August 2012 anul 1 numărul 4

Gata cuvacanța!Cadrele didactice și-au început activi-tatea în 1 septem-brie, ele fiind nevo-ite să-și amenajezesălile de clasă dupăoperațiunile de igi-enizare făcute înaceastă vară. Deasemenea, înaceastă perioadă dedouă săptămâni s-au dat corigențele iar unii profe-sori, învățători și educatoare și-au pregătit materialedidactice necesare noului an școlar.

Ştefan Costeaamănunte în pagina 8

Publicaţie lunară de informare, opinie şi atitudine

“După pâine, educația este primanevoie a poporului!”

(DANTON)

La Oarba şi la Iernut...La doar câţiva kilometri de drumul european E 60, din-tre Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş, se înalţă un deal caredomină întreaga regiune. Este vorba de celebra Cotă

495, a cărei cucerirede către ArmataRomână în timpulcelui de-al doileaRăzboi Mondial, maiprecis în toamna anu-lui 1944, a însemnatpierderi enorme devieţi omeneşti: peste11.500 de soldaţiromâni au căzut ladatorie.

Ştefan Costeaamănunte în pagina 4

Sunt patruzeci şi trei deani (februarie 1969) decând, în cimitirul dinvecinătatea bisericiiortodoxe, odihneşteîn veşnicie cel care afost un destoinic se-leuşean prin adopţie:învăţătorul DumitruBoariu.

Dumintru Boariu - un om între oamenii de

altădată din satul Seleuş Viorica Secetă amănunte în pagina 5

danes 4:Layout 2 9/10/2012 11:32 AM Page 1

Au trecut unsprezece ani de la atentatele din 11 sep-tembrie 2001, din Statele Unite, când teroriștii Al-Quaedaau deturnat patru avioane de linie tranformându-le în armedeosebit de periculoase. Au lovit cu acestea în mândriaamericanilor dovedindu-le că și ei pot fi vulnerabili. Aten-tatele au țintit simboluri politice și economice americane.

Ruine, durere și moarte... Acestea sunt doar câteva cu-vinte care ne revin în memorie când ne-aducem aminte deatentatele cu pricina. O zi neagră din istoria Statelor Unite,zi care a îndoliat tot Mapamondul. Problema terorismuluia devenit din nefericire o problemă mondială. Această ma-ladie lovește mereu lăsând în urmă numeroase victime.Capii acestor rețele de terorism sunt niște bestii ordinarecare pun la cale mereu tot felul de planuri diabolice, pre-gătind noi atacuri care mai de care mai sângeroase. Și toateacestea... chipurile, în numele credinței.

Cu toții am putut vedea, cu unsprezece ani în urmă,acest masacru la televizor. Al doilea avion a lovit turnulsudic World Trade Center. Acest avion era o cursă a com-paniei United Airlines care efectua un zbor pe ruta Boston-Los Angeles, cu 65 de pasageri la bord. Cu doar 30 deminute înainte, lovise primul avion pilotat de însuși capulacestei operațiuni teroriste-Mohamed Atta. La ora 9:37,un alt avion este deturnat și prăbușit peste clădirea Pen-tagonului, în Arlington-Statul Virginia. Această cursăaparținea companiei American Airlines și efectua un zborîntre Washington și Los Angeles. Câteva minute mai târziu

a fost deturnat un al patrulea avion (cursa Newark-SanFrancisco), care pare-se că țintea Casa Albă, însă pasageriiau dat peste cap planurile teroriștilor, revoltându-se și în-cercând să preia avionul din mâinile camicazelor. Acesteavioane au fost folosite ca niște bombe aeriene. Conformsurselor oficiale, se pare că și-au pirdut viața în aceste aten-tate peste 3.000 de oameni. Pe lângă aceste pirderi ome-nești au fost distruse 7 edificii impotante iar 23 afectate.După atacul de la Pearl Harbor, specialiștii spun că acesteatentate reprezintă primul atac important asupra S.U.A.

Atentatele de la 11 septembrie 2001 au scos în evidențăpunctele slabe ale doctrinei militare americane, dovedin-du-se cu adevărat o lecție importantă pentru Pentagon.Americanii au fost astfel umiliți de către un adversar multmai slab. Din cauza acestor atentate, în acești unsprezeceani de după atentate, opinia publică și-a îndreptat mult

atenția către siguranța națională. S-a creat chiar o nouăagenție federală-Departamentul de Securitate Națională.Însă, din păcate, de la an la an, terorismul crește tot maimult iar noi suntem tot mai neputincioși în fața acestui valde asasinate. A curs și probabil va mai curge mult sângenevinovat. Oare cât va mai trece până atunci când copiiinoștri vor fi în siguranță, până când nu ne va mai fi teamăși de ziua de mâine?

Alin Pora

Câtă grijă au aleșii noștri asupra bunului mers al țării, oputem vedea zilnic, de la așa zisa ”revoluție din 89” încoace.Guvernanții noștri au dat mereu cu stângul în dreptul și înceea ce-i privește pe acei pensionari care încă mai lucreazăîn sistemul de stat. Indiferent de culoarea lor politică, estelimpede de observat faptul că aleșii noștri promovează ideeaînlocuirii oamenilor care cu devotament și profesionalismslujesc de-o viață sistemul acesta dărăpănat și haotic. Mărefer în primul rând la sistemul de învățământ pentru căacolo sunt în cunoștiință de cauză din acest punct de vedere.Majoritatea tinerilor capabili, după ce termină o școală, maibine fug ”ca dracul de tămâie” decât să intre în sistemul deînvățământ. Și nu pentru că salariile ar fi chiar atât deneatractive, ci din cauza faptului că învățământul românesca fost dus de râpă cu bună știință, pătrunzând în sistem toțisemidocții și sfertodocții licențiați la școlile cu frecvență debuzunar, care deși nu au habar de meserie, au pretenția că,profesional, dețin adevărul absolut, crezându-se superioricelor care trudesc în sistem cu pasiune și profesionalism de-o viață. Cunosc personal „doi monștrii sacrii”(aș puteaspune) ai învățământului sighișorean, actualmente pensio-nari, foști directori de școli. Acești doi ”DOMNITRANDAFIRI” ai învățământului actual și alții ca ei, chiardacă nu reușesc să aducă primăvara în școala românească,sunt niște modele demne de urmat, tocmai de cei care îiconsideră intruși și ar vrea să se descotorosească de ei. Sur-prinzător este faptul că acești domni profesori au o disponi-bilitate și o vigoare profesională care de cele mai multe orio depășește pe cea a debutanților. Personal, am toată admi-rația pentru domniile lor și regret de pe acum ziua în care sevor hotărî singuri să lase loc altora ”mai în drept” și ”maibuni”....

2 ANALIZĂ ŞI OPINIE

Ștefan Costea

FRĂMÂNTĂRI

Oameni pecale de

dispariție

Unsprezece ani de la atentatele din

11 septembrie

Redactor șef: Ștefan CosteaRedactori: Lucia Bichiș, Andrada Mare, Daniela Niste, Daniela Suciu, MariusIosif, Marius Moldovan, Doina Medeșan, Viorica Secetă, Ioan Medeșan,Cristina Mosora, Ana Gașpar, Viorica Crucin, Maria Mureșan, Nicolae David,Maria Man, Bădică Nicola, Ileana Costea, Maria Anghelina, Maria Diaconu,Nicolae Tudor Cristea, Elena Oprea, Maria Ivan, Demirel Herman, DorinelBichiș Corespondenți: Camelia Moldovan, Mihaela Tolan, Ioana Gheaja, AlinaMuntean, Alin Pora. Foto: Doina Medeşan.

actualitatea.danaseana@yahoo.comTelefon: 0762 393 445

ISSN 2285 – 1291 ISSN-L = 285 – 1291

Publicaţie editată de SC Maris Edi Pro SRL

ANUNȚURI GRATUITECei care doresc să facă un anunţ, să vândă sau să cumpere, să

facă oferte sau solicitări diverse, au acum la dispoziţie ACTUALITATEA DĂNĂŞEANĂ

Pentru orice informaţie aveţi la dispoziţie:Telefon 0762-393.445

saue-mail: actualitatea.danaseana@yahoo.com

Vrei să-ți faci cunoscute opiniile și părerile?Sună la 0762 393 445 sau contactează-ne pe adresa de e-mail:

actualitatea.danaseana@yahoo.comFiind de interes general, publicaţia noastră urmăreşte atât

angrenarea a cât mai multor cetăţeni în realizarea acestei publicaţiicât şi formarea unei imagini corecte a vieţii lor, a problemelor cu

care se confruntă, a realizărilor şi proiectelor de viitor.

danes 4:Layout 2 9/10/2012 11:04 AM Page 2

3DIN ZONĂ

Localitatea Daneş este amplasată în par-tea de sud-vest a judeţului Mureş, pe DN 14,la o distanţă de 8 km de Sighişoara. Se în-vecinează la nord cu satul Seleuş, la est cuoraşul (municipiu) Sighişoara, la sud cu satulCriş şi la sud-vest cu satul (comuna) Laslea.Aşezarea este cunoscută sub denumirile Du-nesdorf (germană), Dános (maghiară).

Datele privitoare la trecutul bisericii dinparohia Daneş, existente în arhiva din casaparohială, sunt destul de puţine. Cele mai vechidocumente din arhivă datează din anul 1847 şise referă la corespondenţa parohiei cu alte orga-ne bisericeşti şi de stat, pastorale, circulare, etc.

Satul Daneş este atestat documentar subnumele de („Danus” în anul 1348, fiind a-mintit într-un act al mănăstirii Calvaria dinCluj – Mănăştur, în care se făcea o plângereîmpotriva dezlipirii şi ieşirii din jurisdicţiaacesteia a satelor aparţinătoare: Daneş, Ho-ghilag, Laslea, Seleuş şi Prod, acestea ne-maiîmplinindu-şi obligaţiile faţă de mănăstirela care erau supuse.

