamenilor ata de semenii lor, cu persoana carora, Iisus, ca iulmului a disparut(

)cesta este locul In care ideea de 3iul >mului 1udecator dobandeste toata profun"imea sa Insensul ca cel care va 1udeca este Iisus, In acelasi timp om Intrupat, 8ob al lui %umne"eu carepatimeste In locul nostru si >mul viitor( ;egatura Intre omul viitor si omul Intrupat esteaici cat se poate de stransa(

)sadar, toate sensurile mantuirii Isi gasesc e&presia In cele mai importante douatitulaturi hristologice# iul mului si /ed 0ave.

!a o conclu"ie generala putem afirma ca Iisus a exprimat prin titulatura iulmului(

+.2"ecretul +esianic2 #oordonata teologi#a a Evangheliei a doua

:na din noile probleme privind viata si Invatatura lui Iisus a fost legata de Intrebarea#*#a considerat Iisus, Mesia venit In lume, sau nu *i#a aplicat *iesi acest titlu *au a respinsideile preconcepute care In iudaism, asa cum s#a vazut, erau asociate titlului de Mesia'entru a raspunde la aceste Intrebari vom e&amina, In special, trei te&te din Ev( dupa Marcu#6,9= urm(, .5,4 urm( si ./,9 urm(, dar cu referire la te&tele paralele si la conte&tul lor, dincelelalte evanghelii(

Inainte de a trece la anali"a te&telor amintite este important de subliniat faptul ca, spre

deosebire de ceilalti evanghelisti, Evanghelia Sf( Marcu este strabatuta parca, de la un capat laaltul, ca un fir rosu, de ideea ascunderii de catre Iisus a Mesianitatii Sale(

%in lectura evangheliei se poate deduce usor ca Iisus Hristos Incearca de mai multe orisa-si ascunda mesianitatea Sa sau dumne"eirea Sa#

a- Iisus le porunceste demonilor, care Il recunosteau ca fiind trimisul %omnului, sataca# "e ai cu noi, Iisuse ;azarinene Ai venit ca sa ne pierzi Te stim cine esti& *antul lui

Dumnezeu, si Iisus l#a certat, zicand& TaciB(fhmqhti)*Mc( .,95-9/+(b- In acelasi capitol Marcu consemnea"a faptul ca Iisus a tamaduit pe multi care

sufereau de diferite boli, iar pe demonii alungati de El nu#i lasa sa vorbeasca, pentru ca#>stiau ca El este Cristos *Mc(.,05+(

c- Intr-un alt conte&t, Marcu consemnea"a faptul ca duhurile cele necurate, cand Ilvedeau, cadeau Inaintea ;ui si strigau, "icand# Tu esti iul lui Dumnezeu. *i El le certa multca sa nu#> dea pe ata *Mc( 0,..-.9+(

d- !elor vindecati de lepra Iisus Hristos le inter"ice sa rapandeasca vestea si modulcuratirii lor# *i i#a zis& ezi, nimanui sa nu spui nimic, ci mer$i de te arata preotului... *Mc(.,55+(

e- %upa savarsirea minunii Invierii fiicei lui Iair, Iisus porunceste atat parintilor ei, catsi tuturor celor pre"enti, ca nimeni sa nu afle de aceasta# Dar El le#a poruncit, cu staruinta,ca nimeni sa nu ale de aceasta... *Mc( /,50+(

f- In tinutul %ecopolei, dupa Intoarcerea Sa din tinutul Tirului, i-a fost adus lui Iisusun surdo-mut, fiind rugat de cei ce l-au adus, sa-l vindece( Iisus Il vindeca, Intr-un mod pe

care numai Marcu l-a consemnat, dar le porunceste tuturor sa nu spuna nimanui *cf(Mc(


10/29

=,6+( Marcu Inserea"a Insa si amanuntul ca cu cat le poruncea, cu atat mai mult ei Ilvesteau *Mc( =,04+(

g- In tinutul !e"areei lui 3ilip, dupa marturisirea de catre 'etru a dumne"eirii Sale,Iisus le#a dat porunca sa nu spuna nimanui despre El *Mc( 6,02+(

h- !u prile1ul Schimbarii la fata Inaintea ucenicilor Sai, Iisus, coborandu-Se cu ei din

munte le#a poruncit ca nimanui sa nu spuna cele ce vazusera decat atunci cand iul mului care, In calitate de fiinta cereasca, este, Intr-adevar, mai aproape de %umne"eu,decat Mesia(

8efu"and titlul de Mesia, aceasta nu Inseamna Insa deloc ca Iisus ar renunta lapretentia Sa soteriologica, ci, dimpotriva, 3iul >mului - asa cum e pre"entat de carteaprofetului %aniel - *=, .0-.5+ - o fiinta cereasca care vine pe norii cerului, depaseste sitranscede figura unui Mesia pur politic( )l doilea te&t, pe care Il vom e&amina este Marcu./,9 si urm(

Este vorba In acest te&t de episodul pre"entei lui Iisus Inaintea lui 'ilat, In acelasiproces In care i se adresea"a Intrebarea# Esti Tu re$ele iudeilor Titlul de Mesia este tradus,In aceasta Intrebare, In termeni romani( 'entru procuratorul roman, Mesia este regeleiudeilor si aceasta pentru ca pe el Il putea interesa Iisus numai din aceasta perspectiva(

;a Intrebarea pusa de 'ilat, Iisus raspunde# Tu ziciB! (s lgeij +( %in perspectivaliterara, raspunsul este acelasi ca si cel consemnat In Evangheliile dupa Matei si ;uca( Spre

deosebire de cei doi sinoptici, care se pare ca vor fi Inteles prin e&presia greceasca *s lgeij)un raspuns afirmativ - da! -, cu toate ca un raspuns ambiguu nu este e&clus, Sf( Ioan


11/29

Evanghelistul a pastrat amintirea unui raspuns eva"iv# De la tine Insuti spui aceasta sau altiiti#au spus#o despre Mine8 *In( .6,05+( !uvintele lui Iisus, referitoare la Imparatia care nueste din lumea aceasta *In( .6,04+, ar putea lasa impresia ca acest te&t ar fi Inteles In sensulunui raspuns ambiguu, fapt care Il poate pune In acord cu conclu"ia care re"ulta dininterogarea lui Iisus de catre arhiereul !aiafa si la care fac referire sinopticii(

!eea ce este important de subliniat In acest conte&t este, Intr-adevar, faptul ca 'ilat nureactionea"a deloc, cum ar fi de asteptat, dupa ce Iisus afirma, Intr-un anumit sens, ca esteregele iudeilor *s lgeij ti basileuj emi)*In( .6,0=+(

In te&tul paralel de la ;uca *90,0+, dupa ce a au"it raspunsul lui Iisus, 'ilat e&clama#;u $asesc In El nici o vina *;c( 90,5+(

Se ridica acum Intrebarea# !um a putut afirma el asa ceva, atata timp cat eraInsarcinat, In numele statului roman, sa Inabuse si sa pedepseasca orice pretentie de regalitateIn provinciile care erau supuse autoritatii sale, daca el a Inteles cuvantul lui Iisus ca unraspuns afirmativ la Intrebarea saC %e ce nu a Intrerupt imediat interogatoriul, de vreme ceacu"atia putea fi dovedita indubitabilC

)sadar, si In fata lui 'ilat, ideea unui Mesia 8ege - politic nu este Inteleasa ca fiind

e&primata de Iisus, fapt re"ultat din reactia lui 'ilat( Iisus, vrea sa spuna, prin raspunsul Sau,ca este Imparat, dar al unei alte Imparatii, spirituala, pe care iudeii nu o Intelegeau si nici nu-lasteptau Intr-o astfel de calitate(

)l treilea te&t, supus spre anali"a se refera la episodul din tinutul !e"areei lui 3ilip*Mc( 6,9=-02+ privind marturisirea lui 'etru( ;a Intrebarea adresata de Iisus )postolilor Sai#"ine zic oamenii ca sunt... Dar voi cine ziceti ca sunt Eu, 'etru raspunde, In numeletuturor )postolilor, marturisind cre"ul lor despre Iisus# Tu esti Cristosul 9*s e! "rist#j)*Mc( 6,9@+(

