Era în 20 august 1988 ora 16,00,cand s-a terminat operaţia de ci-mentare a coloanei de ancoraj cu di-

ametru de 12 ¾” tubată la adâncimea de 200 m. În pauzapentru priza cimentului, după circa 4 ore, pe la ora 20,00,sonda a început să erupă gaze cu apă prin spatele coloaneide 12 ¾”,...

dr. ing. Petre Niţăamănunte în pagina 5

„Cel mai mare păcat al oamenilor e frica, spaima de a privi în faţă şi-a recunoaşte adevărul.” Mihai Eminescu

Februarie 2013 anul 2 numărul 10Publicaţie lunară de informare, opinie şi atitudine

Povestea uneiinvenţiiromâneşti...

Însemnări dinviaţă

Publicaţia noastră găzduieşte, înfoileton, cartea autobiografică “Însem-nări din viaţă” a învăţătorului-preotPompiliu E. Constantin, tipărită în1931, la Sighişoara. O facem în semnde omagiu la aniversarea a 135 de ani

de la naşterea fondatorului şcolii de stat din Daneş şi a 60de ani de la moartea lui. Iniţiativa şi îngrijirea textului îiaparţin lui Ştefăniţă Regman, care în numerele precedentesemnează şi o prezentare a ilustrei şi meritorii figuridăneşene.

amănunte în pagina 3

Şcoala dinDaneş - trecut

şi viitorSunt mulţi ani de când pe Strada

Crişului din Daneş s-a construit oclădire mare şi impunătoare ce avea

să schimbe aspectul întregii comunităţi , în care generaţiide copii au învăţat carte , au învăţat să citească, să scrie , săsocotească... În anul 2000 am avut plăcerea să intru primadată în clădirea şcolii.

director, Maria Mureşan amănunte în pagina 8

--

stefan 10:Layout 2 26/02/2013 11:26 AM Page 1

Compania mureşeană de IT, REEA, alansat primul portal de educaţie din ţarădedicat elevilor ce studiază în ciclu primar,portal ce include lecţii gratuite în formalvideo. Pe site-ul http://www.educatie.in-mures.ro/, elevii din clasele a II-a și a II-avor găsi lecţii video de matematică.

Se pare că în luna aprilie vor apărea șilecţii complete de matematică, limbaromână şi biologie pentru elevii claselor I -IV. Dan Mașca, reprezentantul firmei de IT

este convins de utilitatea acestui portal: ”Cuajutorul lecţiilor video, procesul de învăţareeste mult mai simplu, lecţiile astfel prezen-tate fiind accesibile şi uşor accesabile. Nu înultimul rând, părinţii vor fi şi ei beneficiariai acestor lecţii, ei putându-i ajuta mult maiuşor pe cei mici în sistematizarea materiei”.

Lecţiile video au fost concepute de cinciprofesori din judeţul Mureş, iar echipa de laReea care se ocupă de proiectul http://www.educatie.inmures.ro/ este formată din

zece specialişti. După mai bine de patru anide muncă, portalul a ajuns să conţină acummii de materiale didactice pentru preşcolarişi şcolari, care le sunt oferite utilizatorilor înmod gratuit.

Site-ul http://www.educatie.inmures.ro/ se află în topul celor mai accesate web-site-uri de profil, având peste 82.000 de vi-zitatori unici pe lună, în jur de 3.000 devizitatori unici/ pe i, peste 500.000 deafişări pe lună, iar timpul mediu petrecut pesite este de peste trei minute. Locuitorii dinBucureşti, Târgu-Mureş, Galaţi, Braşov şiIaşi accesează site-ul cu o frecvenţă maimare, conform datelor oferite de GoogleAnalytics.

De-a lungul mileniilor, la toatepopoarele, religia a reprezentat o laturăimportantă şi definitorie. Omul a fostmereu legat de iniţierea spirituală subforme şi rituri diverse, în momentele im-portante ale vieţii (naşterea, botezul, cu-nunia, trecerea în eternitate). Religia şibiserica au contribuit din plin la tot ceeace este legat de educaţie, cultură şi pro-gres. Marele rege al dacilor, Burebista, îlavea ca şi sfetnic pe înţeleptul preot Dece-neu, care, după moartea lui, a preluat con-ducerea statului geto-dac. Acesta în-temeiase o şcoală în care ucenicii erau ini-ţiaţi spiritual în universul religios. Sespune că preotul Deceneu ar fi ajuns petărâmurile actuale ale Tibetului, de undes-ar fi întors cu o temeinică pregătire spiri-tuală. De asemenea, primele şcoli au luatfiinţă în tinda mănăstirilor şi-a bisericilor(şcolile confesionale), unde preoţii dăs-căleau.

Din punct de vedere ierarhic, preotuleste prima verigă a unui lanţ către Dum-nezeu. Tocmai de aceea, rolul preotuluinu poate fi ignorat sub nicio formă. Anega importanţa clerului înseamnă a-lnega pe Creator. Preotul este „sacerdot alcelor sfinte”, investit prin taina hirotoniei.În cei 45 de ani de dictatură totalitară co-munistă s-a instalat un fel de vid spiritualpustiitor, care, din fericire, nu a putut însăsă distrugă radăcinile religioase ale nea-mului nostru. În acest timp s-a produs omare criză de identitate a persoanei uma-ne, lucru pe care-l resimţim până astăzi.Toate acestea cred că se pot regenera doarprin acordarea respectului cuvenit pre-oților și Bisericii, printr-o temeinică pre-gătire spirituală a omului, prin bunacunoaştere a Sfintei Scripturi, a SfinteiTradiţii şi a istoriei bisericii universale.

2 ANALIZĂ ŞI OPINIE

Redactor șef: Ștefan CosteaRedactori: Lucia Bichiș, Andrada Mare, Daniela Niste, Daniela Suciu, MariusIosif, Marius Moldovan, Doina Medeșan, Viorica Secetă, Ioan Medeșan,Cristina Mosora, Ana Gașpar, Viorica Crucin, Maria Mureșan, Nicolae David,Maria Man, Bădică Nicola, Ileana Costea, Maria Anghelina, Maria Diaconu,Nicolae Tudor Cristea, Elena Oprea, Maria Ivan, Demirel Herman, DorinelBichiș Corespondenți: Camelia Moldovan, Mihaela Tolan, Ioana Gheaja, AlinaMuntean, Alin Pora. Foto: Doina Medeşan.

actualitatea.danaseana@yahoo.comTelefon: 0762 393 445

ISSN 2285 – 1291 ISSN-L = 285 – 1291

Publicaţie editată de SC Maris Edi Pro SRL

Preotul şiobştea

Primul portal de lecţii gratuite video dinRomânia a pornit din Tîrgu Mureș

Ștefan Costea

F R Ă M Â N TĂ R I

Vrei să-ți faci cunoscute opiniile și părerile?Sună la 0762 393 445 sau contactează-ne pe adresa de e-mail:

actualitatea.danaseana@yahoo.comFiind de interes general, publicaţia noastră urmăreşte atât

angrenarea a cât mai multor cetăţeni în realizarea acestei publicaţiicât şi formarea unei imagini corecte a vieţii lor, a problemelor cu

care se confruntă, a realizărilor şi proiectelor de viitor.