Un alt document din 1393 vorbeşte des-pre o neînţelegere între localităţile Laslea şiDaneş provenită din fixarea graniţei de hotar.Diferendul se rezolvă în anul 1431 în favoareaDaneşului. Tot acum se aminteşte de exis-tenţa unui meşteşugar aurar pe aceste locuri.

Aici exista o comunitate românească bineînchegată şi destul de numeroasă. Româniiaveau organizată o parohie, astfel că în 1668a fost consemnat faptul că ortodocşii dinDaneş aveau un preot, căruia i s-au stabilitveniturile. Aceasta este o dovada sigură de exis-tenţa unei organizări bisericeşti a românilordin Daneş şi a unei biserici, indiferent de lo-cul, forma şi materialul din care era construită.

În prima jumătate a secolului al XVII-lea,parohia Daneş, filie la parohia Hundorf,număra, pe timpul conscripţiei episcopuluigreco-catolic Klein, 300 de suflete, iar în şe-matismul bisericii greco-catolice apărea caparohie curat unită, cu biserică şi casă paro-hială. Proprietatea bisericii consta din loc ară-tor de 1½” iugăre. Această situaţie confe-sională creată prin unirea la 1700 a BisericiiOrtodoxe din Ardeal cu Biserica Catolică nus-a păstrat, parohia revenind aproape, în în-tregime, în a doua jumătate a secolului alXVIII-lea la credinţa ortodoxă. Această reali-tate o aflăm consemnată şi în şematismul bise-ricii greco-catolice din anul 1842 (secolulXIX) când parohia Daneş apare tot ca filie laparohia Hundorf cu 16 suflete greco-catolice.Totodată într-un registru din secolul al XIX-lea apare o „Consemnare a famililor şi a su-fletelor de religie greco-ortodoxă din Daneş”,în care sunt enumerate un număr de 266 defamilii, respectiv, 1.276 persoane, cu 638 băr-baţi şi 638 femei. Media membrilor din familiieste de aproximativ 4-5 persoane.

O însemnare păstrată pe un manuscrisarată că în anul 1784 „popa Teodor names-tnicul neuniţilor” a copiat lucrarea lui IlieMiniat „Piatra smintelii”. Însemnarea mai pre-cizează şi că acea lucrare a fost „tălmăcită dăpă limba grecească în cea părintească limbă anoastră romanească, de dascălul Radu Dumadin Braşov”. La Daneş se ştie că în Evul Mediuau activat mulţi copişti de cărţi al căror nume,din păcate, s-a pierdut şi, care, prin această în-deletnicire, contribuiau nu numai la răspândi-rea cunoştinţelor din diferite domenii dar şi a

unei limbi româneşti unitare.Lămurirea titulaturii de „namestnic” a

preotului Teodor din Daneş aşa cum apare peînsemnarea din acel manuscris se poate facenumai studiind istoria înfiinţării Protopopia-tului Ortodox din Sighişoara. Astfel, viaţa bi-sericească care s-a dezvoltat, în Evul Mediu,în parohiile din satele din jurul Sighişoarei nua fost însă posibilă şi pentru comunitatea deromâni din Corneşti (Măierişte) - Sighişoaraîntrucât restricţiile impuse de saşi, privind

cumpărarea de terenuri şi imobile de cătreromâni în scaunul săsesc, nu au permis comu-nităţii să cumpere terenul necesar ridicăriiunei biserici. Comunitatea destul de nume-roasă a românilor ortodocşi din Sighişoaradepindea duhovniceşte de preoţii din sateleînvecinate: Daneş şi Şapartoc, care veneau săţină slujbele religioase.

Preotul Teodor Delbea ce purta titlul de„namestnic” a fost cel de-al doilea protopopal Sighişoarei şi a condus protopopiatul întreanii 1796-1804. Acesta apare în anul 1800 cureşedinţa în satul Daneş, pentru ca în anul1804 să reapară la Sighişoara.

Titlul de „nămesnic”, citat mai sus, desem-nează de fapt pe locţiitorul sau reprezentatulierarhului locului. Termenul vine din slavonaveche de la cuvântul „naměstĭniku”, ce se în-tâlneşte sub forma de „namésnic” şi „namést-nic”, uneori în scris şi are înţelesul de locţiitorsau reprezentant al cuiva într-o funcţie însem-nată din mediul laic sau bisericesc. Titulaturade „nămesnic” a fost folosită în acte până lasfârşitul sec. al XVII-lea, iar odată cu începutulveacului al XVIII- lea a început să se între-buinţeze cea de „administrator protopopesc”.

Preoţii din Daneş cât timp au avut titlul de„nămesnic” au avut atribuţiile unui protopop,din încredinţarea ierarhilor transilvăneni, atâtcât au considerat aceştia că a fost nevoie. Ei ausuplinit pe protopopi, conducând administra-tiv, juridic şi canonic parohiile matere şi filiiledin jurul Sighişoarei.

Biserica parohială ortodoxă din Daneş, cuhramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, este monu-ment istoric de arhitectură, luându-se, dinlipsă de documente, mai mult din tradiţie cadată a zidirii ei anul 1768. Lăcaşului i-a fostadăugat, ulterior, şi un turn. Lucrările de con-strucţie au fost terminate în anul 1797. A fost

dotată cu 3 clopote, pe două dintre ele fiindinscripţionaţi anii 1798 şi 1782.

Biserica este aşezată la poalele unui deal,desprinsă de şirul construcţiilor ce formeazăstrada principală a comunei, la numărul 392,într-un încântător cadru natural care dominăîmprejurimile. Distanţa dintre strada princi-pală şi locul unde este aşezată biserica este decirca 150m, constituind o pantă ce treceprintr-o alee de salcâmi. În 1966 pe aceastăpantă s-au construit mai multe trepte din be-ton, de la şosea la biserică, pe marginea căroraeste plantat un gard viu. Terenul pe care e am-plasată biserica formează o suprafaţă drep-

tunghiulară cu orientarea est-vest şi cu laturilede 195mx130m, având la suprafaţă de 2,5ha.Terenul e împrejmuit, având ca intrare opoartă din zid de cărămidă cu uşă de fier. Nuse învecinează cu nici o construcţie. Terenulpe care este clădită biserica este şi cimitir. Încimitir sunt pomi fructiferi dar şi arbori orna-mentali.

Ceea ce formează specificul bisericii orto-doxe este elementul neobizantin implicat încompoziţia tehnică a zidurilor, căruia i se ada-ugă turnul cu un caracter local original. Planulbizantin al construcţiei este realizat prinforma treflată, concretizând această formă decruce cu dimensiunile 16mx11mm. Se dis-ting: Pronaosul 7m, Naosul 5m, Altar 4m.Forma de cruce a făcut să fie introduse bolţileinterioare într-o îmbinare armonioasă de ar-curi în semicerc şi pandative.

Altarul este despărţit de Naos printr-otâmplă de lemn sculptată în lemn de stejar cuicoane pictate în întregime. Arcurile feres-trelor sunt de factură bizantină ca şi arcurilebolţilor interioare. Toate aceste elementebizantine au suferit o adaptare locală. Bolţilesunt puse sub acoperişuri special înclinate dis-tingându-se astfel un acoperiş al Altarului,două acoperişuri ale Naosului şi altul perpen-dicular pe aceste două, al Pronaosului. În ex-terior, sub acoperiş, zidurile Pronaosului şi aleAltarului sunt încinse cu un brâu sau „părcan”cu specific local. Perpendicular pe ziduri segăsesc prefigurate nişte colonade, o imitaţie aunor contraforturi. Înălţimea acestora este de4m iar pe ele sunt sculptate elemente orna-mentale.

Turnul formează, atât ca stil, cât şi ca for-mă o zidire distinctă, dovedindu-se a fi o lu-crare ulterioară adăugată corpului bisericii, şise ridică cu câţiva metri deasupra acoperişului

pronaosului. Are patru feţe dreptunghiulareiar în latura dinspre localitate are înfăţişareaunei case ţărăneşti de pe valea Târnavei Mari.Arcurile uşilor sunt în formă de semicerc,încercând un acord cu stilul general al bisericii.

Biserica este construită din piatră şicărămidă. Fundaţia este din piatră iar pereţiicombinaţie de piatră şi cărămidă. Zidurile auo grosime de 0,9m. Bolţile sunt construite dincărămidă tencuită iar acoperişul din lemnacoperit cu ţiglă.

Bisericii i s-au făcut în decursul timpuluilucrări de întreţinere, în speranţa construiriialteia. În 1969 s-au consolidat zidurile princontraforţi, iar între anii 1982-1984 i s-au fă-cut reparaţii capitale. În cadrul acestor lucrărimenţionăm dislocarea pământului din interi-orul şi din jurul bisericii la 0,8m adâncime,consolidarea zidurilor, confecţionarea dinnou a acoperişului bisericii şi acoperirea cuţiglă glazurată. Retencuirea interioară urmatăde cea exterioară, trotuarele din jurul bisericiiprecum şi pardoseala de marmură întregescregistrul acestor lucrări de reparaţii capitale.În anul 1984 s-a construit Iconostasul nou dinlemn de stejar, sculptat, o adevărată „perlă aArdealului”. Este expresia artistului care a exe-cutat această operă de artă, profesorul Alexan-dru Huţanu din Bacău. În anul 1985, pentruîntregirea în chip fericit a mobilierului, în bi-serică s-au confecţionat strane noi, tretra-poade, strană pentru cântăreţi şi două scaunearhiereşti, în Altar şi în Naos, întregul mo-bilier din biserică purtând amprenta pri-ceperii artistice a profesorului sculptorAlexandru Huţanu.