8evenind la te&tul lui Marcu, sa e&aminam mai Indeaproape reactia lui Iisus lamarturia lui 'etru( Marcu consemnea"a faptul ca Iisus le#a dat porunca sa nu spuna nimanuidespre El *Mc( 6,02+, iar In continuarea acestei porunci Iisus a Inceput sa#i Invete ca iulmului, care trebuie sa sufere mult( a mai mult, cand 'etru Incearca sa-;deturne"e de la patimi, Iisus Ii replica, aruncandu-i In fata Impovaratoarea ocara # Mer$i

Inapoia Mea, satanoB *Mc( 6,00+(

Invitatia la tacere Isi are, asadar, originea In cuvintele lui Iisus Insusi si se e&plica pringri1a de a Impiedica o proclamare a Sa care ar fi putut favori"a o falsa interpretare a misiuniiSale, cea pe care El o identifica si o combate fara e"itare ca pe o tentativa diavoleasca( %e aici

permanenta preocupare a lui Iisus, de la bote" si pana la patimi, In a-si ascunde MesianitateaSa, fapt consemnat, In special de sinoptici si, cu precadere , de Marcu(

!and planul lui %umne"eu nu mai putea fi revocat, dupa Invierea lui ;a"ar, Iisus%omnul nu mai opreste pe nimeni sa-; aclame ca Mesia( >rbul din Ierihon striga# Iisuse,

iul lui David, miluieste#ma? *Mc(.2,5=+( >rbul Il invoca pe Iisus ca Mesia, pentru ca stia caMesia putea si urma sa redea vederea orbilor *!f( Isaia 4.,5+(

;a intrarea In Ierusalim se Intampla acelasi lucru( Iisus Mantuitorul accepta >sana*Mc(..,.2+( Evanghelistul Matei consemnea"a faptul ca arhiereii si carturarii au luat atitudine,

cerandu-i lui Iisus sa-i opreasca pe cei ce-; aclamau *Mt(9.,./-.4+(


12/29

In 'atimi, In fata arhiereului, Iisus Isi lasa totusi descoperita identitatea Sa fie siindirect, evident, dar numai In sensul si termenii e&pusi pana acum# eti vedea pe iulmuluiC, arata clar ca auditorul era liber

In a-si e&prima optiunea pentru El( %aca Iisus ar fi e&clamat despre Sine ca este Mesia,aceasta libertate ar fi fost, Intr-un anumit fel, anulata(

0 *ecretul mesianic tinea si de necesitatea Patimilor( %aca poporul ;-ar fi urmat peIisus, convins fiind de mesianitatea Sa, ;-ar fi Impiedicat sa a1unga la 'atimi, si astfel planullui %umne"eu cu lumea, a&at pe 1ertfa lui Hristos, nu s-ar fi putut Indeplini( %e aceea,deturnarea lui Iisus de la 'atimi a fost socotita de El ca o ispita( > alta cale, In afara de 'atimi,

pentru aducerea la Indeplinire a planului lui %umne"eu de mantuire a lumii, ar fi fostantihristica(

)sadar, In vi"iunea lui Marcu, secretul mesianic al lui Iisus devine mi1loc si cale spredescoperirea adevaratei Sale identitati, doar atunci cand planul lui %umne"eu cu lumea erasigur de reali"area sa(

:i+liogra%ie !ele#tiva

&omentarii

V. Ta;lor, T'e 2ospel accordin$ to *t. Mar,9d ed 7 ;ondon # Macmillan, .@44a, Das Evan$elium nac' Marus, 9 vol(, EDD, 9(.-9, urich-NeuAirchen-BluFn,.@=6-.@[email protected]. Hoo>er, T'e 2ospel Accordin$ to saint Mar,NT!, ;ondon, .@@.7M. ,=. Lagrange,Evan$ile selon saint Marc,Et, 'aris, .@5=, * 9 ed( +FHvan$ile de Marc,tom( ., 'aris .@@=, cap( Luest-ce uun Ovangile C, p(96-057?. G. B@""el,Einleitun$ in das ;eue Testament,Heidelberg .@607Ra;"ond E. :ron,An Introduction to t'e ;e Testament,NeJ-KorA .@@=, cap# a ormation de lFHvan$ile selon Marc,EH'h8, /=, 'aris .@407M. 2E. :oi!"ard'>F Hvan$ile de Marc et sa prL'istoire, Et, nouv( Serie 94, 'aris .@@57R. T. /ran#e,Marcu si Invataturile lui Iisus,2P I *.@62+, pp( .2.-.047$. To%ana'Mesianitatea lui Iisus si *ecretul mesianic!, coordonata teolo$ica, a Evan$'elieidupa Marcu' In 8evista Teologica, nr( 9, 9222, p( 00-5=(


14/29

EVANGHELIA DUPA LUCA

1. Autorul !#rierii

a. Marturii ale traditiei

. Traditia bisericeasca veche marturiseste fara e"itare ca autorul Evangheliei a III-a este;uca, unul din ucenicii )postolilor

/. $%antul Irineu spunea # Insotitorul lui Pavel, >uca, a scris Intr#o carte Evan$'eliaacestuia

8. In Prologul Anti"ar#ionitgasim multe date biografice referitoare la autor# >uca erasirian din Antio'ia si medic, iind ucenic al Apostolilor, iar mai tarziu devenind ucenic allui Pavel pana la moartea acestuia= nu a ost casatorit, a murit In 9oetia, 2recia, plin de

Du' *ant.El si#a scris Evan$'elia In re$iunea A'aia. In prolo$ul Evan$'eliei sale aminteste si dealte Evan$'elii care au ost scrise Inaintea sa, Insa arata ca a ost necesar ca crestinilor

proveniti din pa$anism sa li se explice exact iconomia credintei ca nu cumva acestia saie sedusi de abulele italice sau de Inselaciuni eretice!(

+. Canonul Muratoriscria# >uca medic si Insotitor al lui Pavel a scris Evan$'elia a III ?a. El nu l#a vazut pe Domnul(Toate aceste marturii ale Traditiei sunt recunoscute de criticii teologi moderni, astfel caeste indoit castigul, Intrucat avIndu-l ca autor pe ;uca, automat Il avem ca autor si al3aptelor )postolilor, avand In vedere asemanarea de stil si idei dintre cele doua lucrari(

+. Date ale #riti#ii interne

.( %in continutul Evangheliei re"ulta ca autorul scrierii a fost favorabil Mantuitorului si eracrestin(

9( )utorul a trait In intimitatea celor care au fost In prea1ma Mantuitorului si care ;-aucunoscut In cuvant si fapta( )utorul nu a fost )postol, dar este cert ca a fost ucenic,

probabil din generatia a doua a )postolilor, lucru re"ultat din prolog, unde amintestefaptul ca el a savarsit o munca de cercetare(

0( ;imba Evangheliei este una aleasa, eleganta, ocupand un loc de frunte *locul doi+ Incanonul Noului Testament, dupa epistola catre Evrei( >r, aceasta eleganta a limbiievangheliei, Traditia a atribuit-o In unanimitate lui ;uca(

5( olile vindecate de Mantuitorul sunt denumite stiintific, ceea ce denota ca autorul erafamiliari"at cu termenii de specialitate( Toate aceste marturii interne corespund Intru totulcu datele Traditiei(

Marturia ;oului Testament despre >uca

Informatii despre ;uca avem In Epistolele pauline si 3aptele )postolilor(InEpistolele Paulinenumele lui apare de 0 ori#

, Colo!eni '1# a Imbratiseaza >uca, doctorul prea iubit, precum si Dima!.E&presia )postolului 'avel Doctor preaiubit Il arata pe ;uca ca apartinand paturii culte a

societatii sale( %in datele Epistolei catre !oloseni se mai poate constata faptul ca colaboratorii


15/29

)postolului 'avel sunt Impartiti In doua grupe# cei din taierea Impre1ur *dintre iudei+ si ceiproveniti dintre pagani *Epafrast, %ima si ;uca+(

- /ili"on &, Te Imbratiseaza Eparas, tovarasul meu de lanturi, Intru CristosIisus, precum si Marcu si >uca, Insotitorii mei de lucru!.