Gripa este o boala infecţioasă acută acăilor respiratorii, foarte contagioasă,cauzată de virusul gripal A sau B, care apareîn izbucniri epidemice de severitate variată,aproape în fiecare iarnă. Perioada în careapare cu o frecvenţă crescută infecţia gripalăeste noiembrie-martie. Infecţia gripalăpoate afecta orice persoană, însă riscul de adezvolta forme clinice mai severe şi deapariţie a complicaţiilor este mai mare lacopii, bătrâni şi persoane cu imunodefi-ciente sau boli cronice. Acestora le este re-comandată vaccinarea antigripală. Deoarecevirusul gripal se găseşte sub o mare varietatede subtipuri şi tulpini, care se modifică dela an la an, chiar şi persoanele vaccinate potface gripă, dar severitatea bolii va fi maiuşoară.

Transmiterea este respiratorie, de la opersoana la alta, prin picăturile de salivăeliminate prin tuse, strănut, vorbire. Conta-giozitatea este de 1-2 zile înainte şi 4-5 ziledupa debutul bolii. Bolnavii cu formeatipice de boală sunt de asemenea conta-gioşi. Rezervorul de virus pot fi şi unele ani-male, pentru tipul A de virus. Vârfulincidentei este situat în perioada noiembrie-martie.

Perioada de incubaţie este de 2 zile.Severitatea bolii depinde de expunerea an-terioară la tipurile de virus înrudite. Adeseagripa este confundată cu “virozele banale”

(guturaiul), foarte frecvente la copil, maiales în sezonul rece. Debutul este brusc, u-neori brutal, cu frisoane, febra 39-40 gradeC, dureri musculare, dureri de cap intense,oboseală, dureri la nivelul globilor oculari

(caracteristice pentru gripă), catar nazal (cusenzaţie de nas înfundat) tuse uscată, inape-tenţă (lipsa poftei de mâncare), greaţă,vărsături, chiar diaree.

Complicaţiile respiratorii influenteazăevoluţia şi prognosticul, mai ales când aparla copii cu boli cronice sau la sugarii dis-trofici, rahitici. Pneumoniile gripale pot fi

primare sau secundare, prin suprainfecţiebacteriană. Alte complicaţii sunt: cardiovas-culare (miocardita), nervoase (encefalita,meningita), sindromul Reye. Copiii sub 24de luni necesită spitalizare datorită risculuicrescut de a dezvolta complicaţii. În pe-rioada de convalescenţă este crescută recep-tivitatea pentru infecţii bacteriene.

Tratamentul este simptomatic şi igieno-dietetic:

- repaus la pat, în camera aerisită (nusupraîncălzită)

- consum crescut de lichide: ceai, com-pot, suc de fructe, supă, care pot fi călduţe(dar nu fierbinţi)

- vitamina C (sub forma de tablete sausiropuri)

- combaterea febrei cu antitermice, careîn funcţie de vârstă pot fi siropuri, supozi-toare, comprimate

- combaterea tusei cu antitusive etc.Administrarea de antibiotice se face

doar în caz de suprainfecţie bacteriană.Măsurile preventive în perioada de epi-

demie sunt foarte importante: evitareaaglomeraţiilor, a vizitelor, aplicarea unornorme elementare de igiena (folosirea batis-tei când tuşim sau strănutăm). Un mijloceficace este imunizarea activă prin vaccinareantigripala a copiilor şi bătrânilor, mai alesa celor cu risc crescut pentru complicaţiiasociate.

Boli de sezonGRIPA

stefan 10:Layout 2 25/02/2013 8:25 PM Page 2

Începând cu numerele 6-7 (octombrie-noiembrie) şi 8 (decembrie) 2012, publicaţia noastră găzduieşte, în foileton, cartea autobiografică Însemnări din viaţă a învăţătorului-preot Pompiliu E. Constantin, tipărită în 1931, la Sighişoara. O facem în semn de omagiu la aniversarea a 135 de ani de la naşterea fondatorului şcolii de stat din Daneş şi a 60de ani de la moartea lui. Iniţiativa şi îngrijirea textului îi aparţin lui Ştefăniţă Regman, care în numerele precedente semnează şi o prezentare a ilustrei şi meritorii figuri dăneşene.

„Viaţaeste ţesutădintr-o pân-ză de amin-tiri. Sunt clipecând omul nu-treşte restul zile-lor numai din adu-ceri aminte. Dacă ele sunt frumoase, buzele îiînfloresc de un surâs dulce, ca zâmbetul trecu-tului ce întreţine candela licărindă a moşnea-gului – cu ochii înrouraţi pierduţi în vag, de peprispa casei. Dacă amintirile sunt duioase,pieptul tresaltă într-un suspin uşurător.

Faptele omului nu sunt trecătoare. Umbralor se repetă şi împacă, sau mustră cugetul; iarîn clipa morţii oglinda întregii vieţi ţi se aratăşi priveşti în ea ca într-un gând adânc. Poţimuri râzând, de-ţi surâde trecutul, sau moristrâmbând buzele în spasme desperate dacăfaptele urâte ţi se arată cu sila în toată ciudăţe-nia lor.

Şi pe mormântul omului, oricât de singu-ratec ar fi, cresc câteodată flori, nu sădite demână omenească, ci aduse de vântul primă-

verii dintr-o neştiută grădină şi un glas mis-teric îngână în serile senine numele celui apus.

Iar în cavoul bogatului, care a alungat vă-duva săracă în timpul iernii afară din casă pedrumul înzăpezit, cresc numai spini şi se adă-postesc stranii vietăţi.

N-am scris aceste rânduri pentru cei ce seocupă cu literatura, n-am aceste pretenţii, daram scuturat pe paginile mute creanga aminti-rilor mele, legate strâns de ce s-a făcut de bineîn comuna Daneş, în câteva zeci de ani.