În anul 1987 icoanele de pe Iconostas aufost pictate de profesor pictor Nicolae Stoicadin Bucureşti.

Biserica, neavând pictură, între anii 1988-1989 a fost îmbrăcată în haină picturală nouăprin strădania credincioşilor, având ca autorpe profesor pictor Radu Mărculescu din Bu-cureşti care a executat lucrările de pictură întehnica „frescă” la biserica noastră.

La biserica reînnoită, clopotele noi tur-nate în 1976 vestesc credincioşilor zilele maridin anii mântuirii, chemându-i pe toţi cu dra-goste la „ospăţul vieţii”.

Biserica a deţinut obiecte care fac partedin P.C.N (cărţi vechi şi icoane) dar le-a pre-dat Oficiului P.C.N. din judeţul Mureş pentrupăstrare şi conservare, în biserică rămânânddoar candelabrul de cristal şi Epitaful – se-colul XIX (anul 1865).

Casa parohială a fost construită în anul1911, în timpul păstoririi preotului OnoriuSasu. Casa, prin forma şi dimensiunile ei aratăcă în vremea când s-a construit, parohia dis-punea de condiţii materiale şi posibilităţi fi-nanciare destul de bune. Planul casei sepăstrează în arhiva parohiei. După acest plan,casa s-a construit la nr. 393, cu faţada la stradaprincipală, având trei camere cu şase geamurispre stradă, iar înspre curte alte trei camere.Acoperişul se prelungeşte formând şi un cori-dor înspre curte. Planul casei este în formaliterei “L”.

Prin strădania enoriaşilor şi din grija preo-tului paroh şi a actualului primar, se află înconstrucţie o nouă şi impunătoare biserică,mult mai mare şi încăpătoare decât cea actu-ală. Sperăm că, atunci când se va da în folosi-inţă, această frumoasă biserică să nu fieîndeajuns de încăpătoare pentru dănăşeni!Doamne-ajută!

Dorinel Bichiş

P a r o h i aO r t o d o x ăd i n D a n e ş

- p r e z e n t , t r e c u t ş i v i i t o r -

danes 4:Layout 2 9/7/2012 8:56 PM Page 3

4 DE SUFLET

La doar câţiva kilometri de drumul eu-ropean E 60, dintre Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş, se înalţă un deal care dominăîntreaga regiune. Este vorba de celebra Cotă495, a cărei cucerire de către ArmataRomână în timpul celui de-al doilea RăzboiMondial, mai precis în toamna anului 1944,a însemnat pierderi enorme de vieţiomeneşti: peste 11.500 de soldaţi români aucăzut la datorie. În prezent aici se află unmonument al eroilor, care constituie singu-rul punct de atracţie al complexului istoric.

Aici, pe aceste meleguri istorice, pămân-tul este stropit cu sângele eroilor căzuţi pen-tru ţară. Îcepând din anul 2011, seorganizează în acest loc, un festival de cântecpatriotic, singura manifestare de acest gendin ţară. Festivalul de Cântec Popular Patri-

otic “La Oarba şi la Iernut” s-a desfăşurat şianul acesta pe data de 15 August (de „SfântăMărie”), fiind organizat de Asociaţia Cultur-

ală „Pe Mureş şi pe Târnavă”, în parteneriatcu Consiliul Judeţean Mureş.

Am stat de vorbă cu iniţiatorul şi sufletulacestui proiect, solistul de muzică popularăCiprian Istrate-directorul festivalului: „Ştiutăfiind însemnătatea istorică a zonei localităţiiIernut, atât pentru istoria naţională, cât şi pen-tru cea universală, beneficiind de o bogăţie fol-clorică cu o preţioasă artă populară iscusitmeşteşugită, am considerat necesar şi oportunorganizarea unor manifestări cultural-artisticepentru promovarea potenţialului istoric, cul-tural-artistic şi turistic al oraşului Iernut, în spe-cial a complexului istoric de Oarba de Mureş,aparţinând administrativ-teritorial de oraşulIernut. Obiectivele principale ale proiectului îlconstituie valorificarea potenţialului cultural,istoric şi turistic al zonei, în vederea creşterii eco-

nomice durabile prin promovarea tipologiilorspecifice Complexului Istoric Oarba de Mureş,crearea cadrului necesar atragerii de noi turişti,

atragerea unui număr cât mai mare de vizita-tori, creşterea veniturilor din activităţi turistice-expoziţionale, participarea unor interpreţi demarcă ai cântecului patriotic care vor ducepeste timp mesajul cântecelor patriotice, orga-nizarea unor manifestări de comemorare aeroilor (paradă militară, slujbe religioase, etc.),susţinerea unor manifestări cu caracter expo-ziţional – tradiţional (târg al meşteşugarilor,artişti populari, meşteri populari, expoziţiiculinare tradiţionale etc.), crearea unor noisurse de venit la nivel local şi regional prin im-plicarea mai multor unităţi administrativ teri-toriale din zonele învecinate, precum şi aagenţilor economici locali, zonali şi regionali. Înacest context, organizarea Festivalului de Cân-

tec Popular Patriotic va contribui la readucereaîn atenţia publicului tânăr în special al senti-mentului patriotic, naţional, al devotamentuluifaţă de patrie şi de preţuire a trecutului istorical poporului român, promovarea imaginiioraşului Iernut, precum şi la atragerea unuinumăr cât mai mare de vizitatori din altezone”.

Câteva mii de oameni adunaţi aici auputut trăi momente frumoase de cântec pa-triotic şi popular alături de Sava Negrean-Brudaşcu, Nicolae Furdui-Iancu, CristianPomohaci, Mariana Anghel, Mihaela şiCiprian Istrate şi alţi solişti, grupuri vocaleşi ansambluri folclorice de valoare.

O impresie deosebită au făcut grupurilevocal-folclorice „Stejarul” şi „Flori de nalbă”din Comuna Daneş. Sub aplauzele numero-sului public, primarul comunei noastre, înduet cu talentatul Mircea Marcoş şi secondatde „Stejarii din Daneş”, au interpretat cu suc-ces două frumoase cântece patriotice, mo-mentul culminant fiind suprapus defluturarea banderolelor tricolore. Reuşitaacestui moment a fost dată atât de costu-maţie şi prezenţa scenică, dar şi de calitatea

interpretării. O „carte de vizită” foarte bunăpentru localitatea noastră.

Ciprian Istrate a compus şi un cântec pa-triotic, imn al acestui festival: „Din Ardealulnostru Sfânt/De la Oarba şi Iernut/Mândruse ridică-n vânt/Tricolorul nostru Sfânt...”. Aufost prezente pentru sprijin şi logistică, aşacum se cuvenea de fapt, Armata şi Jandarme-ria Română. S-a servit „fasole la ciolan”exactca şi la cazarma militară. Două parapante auancorat Drapelul României şi au survolat bu-cata de cer albastru de deasupra acestuipământ înroşit atunci cu sângele eroilor. Nuîmi rămâne decât să închei cu o rugăciune:„Primeşte-i, Doamne-n casa Ta,/Pe cei căzuţipentru dreptate!/Ei sunt ofranda cea mai

grea/În schimbul pentru libertate./De-atâteaori am înălţat/Spre Tine caldă rugăciune.../De-atâtea ori am aşteptat/Dumnezeiasca Taminune...”.

Ştefan Costea

La Oarba şi la Iernut...

danes 4:Layout 2 9/7/2012 8:31 PM Page 4

5

Biografia-i simplă este răsunătoare lanivelul comunităţii în care a vieţuit ca şi aunei valoroase celebrităţi la nivel naţional saumondial. Cei care l-au cunoscut şi preţuit,atunci când povestesc despre dânsul, se emo-ţionează şi transfigurează, uneori până la la-crimi, stârnind şi admiraţia celui care ascultăfără să-l fi cunoscut.

Personal am avut privilegiul unor mici în-tâlniri cu dânsul: de câteva ori ca vecin şi pri-eten al părinţiilor mei şi, din păcate, pentrudoar câteva săptămâni ca învăţător la înce-putul clasei I . Aveam 9 ani când, într-o seninăzi de februarie, mă aflam în marea de oameniîndureraţi ce l-au condus pe ultimul drum şi,cutremurată de prima pierdere din viaţa mea,mi-am pus întrebarea "De ce ne naştem dacătot murim?". Din puţinele amintiri legate dedânsul, răzbate figura unui om impunătorprin înfăţişare şi atitudine, robust, ager, cândblând, când sever, croit parcă după modeluldomnului Trandafir al scriitorului MihailSadoveanu.

Din datele culese am aflat că s-a născut la5 mai 1900 în satul Agârbiciu, comuna Axen-te-Sever, într-o familie de ţărani simpli, cupuţin pământ, foarte credincioşi, tatăl cântăreţbisericesc conform tradiţiei de familie. A fostcel mai mic din cei trei copii, toţi băieţi.Rămas orfan de mamă la doi ani, a fost cres-cut de o mătuşă, apoi de fratele mijlociu şi peurmă de fratele cel mare care l-a dat la ŞcoalaNormală din Blaj pentru a deveni învăţător.Fiind un foarte bun orator a fost îndrumatspre Facultatea de Drept de la Bucureşti pecare a urmat-o timp de un an după care a re-nunţat la studii.

La început a fost repartizat ca învăţător însatul Bernadia de unde a venit prin transferîn 1930 în Seleuş (pe atunci comună), locali-tate necunoscută dar de care s-a legat peviaţă. Până în anul 1950, timp de douăzeci deani, a fost şi învăţător şi director de şcoală,trecându-i prin mână aproape toţi copiii satu-lui care pe vremea aceea erau mult mai puţinidecât astăzi.