- II Ti"otei '11F;umai >uca este cu mine, ceea ce Inseamna ca ;uca se afla cu

'avel, la 8oma, In timpul celei de-a doua captivitati romane din anii 4=-46(In cartea aptele Apostolilor sunt de remarcat cateva pericope In care e&primareaautorului este la persoana I plural# ;oi!& .4,.2-.=7 92,/-./7 9.,.-.67 9=,.-96( )ceste

pericope formea"a asa-"isele sectiuni cu noi sau ir StcAe, cunoscute sub aceastadenumire In literatura de specialitate(

%in aceaste sectiuni re"ulta ca ;uca vorbeste ca martor ocular( )stfel, din primasectiune aflam ca Sfantul 'avel l-a Intalnit pe ;uca la Troua *a doua calatorie misionara+,apoi ca ;uca Il Insoteste pe )postol In Macedonia si la 3ilipi, unde Intemeia"a Intemeia"a o

biserica, ;uca ramanand mai departe In mi1locul crestinilor din aceasta cetate(In a treia calatorie misionara,Sfantul 'avel Il Intalneste pe ;uca din nou la 3ilipi si

pleaca, In cele din urma, cu el, la Ierusalim(

'e timpul intemnitarii )postolului 'avel la !e"areea 'alestinei, Sfantul ;uca va firamas In 'alestina, avand astfel la dispo"itie timpul necesar pentru culegerea informatiilorsale, fapt mentionat In !oloseni 5, .2-.5(

)sadar, datele din Epistolele 'auline si 3aptele )postolilor, sunt In perfecta armonie,toate aratand modul In care acest ucenic al )postolului 'avel, nascut Intr-o regiuneIndepartata de Tara Sfanta, a avut acces la traditia palestiniana, ca apoi sa poata vorbi camartor ocular(

&. Pri"ii de!tinatari' lo#ul !i data !#rierii

Sfantul ;uca si-a dedicat Evanghelia unui oarecare Teofil, patrician roman, caruia i seadresea"a foarte politicos# $r%tiste & !preacinstitule!,!prea alesule!.Este vorba de unteocrat pagan, acest lucru re"ultand din faptul ca ;uca aduce unele informatii care-l puteauinteresa doar pe un pagan, care nu cunostea Traditia iudaica#

- obiceiul prezentarii la +- de zile a pruncilor la Templu- ziua Intai a azimelor se mai numea si Pas'a!- Irod este numit re$ele iudeilor! etc.

Nu este e&clus faptul ca Sf( ;uca sa se fi conformat unui obicei al epocii de atunci, canddedica lucrarea sa unui teocrat, putand astepta de la acesta difu"area ei(

'e langa acest prim destinatar, ;uca vi"ea"a In primul rand crestinatatea de origine

pagana( )cest fapt re"ulta din cateva informatii pe care el le consemnea"a In opera sa si carenu puteau vi"a decat lumea pagana#. ;uca evita sa vorbeasca de obiceiurile specifice iudeilor, sau chiar sa consemne"e

unele evenimente cu o nota specific iudaica * a se vedea antite"ele de la 3ericiri+(:neori, autorul cartii se multumeste doar cu munca de rearan1are a unor pericope de laceilalti doi sinoptici, potrivite cu scopul lui, vi"and lumea pagana(

/. ;uca evita sa consemne"e anumite pericope al caror continut ar putea sa-i soche"e pecititori( Spre e&emplu, unele cuvinte ale Mantuitorului care ar putea fi interpretate Inmod eronat, ca e&primand anumite stari de slabiciune ale Sale, ceea ce ar putea tre"iIndoiala In sufletele cititorilor referitoare la divinitatea lui Iisus# despre ziua si ceasulacela, nimeni nu stie, nici iul, decat Tatal!, sau Eli, Eli, >ama saba'tani!.


16/29

8. ;uca evita sa consemne"e cuvinte sau episoade din viata )postolilor care nu le-ar facecinste, ca spre e&emplu# ;u pricepeti pilda aceasta C *Mc( 5,.0+ tot nu

pricepeti!*Mc( 6,9.-90+7 ce Inseamna a Invia din motiC *Mc( @,.2+Toate aceste particularitati de compo"itie a operei lucanice e&prima faptul ca Sfantul

;uca, adresandu-se paganilor, In special de neam grec, Inclinati spre critica, n-a vrut ca

Evanghelia sa sa fie interpretata gresit, iar persoana Mantuitorului Hristos Inteleasa altfeldecat ceea ce era# >m si %umne"eu adevarat In acelasi timp(!at priveste data !#rieriievangheliei aceasta se poate stabili fara dificultati(%in Insasi spusele autorului, cuprinsul Evangheliei a III-a trebuie sa fi fost redactat de

acelasi ;uca, care stie ca multi au Incercat Inainte de el sa alcatuiasca astfel de istorisiridespre activitatea publica a 3iului lui %umne"eu Intrupat( Intre acesti multi, trebuie sa fifost inclusi, In primul rand, Marcu si Matei, care, In acest ca", apar anterior scrisului lucanic(

Intrucat Evanghelia dupa Marcu a fost scrisa Intre 49-40, re"ulta ca data scrieriiEvangheliei dupa ;uca nu poate fi cautata Inainte de aceasta data, dar nici mult dupa aceea,Intrucat 3aptele )postolilor merg cu istorisirea evnimentelor din iserica 'rimara doar panala sfarsitul celor doi ani de captivitate romana, anii 4.-40(

Intrucat ;uca nu aminteste nimic de procesul Sfantului 'avel re"ulta ca 3aptele)postolilor nu a putut fi scrisa mai tar"iu de anii 40-45, cartea fiind o continuare aEvangheliei a III-a(

)sadar, Evanghelia dupa ;uca trebuie sa fi fost scrisa candva Intre Evanghelia dupaMarcu si cartea 3aptele )postolilor, adica In%urul anului :8 sau oarte putin dupa :8.

Se pare ca lo#ulredactarii scrierii va fi fost Ro"a.

. Ivoarele Evangheliei a III,a

.( Evan$'elia dupa Marcu, scrisa la 8oma In anul 49, a Insemnat pentru ;uca un prim i"vor,aceast fapt re"ultand din dependenta literara care se poate vedea din compararea maimultor pericope ale celor doua Evanghelii( ) se vedea In acest sens# ;uca 0,.- 4,.@ siMarcu .,. 0,.@7 ;uca 6,5 - @,.= si Marcu 5,.- 4,5=(

9( Evan$'elia dupa Matei ( aramaic + a fost scrisa la anul 50-55, probabil In Ierusalim(%ependenta lui ;uca de Matei se poate observa din anali"a 'redicii de pe munte *;uca4,92 - =,.+, care, In varianta lucanica, se Infatisea"a ca un scurt re"umat al celei dupaMatei( Imediat dupa relatarea 'redicii de pe munte apare, si In Evanghelia a treia, episodulvindecarii servitorului unui sutas, la fel ca la Matei(

0( Propovaduirea *antului Pavel. %in unele te&te pauline precum, !olos( 5,.57 II Tim( 5,..,re"ulta ca ;uca era In prea1ma apostolului 'avel, a carui predica va fi Insemnat pentru

;uca, cu siguranta, un pretios i"vor de inspiratie( 3aptul ca ;uca l-a Insotit pe )postolul'avel, scriindu-i chiar predica, re"ulta si din asa - "isele pasa1e cu noi(5( Martori oculari#9arnaba Insotitorul lui 'avel si pe care ;uca l-a Intalnit de mai multe

ori pe parcursul activitatii misionare7Iacob si Ioan discipolii lui Ioan ote"atorul si apoiai Mantuitorului si pe care Sfantul ;uca i-a Intalnit la Ierusalim si de la care va fi pututculege informatii atat despre activitatea lui Ioan ote"atorul, cat si despre cea aMantuitorului Hristos7 Petru, pe care ;uca Il va fi Intalnit la 8oma7 Diaconul ilip din"ezareea Palestinei de la care ;uca va fi putut afla activitatea Mantuitorului In cursulcalatoriei )cestuia prin 'ereea si Samaria *;uca @,/.- .6,.5+(

/( Maica Domnului pe care ;uca ar fi putut-o Intalni la Ierusalim si care Ii va fi furni"at,cel putin, informatiile din capitolele . si 9, # )cest lucru se poate vedea clar din felul In

care sunt relatate evenimentele In care 3ecioara Maria este anga1ata direct, cat si din ;uca9,.@ unde se spune ca ea pastra toate acestea In inima ei(