Cetind, prietinii îşi vor aduce cu drag a-minte de mine, tovarăşii de muncă de noi, iardacă am avut şi răuvoitori în strădania ce amdepus pentru ridicarea comunei noastre, a tu-turor celor ce-am primit în sânul ei desmer-dările copilăriei, poate că măcar acum vorarunca un văl de înfrăţire asupra umbrei cares-a dus, iar pentru generaţiile ce vin după noi,poate le va servi de exemplu.

De unde m-am oprit eu, las în grija timpu-lui de a merge mai departe.

Daneş, în Februarie 1931. Pompiliu E. Constantin

Dumineca mă duceam acasă în Daneş.Atunci îmi plăcea mult să mă duc la bise-

rică să ajut preotului la sf.[ânta] slujbă; preo-tul pe atunci era Nicolae Tătar. Curățeam prinsf.[ântul] altar, întrețineam focul în cădelniță,îi ajutam la îmbrăcat odăjdiile. Când nuputeam merge la biserică de la începutul sluj-bei, toată ziua o făceam pe posomorâtul. Demic fusesem crescut cu înclinații către biseri-că şi Dzeu.

În comuna noastră îşi târa adâncelebătrânețe un om uitat de moarte căruia i sezicea „Borde[i]anul”. Nu ştiu dacă mai aveaşi alt nume de familie, dar cel de botez îi eraIoan, de aici, „Bade Noane”. Nu avea niciunfel de avere. Era însă pătruns de o evlaviepână la extrem. Cunoştea pe dinafară Psalmiilui David, tot serviciul divin şi o sumedeniede rugăciuni către Dzeu Tatăl, Fiul, DuhulSfânt, Fecioara Maria, îngeri, sfinți etc. Acestom, bătrân ca o umbră a vremii, de multe oridormea la noi. Bunica şi mama ne creşteau şiele în spirit evlavios. Ne învățaseră o mulțimede rugăciuni şi ne puneau să le rostim înfiecare seară întorşi cu fața către răsărit şi în-genunchiați cu toții odată, adică noi trei: doifrați şi o soră. Eu, ca mai mare, trebuia să leştiu mai bine şi să conduc închinăciunea. În-cepeam cu „În numele Tatălui...” şi înşiramuna după alta, până terminam, toate rugăciu-nile învățate. Când greşeam ceva le luam dela capăt, aşa că ruga noastră dura de multe orimai mult de o oră.

Când se întâmpla însă să vină Bor-de[i]anul, atunci rugăciunea, cu toată fricanoastră de Dzeu, devenea un adevărat chin.Dacă ne găsea la rugăciune, pe lângă cele în-vățate de noi, repetam după el altele pânăcădeam în somn, în genunchi. Chiar dacă,uneori, ne găsea culcați şi-i spuneam c-amfăcut sfânta rugăciune, el nici nu voia să audă.Ne scula din pat şi zicea: „Safto, să se întoarcăpruncii cu fața către răsărit spre sf.[intele]icoane, să zică sf.[intele] rugăciuni (perețiicasei dinspre răsărit erau împodobiți cuicoane), iar dacă ne mai opuneam, spunândc-am făcut rugăciunea, urma bătaia şi plânsul.

Alte dăți moşneagul ne spunea la mamacă ne-am culcat fără să zicem rugăciunea şimama ne mai ciugulea urechile de ador-meam plângând.

Nici după ce-am plecat la liceu n-am scă-pat de ochii evlavioşi ai lui moş Borde[i]anu.Când veneam dumineca acasă, cum mă zăreamă şi punea de-i spuneam toate rugăciunile şise supăra foc moşneagul când descoperea cănu prea învăț altele nouă. El nu înțelegea că laliceul acela unguresc nu ne învățau rugăciuni.

După cum am pomenit şi mai sus, cândtimpul numără doi ani de la înscrierea mea înLiceul de la Dumbrăveni, număram şi eu do-

uă clase terminate cu deplin succes. La serba-rea înche[i]erii anului II, [la] 29 Iunie, deşifusesem bursier în internat şi mă bucurasemşi de scutirea taxelor, pentru sporul în studiiam căpătat ca recompensă, pe lângă laude, şiun plic cu 10 florini austrieci. Pentru mineera o sumă destul de mare. Am alergat vesella mama să-i spun bucuria, dar mama, ne-crezându-mă pe cuvânt, bănui că i-am furatde undeva şi aşa mă invită înapoi la Dumbră-veni, unde mă confruntă cu Directorul, sprea se încredința de adevăr.

Dacă în sufletul omenesc n-ar exista unsentiment murdar, invidia sau ura, dacă voceaMântuitorului ar fi purificat materia tuturorspiritelor, poate că nici eu nu m-aş fi isbit deobstacole, atunci, în viața liniştită de elev,după cum o începusem.

În toamna anului următor, influența oa-menilor de rău răpiră de pe lista celor înscrişiîn clasa III numele meu. Las cercetarea ade-vărului în cutele vremii şi-n durerea înmor-

mântată în sufletul meu, cea de atunci, caatâtea alte. În zbuciumul în care mi se învăluiaiarăş[i] viitorul, m-am prezentat la Sibiu şi, înurma unui examen, am obținut dreptul de aputea audia cursurile de pedagogie. Cum însăera prea târziu, n-am putut să mă folosesc deaceastă împrejurare, căci, după ce trecea timpulprescris, nu ne mai primea nimeni la cursuri.

Soarele puternic zâmbeşte de-a pururi.Norii însă nu-i cruță razele lui desmierdătoarechiar în luna florilor; dar, după trecerea no-rilor, mai dulce se arată soarele. Şi-n sufletulmeu, prin norul ce-l acoperise, îşi făcu loc orază de speranță. Ideea că-mi voi putea în-firipa un viitor răsări iar şi când – după ce fuirespins de la cursurile de la Sibiu – mi se ad-mise a funcționa ca învățător cu titlu provizo-r[iu], în mod tolerant, la şcoala româneascăgr.[eco]-or. [todoxă] din Criş, sat din vecină-tatea Daneşului. Roadele aduse în şcoală încursul acestui prim an de dăscălie nu le potsingur afirma. Eram încă un copil şi-am făcut

tot ce-am putut să fiu pe placul oamenilor dinsat şi să-mi împac şi conştiința.

Gândul de a mă forma cu o şcoală mai so-lidă mă preocupa în primul rând; n-am lăsatdar timpul liber să se scurgă în zadar, ci l-am fo-losit pregătindu-mă în particular pentru cla-sele III şi IV gimnaziale, pe cari le-am şi luat îna-intea comisiunii examinatoare a Seminariului.

Gustul pentru cariera dăscălească mă ob-sedase şi-mi rămânea de ales numai drumulce trebuia urmat pentru a-mi complecta studi-ile necesare. Totul era să pot termina cur-surile pedagogice din Sibiu.