Bun creştin şi român, cu educaţie sănă-toasă primită încă de mic copil, cu o zestrenativă aparte (inteligent, comunicativ, glu-meţ, deosebit de uman, cu talent dramatic şimuzical), spirit activ, muncitor şi riguros,foarte cult s-a făcut repede remarcat în soci-etate, fiind consultat de săteni în tot felul deprobleme. Iubea simplitatea şi modestiaţăranului. Dintr-o mare dragoste de oamenise punea la dispoziţia lor necondiţionat,ajutându-i deopotrivă şi pe cei necăjiţi şi pecei avuţi, oricând şi-n orice condiţii cu unsfat, cu o vorbă bună, cu pricepere şi răbdare.Toţi veneau la dânsul ca la un binefăcător,bătătorindu-i drumul spre casă şi nădăjduindîn rezolvarea problemelor pe care le aveau.Cunoscător foarte bun al leacurilor naturisteîi ajuta să-şi trateze diferitele afecţiuni medi-cale, cunoscător al legilor le întocmea cereripentru diferite trebuinţe, îi îndruma unde sămeargă cu ele şi, pentru că în general erau re-zolvate, oamenii au început să aibă tot maimare încredere în dânsul. Zilnic citea presa şiasculta radioul (preocupare de lux în acelevremuri la ţară), iar seara chema bărbaţii să-iinformeze ,,din lume''. Le citea şi ziarul"Curentul" pe care-l primea de la Bucureştide la fratele mai mare. Era foarte prezent şi înviaţa bisericii: urmând exemplul tatălui eracântăreţ în strană. Citez dintr-una din de-scrieri: "un om impresionant, bine-dispus, mo-dest, tot timpul interesat de soarta oamenilor, seoprea cu fiecare om şi discuta, îi dădea sfaturi,ştia totul despre fiecare. Oamenii plecau zâm-bind după vorbele lui calde şi vindecătoare.Toată lumea îl asculta şi-l respecta."

Era un om de o bunătate nemărginită,prietenul tuturor dar copiii ocupau un locaparte din sufletul său. Preocupat de buna lorcreştere şi educare, uneori îi trata şi cu "dul-ceaţa" Sfântului Nicolae. Asta însă nu-i opreape copii să-l îmbrăţişeze şi să-l iubească aşacum numai ei ştiau s-o facă iar peste ani, ma-turi fiind, să-i poarte o adâncă recunoştinţă.

A fost un priceput şi neobosit animatorcultural. Iubea folclorul, şezătorile, muzica,

teatrul, cânta bine la vioară.Toate acestea l-au ajutat săpregătească programe artistice deamploare şi de calitate cu tinerii şicopiii satului (cor pe patru voci, dansuri po-pulare, piese de teatru), prilejuite mai ales demarile sărbători religioase. Astfel a înrădăci-nat în Seleuş un repertoriu artistic din care semai păstreză şi astăzi aşa-zisele colinde se-leuşene şi câteva melodii populare tradiţio-nale. Aceste spectacole făceau cinste comu-nităţii româneşti transilvane încă marcată detarele regimului la care a fost supusă înaintede 1918. Catalizator al vieţii de obşte, invitala spectacole şi intelectualitatea săsească, maiavută şi mai educată în acele vremuri dar şimai reticentă la spiritul românesc. Şi dânsulera invitat să participe la spectacolele săseşti,bucurându-se de simpatia acestei etnii. De alt-fel era un bun vorbitor de limbă germană.Treptat, tot mai mulţi tineri saşi au fost atraşide viaţa culturală a românilor. Spiritul inter-culturalităţii entice atât de clamat în prezents-a manifestat atunci dintr-o mare omeniefără directivele vreunei "comunităţi"…

A fost căsătorit cu Letiţia Boariu (în pre-zent învăţătoare pensioanară, aproape nona-genară) ai cărei părinţi: Florea Iustin (fostprimar al Seleuşului o scurtă perioadă ime-diat după 1918) şi Safta erau originari dinDaneş. Au avut doi băieţi. Fiul cel mare Ioan,în prezent pensionar, a făcut şcoala numai înlimba germană şi s-a specializat în engleză-germană la Facultatea de Limbi Străine dinBucureşti unde a şi profesat tot timpul, maiîntâi ca redactor în Televiziunea Română iarapoi ca şef al corpului de protocol la Institutulde Cercetare şi Proiectare pentru IndustriaMetalurgică. Fiul cel mic, Dumitru (decedat)a fost victimizat de regimul communist, fi-indu-i respins dosarul de admitere la Facul-tatea de Electrotehnică din cauza originiinesănătoase a părinţilor şi mai ales a buni-

cilor. Acest fapt i-a pricinuitcea mai mare supărare

domnului Boariu şi adu-nată cu alte supărări s-aîmbolnăvit de inimă.

În ciuda calităţiiumane şi a arderii con-tinue în vatra spirituală a

neamului românesc, înciuda încrederii pe care o

aveau oamenii în dânsul şi ainfluenţei pe care o avea asu-

pra lor sau poate tocmai de aceeazeloşii activişti ai comunismului aju-

taţi de colaboratori josnici din rândul săte-nilor, l-au tratat cu ostilitate, l-au batjocorit şii-au hăituit întreaga familie. În cele din urmăa fost transferat cu domiciliu forţat, împreunăcu soţia la şcoala din Prod pentru că n-a intratîn Partidul Comunist Român şi pentru că nuşi-a convins în primul rand socrii dar şi peunii săteni să intre în C.A.P. (CooperativaAgricolă de Producţie), opunându-se colec-tivizării forţate. Astfel în perioada 1950-1960a fost învăţător şi director la şcoala din Prod.Din 1960 s-a pensionat şi a revenit acasă. Amai activat până în 1968 ca învăţător sau pro-fesor suplinitor la Şcoala Generală din Seleuş.

Învăţătorul Ştefan Costea, împătimit slu-jitor al activităţii culturale din zonă, atras depersonalitatea celui care a fost Dumitru Boa-riu, a încercat să dea şcolii din Seleuş acestnume. Pentru că n-a reuşit, a înfiinţat de unan Asociaţia Educaţională "Dumitru Boariu"a cărei preşedinte este doamna director NisteDaniela. Asociaţia are menirea de a sprijiniîntreaga activitate a şcolii din Seleuş.

Cum nimic nu este întâmplător, DumitruBoariu a venit în satul nostru să-l însu-fleţească prin harul său, să lase urme fru-moase şi vii amintiri în sufletele celor carel-au cunoscut şi tot deloc întâmplător la"şcoala de jos" unde a slujit cu atâta dăruireîn cea mai mare parte a timpului, prin grijaunui alt vrednic om al locului şi timpuluiprezent, a primarului nostru Mosora Nicolae,domneşte acum o şcoală nouă şi mândrăîntre şcoli care s-ar putea să fie patronată spi-ritual, de dincolo de timp şi spaţiu, de cel carea fost un om între oamenii comunităţii se-leuşene: învăţătorul Dumitru Boariu.

Viorica Secetă

Dumintru Boariu - un om între oamenii de altădată

din satul Seleuş

Sunt patruzeci şi trei deani (februarie 1969) decând, în cimitirul dinvecinătatea bisericiiortodoxe, odihneşte înveşnicie cel care a fostun destoinic seleuşeanprin adopţie: învăţă-torul Dumitru Boariu.

În calendarul popular românesc, luniiSeptembrie i se mai spune și „Răpciune”,darși „Viniceriu”, „Vinimeriu” sau „Vinițel”,aceasta fiind luna în care se culeg viile și seîncepe stoarcerea strugurilor pentru vin.Tradiția împarte luna Septembrie în patruperioade: Săptamana Sântămăriei Mici, Săp-tămâna Strugurilor, Săptămâna Averii și Săp-

tămâna lui Mioi. Așa cum ne spune și denu-mirea, prima săptămână îi este dedicată Sfin-tei Fecioare Maria (1 septembrie -comemo-rarea Inimii Neprihănite, 8 septembrie-Nașterea Ei, 12 septembrie-comemorarea nu-melui ei sfânt și 15 septembrie -comemorareadurerilor ei).

A doua săptămână este cea în care se

culeg viile și se face mustul și vinul. Tot acumse sărbătorește Ziua Crucii. În săptămâna atreia, gospodinele pregătesc proviziile pentruiarnă iar bărbații pregătesc țuica. Cea de-apatra săptămână este „a lu` Mioi”, spunându-se despre acesta că este cel care aduce vremeabună. În unele zone se sărbătoresc în aceastăsăptămână „Teclele”, care mai poartă denu-mirea și de „Berbecari”(sărbătoare care se re-spectă pentru apărarea turmelor față de lupiși a gospodăriilor de foc) și „Filipii de toam-nă”(26-28 septembrie) - în aceste zile nu secoase, nu se mătură și nu se macină grâu iarultima zi a acestora, denumită ”Haritonul”,este ținută îndeosebi de femei pentru a nuînnebuni.