17/29

4( *antul Andrei ucenic al lui Ioan ote"atorul de la care va fi putut culege informatiipretioase referitoare la nasterea, viata si activitatea Inainte Mergatorului %omnului(

=( Traditia palestiniana cu care Sfantul ;uca a intrat In legatura de mai multe ori(!ercetarile mai noi scot la iveala Insa si unele afinitati ale lui ;uca chiar cu evanghelistulIoan, mai ales In episoadele legate de relatarea 'atimilor( E&egetii se Intreaba daca Sfantul

;uca Il va fi Intalnit pe Ioan, sau nuC Este foarte posibil ca ;uca sa-l fi Intalnit si pe)postolul Ioan undeva la Ierusalim sau In alta parte( !eea ce Insa este sigur, mai multdecat probabilitatea de a-l fi Intalnit pe Ioan, este faptul ca traditia palestiniana ioaneica afost cunoscuta de ;uca, numai asa e&plicandu-se afinitatea dintre cei doi(

. Li"+a !i !tilul Evangheliei a III 2a

.(>uca manuieste una dintre cele mai rumoase si ele$ante limbi $recesti cunoscuteIn ;oul Testament.%in scrisul sau se poate constata nu numai ca el scrie greceste, dar chiar sifaptul ca el gandeste In limba greaca( 3rumusetea limbii lui este constatata si de cei vechi,astfel ca 3ericitul Ieronim avea sa marturiseasca faptul ca >uca a ost cel mai Invatat Inlimba $reaca(

In foarte multe locuri din Evanghelia sa se poate constata cum adesea Sfantul ;ucacorectea"a unele greseli de limba pe care le gaseste In i"voarele sale( In general, ;uca evitaaramaismele, iar unde nu sunt ocolite cu totul, el le e&plica( In special, unele e&presii greoaiedin scrisul lui Marcu sunt schimbate de ;uca, de aceea apar, In acest ca", unele inegalitati dee&primare, el gasind unele e&presii mai putin frumoase decat cele originare, In aramaica(

)ceste inegalitati pot fi e&plicate si prin faptul ca ;uca a utili"at si alte i"voare lasandintacta e&primarea din aceste surse( 're"enta totusi a unor aramaisme, este adevarat, putine lanumar, arata substratul semitic al Evangheliei sale, si acest lucru se poate vedea mai ales dinunele Intorsaturi de fra"e care sunt aramaice( %e e&emplu, ;uca foloseste cuvantul Ierusalim

din ebraicul Ierusalaim, si nuIerosolima, din forma greceasca a cuvantului( )cest fapt denotaevident traditia palestiniana care i-a servit ca i"vor de inspiratie(In ceea ce priveste frumusetea si eleganta limbii, Evanghelia a III-a ocupa locul doi In

Noul Testament, dupa Epistola catre Evrei(

9( !at priveste stilul de lucru se pot constata urmatoarele#a. Niciodata ;uca nu Incepe un subiect Inainte de a#l i terminat pe primul.b.


18/29

- scrierea si modul sau de e&primare Il arata ca fiind un adevarat artist al cuvantului(

5. Planul !i #urin!ul do#trinar al Evangheliei

Prolog 01'1,4'In care se dau informatii cu privire la veracitatea Evangheliei, ea fiindfundamentata pe informatii precise, venite de la martori oculari( )ceste i"voare care nu pot fialtele decat Evangheliile antecedente, Matei aramaic si Marcu, precum si sursa comuna -traditia palestiniana( 'rologul nu e&clude alte i"voare folosite de ;uca(

I 2 Ve!tirea na!terii $%antului Ioan :oteatorul , !%ar!itul a#tivitatii In Galileea

01'5 , '53 4

1. vangelia copilariei sau viata ascunsa a "#antului Ioan si a lui Iisus (1,7 ! $,7$)

a. vestirea nasterii lui Ioan 9otezatorul si portretul acut de In$er cu urmatoarelecaracteristici&- va fi bucurie pentru popor- mare Inaintea %omnului- va fi plin de %uh Sfant- va avea misiunea de Inaintemergator al %omnului:n alt portret facut de tatal proorocului are urmatoarele trasaturi#- va fi proorocul !elui 'reaInalt,- Inaintemergator al %omnului,- instrumentul constiintei mantuirii si a iertarii pacatelor poporului *In special ultima

parte a capitolului I+b. vestirea nasterii lui Iisus

c. nasterea lui Iisusd. Intampinarea Domnuluie. episodul Iisus la / ani! pre"enta lui Iisus la Templu, prima dovada a manifestarii

%umne"eirii si Mesianitatii Sale# ;u stiati ca In cele ale Tatalui Meu trebuia saiu!(/,+6)

$. regatirea activitatii pu/lice a Domnului ( 3,1 - 4,13 )

a. Predica lui Ioan 9otezatorul (8,#/-)Tema centrala a propovaduirii lui Ioan era a&ata pe bote"ul pocaintei spre iertarea pacatelorsi pe marturisirea venirii Imparatiei !erurilor ca o realitate pre"enta, coplesitoare( !onditia

sineuanon pentru a deveni membru al acesteia era pocainta de pacate(b. 9otezul lui Iisus (8,/#//)c. 2enealo$ia lui Iisus (8,/8#84)

Se pare ca pentru documentare, In pre"entarea genealogiei, ;uca va fi folositdocumente scrise de la Templul din Ierusalim( In descrierea genealogiei, ;uca merge pe linieascendenta, voind sa sublinie"e ascendentii naturali ai lui Iisus Hristos, Incepand cu Iosif, spredeosebire de Matei, care merge pe linie descendenta, Incepand cu %avid si )vraam(d. Ispitirea lui Iisus (+,#/)

3. Activitatea In Galileea ( 4,14 - 8,7* )

!ap( 5 - 'redica si activitatea In !apernaum si Na"aret- 'redica In Sinagoga


19/29

- Bindecarea unui om cu duh necurat si a soacrei lui 'etru!ap( / - 'escuirea minunata

- !hemarea lui ;evi si vindecarea paraliticului din !apernaum!ap( 4 - )legerea celor .9 )postoli si 'redica de pe munte!ap( = - Invierea tanarului din Nain

- Intalnirea dintre Iisus si trimisii lui Ioan ote"atorul- Episodul ungerii lui Iisus de catre femeia pacatoasa!ap( 6 - 'ilda semanatorului

- Mama si fratii lui Iisus- )ctivitatea In tinutul buna parte din acest material se poate Intalni, Intr-ooarecare masura si la Matei, precum si la Marcu, sporadic tratat, Insa ;uca este singurul care-l

pre"inta Intr-un cadru de calatorie (E&aminand acest material se poate observa ca gruparea evenimentelor este artificiala,

iar ceea ce apare specific este faptul ca sunt suprimate toate informatiile topografice, In afarade mentionarea Ierusalimului, care constituie tinta calatoriei, pre"enta In aceasta partespeciala a operei lucanice(

Inca din primul verset, care introduce aceasta parte * @,/. +, se mentionea"a clarcalatoria si tinta acesteia# Ierusalimul( Episoadele mentionate sunt evident orientate spreevenimentul pascal a carui Implinire este aproape# *i cand s#au Implinit zilele Inaltarii *ale,

El *#a 'otarat sa mear$a la Ierusalim!.In versetul urmator este de1a pre"enta desfasurarea calatoriei( Iisus si :cenicii Sai

a1ung Intr-un sat de samarineni, dar locuitorii acestuia refu"a sa le ofere ga"duire, tocmaipentru ca se Indrepta spre Ierusalim * @,/9+(

In ceea ce priveste lipsa indicatiilor topografice, ca stil de lucru al evanghelistului,procedeul este clar reliefat In urmatoarele pasa1e#

In cap. 6,5:- ;uca arata, simplu, ca Iisus si Insotitorii Sai au a1uns Intr-un sat, fara sa i

se dea numele7 In -,- se aminteste de fiecare cetate si loc unde El avea sa vina, fara afi indicate anume7 In -,84- Evanghelistul mentionea"a ca Mantuitorul si :cenicii Sai auintrat Intr-un sat unde-; Intampina Marta si Maria7 iar In , - Il vedem pe Iisus ca seruga Intr#un loc fara sa se spuna unde(