Aceste cursuri [durau] atunci 4 ani; treise urmau ca ani de şcoală, când se treceau stu-diile teoretice, iar în al 4-lea se făcea practica.Dupa terminarea acestor patru ani, elevul erasupus la examenul de calificațiune, după carei se dădea titlul de învățător definitiv.

Toamna anului 1896 mă găsi elev în cursulI pedagogic la Sibiu, pe care l-am terminat cudestul succes: fusesem ductorul clasei. Fiindcă

fusesem deja dascăl şi eram cântăreț de strană,colegii mă întitulau „Dascălul”. Dar greul nuîntârzie a se ivi din nou.

N-aveam bani cu ce să mă întrețin înşcoală. Cât priveşte de ajutorul mamei, nu măputeam gândi la niciun sprijin, ea fiind destulde împovorată de nevoi, şi vitregia soartei îiadusese destule necazuri.

Economiile făcute ‒ se înțelege, destul demodeste ‒ se nimiciseră şi ele şi lipsa îmi în-crucişă iarăşi cărările.

Durerea întreruperii cursurilor ‒ căci alt-cum nu se putea ‒ mă covârşea.

Un sfat bun, în zile de restrişte, îți alinăparcă o parte din suferinți. În timpul cursului,prin silința mea la învățătură, mi-am atrasatenția profesorului Petru Şpan. Aflându-misituația, el mă sfătui să nu mă descurajez şinici să mă întorc acasă, ci să mă duc ca învăță-tor la şcoala gr.[eco]-orientală din Vidacutulromân, tractul Sighişoara, urmând ca apoi, cutimpul, să-mi aranjez şi studiile. M-am supus

propunerii lui, destul de nemerită pentrumine, atunci. În Vidacut îndeplineam şi ser-viciul de cantor la biserică şi eram plătit partede comuna bisericească, parte de Prea ÎnaltulConsistor Arhidiecezan. În felul acesta îmicâştigam existența cu prisosință şi-mi for-masem anumite economii pentru terminareastudiilor.

Profesorul Şpan, care se îngij[e]a dea-proape de viitorul meu, fiind mulțumit depurtarea mea în seminar, mă îndemnă să pre-par în particular materia pentru cursul II şi sămă prezint la examen, iar cu banii ce eventuali-aş fi economisit să urmez cursul III efectiv,ca elev ordinar, chiar în anul viitor.

Am adaptat [adoptat] cu deosebită plăce-re această frumoasă propunere, dar, spre du-rerea mea, nu s-a îndeplinit în limita timpuluipropus. Mă pătrunsese imboldul datoriei înslujba ce mi se încredințase. Căzusem în gra-ția şefilor mei şi poporul mă iubea.

Nu-mi rămânea timp să mă prepar pentruexamen, al cărui termen se apropia. Şefultractului bisericesc era pe atunci protopopulDimitrie Moldovan. Acesta, văzând că pro-mit ceva pe viitor, îmi urmări activitatea în-deaproape. Examenul era fixat la 30 Aprilie;eu, în acest timp, pregăteam copiii pentru exa-men[ul] de fine de an, pregăteam serbări şiziua trecu fără să mă prezint la Sibiu.

Nimerisem şi un sat unde trebuia muncă,cerând-o împrejurările speciale. În primulrând, şcoala de Stat din Vidacut, cu două pos-turi, se întărea vâzând cu ochii şi amenința adistruge şcoala noastră. Apoi preotul satuluimurise cu doi ani înainte şi eu, îndeplinind şirolul de cantor, căutam să țin aproape turmade credincioşi.

Ca bun român, mi se creiase în satul acela,în asemenea grele situații, un rol covârşitor:el cerea să fie dus până la capăt şi aceasta îmiîntunecă scopul celălalt, de a-mi complectastudiile.

Dar o clipă de plăcere morală acoperă unconvoi întreg de necazuri. Nimic nu este maifermecat decât atunci când, în fața activitățiitale, se înclină frunțile tuturor. Simți aceiaş[i]bucurie ca un mare talent când i se admirăopera săvârşită de el. Am trecut şi eu, deşi aşade tânăr, prin acele plăcute emoțiuni când, cuocazia examenului de sfârşit de an dat cu ele-vii mei, protopopul Moldovanu rosti: „Numă mir deloc acum dacă nu te-ai prezentat exa-menului de la Sibiu, pentru cursul II. Văd bine,după rezultatul muncii ce-ai depus în sat, că ți-a fost imposibil să suporți şi examenul”.

Suflarea românească din Vidacut a expri-mat o vie recunoştință pentru felul îndepli-nirii datoriei din acel an, lucru ce-a rămasscris în potrocol cu ocazia şedinței din ziuaaceia a comitetului parohial.

(În numărul următor: „Cum am ajuns în-vățător în Daneş”)

IV. PRIMELE SLUJBE

Însemnări din viaţă3ÎNSEMNĂRI DIN VIAŢĂ

stefan 10:Layout 2 26/02/2013 11:23 AM Page 3

4 DE SUFLET

La 21 ianuarie 2013 a încetat din viaţăfiul Daneşului Erofteiu Regman, care s-adistins cu realizări importante pe plannaţional.

Erofteiu Regman a fost al doilea fiu allui Ioan şi al Victoriei Regman: fratele maimare, Cornel, s-a făcut cunoscut ca istoricşi critic literar, cel mic, Ioan, a fost jurist. Els-a născut la Daneş pe data de 9 noiembrie1921. A făcut şcoala primară în comună, iarclasele de liceu le-a urmat la Sibiu. La sfârşi-tul războiului, Erofteiu Regman a absolvitFacultatea de Drumuri şi Poduri a Poli-tehnicii din Bucureşti.

Îşi începe cariera în calitate de inginercontructor la Sovata şi Borsec, contribuindla dezvoltarea infrastructurilor acestor staţi-uni. Curând după aceea, între anii 1947 şi

1950, îl găsim pe unul dintre primele marişantiere ale noului regim, cel de la defileulSalva – Vişeu, important pentru o mai bunăintegrare a Maramureşului.

În 1950, a fost primul dintre fondatoriiTrustului de Construcţii Hidrotehnice(T.C.H.), care preconiza dotarea ţării cu unlanţ de hidrocentrale. Astfel, timp de zeceani, din 1951 şi până în 1961, ing. ErofteiuRegman a condus lucrările de construcţiea barajului hidrocentralei de la Bicaz – Izvo-rul Muntelui (Hidrocentrala „Stejarul”),unde s-a realizat şi cel mai mare lac de acu-mulare din ţară.