În satul tradițional, luna septembrieînchide un ciclu și deschide drumul pregătiri-lor pentru o nouă viață. ”Răpciune” înseam-nă începutul timpului răcoros. În această lunăîncepe culesul poamelor și se pregătescgropile pentru altoi. Înaintea datei de 13 sep-

tembrie trebuie arate și semănate câmpurilede grâu spunându-se „să nu fii zgârcit la semă-nat că te vei căi la secerat”. Încă se mai seamănăvarză, spanac și morcovi. Tot acum se răsă-dește salata de iarnă, se culeg castraveții copțiși se adună semințele coapte din grădini. Lasfârșitul lunii se slobod berbecii („arieții”)pentru împerechere la oi. Se spune că dacă în„Răpciune” tună, în „Faur” va fi zăpadă mareși an mănos. Dacă în septembrie este cald,”Brumărel” va fi rece și umed iar dacă rân-dunelele pleacă devreme, e semn că iarna vaveni repede. Vântul din septembrie e aducă-tor de belșug iar dacă scaieții vor înflori înaceastă lună, este un semn că toamna va fiuna frumoasă. Căderea ghindei acum este unsemn că iarna va veni curând. Toate acesteareprezintă experiența de veacuri a poporuluiromân, moștenită din bătrâni. Cred că toateacestea au un sâmbure de adevăr. Și…vorbaaceea: „Cine n-are bătrâni, să-și cumpere!...”

Ileana Costea

Septembrie-luna lui “Răpciune”

DE SUFLET

Meniul la zi:

danes 4:Layout 2 9/10/2012 11:01 AM Page 5

6 DIVERSE

Gătiți, nu poftiți!

Limonada este una dintre cele mai vechibăuturi şi alegerea potrivită pentru o zi căl-duroasă. Reţeta tradiţională cuprinde lămâi,apă şi zahăr, însă se mai pot adăuga şi afine,mentă şi miere de albine. Această băutură ră-coritoare nu trebuie să lipsească de pe masa tanici la zi de sărbătoare. Tine-o la rece din timpşi serveşte-o cu cuburi de gheaţă pentru musa-firii însetaţi. Ea va fi apreciată de toată lumea,savoarea ei simplă este cea mai bună.

- Prăjitură cu brânză dulce a bunicii- Limonadă

Limonadă

Berbec: Ai o stare de spirit înfloritoare şi ştiisă te relaxezi. Prima parte a lunii septembrie estepropice rezolvării unor probleme de sănătate,forma fizică, igiena, cosmetica. Este o perioadăbună pentru cure şi terapii. Partea a doua a luniiseptembrie ar putea fi mai solicitantă, mai stre-santă. E timpul să înnoieşti ceva în stilul de viaţă.

Taur: Nu duci lipsă de energie şi vitalitate înseptembrie, ba chiar s-ar putea să manifeşti un in-teres mai ridicat pentru activităţi fizice: drumeţii,sport etc. Ai însă o înclinaţie către excese şi o ex-punere marită la afecţiuni născute din grabă sauimprudenţă: lovituri, tăieturi, arsuri s.a. Evitasituaţiile cu potenţial violent şi conflictual!

Gemeni: Forma fizică este foarte bună în ter-meni de energie, vitalitate, dinamism. Totuşi, înseptembrie te consumi foarte mult şi există unrisc de accidentare sau de afecţiune acută, cu evo-luţie rapidă şi de scurtă durată: infecţie, inflama-ţie, hemoragie, criza dureroasă etc. Evită excesele!

Rac: Energia fizică abundă în septembrie. Ai

nevoie de mişcare, de consum muscular, de aer şide schimbări de peisaj. Activitatea nervoasă estefoarte vie, generând forţă mentală, curiozitate şioptimism, însă predispunând în acelaşi timp lastres şi nervozitate. Rămâne prezentă o imunitateredusă şi o predispoziţie crescută la dependenţe.

Leu: Ai o stare de spirit bună, veselă şi

binevoitoare, vizibil mai relaxată. Sănătatea şe îm-bunătăţeşte din a doua săptămână a lunii. Ai însăo tendinţă către indulgenţă, care te poate face săcedezi uşor in faţa leneviei, a poftelor culinare saua altor plăceri ce pot avea consecinţe asuprasiluetei şi chiar a sănătăţii.

Fecioara: In primele două decade ale lunii,şi mai ales în primele două săptămâni, eşti înmare formă! Ai vitalitate, putere, agilitate, flexi-bilitate, dorinţă de mişcare. Se poate, însă, ca pre-

siunea nervoasă să fie cam mare şi să se traducăprin nelinişte, agitaţie, iritabilitate. Ai grijă la felulcum conduci şi la deplasări în general!

Balanţa: Nu eşti în maxim de formă. Nu aifoarte multă energie, iar rezistenţa organismuluiar putea fi slabită. In primele două decade dinseptembrie este bine să te menajezi, să te odih-

neşti, să eviţi situaţiile care prezintă risc pentrusănătate.

Scorpion: Te prezinţi mai bine decât lunatrecută. In septembrie ai mult mai multă energie,poţi susţine activităţi intense, iţi coordonezi maibine acţiunile, rezişti la efort. Este recomandat săfaci mişcare, să-ţi consumi forţa fizică. Expunereala stres este crescută pe tot parcursul lunii.

Săgetător: Ai mult entuziasm, dar nu te afliîn vârf de formă din punct de vedere fizic. In sep-

tembrie imunitatea este scăzută şi pot exista slăbi-ciuni ascunse. Trebuie evitate excesele şi abuzulde cafea, alcool, tutun, medicamente etc.

Capricorn: Eşti într-o formă fizică destul debună. In septembrie ai putere de muncă şi te bu-curi de o oarecare protecţie in privinţa sănătăţii.Asta, cu condiţia să eviţi excesele. Acest tip deprobleme s-ar putea accentua dacă te dedaiabuzurilor.

Vărsător: Nu sunt motive de preocupare înseptembrie. Capitalul energetic este robust, stareade spirit este bună în prima parte a lunii şi foartebună în cea de-a doua. Ai nevoie să-ţi consumisurplusul de energie fizică prin sport, mişcare sausex, şi chiar este indicat să o faci.

Peşti: Septembrie este destul de solicitant,dar fiindcă ai un psihic bun şi o viziune optimistă,faci lucrurile în ritmul tău şi nu te stresezi preatare. Perioada este favorabilă demersurilor legatede sănătate, tratamentelor şi terapiilor, ba chiar şiingrijirilor legate de frumuseţe.

Horoscop Septembrie 2012

Blat: cinci ouă; o cană de zahăr (totul semăsoară cu o cană obişnuită de lapte); o canăde fanta sau apă minerală; o cană unt topit(vreo 200g); două căni şi jumătate de făină;două linguri de cacao; un plic praf de copt

Umplutură: 500 g brânză de vaci; douăouă; o cană zahăr; coaja unei lămâi

Mod de preparare Într-un castron mixăm ouăle întregi cu za-

hărul şi untul topit şi călduţ, adăugăm fanta şiapoi cacao, faina+praful de copt. Turnăm oparte din compoziţie într-o tavă micuţă unsă şipudrată cu făină şi coacem vreo zece minute.Între timp, pregătim umplutura amestecândbrânza cu zahărul, aromele. Gălbenuşul şi al-buşul bătute spumă tare. Turnăm peste foaia

coaptă umplutura şi deasupra restul de aluat.Dăm din nou la cuptor, la foc potrivit, pânăcând scobitoarea iese curată. Lăsăm să se ră-corească şi apoi tăiem.

Un poliţist îi face cadou şe-fului o vază de flori. Intră laşef în cabinet şi o lasă pe bi-rou, dar cu gura în jos. Vineşeful, vede vaza, o exami-nează şi constată:- Ia uite la ăsta, îmi face ca-dou o vază defectă. Pe undedracu` să bag florile, că eastupată!Şi după ce o ridică:- Şi mai are şi fundu` spart!***Alinuţa: Mamă, mamă, nu-mi place bunicul!Mama: Bine, dă-l la o parte

şi mănâncă fasolea...***Intră poliţistul într-un maga-

zin universal.P: Bună ziua!Vânzătoarea: Bună. Ce aţidori?P: Aş vrea să cumpăr şi euacordeonul ăla...Vânzătoarea să-l ia la mişto:Nu servim poliţişti.Vine a doua zi poliţistul îm-brăcat în civil.P: Bună ziua!V: Bună ziua, ce aţi dori ?P: Vreau şi eu să cumpăracel acordeon.V: Domnule, nu servimpoliţişti! Poliţistu se ener-vează şi pleacă... Vine a treiazi deghizat în moşneag..P: Sărut`mâna doamnă.V: Buna ziua, ce doriţidomnule?

P: Aş vrea şi eu să cumpăracel acordeon maică...V: Domnule da v-am maispus, NU SERVIMPOLIŢIŞTI.La care poliţistul deghizatzice:P: Dar de unde ştiţi că suntpoliţist?V: Păi ăla-i calorifer, nuacordeon!***Coadă la răcoritoare. Ul-timul este un negru. Seapropie de el un beţiv.- Ţigane, tu eşti ultimul?- Eu nu sunt ţigan, eu suntnegru!- Doamne, Dumnezeule,îmi închipui cum sunt la voiţiganii!