)sadar, totul ramane vag In privinta locurilor pe unde se afla Mantuitorul, faptelepetrecandu-se Intotdeauna undeva!,si aceasta din simplul motiv de a se scoate In reliefmai puternic tinta calatoriei#Ierusalimul(

!etatea evenimentelor mantuitoare este mentionata din nou In 8,//unde se spune#si mer$ea prin cetati si sate Invatand si calatorind spre Ierusalim( )poi, cand estesfatuit sa se Indeparte"e de


20/29

!eea ce se mai poate observa, In acest cadru de calatorie, este o adevarataprocesiunea lui Iisus, pe care ;uca o relatea"a cu multa plasticitate(

)rtificialitatea cadrului acestei sectiuni reiese clar si din cap(7,unde Evanghelistulmai notea"a# pe cand Iisus mer$ea spre Iersusalim si trecea prin mi%locul *amariei si2alileii3( )sadar, pe cand ne-am astepta ca Iisus sa se gaseasca In apropiere de

Ierusalim, El se afla abia In punctul de plecare(In 4,8#88 este pre"entata prima profetie a 'atimilor facuta de Iisus, cand spune)postolilor ca merge spre moarte( Incepand din acest moment, ritmul evenimentelor seaccelerea"a( %e acum Incep sa apara mentionate mai multe nume de locuri marcandu-se,In acest mod, etapele finale ale calatoriei(

In acest cadru, Il vedem pe Iisus apropiindu-se de Ierihon * .6,0/ +, apoi intrand sitrecand prin cetate( In acest moment, Iisus se gaseste foarte aproape de Ierusalim*.@,..+('re"ent In fruntea micii ;ui caravane, Il vedem urcandu-se de1a la Ierusalim *.@,96+(

)1uns pe muntele Maslinilor *.@,9@-0=+, plange acolo pentru cetate *.@,5.+7 intra apoiIn Ierusalim si In templu, alunga van"atorii din el, numindu-l casa Tatalui Sau *.@,5/-54+( Tuturor acestor episoade le urmea"a apoiPatimile scopul final al calatoriei(

)stfel reuseste ;uca sa e&prime Intregul dramatism al ultimei calatorii la Ierusalim aMantuitorului Hristos, Inainte de patima Sa(

!eea ce se poate remarca In acest cadru este tensiunea crescanda a ultimului capitol,care, avand o putere de sugestie cu totul aparte, Il emotionea"a puternic pe cititor(

> nota aparte a aceastei sectiuni este si faptul de a-si gasi aici unitatea o Intreagacolectie de cuvinte si fapte ale Mantuitorului(

)stfel, desi cadrul este artificial, ;uca reuseste sa scoata foarte bine In reliefsemnificatia unor cuvinte si fapte ale Mantuitorului, carora el le confera o solemnitate cutotul aparte( In acest sens, Isi gasesc aici locul cateva parabole, minuni si relatari care suntspecifice numai autorului Evangheliei a III-a( Iata spre e&emplu#

- cap. - ? *amarineanul milostiv si episodul Marta si Maria!- cap. / # bo$atul caruia i#a rodit tarina- cap. 5 # parabola iului risipitor- cap.: #iconomul necredincios si parabola bo$atului nemilostiv si a saracului

>azar- cap.7 # vindecarea celor - leprosi- cap.4 # pilda vaduvei staruitoare si a vamesului si a ariseului- cap. 6 # episodul a'eu si pilda minelor)sadar, In aceasta sectiune Evanghelistul nu numai ca e&prima In mod gradat

dramatismul ultimei calatorii a lui Iisus spre Ierusalim, dar el reuseste chiar sa si re"ume,In cateva cuvinte, Intreaga activitate a lui Iisus pe pamant si semnificatia acesteia, fapt pe

care nu-l va face, In acest mod, nici un alt evanghelist(!u mentionarea acestui material specific lui ;uca se Incheie partea a II-a aEvangheliei a treia, cunoscuta In literatura de specialitate partea speciala a lui >uca!.

III. A#tivitatea In Ieru!ali" !au aroae de Ieru!ali"

0 1' &7 , &' 5 4

.. Intrarea In Ierusalim si cuvantarea din cetate (6,/4#+4))ccentul cuvantarilor este pus de evanghelist, In special, pe evenimentul daramariiIerusalimului si pe cel al 'arusiei( %escrierea aparitiei lui Iisus la Ierusalim comporta aceleasi

0 sectiuni pe care le Intalnim atat la Matei cat si la Marcu - intrarea In Ierusalim, cuvantari,patimi - numai ca ;uca introduce In istorisire o nuanta proprie(


21/29

/. "uvantarile din Templu (cap. /-#/)se desfasoara sub egida anuntului 1udecatiifinale si a celei de-a doua veniri a 3iului >mului, ;uca adresand aceste enunturi Intregului

popor * 9.,/ +(0( Patimile si moartea ( cap. //#/8 ) Istorisirea 'atimilor In opera lucanica urmea"a

acelasi plan ca si la Matei si Marcu, Insa descrierea !inei 'ascale este nuantata de

accentuarea parado&ala a rolului ucenicilor deslu%itori, dar In acelasi timp si de%udecatori, Inslava Imparatiei cerurilor, ai celor .9 semintii ale lui Israel( Noua lor conditie este re"ultatadin plecarea Stapanului ceresc * cap( 99,94-02 +(

> nota distincta, In descrierea umilintelor Indurate de Iisus, este data, In Evanghelia aIII-a, de punerea relief a demnitatii Imparatesti a Mantuitorului Hristos, aratandu-se caImparatia Sa este de1a pre"enta# De acumInsa iul


22/29

'redica de pe Munte se gaseste la ;uca Intr-o varianta mult re"umata fata de cea Ine&tenso, de la Matei( %aca evanghelistul Matei este mereu preocupat sa introduca ceva, la;uca se observa fenomenul invers, el lasand multe la o parte din materialul predicii( Iatacateva omisiuni ale lui ;uca#

.( !uvantarea referitoare la atitudinea Mantuitorului fata de legea iudaica, pericopa

Matei /,.=-56 neavand corespondent In Evanghelia a III-a(9( 'ericopa care se ocupa de faptele bune, pre"enta la Matei si de care In lumeaiudaica se facea mult ca" *milostenie, rugaciune si post Mt( 4, .-6+, lipseste Inevanghelia dupa ;uca( Motivul pentru care ;uca face acest lucru este efortul saude a adapta scrisul pentru cititorii veniti din paganism( !a si la Matei, !uvantareade pe Munte Incepe cu 3ericirile( In materialul lucanic ele sunt mai putine lanumar, dar lor li se adauga, ceea ce este specific lui ;uca, ai#urile! * ;c( 4,92-94+ si pe care nu le gasim la Matei(

0( %in antite"ele de la Matei, ;uca nu a retinut decat pe a B-a si pe a BI-a, dar si peacestea numai partial *4,9=-02+( )cest fapt dovedeste ca ;uca l-a cunoscut peMatei si In mod deliberat le-a retinut numai pe acestea, adica doar ceea ce-l

interesa pentru a accentua scopul sau(In aceasta pericopa referitoare la )ntite"e, ;uca a combinat 9 sectiuni, introducand Incentrul antite"ei a BI-a *iubirea vra1masilor, partea corespun"atoare din antite"a a B-ade la Matei *legea Talionului+ * ) se vedea spre comparare Matei /,0@-56 cu ;uca4,9=-04+( )stfel, pericopa respectiva devine la ;uca o scurta instructie asupra iubiriivra1masilor si care Incepe cu cuvintele# Iubiti pe vra%masii vostri B!