La începutul anilor 60, un nou mareşantier îi mobilizează pe hidroenergeti-cienii ţării: între 1962 şi 1966, ErofteiuRegman a fost responabil tehnic prentru re-alizarea barajului hidrocentralei de pe râulArgeş (Vidraru). Aici s-a construit primulbaraj în arc din România. Între anii 1966 şi

1978, inginerul Regman se instaleză cu fa-milia pe un nou şantier, în Munţii Lotrului.El a fost Directorul tehnic al amenajăriihidroenergetice Lotru – Vidra. Apoi, în ca-litate de Director al amenajării hidroener-getice Cerna - Motru - Tismana, între 1979şi 1984, Erofteiu Regman şi-a adus o con-tribuţie de mare răspundere la realizareaacestui amplu proiect.

În ultimii ani ai unei cariere exemplare,Erofteiu Regman a lucrat la Centrala nu-clearo-electrică de la Cernavodă, în calitatede consilier pentru construirea anvelopelorreactoarelor 1, 2, 3 şi 4.

Erofteiu Regman – Roftel, pentru ai lui‒ a fost înmormântat la Bucureşti, undetrăia, fiind însoţit pe ultimul său drum desoţie, ing. Rădiţa Regman, de familiile ing.Radu Regman, fiu şi Ioana Udrea, fiică, pre-cum şi de alţi membri ai familiei.

Ştefăniţă Regman

EROFTEIU REGMAN

Ziua de 8 Martie este recunoscuta pe în-tregul glob ca sărbătoarea internațională a fe-meii. Luna martie este prima luna a primă-verii iar, pură coincidenţă sau nu, în acestălună se sărbătorește pe lângă mărțișor şi ziuafemeii, a mamelor. Cum și unde a luat naștereziua femeii? Care sunt semnificațiile inter-naționale sau locale?Originea si Simbolurile zilei de 8 Martie

Ziua mamei se sărbătorea încă de pe vre-mea zeilor din Olimp când exista un festivaldedicat mamei tuturor zeilor si zeițelor, nu-mita Rheea, în Grecia Antica. Acum ziua de

8 martie este un motiv de bucurie pentrudoamne. Se dăruiesc flori, se fac cadouri,practic se venerează femeia. Puţini știu însăcă ziua internaţională a femeii marchează, defapt, o comemorare. In urma cu 100 de ani,într-un incediu dintr-o fabrică din New York,și-au pierdut viaţa un număr mare de munci-toare. Angajatele fabricii de textile au de-clanşat un protest faţă de condițiile de mun-ca, iar inițiativa lor a fost punctul de plecarepentru mișcarea femeilor pentru egalitate indrepturi și egalitate de șanse. 7 ani mai târziuse naște şi ziua de 8 Martie cu prilejul grevei

muncitoarelor din Sankt Petersburg. Ziua fe-meii a fost recunoscută ca sărbătoare inter-națională în 1977, devenind o tradiție înmajoritatea ţărilor din Europa şi SUA, fiecaresărbătorind-o în propriul stil sau chiar inte-grând-o alături de sărbători tradiționale.

In tările occidentale, această zi este asoci-ată cu lupta femeii moderne pentru emanci-pare, conform agențiilor internaţionale depresă. In Italia şi Anglia, de exemplu, de 8martie sunt organizate reuniuni - cu teme şipolemici politice, cu accent pe afirmareadrepturilor femeilor, a siguranței acestora la

locul de muncă, a sănătății. In ţările baltice,pe 8 martie se pune mai mult accent pe ZiuaMamei. Copiii dăruiesc mici cadouri și floriiar bărbații oferă flori femeilor din viaţa lor,în semn de mulțumire, respect şi iubire.Ziua femeii și a mamelor în România

In România, în ziua de 8 Martie se sărbă-torește Femeia, cu bucuria și importanţa pecare o aduce aceasta în viaţa noastră. Până îndecembrie ’89 se vorbea de “ziua mamei”,prilej cu care se organizau spectacole dedi-cate mamelor. După Revoluție, noțiunea deziua mamei este înlocuită cu ziua femeii.

stefan 10:Layout 2 26/02/2013 10:31 AM Page 4

5DE SUFLET

Partea I Era în 20 august 1988 ora 16,00, cand s-

a terminat operaţia de cimentare a coloaneide ancoraj cu diametru de 12 ¾” tubată laadâncimea de 200 m.

În pauza pentru priza cimentului, dupăcirca 4 ore, pe la ora 20,00, sonda a începutsă erupă gaze cu apă prin spatele coloaneide 12 ¾”, o erupţie nu prea puternică, cuînălţimea jetului de circa 20 m. În aceastăsituaţie s-a hotarât să pornească pompa denoroi, care era acţionată, ca şi întreaga insta-laţie de foraj, cu motoare termice, dar înacele momente, când în jurul sondei era oatmosferă de gaze, s-a podus o scânteie şijetul eruptiv de gaze cu apă s-a aprins, acci-dentând trei muncitori care se aflau în aceastăzonă periculoasă. Situaţia devenind alar-mantă, după aproape trei ore, pe la ora 23,00,datorită încălzirii mai accentuate a picioruluiturlei din dreapta, a căzut şi turla cu cei 200m de prăjini de foraj, în faţă, spre dreapta.

Ca urmare a faptului că evenimentulcuprindea o erupţie liberă cu foc, un acci-dent colectiv de muncă, cu trei accidentaţişi turla căzută jos, s-au alarmat toate or-ganele de specialitate până la nivelul minis-terului nostru şi ministrului muncii, jude-ţeana de partid Braşov ș.a., Centrala GazuluiMetan Schela de Foraj cu personalul lui,care a mobilizat încă din primele ore per-sonalul de specialitate, Baza de Aprovizi-onare cu personalul din Daneş, care trebuiasă încarce maşinile cu material pentru pre-gătirea fluidului de foraj, o mobilizare puter-nică s-a făcut la Transport Auto, care trebuiasă transporte, fluidul de foraj din Daneş, apădin lacul de la Fisher şi din Târnava Mare dela podul de la Vânători, cimentrucurile dinMediaş şi câteva maşini de pompieri.

Trebuie să menţionez că un mare aportla această operaţie de stingere a sondei aadus-o personalul din Daneş, de la BazaTubulară de Transport Auto şi Aprov, fiindconsideraţi atunci ca şi în celelalte eveni-mente în prima linie şi căruia îi aducemmulţumirile cuvenite şi pe această cale.