BANCURI

În seara zilei de 23 august 1944, RegeleMihai I a citit la radio o proclamație prin careanunța schimbarea guvernului, ieșireaRomâniei din război alături de Germanianazistă și alăturarea națiunilor unite. Astfel,România devenea a patra forță antihitleristă.Această problemă a întoarcerii armelor îm-potriva fostului aliat a stârnit și stârnește în

continuare poziții pro și contra. Acest acteste considerat de către unii ca fiind deciziacea mai bună în acel moment, într-o situațiecare nu prea părea favorabilă Romaniei, căar fi ferit teritoriul românesc de bombarda-mente repetate sau că ar fi scurtat cel de-alDoilea Război Mondial cu șase luni, salvândastfel sute de mii de vieți omenești. Alțiiacuză faptul că România și-a părăsit aliatuldin ultimii ani-Germania-atunci când acestapărea să fi pierdut războiul. Această „loviturăde stat” a fost plănuită de cercurile familieiregale și partidele democratice, mareșalulIon Antonescu fiind demis și arestat. TânărulRege Mihai a fost astfel obligat la o colabo-rare temporară cu comuniștii, colaborare pecare el însuși o credea necesară. Inevitabiluls-a produs, peste puțin timp, Armata Roșiea ocupat țara ucigând, devastând și jefuind.Cam 130.000 de soldați români au fost cap-turați și deportați în lagărele de prizonieridin Uniunea Sovietică. Condițiile deosebitde dure în care România a trecut în tabaraadversă, au dus la concluzia unor istorici, căRomânia ar fi „capitulat” sau s-ar fi „predatnecondiționat” în fața rușilor. Consecințele

ocupației s-au văzut multă vreme după cetrupele sovietice au părăsit România. Certeste că 23 august 1944 reprezintă un mo-ment de cotitură în istoria noastră recentă.Până la așa zisa „revoluție” din decembrie1989, această zi reprezenta ziua națională aRomâniei comuniste: „Marea sărbatoarenațională a poporului român, ziua eliberării

României de sub jugul fascist” sau „Ziua re-voluției de eliberare socială și națională, an-tifascistă și anticomunistă”. Cert este faptulcă, pentru românul de rând, această zireprezenta una dintre puținele zile libere sausingura zi în care găseai la toate crâșmelemici și bere. Se organizau numeroase serbăricâmpenești, pe care le moștenim cu priso-sință până azi. Numai cu o singură diferență,aceea că, în locul elogiilor ceaușiste, astăziconsumăm manele și alte chestii de prostgust, în fumul mititeilor și-n aburii berii.Ceea ce este și mai trist este faptul că, și actulartistic este coborât în stradă, unde publiculeste preocupat mai cu seamă de potol. Dacăpe vremea lui ”nea ceașcă”, ziua de „23 Au-gust” era un prilej de sărbătoare, acum poatefi pentru noi o tristă amintire din acest punctde vedere.

Ne vine destul de greu să ne împăcăm cugândul că trecutul nostru a fost aproape înîntregime manipulat de „iubiții noștri con-ducători” și de către istoricii lor. Vorba croni-carului: ”Țara noastră se află în calea tuturorrăutăților”…

Ștefan Costea

Actul istoric de la 23 august 1944-pro și contra

danes 4:Layout 2 9/9/2012 4:58 PM Page 6

IMOBILIAREVÂND casă în Seleuș, nr 454. Include centrucomercial, două fântâni, țiglă bramax (garanție 50de ani), mansardă și poartă din fier forjat. Preț ne-gociabil. Telefon: 0751-605.427.VÂMD pamânt intravilan în Daneş. Informaţii latelefon: 0745-622.880VÂND casă în comuna Daneş, cu 4 camere, gră-dină. Tel: 0744-505698.VÂND casă în loc. Daneş, nr. 123. Tel.: 0744-323691 sau 0749-331329.VÂND casă la Daneş, casă + gradină: 700 mp, ur-gent, sau schimb cu apartament în Sighisoara,parter sau et. I. Tel.: 0754-238056.VÂND casă în Seleuş, două case pe curte, grădinămare, preţ convenabil. Tel: 0265-713498.VÂND casă în Stejăreni cu 2 camere, bucătărie,baie, hol, WC înăuntru, gresie, faianţă, grădinăfoarte mare, preţ foarte bun. Preţ 9000 de euro;vând un acordeon in stare bună. Tel: 0265-713394.VÂND teren extravilan în Daneş. Tel: 0753-681082.VÂND 8.800 mp teren la Podul Venchi la E60,2.900 mp sub Hula Daneş şi 5.800 mp în Şercheş.Tel: 0743-037252.CUMPĂR teren arabil, în Daneş sau Seleuş. Tel.:0762-918499.VÂND teren extravilan, 13.000 mp, întabulat cuC.F., zona Hula Daneş. Preţ negociabil. Tel.:

0757-325889.VÂNZĂRI DIVERSE

VÂND maşină de găurit cu baterie şi încărcător(Bosch), preţ 100 lei; sobă catalitică gaz, nouă,preţ 120 lei, pompă zugrăvit, preţ 150 lei, borduribeton, 20 bucăţi, convector gaz, preţ 200 lei, pavi-lion grădină, 2 pereţi, preţ 60 lei. Tel.: 0753-791798.VÂND 2 cazane 30-25 L, pentru ţuică, din aramă,moară cereale fără motor, saltele Relaxa, căruciorde transport cu roţi de bicicletă, damigene de 20L, bicicletă nouă de damă, preţ 300 ron. Tel:0265-775361.ÎNCHIRIEZ schelă metalică pentru lucrări con-strucţii sau termoizolări, import Italia, picioarereglabile. Executăm lucrări termoizolaţii, 53lei/mp. Tel: 0752-978625.VÂND maşină de spălat marca Bosch, afişaj elec-tronic, stare bună, preţ negociabil. Tel: 0743-555144.VÂND bicicletă, 21 de viteze. Preţ 150 de lei. Tel:0748-143774. VÂND generator curent 6,5 CP, 3500 W, ducetoate sculele, dotat cu motor americanBridge&Straton, pe benzină, an 2010. Preţ 1200de lei. Tel: 0752-826670.VÂND cherestea, dulap şi grinzi; 600 mc, preţ fa-vorabil. Tel.: 0741-723.262.VÂND materiale de construcţii, în urma de-molării, ţiglă, cărămidă, căpriori. Tel.: 0741-624.560. VÂND moară pentru grăunţe, fără motor,mărime mijlocie. Tel: 0265-771.766.

AUTO

VÂND WV, an 1984 (500 euro), Hyundai Ackent(1100 euro), Ford Curier (800 euro). Telefon:0767-364.612.VÂND camionetă cu prelată Ford Transit, 3,5 T,diesel, 2.400 cmc, an fabricaţie 1982, preţ 1.700Euro. Tel: 0742-597.868 sau 0265-773.970.VÂND 4 jante aliaj originale pentru Peugeot 206,pe 15, cu 4 găuri, bonus 2 arcuri faţă cu telescoapeşi rulmenţi. Preţ: 200 Euro. Loc. Seleuş, nr. 484.Tel: 0766-317.374.VÂND Jeep 4X4, 7 locuri, an fabr. 2000, cârlig deremorcă, economic, geamuri electrice, în stareperfectă de funcţionare, înmatriculat în Spania.Preţ 2500 de euro, uşor negociabil. Tel: 0758-422809.

VÂND tractor U650 cu plug cu 3 brăzdare şi re-morcă. Preţ.: 12.000 Ron. Tel.: 0766-207870.

DIVERSECAUT persoane care vor să devină directori Ori-flame, independenţă financiară garantată. Tel:0745-872334 sau 0765-237014.ZIDAR merseriaş execut izolaţii scârţ, faianţă,tencuieli, zugrăveli la preţuri rezonabile. Cer şiofer seriozitate. Tel.: 0753-791798.CUMPĂR porumbei de ornament şi poşte albe,stigliţi, păsări de rasă, cumpăr câini şi pisici de rasăşi animale de companie. Tel.: 0748-342770.CUMPĂR argint, linguri, furculiţe, căni, tăvi, pa-hare, monede. Plata se face pe loc. 0749-500118.

Precum se întâmplă în întreaga ţară, tot aşa şi în co-muna Daneş mulţi locuitori au fost cuprinşi de febraplecării la muncă în străinătate, unii au pus pe prim plancâştigul şi poate pe ultimul loc familia şi copiii. Fiecareîşi motivează plecarea prin lipsa locurilor de muncă,salariul mic sau condiţiile de muncă de la noi. Oare gă-sesc acolo chiar tot ce îşi doresc?

Migraţia forţei de muncă are efecte pozitive, prinfaptul că sunt trimişi bani în ţară, iar oamenii care pleacăsă muncească în străinătate deprind noi abilităţi, dar areşi efecte negative, care se manifestă prin lipsa de per-sonal specializat în anumite domenii, precum şi prin fap-tul că scade numărul familiilor care se pot reproduce înRomânia. Nu ştim dacă migraţia este definitivă sau tem-porară şi nici dacă migraţia este individuală sau a fami-liei, dar cu siguranţă migraţia are implicaţii asupra feluluiîn care sunt crescuţi copiii şi asupra părţii din familiecare rămâne acasă.

Un studiu al Institutului român de statistică(INSSE) ne arată că: ,,din cei trei milioane de români ple-caţi în ultimul deceniu la muncă în Europa de Vest aueconomisit 100 de miliarde de euro, bani pe care îi păstreazăîn băncile străine şi sub formă de cash, adică de patru orimai mult decât au românii de acasă în băncile autohtone.

Acesta reprezintă primul studiu referitor la sumeleeconomisite de români în străinătate şi nu numai remiterileanuale, evaluate potrivit BNR la 3,8 miliarde de euro în2011. Cele 100 de miliarde ale românilor plecaţi din ţarăînseamnă 35.000 de euro de om.

Se constată că 45% dintre românii care pleacă în altăţară să muncească se întorc înainte de a-şi atinge obiectivulde economisire a banilor. Un angajat român de peste hotarevrea să revină acasă cu 80.000 - 120.000 de euro în buzu-nar. În fiecare an, o familie de români care lucrează pestehotare strânge aproximativ 9.015 euro şi trimite acasă circa2.157 de euro.”

În afara faptului migrării în străinătate, în viitorulapropiat pe piaţa forţei de muncă de la noi se va resimţiun deficit de forţe tinere de lucru. Pe piaţă vor lipsitinerii specializaţi în diverse profesii, iar profesiile celemai afectate vor fi cele din domeniul medicinii, automa-

tizării, construcţiilor şi instalaţiilor, etc. Aceştia sunt ceimai motivaţi să emigreze pentru a găsi un loc de muncăîn afara ţării pe o piaţă de muncă care este în căutareaacestor calificări.