'ricopa lucanica 4,0=-59 formea"a si ea o unitate In sensul ca porunca ;u%udecati si nu veti i %udecatiP?, precum si parabola cupaiul si barnatin de temaunica a 'redicii de pe Munte iubirea frateasca(

:ltima parte a cuvantarii insista asupra necesitatii de a dovedi bunele intentiiprin fapte si a pune In practica invataturile primite(

a. Planul !i #ara#teri!ti#ile Predi#ii 0 -'&3, 4

Introducere# 3ericiri si Baiuri *4,92-94+Partea I #Iubirea fata de vra1masi *4,9=-04+

Partea a II#a # Iubirea frateasca *4,0=-59+"oncluzie# Necesitatea faptelor bune *4,50-5@+

In general, ;uca detasea"a predica de substractul ei iudaic( Bersiunea lucanica a

'redicii de pe Munte nu se preocupa de opo"itia pe care o evidentia"a Iisus Intre Invatatura Sasi cea a iudaismului traditional( In acest sens, 'redica de pe Munte In varianta lucanicadefineste noua religie ca pe o dreptate ridicata la desavarsire si ca pe o pietate mai pura decatcea a iudaimului traditional(

)daosurile lui Matei sublinia"a consecintele practice ale acestei doctrine, ;uca Insainsista, aproape In e&clusivitate, asupra elementului esential al Evangheliei Mantuitorului,iubirea(

In 1urul acestei teme a iubirii se grupea"a sentintele care formea"a partea centrala a!uvantarii# iubirea fata de vra1masi si iubirea frateasca(

Se pare ca ;uca a fost preocupat mai putin de definirea spiritului crestin, decat depunerea In relief a normelor practice de conduita, care dau e&presie concreta acestui spirit(


23/29

6. Lu#a i!tori# !i evangheli!t

a. Lu#a i!tori#

Inca din prologul Evangheliei se poate constata nu atat intentia autorului de a relata osimpla Evanghelie, cat mai ales preocuparea sa de a stabili temeinicia Invataturii crestine(

In acest sens, autorul consemnea"a In 'rolog ca a cercetat toate cu deamanuntul, adicai"voare scrise si orale pe care le-a anali"at critic, iar apoi le-a pre"entat Intr-o anumita ordine(Bi"avi de aceasta preocupare de sistemati"are a materialului, ;uca este preocupat si defurni"area unor date istorice precise(

)stfel, el are gri1a sa Incadre"e nasterea lui Iisus si Inceputul activitatii lui Ioanote"atorul Intre evenimentele istorice contemporane *9,.-0 si 0,.-9+(

:neori se observa ca ;uca modifica chiar datele cronologice ale istoriei folosite()stfel, In Evanghelia dupa Marcu autorul consemnea"a faptul ca evenimentul Schimbarii lafata a Mantuitorului a avut loc la 4 "ile dupa marturisirea lui 'etru * cf( Mc( @,9+( ;uca, Inschimb, scrie # iar dupa cuvantul acesta ca la opt zileP *;c( @,96+( !eea ce se poateobserva, In acest sens, din cuprinsul Evangheliei, este faptul ca lui ;uca Ii este In obicei saadauge prepo"itia ca N circa, aproximativ, atunci cand indica o cifra, fapt prin care elintentionea"a sa preci"e"e o posibila ine&actitate istorica, preocupare de altfel caracteristicamodului de lucru al istoricilor( )sadar, si scrisul lucanic este caracteri"at de aceasta notadistincta a unei pretentarii istorice(* Be"i si ;c( .,/47 0,90+(

)poi, ;uca Ii ofera lui Irod titlul de Tetrarh *@,=+, desi poporul Il stia ca rege( ;a fel,;uca foloseste denumirea de lacul


24/29

+. Lu#a , Evangheli!t

!a si ceilalti )postoli, ;uca este un slu1itor al !uvantului sfant, adica un Evanghelist(;ucrarea sa este o Evanghelie In sensul cel mai strict al cuvantului, de aceea planul sauramane fidel lui Marcu, atat de fidel, In scrisul sau, Derigmei apostolice(

El este un purtator al !uvantului isericii primare, adica un veritabil propovaduitor alacestuia, iar propovaduitorul desfasoara o lucrare Aerigmatica In sensul propriu al cuvantului()stfel, el este crainicul lui Hristos, al faptelor si cuvintelor Sale(

Tocmai pentru acest motiv Evanghelistul manifesta In mod necesar un oarecare interespentru istoria evenimentelor pe care le relatea"a si chiar si pentru aspectul biografic alrelatarilor carora el li se face ecou(

)cest interes istoric, ca si evanghelist, este cat se poate de firesc daca ne gandim cavestea cea buna, care e o propovaduire, este centrata integral pe persoana lui Iisus Hristoscare a trait, a Invatat, a murit si a Inviat Intr-un timp istoric si spatiu geografic binedeterminat(

)stfel, ca evanghelist, ;uca Intelege, In primul rand, persoana lui Iisus Hristos din

perspectiva Invierii Sale, ca centru al istoriei mantuirii()sadar, intentia lui ca autor al Evangheliei a III-a a fost, Inainte de toate, aceea ca

opera lui sa ramana, In primul rand, una Aerigmatica si teologica(

7. $#oul Evangheliei

'entru a Intelege mai bine cuprinsul Evangheliei a III-a trebuie sa tinem seama si de aldoilea volum al operei lucanice# cartea 3aptele )postolilor( ;uand In considerare ambelelucrari constatam ca obiectivul Sfantului ;uca a fost acela de a Infatisa fa"a ultima si

definitiva a interventiei mantuitoare a lui %umne"eu In lume, de la nasterea lui Ioanote"atorul si pana la propovaduirea Evangheliei In Insasi capitala lumii pagane, 8oma(8e"umativ spunand, tema operei lucanice o constituie raspandirea Evangheliei de la

Ierusalim pana la 8oma, Evanghelia constituind pentru el un mesa1 de mantuire pentruneamuri(

In acest sens, In partea de Inceput a Evangheliei, dreptul Simeon vede In Iisus Hristoslumina pentru luminarea neamurilor, iar ultima cuvantare din 3aptele )postolilor contineaceeasi idee# Deci cunoscut sa va ie voua ca aceasta mantuire a lui Dumnezeu s#a trimis

pa$anilor si ei vor asculta!*3ap( )p( 96,96+(Neacceptat de iudei, Iisus a fost omorat si apoi S-a preamarit pentru mantuirea

neamului omenesc( ;uca scrie# Asa este scris si asa trebuia sa patimeasca Cristos si sa

Invieze a treia si sa se propovaduiasca In numele *au pocainta spre iertarea pacatelor, latoate neamurile, Incepand de la Ierusalim *;c(95,54-5=+

)stfel, Evanghelia sa este orientata spatial spre Ierusalim, orasul marilor evenimentemantuitoare# Evanghelia Incepe la Ierusalim *.,/+ si se Incheie tot aici *95,/9-/0+(

)ceasta caracteristica se observa foarte clar si In cartea 3aptele )postolilor aratandu-se In cap(.-6 ca mesa1ul Evangheliei Imparatiei trebuie sa se vesteasca In lume Incepand de laIerusalim(

%in acest punct de vedere, ;uca se pre"inta ca fiind un varat istoric dublat de unteolog veritabil al istoriei mantuirii( 'entru el istoria mantuirii se Imparte In trei perioade#

.( cea a lui Israel9( cea a lui Hristos0( cea a isericii


25/29

>pera lui ;uca are Insa si un scop mai larg, fiind destinata sa demonstre"e faptul careligia crestina nu este o secta oarecare, cu conceptii si practici tenebroase, ci este Insusiefectul pre"entei mantuitoare a lui %umne"eu In lume( 'rin ea Intreaga omenire este chematade %umne"eu la mantuire(

)stfel, Evanghelia sa se pre"inta, din acest punct de vedere, ca fiind o adevarata

apologie a caracterului universalist al religiei crestine(

. Teologia Evangheliei a , III, a

a. Univer!ali!"ul "antuirii

)dresandu-se tuturor neamurilor lucrarea Sfantului ;uca are un marcant caracteruniversalist(

Inca In Evanghelia copilariei aceasta idee este preci"ata In cantarea Ingerilor, lanasterea lui Iisus# !pe pamant pace, Intre oameni bunavoire! (/,+), fapt e&primat si Incantarea dreptului Simeon *9,02-09+, precum si din genealogia lui ;uca care urca pana la)dam si nu pana la )vraam *ca la Matei+, iar In predica lui Ioan ote"atorul universalismulmantuirii este subliniat prin referirea la te&tul din cartea profetului Isaia 52,/# toata apturava vedea mantuirea lui Dumnezeu! *;c(0,4+(