Dintre dănășeni amintim pe: buldoze-ristul Ormenișan Leon împreună cu fiii săiOrmenișan Mircea (care a fost accidentatgrav şi a decedat după 7 zile) şi OrmenişanGheorghe, Grebenişan Vasile, Roman Nico-lae, Lup Ioan, Lup Iosif, Oprişor Ioan,Lupşa Gheorghe, Fronius Fritz, Sicoe Dinu,Sicoe Viorel, Moise Constantin, NiculaIoan, Gălățan Gheorghe, Onea Gheorghe,şef de secţie Pârvulescu Nicolae, inginer şef.Popa Gheroghe și mulți alții.

Către dimineaţă şi în cursul zilei de 21august au sosit la faţa locului: Ministrulpetrolului - care a preluat conducerea opera-ției de stingere și omorâre a sondei, cucâțiva specialiști din cadrul ministerului șicare a mobilizat două echipe de 5 - 6 munci-tori specialiști de la Trusturile de Petrol dela Târgu-Jiu și Moinești, echipați cu cos-tume de pompieri petroliști.

Tot în cursul zilei a sosit și un colonel dela Comandamentul Pompierilor din Bu-curești, care a mobilizat circa 10 echipaje depompieri de la Mediaș, Târnăveni, Agnita,Tg Mureș, precum și două echipaje de pom-pieri cu FLOREX de la baza specializată

pentru stringerea sondelor, din Boldeşti.După ce s-a asigurat o cantitate de apă

suficientă, în 21 august la ora 16,00, s-afacut prima încercare de stingere, menţio-năm că până atunci echipele de sondori autras din jurul sondei o parte din turlă şiprăjinile pe foraj, dar operaţia de stingere nua reuşit datorită faptului că partea metalicădin turlă, rămasă pe gura sondei, nu s-aputut răci complet şi când apa s-a terminat,jetul de gaze s-a autoaprins, cu toate că s-aintervenit şi cu cele două autospeciale carearuncau în zona focului jeturi de florex, osubstanţă care degaja la căldură dioxid decarbon şi care trebuia să înăbuşe focul.

Ca urmare a primei încercări nereuşite,în cursul nopţii s-a facut un nou stoc de apăşi în dimineaţa zilei de 22 august s-a făcut adoua încercare, tot nereuşită din aceleaşicauze, dar acum s-a terminat şi florexul.

S-a reluat a treia încercare pe la ora 14,00tot fără rezultat şi din aceleaşi cauze că nu seputea răci masa de metal de pe gura sondeişi jetul de gaze se autoaprindea. S-a maiîncercat să se tragă de pe gura puţului o partedin substructura turlei, dar nu s-a putut.

Unul din personajele de la Centrala Gaz

Metan care a venit la sondă în 22 august,acesta după a treia încercare nereuşită, cândsituaţia devenise presantă, întrucât se cereaca până la 23 august sonda să fie stinsă, pela ora 14,30 a făcut propunerea de realizareaunui dig de pământ în jurul sondei, în caresă se acumuleze apa produsă de sondă şicare apă acumulată să înece şi să răceascămasa metalică şi astfel sonda se poate stingefoarte uşor. În prima etapă propunerea nu a

fost acceptată decât de o parte din staful o-peraţiei, dar pe la ora 19 când s-a văzut cănu se poate face nimic, ministrul a zis: ,,Făce crezi’’ şi tot Staful s-a restras pentru oreveni dimineaţa.

În această situaţie s-a organizat ridicareadigului, mobilizând patru buldozere dincare două trimise de judeţeana de partidBraşov şi două maşini de pompieri care tre-buia să răcească buldozerele şi printr-omuncă bine chibzuită, la ora 5 dimineaţadigul de circa 4 m înălţime a fost gata şi înparalel acesta s-a autoumplut cu apă. S-a lu-crat cu spor întrucât zona era luminată deflacăra sondei.

La ora 6 dimineaţa a sunat tovarăşulministru şi a întrebat: ,,Ei! Ce-ai făcut?”, lacare i-am răspuns: ,,Sunt gata!” şi-l întreb:,,Pot s-o sting?”, ,,Nu! Stai să venim şi noi.”

Şi la a patra încercare, în 10 minute focula fost stins şi toată lumea mulţumită.

S-a raportat peste tot că sonda s-a stins.În concluzie, tovarăşul ministru a zis:

,,Faceţi o listă de premiere pentru tot perso-nalul venit de la Târgu-Jiu şi Moineşti, de laGaz Metan Mediaş să nu puneţi pe nimeni.”

S-a continuat apoi cu lucrările la sondă.

Partea a II-aÎn urma acestei experienţe şi a altora

câştigate de-a lungul celor 33 de ani de ac-tivitate în Gaz Metan, am făcut o propunerede invenţie – privind stingerea sondelor cuazot lichid. Menţionez că azotul se lichefi-ază la o temperatură de - 163 °C şi nu arde.Deci jetul de azot lichid dirijat în zonaflăcării o răceşte şi prin evaporare îmbracă

conul arderii într-o cămaşă care nu mai per-mite alimentarea cu oxigen a procesului deardere şi astfel flacăra se stinge.

Propunerea de invenţie era în cercetarela Oficiul de Stat pentru Invenţii şi MărciBucureşti din 1988 până în anul 1991, cândîn Kuweit au fost aprinse 600 de sonde decătre armata irakiană, care a minat toatăzona. Menţioneaz că acesta a fost cel maimare dezastru din industria petrolieră mon-dială. Atunci am intervenit la OSIM şi amobţinut Brevetul de Invenţie.

În această situaţie, sub conducerea ma-relui pompier petrolist american, pentru căamericanii au condus toată operaţiunea,Red Asler, au fost mobilizate echipe dintoate ţările cu industrie de petrol dezvoltată:Franţa, Marea Britanie, Germania, URSS,Italia, Ungaria s.a. România a fost acceptatămai târziu printr-o echipă de la TrustulTârgu-Jiu, care a stins 6 sonde şi cu sacrifi-carea unui inginer, care a fost prins în zonaflăcării la autoaprinderea jetului eruptiv depetrol şi gaze de la capul de erupţie, care nua fusese răcit suficient.

De la Centrala Gaz Metan Mediaş s-audus în Kuweit trei specialişti şi cu invenţiasubsemnatului, dar nu au primit aprobareade participare la lucrările de stingere aşa cădupă două săptămâni s-au întors acasă.

Eu am încercat să valorific invenţia prinfirma japoneză ITOH, din Bucureşti, îm-preună cu Institut de Proiectări din capitală,dar n-am reuşit.

Totuşi în ziua de 4 aprilie 1992, ora22,00, la postul de televiziune TVR, s-aanunţat că s-au stins primele sonde dinKuweit cu azot lichefiat.