România avea în luna februarie 2012 circa 4,1 mili-oane de salariaţi, raportat la întreaga populaţie a ţăriirezultă un coeficient de cca 20 %, adică un muncitor tre-buie să asigure existenţa a 5 persoane.

De fapt plecarea în străinătate a multor locuitori dincomuna noastră atrage după sine o multitudine de pro-bleme, dintre care cea mai importantă este situaţia copi-ilor care rămân în grija bunicilor sau a rudelor şi uneoriîn grija nimănui. Unii bunici se văd depăşiţi de situaţieşi mulţi dintre aceşti copii îşi alintă lipsa părinţilor cubanii pe care părinţii, în cazurile fericite, îi şi trimit acasă.Şi atunci, ei sunt încă de la vârste fragede mânuitori debani, negociatori ai dragostei părinteşti şi devin un in-teres pentru ceilalţi copii.

Şi tocmai unii din aceşti copii, ai căror părinţi lu-crează în străinătate, sunt declaraţi la şcoală ca proveninddin familii fără venituri sau cu venituri mici, deşi părinţiilor câştigă în străinătate între 600 – 1500 euro/lună.Unii părinţi primesc din străinătate chiar alocaţii socialepentru copii iar în România tot ei beneficiază de aju-toare, pe când celor de aici li se suspendă alocaţiile sauajutorul de familie monoparentală pentru că au depăşitbaremul cu câţiva lei.

Acest lucru se întâmplă frecvent deoarece asistenţasocială sau persoanele abilitate în acest sens nu îşi fac da-toria publică de a studia starea financiară a familiilor carecer un anume ajutor şi se ajunge la contradicţia că o fam-ilie cu un nivel de trai mediu sau ridicat să beneficiezede ajutor material în defavoarea unei familii nevoiaşe.

Oare, noi cei care muncim aici în România şi carene plătim impozitele, contribuţiile şi taxele, nu avemaceleaşi drepturi?

Această observaţie nu este din răutate ci din dorinţade a aduce în vedere un fapt existent, pentru că statulsuntem noi oamenii, cu drepturi şi cu obligaţii.

Lucia Bichiş

Rezultatul migrărilor în străinătate7DIVERSE

MERSUL TRENURILOR - STAŢIA DANEŞNr Nume Rang De la staţia La staţia Sosire Staţionare Plecare1 3511-3515 R Sighişoara Daneş 5:40 1m 5:41*2 3511 R Sighişoara Daneş 5:40 1m 5:41*3 2562 R Beia Daneş 6:36 1m 6:374 3500 R Teiuş Daneş 6:59 1m 7:005 3501 R Braşov Daneş 9:06 1m 9:076 2563 R Sibiu Daneş 9:46 1m 9:477 3502 R Teiuş Daneş 10:41 1m 10:428 2564 R Sighişoara Daneş 11:57 1m 11:589 2565 R Sibiu Daneş 14:36 1m 14:3710 2566 R Sighişoara Daneş 15:20 1m 15:2111 3504 R Teiuş Daneş 16:36 1m 16:3712 3503 R Braşov Daneş 17:25 1m 17:2613 2402 R Deva Daneş 18:38 1m 18:3914 3505 R Braşov Daneş 19:13 1m 19:1415 2569 R Sibiu Daneş 21:37 1m 21:38* nu circulă duminică

MICA PUBLICITATE

Problema criminalităţii legate de stupefiante este una dintre cele maidramatice probleme cu care se confruntă societatea în momentul de faţă.Drogurile constituie o problemă tot mai vizibilă în ultima vreme. Con-sumul de droguri poate fi generat de diferiţi factori. Dintre factorii externiam putem aminti: anturajul, climatul familial defavorabil (pierderea unuipărinte sau prezenţa în familie a unui părinte alcoolic sau consumator dedroguri, precum şi violenţa în familie pot influenta negativ un tânăr, de-terminându-l chiar să se implice în delincvenţă), nivelul educaţional şi cul-tural redus, deţinerea de informaţii false sau lipsa informaţiilor referitoarela droguri etc. Printre factorii interni, generatori ai consumurilor dedroguri ar fi dorinţa de a explora inconştientul, dorinţa de a uita de proble-me, lipsa oricărei alte activităţi.

Principalul drog produs în Occident este opiul, ajungându-se la can-tităţi de peste 3000 de tone pe an. Din totalul producţiei de opiu, aproxi-mativ două treimi se consumă în zonele de cultură şi o treime face obiectultraficului organizat. În laboratoarele clandestine din Extremul Orient şiEuropa Occidentală opiul este transformat în morfină, iar în Franţa, dinmorfină se produce heroina care este apoi expediată în alte state.

Traficul de cocaină, iniţial practicat doar în America de Sud, s-a extinstreptat şi în America de Nord şi Europa. Canabisul este drogul cel maifolosit pentru că poate fi cultivat în orice regiune din lume. Nu foarte de-mult s-a obţinut o specie foarte concentrată a acestui drog prin extragereadin canabis a uleiului de haşiş.

Între traficul de droguri şi crima organizată există o strânsă legătură.Resursele economice obţinute din traficul de droguri sunt folosite pentrua destabiliza societatea în scopuri teroriste sau pentru a distruge sistemulpolitic şi administrativ sau economia ţării prin spălarea banilor. Cândcrima organizată controlează o anumită zonă, crima organizată trans-naţională are acces iar organele de aplicare a legii nu mai sunt eficiente.Aceste zone sunt denumite „zone gri” şi sunt efectiv în afara suveranităţiistatelor. În plus, unele grupări teroriste îşi finanţează activitatea cu fonduriobţinute din droguri.

S-a constatat că cei ce folosesc droguri sunt de 16 ori mai dispuşi decâtcelelalte persoane să comită infracţiuni şi să fie prinşi sau arestaţi pentrudiferite delicte, cum ar fi: conducerea sub influenţa alcoolului, jafuri, vio-lări de domiciliu, furturi de maşini, posesie sau distribuire de droguri.

În ultimul timp, ideea liberalizării narcoticelor este tot mai vehiculatăpe plan internaţional, presupunându-se că astfel este posibilă experimenta-rea unor forme de control nepermisiv, ca de exemplu neincriminarea pose-siei unor mici cantităţi de drog pentru uzul propriu. Totuşi, o legalizare aconsumului de droguri nu este soluţia potrivită pentru stoparea sau ame-liorarea acestui fenomen. Singura speranţă este continuarea eforturilorpentru prevenirea consumului de droguri, care se poate realiza doar prininterzicerea drogurilor şi tratamentul consumatorilor.

Ştefan Costea

Traficul şi consumul de stupefiante

danes 4:Layout 2 9/9/2012 3:18 PM Page 7

8 ACTUALITATE

Dacă noi, cadrele didactice, am început activi-tatea ca de obicei, cu două săptămâni înainteaelevilor, iată că a sosit și pentru ei prima zi deșcoală. Cadrele didactice și-au început activitateaîn 1 septembrie, ele fiind nevoite să-și amenajezesălile de clasă după operațiunile de igienizare fă-cute în această vară. De asemenea, în această pe-rioadă de două săptămâni s-au dat corigențele iarunii profesori, învățători și educatoare și-au pregă-tit materiale didactice necesare noului an școlar.

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, adeclarat că “săptămâna decalată la începutul anuluişcolar 2012-2013 va fi recuperată în vacanţa deprimăvară, prevăzută pentru luna aprilie. Anul şco-lar 2012-2013 va începe la 17 septembrie, cu o săp-tămână mai târziu decât era prevăzut până acum.

Săptămâna va fi recuperată în aprilie anul viitor. Nuvor mai fi două săptămâni de vacanţă, ci numaiuna. Oricum elevii au atunci săptămâna de şcoalăALTFEL, între 1 şi 5 aprilie, cu activităţi extracurri-culare, şi care tot vacanţă o putem considera pentrucă nu merg la şcoală şi nu fac lecţii. Pe lângă aceasta,ei vor mai avea o săptămână de vacanţă începândcu 6 aprilie", a declarat Ecaterina Andronescu.

Astfel, anul şcolar 2012-2013 deşi începe cu osăptămână mai târziu va avea tot 36 de săptămâni,câte erau prevăzute ceea ce înseamnă 178 de zilelucrătoare. Cursurile încep, luni, 17 septembrie2012 iar vineri, 21 decembrie 2012 se va da va-canța de iarnă. În perioada 29 octombrie - 4noiembrie 2012, clasele din învăţământul primarşi grupele din învăţământul preşcolar sunt în va-canţă. Vacanţa de iarnă va ține de sâmbătă, 22 de-cembrie 2012, până duminică, 13 ianuarie 2013.Semestrul al II-lea va ține de luni, 14 ianuarie2013, până vineri, 5 aprilie 2013. Va fi vacanţă deprimăvară de sâmbătă, 6 aprilie 2013 până du-minică, 13 aprilie 2013. Vor fi apoi cursuri de luni,22 aprilie 2013 , până vineri, 21 iunie 2013. Va-canţa de vară mult așteptată de elevi va fi întrezilele de sâmbătă, 22 iunie și până duminică, 8septembrie. Săptămâna 1-5 aprilie 2013 din se-mestrul al doilea este săptămână dedicată activi-tăţilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrulprogramului numit "Şcoala altfel". Tezele din se-

mestrul I se susţin până la data de 30 noiembrie2012, iar tezele din semestrul al II-lea se susţinpână la data de 25 mai 2013.

Parcă de fiecare dată, la fiecare început de anșcolar, simțim cu toții laolaltă (dascăli, elevi șipărinți), acele emoții de toamnă, ale unui nou în-ceput. Gata cu vacanța!

Ștefan Costea

GATA CU VACANȚA!