Tot In acest sens, ;uca nu va vedea In te&tul din Matei .2,4, unde Iisus inter"ice)postolilor sa mearga la pagani si samarineni, ceea ce a Inteles Matei, ca iudeu, cidimpotriva, In opera lucanica Il vedem pe Iisus ca cere ospitalitate unui samarinean *;c(@,/9+, iar Intre cei "ece leprosi vindecati de Iisus, doar unul singur se Intoarce sa-Imultumeasca, si acela era samarinean * ;c( .=, .4-.6 +(

Tot numai In Evanghelia dupa ;uca avem mentionata parabola Samarineanului

milostiv, prin consemnarea careia autorul a vrut sa arate ca toate barierile sociale cad In fatae&igentelor iubirii *.2,09-0=+( Tot In Evanghelia lucanica observam si faptul ca, MantuitorulIi previne pe iudei ca la !ina mesianica locul lor va fi luat de altii de pretutindeni# *i vorveni de la rasarit si de la miazanoapte si de la miazazi si vor sedea la masa In Imparatia lui

Dumnezeu! *;c(.0,96-9@+, iar ultima porunca a Mantuitorului, adresata )postolilor siconsemnata de ;uca, a fost aceea de a merge si a propovadui Evanghelia la toate nemurile# *i sa se propovaduiasca In numele *au pocainta spre iertarea pavatelor la toateneamurile((( *;c( 95,5=-56+(

+. Evanghelia ruga#iunii(

Evanghelia a III-a este numita de specialisti ca fiind prin e&celenta si o Evanghelie arugaciunii, avandu-; ca model pe Mantuitorul Iisus Hristos( Nici ceilalti Evanghelisti nu aunegli1at acest lucru, dar ;uca Il pre"inta pe Iisus rugandu-Se In alte Impre1urari decat celecare apar consemnate In celelalte Evanghelii sinoptice *;c( 0,9.7 /,.4+(

Inainte de a-i alege pe cei .9 )postoli, Mantuitorul petrece o noapte Intreaga Inrugaciune, apoi Inainte de marturia lui 'etru *@,.6+ Il vedem pe Mantuitorul ca se ruga, maitar"iu chiar Ii va spune lui 'etru ca s-a rugat pentru el *99,09+7 apoi In evenimentul Schimbariila fata, observam ca fata lui Iisus a stralucit ca soarele, iar hainele ;ui au devenit mai albedecat lumina In momentul In care El se ruga# *i pe cand se ru$a El, c'ipul etei *ale s#a

acut altul si Imbracamintea >ui alba stralucind! *@,9@+(In ;uca ..,. autorul consemnea"a faptul ca Mantuitorul se gasea Intr-un anume loc,

rugandu-Se( :cenicii va"andu-;, Ii cer sa-i Invete si pe ei sa se roage( !u aceasta oca"ie


26/29

Mantuitorul rosteste 8ugaciunea %omneasca( Iisus porunceste apoi ucenicilor sa se roage sichiar sa staruie In rugaciune, fapt aratat In parabola vaduvei staruitoare *.6,.+(

In ;uca 9.,04 observam chiar Indemnul Mantuitorul de a priveghea In toata vremearugandu-ne, iar un model de rugaciune ne este pre"entat de ;uca In pilda vamesului si afariseului unde sunt consemnate cel putin 9 caracteristici ale rugaciunii# sinceritatea si

smerenia*cap .6+('e Iisus Il mai Intalnim apoi rugandu-se pe evidenta caracteristica aEvangheliei a III-a de a fi una a rugaciunii este data si de cele 5 imne do&ologice si care segasesc consemnate numai la ;uca#. cantarea ecioarei Maria# Mareste suflete al meu pe %omnul((( *.,54+.( cantarea lui a'aria# inecuvantat este %omnul %umne"eul lui Israel((( * ., 4=-=@ +9( cantarea Dreptului *imeon& )cum slobo"este pe robul Tau Stapane, In pace (((*9,96-

09+(0( imnul In$erilor# Marire Intru cei de sus lui %umne"eu((((*9,.5+

#. :u#uria !i Pa#ea

Evanghelia a III- a este si o Evanghelie a bucuriei si a pacii( In vi"iunea lui ;ucavenirea In lume a lui Iisus Hristos creea"a un climat de bucurie si de pace, aceasta bucuriefiind pre"entata Inca de la nasterea lui Ioan ote"atorul# *i bucurie si veselie vei avea, si, denasterea lui, multi se vor bucura!*.,.5+(

'runcul Ioan salta de bucurie In pantecele mamei sale atunci cand Maria o saluta peElisabeta# "um veni la urec'ile mele $lasul salutarii tale, pruncul a saltat de bucurie In

pantecele meu! * ., 55+, iar nasterea lui Ioan ote"atorul produce bucurie tuturor & *i auauzit vecinii si rudele ei ca Domnul a marit mila sa ata de ea si se bucurau Impreuna cu ea!

*.,/6+( !u un cuvant de bucura-te o Intampina si arhanghelul Mihail, la una Bestire, peMaria7 aceeasi idee apare si In cantarea 3ecioarei Maria# *i a zis Maria& Mareste suletulmeu pe Domnul, ca s#a bucurat du'ul meu ....!*.,54-5=+(

Nasterea %omnului aduce bucurie Ingerilor si Intregului popor# Iata va binevestescvoua bucurie mere...!*9,.2+( In ;uca .0,.= observam cum poporul este cuprins de bucurie lavederea faptelor si minunilor savarsite de Iisus( !ei =2 de ucenici se Intorc din misiune plinide bucurie * .2, .=+7 la fel aheu Il primeste pe Iisus, In casa sa, cu bucurie *.@,4+( %upaInaltarea la cer a Mantuitorului, )postolii se Intorc la Ierusalim cu bucurie multa# Iar ei

Inc'inandu#se >ui, s#au Intors la Ierusalim cu bucurie mare!* 95,/9+('acea este unita In Evanghelia a III a cu bucuria, constituind un temei, dar si un rod

al acesteia( 'acea vine In lume prin Mantuitorul Iisus, pre"entat de ;uca ca un i"vor al pacii(!antarea Ingerilor, la nasterea lui Iisus, rosteste mesa1ul pacii care se identifica cu !el

ce s-a nascut( 'rimele cuvinte ale lui Iisus cel Inviat au fost tot un mesa1 al pacii# Pacevoua? *;c(95,04+(

d. Di"en!iunea !o#iala a Evangheliei

> buna parte dintre e&egeti au clasificat Evanghelia a III-a drept si o evan$'eliesociala!. )cest fapt denota ca una din preocuparile tematice aparte ale Evanghelistului a fostproblema inegalitatii sociale a vremii sale(

In acest sens, In predica lui Ioan ote"atorul, unde soldatilor li se spune sa se

multumeasca cu solda lor * 0,.5+, iar vamesii sunt sfatuiti sa nu ia mai mult decat era randuit* 0, .0 +, aceasta preocupare apare de1a evidenta( 3aptul acesta poate fi constatat si din forma


27/29

pe care o au 3ericirile In Evanghelia a III-a, In comparatie cu Matei( ;uca foloseste simplue&presia saraci!* 4,92+, pe cand Matei spune saraci cu du'ul!.In Evanghelia dupa Mateifericirea a IB-a este ericiti cei ce Insetoseaza de dreptate!,pe cand ;uca spune ericiticei ce lamanzesc * 4,9.+(

%in acest punct de vedere, se poate afirma ca In Evanghelia dupa Matei saracia,

foamea, setea apar ca si metafore, pe cand la ;uca acestea sunt luate si Intelese In senspropriu, ca Insemnand o oglinda a vietii sociale, dar si pentru a nu se crede ca saracia, foamea,setea fac pe om, In mod ine&orabil, demn de Imparatia cerurilor(

In Evanghelia dupa ;uca, :cenicii %omnului sunt oameni saraci, autorul scrieriifolosind Intotdeauna, cInd estre vorba de ei, persoana a II-a plural, In loc de persoana a III-aca si la Matei( Tot In Evanghelia dupa ;uca gasim consemnata evidentierea de catre Iisus a

pericolului bogatiei( )stfel, In continuarea fericirilor *4,95-94+ urmea"a asa-"isele vaiuri(care constituie adevarate advertismente adresate bogatilor( )celasi pericol al bogatiei esteconsemnat de evanghelist si In alte pericope precum# .9,.0-9. sau .4,@-0.(