Ulterior în anul 1995 luna mai au apărutîn două reviste americane Oil&Gas Journalşi Ocean Industry, câte un articol în care seprezintă metodele şi instalaţiile cu care s-austins sondele, cu schiţe şi fotografii şi peprimul loc este prezentată metoda de stin-gere a sondelor cu azot lichefiat.

Concluzie: Deşi autorul invenţiei nu aprimit nici o recompensă rămâne numai cumulţumirea şi satisfacţia că o idee româ-nească brevetată a fost folosită pentru stin-gerea a unei părţi din cele 600 de sondeaprinse din Kuweit.

Sonda de gaz de la Sărmăşel

dr. ing. Petre Niţă Povestea unei invenţii românești…

stefan 10:Layout 2 22/02/2013 2:06 PM Page 5

A fi părinte înseamnă a fi toto-dată psiholog şi educator într-un modcu totul deosebit. Părintele este psi-hologul copilăriei deoarece are nevo-ie să înţeleagă cum funcţionează men-talul copilului lor. De asemenea, pă-rintele este primul şi cel mai influenteducator pe care îl va avea copilul. Lu-crurile pe care le va învăţa de la părin-te reprezintă lecţiile cele mai impor-tante, care depăşesc ca valoare lecţiileşcolare. Părintele trebuie să înveţemetode de relaţionare cu propriul co-pil specifice particularităţilor lui psi-hologice, etapei de vârstă şi de dez-voltare pentru a fi capabil să-i înţe-leagă pe deplin nevoile, dorinţele, te-merile. Indiferent de aspiraţiile soci-ale sau financiare ale părintelui, acestatrebuie să posede capacitatea: de au-todăruire (nevoile celui mic să fie peprimul plan); de sacrificiu (să-şi re-structureze fostele priorităţi de pânăatunci); un grad cât mai mic de ego-ism (pentru a înţelege marea respon-sabilitate pe care o deţine); să accepteunicitatea şi individualitatea acesteimici făpturi - copilul trebuie tratat curespect); un grad de flexibilitate men-tală necesară pentru a accepta că ori-cine poate greşi în educaţia copilului,dar are datoria de a rămâne deschis laorice iniţiativă de bun simţ pentru aputea asigura copilului echilibrul psi-hic, social, spiritual şi intelectual. Fa-milia trebuie să-şi facă timp pentrucopilul său. Să vorbească, să se joacecu el, să-l asculte, să-i respecte dorin-ţele (jocurile), să-i satisfacă trebuin-ţele, să-i înţeleagă motivaţiile. Lavârsta preşcolară se pun bazele carac-terului copilului: acum încep să se de-finească profilul său moral, acum i seformează atitudinea faţă de oameni,faţă de lumea înconjurătoare. Deaceea, este foarte important să-i în-văţăm cum să-i respecte şi să-i iubeas-că pe ceilalţi, în primul rând pe pă-rinţii săi. În vederea educării copiilor,părinţii, ca educatori, trebuie să aibăîn vedere câteva reguli:

SĂ-ŢI PROTEJEZI COPILUL!Familia este cea care răspunde tre-buinţelor elementare ale copilului: deafecţiune şi de protecţie. Părinţii apă-ră copilul în faţa unor agresiuni, lip-suri, duritatea mediului ambiant (frig,

umezeală, frig, furtuni). Uneori însă,în viaţa de familie există numeroase şicomplexe probleme: lipsa banilor, at-mosferă tensionată ce ajunge până laviolenţă şi până la situaţii critice gene-rate de nivelul cultural şi de educaţiescăzut al părinţilor. Toate acestea con-duc la probleme de educaţie şi dez-voltare a copiilor. În aceste situaţii,familia trebuie să comunice perma-nent cu grădiniţa pentru a se informacu privire la neviole psihice şi motriceale copiilor, de a-i orienta către cu-noaşterea activităţilor din grădiniţă.

SĂ-ŢI IUBEŞTI COPILUL! Fa-milia este locul unde copilul învaţă săfie iubit şi să iubească. Părinţii trebuiesă se bucure de copiii lor, să-i accepteaşa cum sunt, să nu-i jignească, să nu-i umilească, să nu-i descurajeze, să nu-i pedepsească pe nedrept, să nu-i lip-sească de încredere. Dacă se simteiubit copilul trăieşte sentimentul desiguranţă, de protecţie, se simte mem-bru al familiei , şi se integrează în nor-mele şi regulile grupului. Sentimentulde siguranţă dă copilului încredereade a avea iniţiative proprii şi de a acţi-ona conform lor. În cursul rapor-turilor interpersonale se cultivă afecti-vitatea. Sentimentele se învaţă. Pecine iubeşte copilul? Pe cei apropiaţi,în special pe mama. Dragostea, ataşa-mentul şi comportamentul faţă demamă trebuie formate. De cele maimulte ori atitudinile greşite ale copi-lului au drept cauză comportamentulincorect al mamei. O greşeală frec-ventă a mamei este aceea că arată şiexprimă grijă, atenţie, dragoste, pre-ocupare faţă de copilul ei fără a aştep-ta nimic în shimb.

FAMILIA SĂ FIE UN BUN EX-EMPLU! Familia să-l înveţe pe copilcă trebuie să trăiască în dragoste şi ar-monie cu cei apropiaţi, dar şi cu cei-lalţi semeni. Să trăiască cinstit, săiubească adevărul, să respecte bunu-rile, convingerile şi sentimentele al-tora. Referindu-se la puterea exem-plului părinţilor în educaţie, J. Lockspunea: ,,Nu trebuie să faceţi în faţacopilului numic din ceea ce nu vreţi săimite. Dacă vă scapă vreo vorbă sausăvârşiţi vreo faptă pe care i-aţi prezen-tat-o drept o greşeală când a-ţi comis-o,el cu siguranţă că se va apăra invocând

exemplul dat de dumneavoastră şi sepune în aşa măsură la adăpostul acestuiexemplu, încât greu vă veţi atinge de elpentru a-i îndrepta cum trebuie greşealarespectivă.” Şi Makarenko a acordat oimportanţă deosebită puterii exem-plului părinţilor: ,,Bazele educaţiei sepun până la cinci ani şi ceea ce aţi făcutpână la cinci ani reprezintă 90% din în-tregul proces educativ; după aceea edu-caţia omului continuă, prelucrarea omu-lui continuă, dar, în general, voi începeţisă gustaţi roadele căci florile pe care le-aţi îngrijit au fost până la cinci ani”.