Suntem în pragul unui nou an şcolar. Toateşcolile îşi deschid larg porţile pe data de 17 sep-tembrie, pentru a-şi primi elevii. La Seleuş deschi-dem mai mult decât porţile, deschidem o şcoalănouă. Am dori ca această manifestare să se con-stituie într-o veritabilă sărbătoare a comunităţiidin Seleuş, o sărbătoare despre care lumea să vor-bească şi de care să-şi amintească peste ani. Suntdeja câţiva ani de când am învăţat că orice succestrebuie să-l sărbătorim împreună, încercând defiecare dată să ne autodepăşim, spunându-ne căse poate şi mai bine. Ne mândrim azi, că, pas cupas, reuşim să dăm contur dorinţei de a trans-forma satul Seleuş într-un sat de talie europeană.Stau dovadă în acest sens, numeroasele realizări.Poate mai mult ca oriunde, trasformările sunt vizi-bile. Astfel, copiii noştri învaţă astăzi într-o gră-diniţă modernă, într-o şcoală ce le concurează cusucces pe cele din mediul urban, dotată cu mo-bilier modern şi calculatoare performante.

A fost un drum lung şi anevoios uneori.Rezultatul este însă unul de excepţie. Pentru toateacestea mulţumim în primul rând domnului pri-mar, Mosora Nicolae, creierul acestei realizări şiapoi echipei de consilieri locali, care au aprobatrectificări de buget, înţelegând că şcoala este“cheia de boltă fără de care tot edificiul naţional s-arprabuşi”, după cum spunea M.Kogălniceanu.

Trebuie să recunoaştem că trăim vremuri in-teresante. Atât de interesante, încât pare că lu-

crurile nu mai au gravitaţie, că rostul pentru careerau gândite şi create nu se regăseşte în lumeanoastră atât de grabită, de eterogenă, de compli-cată până la nerecunoaştere. Nu mai avem timpnici răbdare de a le aloca faptelor cu adevărat im-portante. În aceste vremuri de criză mondială,care nu e una exclusiv financiar-economică, ci, înegală măsură, sufletească şi intelectuală, atingând,pe alocuri datele condiţiei noastre de oameni, văpropun, la începutul acestui an şcolar, să încercămîmpreună sau fiecare pe propria conştiintă, să neregăsim rostul pierdut sau poate rătăcit din vinanoastră sau a altora: rostul de elev, rostul de pă-rinte, rostul de dascăl, rostul comunităţii. Să neîntoarcem fiecare la identitatea proprie şi, re-descoperind-o, să credem în valorile morale aleînvăţământului românesc, în rosturile învăţăturii,pe care le tot invocăm, în spiritul unei tradiţiisănătoase, dar pe care vremurile au îmbolnăvit-oaproape iremediabil. E singura credinţă ce poateaprinde minima speranţă… Să credem aşadar înînceputurile anotimpului verde al învăţăturii, aleşansei noastre, singura de a izbândi, ale bucurieisecrete pe care o picură fiecare victorie a raţiuniiasupra haosului.

Înţelegând să îmi asum toate aceste dezide-rate, împreună cu dumneavoastră, vă urez să aveţiparte de multe bucurii şi reuşite în noul an şcolar,2012/2013.

Daniela Niste

Ne-am mutat în şcoală nouă

,,Istoria, trebuie să fie, şi a fost totdeauna, carteade căpetenie a popoarelor şi a fiecărui om îndeosebi,pentru că fiecare stare, fiecare profesie află în ea re-guli de purtare, sfat la îndoielele sale, învăţătură laneştiinţa sa, îndemn la slavă şi la faptă bună.", spu-nea marele cărturar Mihail Kogălniceanu, de-monstrând de fapt că în toate timpurile istoria afost un valoros instrument de educare şi un izvorde bogate învăţăminte.

Prezentând elemente ale istoriei locale con-tribuim la dezvoltarea unor sentimente de mân-drie şi preţuire înfăptuite de generaţiile trecute,îi determinăm pe elevi să aprecieze efortul depusde poporul nostru de-a lungul secolelor pentrua ajunge să trăiască în zilele noastre o viaţă nouă.De asemenea, ei vor înţelege şi rolul jucat denaţionalităţile conlocuitoare în istoria noastră, apoporului român.

Satul Criş, comuna Daneş, nu este cunoscutprin evenimente istorice de excepţie, totuşi câte-va date referitoare la istoria veche, medie, mo-dernă sunt semnificative.

Vestigiile arheologice atestă faptul că terito-riul satului a constituit o arie de populare tim-

purie, încă din primele faze ale civilizaţiei co-munei primitive.

La atragerea locuitorilor pe aceste meleaguria contribuit desigur în primul rând, existenţaunor resurse naturale variate (vânat, fructe natu-rale, lemn, piatră, argilă, etc.), precum şi a unorlargi posibilităţi pentru obţinerea mijloacelor desubzistenţă din exploatarea solului (creşterea ani-malelor pe baza fâneţelor naturale şi a păşunilor),cultivarea plantelor cerealiere, textile, a pomilorfructiferi şi a viţei de vie. Totodată văile adăpos-tite şi terasele văilor principale au oferit terenurifavorabile pentru amplasarea aşezărilor ome-neşti, care au găsit aici, pe lângă condiţii satisfăcă-toare pentru desfăşurarea activităţilor economi-ce, şi o anumită ocrotire, atât în faţa calamităţilorcât şi în faţa atacurilor duşmanilor.

Din epoca veche merită să amintim câtevadescoperiri întâmplătoare de material arheologicdatabil din perioada Hallstatiană precum şi celedouă monede emise în perioada antichităţii dace.

Materialul arheologic susmenţionat a ieşit laiveală cu prilejul unor săpături întâmplătoare şicuprinde arme din bronz, iar cele din fier fiind

sporadice. Perioada de început a antichităţii este repre-

zentată prin descoperirea, tot în această locali-tate, a unui tezaur de monede republicane(actualmente aflat la Muzeul din Sighişoara) şi amaterialului ceramic care se păstrează la expoziţiadin şcoală.

Astfel, în vara anului 1975, în timpul unor lu-crări agricole Tâncu Sara a descoperit un denarde argint emis în anul 118 î.H.. Locul unde s-adescoperit moneda, numit ,,Horgovan”, este situ-at la 5 km de satul actual şi se pare ca a fost unteritoriu locuit, deoarece cu prilejul altor lucrăriagricole au fost scoase la iveală resturi ceramicede diferite provenienţe, precum şi o altă monedăde argint emisă de Constantinus II (336 – 361),descoperită tot în anul 1975 de către Timar Iosif.Cele două monede au fost descoperite foarteaproape una de cealaltă, ceea ce arată că ele potproveni de la o singură persoană şi confirmă tot-odată locuirea acestui hotar al satului, ele se aflădepuse la Muzeul Judeţean Târgu-Mureş şi suntfoarte bine conservate.

În perioada prefeudală are loc un proces depopulare a teritoriului actualului judeţ Mureş ,,aelementului etnic românesc pe fondul autohtondaco-roman, etnogeneza românilor se desăvârşeşteşi aici până în secolul al X-lea” (ConstantinDaicoviciu – Din istoria Transilvaniei).

Alt fapt important l-a constitui migraţiapopoarelor, urmele arheologice şi topinimia aratăcă valea largă a Târnavei Mari a constituit impor-tantă zonă de canalizare şşi de fixare a elemen-telor migratoare.

În special slavii s-au stabilit şi au convieţuitcu populaţia autohtonă, fiind asimilaţi de aceasta.Dacă prezenţa lor pe teritoriul satului nu a fostdovedită prin izvoare arheologice, în schimb to-ponimia prin puterea ei de convingere, vine sa

confirme acest fapt: toate denumirile culmilordeluroase ale satului sunt de origine slavă, dar celmai relevant este desigur cuvântul ,,Zăpodea”care nu poate fi decât de origine slavă. Ori, numaiconvieţuind cu aceştia populaţia a adoptataceastă denumire, denumire ce s-a păstrat de-alungul timpului. Teritoriul satului Criş, precumşi al Târnavelor a fost cuprins, în parte sau poatechiar în întregime în secolul al X-lea şi la în-ceputul secolului al XI-lea în formaţiunea politicăvoievodală condusă de Gelu Românul şi apoi încea condusă de Gyla, menţionaţi de cronicarulAnonymus ca duci sau voievozi ai Transilvaniei,locuită de români.

În această perioadă (sec. IX – XI) populaţiaromânească a satului Criş continuă să practicevechile ei îndeletniciri: agricultura, creştereavitelor, meşteşugurile de bază (olăritul, fierăria,lemnăritul, ţesutul). Ea este organizată în obştesătească care era stabilită pe una din văile satului.

Membrii obştii lucrau în comun o parte apământului, iar o altă parte era împărţită în loturicultivate de membrii familiei. Descoperirile făcu-te în afara vetrei satului unde s-au găsit alături deceramică şi obiecte de metal indică tocmai gradulînalt de dezvoltare a civilizaţiei acestor timpuri.

Orânduirea feudala este reprezentată şi eaprin câteva elemente deosebite – elemente caredefinesc istoria familiei Bethlen, istoria acesteifamilii dezvoltându-se în strânsă legătură cu ceaa satului Criş; etapele construcţiei castelului, unuldin cele mai remarcabile din perioada renaşterii,numeroasele acţuni politice petrecute pe ValeaTârnavei şi care au afectat şi teritoriul satului.

prof. Maria (Ţîncu) Diaconu – Monografiaistorică a satului Criş (judeţul Mureş) până

în anul 1918

Povestea satului Criş

(continuarea în numărul următor)

danes 4:Layout 2 9/10/2012 10:47 AM Page 8