'e Iisus Il vedem apoi, In Evanghelia a III-a, nascandu-se Intr-o familie de oamenisaraci, Intr-o pestera, fara cele de trebuinta nasterii( ;a leaganul lui vin pastorii, care erau

oameni saraci, pe cand In Evanghelia dupa Matei vin ma$ii, care-i aduc din visteriile lor aur,argint, etc(

;a 52 de "ile se aduce pentru 'runcul Iisus o 1ertfa la templu, care potrivit evanghelieidupa ;uca consta din 9 turturele si 9 pui de porumbel, deci 1ertfa nu era bogata * ;c( 9,95+(

Intr-un moment al activitatii Sale publice, Iisus afirma ca nu avea o locuinta * ;c(@,/6+( Tot Mantuitorul Hristos adresea"a :cenicilor, dar si celor carora le predica EvangheliaImparatiei Indemnul # Bindeti averile voastre * ;c( .9,00+( ;uca este cel care insista siasupra totalei renuntari pentru Hristos, idee pe care nici Matei si nici Marcu nu o accentuia"aatat de evident( Tanarul bogat este Indemnat si el cu aceleasi cuvinte# Binde toate cate ai* ;c( .6,99+(

13. In%luienta $%antului Pavel a!ura teologiei lu#ani#e

In Evanghelia a III-a influienta )postolului neamurilor este cat se poate de evidenta(Nu este vorba numai de o asemanare de vocabular si terminologie si nici de dependenta numaide aceleasi traditii orale, ci In primul rand de un climat identic de asemanari doctrinare(

)tat ;uca cat si 'avel sublinia"a caracterul universal al mantuirii In Cristos( Esteadevarat ca si ceilalti sinoptici consemnea"a acest aspect, dar nu o fac cu insistenta lui ;ucasau ca cea a Sf( 'avel(

)tmosfera de bucurie consemnata de ;uca In Evanghelia, ca o caracteristica teologica

a operei sale, o gasim Insa evidentiata mai Inainte la Sf( )p( 'avel, In epistolele sale( Spree&emplu, Epistola catre 3ilipeni este socotita si caracteri"ata de marea ma1oritate aspecialistilor ca fiind o epistola a bucuriei(

In ceea ce priveste ru$aciunea ca o caracteristica si ea teologica a Evangheliei a III-a,se poate observa, la fel ca Sf( 'avel este primul care vorbeste de rugaciunea neIncetata * I(Tes( /,.= +(

In ceea ce priveste 'ristolo$ia Evan$'eliei, putem spune ca ;uca este singurul dintresinoptici care da lui Hristos de .4 ori titlul de 'rioj care Insemnea"a %omn, nume carenu apare la ceilalti sinoptici( 'rioj eraIn Septuaginta traducerea lui )donai, iar )donai eraredarea numelui celui mai sfant din Bechiul Testament( )sadar, Hristos este numit cu numelecel mai sfant(

)postolul 'avel este, si In acest sens, primul Insa care foloseste acest apelativ,re"umand valoarea acestui titlu hristologic al lui Iisus In mod special In Epistola catre 8omani


28/29

* cap(.2,@+, precum si In Epistola catre 3ilipeni * cap( 9,..+( )cesta este, In vi"iunea Sf( 'aveldin 3ilipeni cap( 9, numele mai presus de orice nume!pe care Iisus Il primeste(

!u toate acestea nu putem Insa sa restrangem i"voarele Sf( ;uca, In ceea ce privesteteologia sa, numai la )postolul 'avel, ci i"vorul traditiei apostolice, care era atat de puternicIn a doua 1umatate veacului crestin, a 1ucat rolul cel mai Insemnat In conturarea teologiei

Evangheliei a III-a( !a si colaborator al Sf( 'avel, desigur ca influienta acestuia a avut si ea unrol hotarator asupra gandirii lucanice, dar nu trebuie omis din vedere si faptul ca ;uca a fost,Inainte de toate, si un martor fidel al traditiei apostolice(

:i+liogra%ie !ele#tiva

&omentarii

/it";er' =. A( , T'e 2ospel Accordin$ to >ue, ;ondon [email protected]' G.'Evan$'elia dupa >uca, Ed( ;umina lumii, Dorntal, .@@@7E. Elli!'T'e 2ospel o >ue,N!!, (( Eerdmans-Marshall, a,Das Evan$elium nac' >ucas, radea, .@@67$%. Teo%ila#t al :ulgariei'Talcuire la Evan$'elia de la >uca - Editura 'elerinul roman,>radea , .@@67

5ucrari, manuale si monogra#ii

:ovon /ranoi!'>uc le T'Lolo$ien. in$t#cin0 ans de rec'erc'es. *.@/2-.@=/+ 'aris, .@=/7Ra;"ond :ron'An Introduction to t'e ;e Testament, NeJ KorA, .@@=7H . Conel"ann' T'e T'eolo$G *t. >ue,Tbingen, .@427=. A. /it";er'>ue t'e T'eolo$ien, NeJ KorA, .@6@7Donald Guthrie';e Testament Introduction, Illinois, S:), .@@27 ' R.=. Barri! ' >ue,

Artist and T'eolo$ian& >ueFs Passion ;arrative as >iterature, .@6/7$ilviu Negrutiu' Dan Moldovan' /lorin Codrea' Mirela Mataoanu' $telian To%ana

*coordonator+, "ercetarea noutestamentara romaneasca ? 2'id biblio$raic #, !lu1-Napoca9225?.G B@""el'Einleitun$ in das ;eue Testament, erlin [email protected]( Tal+ert'>ue and t'e 2nostics& An Examination o t'e >uan Purpose,Nashville .@447Ide"' Perspectives on >ue ? Acts, Edinburg, .@=67$telian To%ana'Introducere In *tudiul ;oului Testament ( vol. III ). Evan$'eliile dupa >uca

si Ioan. Problema *inoptica' 'resa :niversitara !lu1eana, !lu1-Napoca 9229, p( .6-.02(

$tudii !i arti#ole

N. I. Ni#olae!#u, Actualitatea parabolelor istorisite In Evan$'elia dupa >uca, In StudiiTeologice, nr( /-4, .@/9, p( 9=0-9@07Gr. Mar#u, Elemente de istorie antica proana In scrierile *. Evan$'elist >uca, In>rtodo&ia, nr( 0, .@4., p( 00.-04=7Ide"' Parti proprii *. >uca In textul introductiv al Evan$'eliei a treia, In Mitropolia)rdealului, nr( .-0, .@4=, p( 6-597L. Ale*ander' T'e Preace To >ue 2ospel, *SNTSMS =6+ !ambridge :niv( *.@@0+7


29/29

?. :raun' eastin$ and *ocial 'etoric In >ue +, RSNT'Sup 6/, !ambridge :niv(,.@@/7T.Callan' T'e Preace o >ue ? Acts and Cistorio$rap'G, NTS 0. *.@6/+7M. Coleridge' T'e 9irt' o t'e >ucan ;arrative!3 >uca! #/ *RSNTSup 667 Sheffield#RS>T, .@@0+7

D.M. Cru"'Oesus T'e Intercessor ? PraGer and "'ristolo$G In >ue Acts, *:NT 95@+Tbingen .@@97R.= . Dillon'Previein$ >ueFs Pro%ect rom Cis Prolo$ue,!L 50 *.@6.+7$(/arri!' T'e CGmns o >ueFs InancG ;arrative, RSNT', Sheffield, .@6/7E. /ran>lin' >ue& Interpreter o Paul, "ritic o Matt'e, RSNT Sup( @9, Sheffield #RS>T, *.@@5+7C.HGi+lin' T'e Destruction o Oerusalem Accordin$ to >ueFs 2ospel! *)nib .2=7 8oma#'I, .@6/+7=.T.$uire!,T'e Plan o 2od in >ue#Acts!,SNTSMS =4, !ambridge *.@@0+7$telian To%ana,Istoricitatea ;asterii, In rev( 8enasterea .9, .@@@7

dasfm II. MARCULUCA 1

Documents

Transcript of dasfm II. MARCULUCA 1