JUCAŢI-VĂ CU COPIII DV.!Familia trebuie să-şi facă timp pentrucopilul său. Să vorbească, să se joacecu el, să-l asculte. Jocul şi jucăria suntmijloacele cele mai accesibile pe carepărinţii le pot utiliza în munca educa-

tivă, pentru că cea mai mare parte dintimp, până la şase ani, copilul şi-o pe-trece jucându-se, jocul fiind princi-pala formă de manifestare prin care îşipoate satisface nevoia de mişcare şi decunoaştere. Dar... atenţie! Jocurile şijucăriile oferite copiilor să fie alese înfuncţie de particularităţile de vârstă.

PĂRINŢII SĂ ÎNVEŢE COPIIIPRIMUL ABECEDAR AL MUN-CII! În familie, copiii învaţă primulabecedar al muncii prin activităţilecasnice şi gospodăreşti la care suntantrenaţi: udatul florilor, ştersul pra-fului, spălatul vaselor, ordine în ca-meră sau în dulap, mici cumpărături.Încercând implicarea copilului în tre-burile gospodăreşti ale familiei copiiise obişnuiesc să participe alături depărinţi, încep să aprecieze munca ce-lorlalţi membri ai familiei. Dar şi înacest caz solicitările adultului trebuie

să fie compatibile cu vârsta copilului,cu posibilităţile şi aptitudinile sale,pentru a-i oferi bucuria reuşitei. Pen-tru unele reuşite este bine ca copilulsă fie lăudat, dar şi dojenit (dacă estecazul) pentru lipsă de atenţie, pentrusuperficialitate.

FAMILIA SĂ IMPLICE COPI-LUL ÎN VIAŢA SOCIALĂ! Familiatrebuie să ofere copilului experienţecomplexe prin implicarea sa în viaţasocială, începând cu cunoaşterea na-turii. În perioada preşcolară orizontulde cunoaştere al copilului se lărgeşteca urmare a experienţei câştigate încontact cu mediul înconjurător, cuprilejul plimbărilor în natură efectu-ate cu părinţii, bunicii sau educa-toarele. Se îmbogăţeşte vocabularulcopiilor (la trei ani copilul cunoaşte950 de cuvinte, iar la 5-6 ani vocabu-larul cuprinde 2000-2300 cuvinte).

PĂRINŢII SĂ DEZVOLTE LACOPII SENTIMENTE MORALE!În perioada preşcolară părinţii trebuiesă acorde atenţie deosebită formăriideprinderilor. De mic copilul trebuiesă ştie ce este bine şi ce este rău încomportarea sa sau a altor copii. Totacum se formează şi se dezvoltă sen-timentele morale. În jurul vârstei de3-4 ani apare primul sentiment- deruşine. Se ruşinează când face o faptărea şi este mustrat, lasă capul în josdacă este dojenit pe ton ridicat, plân-ge. Sentimentul de mulţumire, de sa-tisfacţie apare mai târziu, când copilulînţelege prin comparaţie că fapta luieste aprobată, apreciată sau dezapro-bată. Şi tot în familie copilul învaţăsentimentul de iubire , de dragoste fa-ţă de părinţi, bunici, fraţi, faţă de casapărintească, locul natal, ţara în care s-a născut, faţă de frumuseţile naturii.

FAMILIA AJUTĂ COPILULSĂ-ŞI DESCOPERE PROPRIAIDENTITATE! La naştere , copiii gă-sesc în famile hrana şi căldura sufle-tească necesară vieţii, dar şi un nume(o identitate), o limbă, o cultură, unanumit mod de a acţiona, de a fi, carete modelează, te ajută să creşti, să de-

vii ,,om”. În copilărie, dezvoltarea so-cială este echivalentă cu socializarea.Există însă o relaţie strânsă între as-pectul social şi dezvoltarea structu-rilor cognitive ale gîndirii copiilor. Înprimele luni de viaţă copilul este ca-pabil să-şi recunoască mama, iar maitârziu realizează că o persoană existăchiar şi atunci când lipseşte (absenţaunei persoane apropiate îl neliniş-teşte, lucru ce nu ar fi posibil fără odezvoltare intelectuală). În familiecopilul învaţă să trăiască şi alături deceilalţi oameni. Dacă părinţii s-au pre-ocupat de formarea capacităţii copilu-lui de a relaţiona cu cei din jur, odatăcu intrarea în grădiniţă el va şti să seraporteze la ceilalţi, va şti să coope-reze, să se asocieze cu copiii, va aveamai multă iniţiativă în organizarea şidesfăşurarea unor jocuri, fie în comu-nicarea verbală (trecându-se treptatde la monolog la monolog colectiv,apoi la dialog).

FAMILIA PUNE BAZELEFORMĂRII PERSONALITĂŢIICOPILULUI! Tot părinţii sunt aceeacare dezvoltă voinţa, stăpânirea desine, perseverenţa, conştiinciozitatea,spiritul de iniţiativă, curajul, trăsăturicare marchează personalitatea copilu-lui şi pune bazele formării trăsăturilorde caracter: cinstea, sinceritatea, mo-destia, în primul rând prin modelulpersonal. Familia are obligaţia de aarăta copilului posibilităţile şi limitelelibertăţii umane. Copilul, ca orice om,trebuie să respecte anumite limite înfaptele sale, chiar şi în familie, faţă depărinţi. Părinţii sunt primii care ajutăcopilul să recunoască şi să respecteaceste limite. Primii 5 ani din viaţacopilului sunt cei mai importanţi- aniide formare, de dezvoltare emoţionalăşi intelectuală. La 6 ani structurile e-senţiale ale personalităţii sunt dejaformate, iar personalitatea copiluluiîn curs de formare va purta adânc gra-vată în ea o dominantă stabilă. Putemspune că, şcoala începe în familiePrinurmare, este necesar ca părinţii să aibăîn vedere că fiinţa umană este în con-tinuă prefacere, că cele mai rapidetransformări se produc în perioadacopilăriei.

material prezentat de educ. Viorica Crucin

6 DIVERSE

CEI ŞAPTE ANI DE-ACASĂ

Primul educator-familia

Berbec-Energia depusă la locul demuncă poate îmbunătăţi situația dvs

economică, mai ales dacă profitaţi de toateoportunităţile care vor apărea în calea dvs. Pen-tru a va păstra sănatatea, în această lună va tre-bui să faceţi activităţi fizice sportive, drumeţii.Trebuie să fiţi atenţi cu oasele şi mușchii. Încer-caţi o oră pe zi să vă odihniţi şi să vă relaxaţi. Încaz contrar veţi putea suferi dureri de cap, ner-vozitate, stres şi alte consecinţe neplăcute.

Taur-În luna martie veţi interacţi-ona cu prietenii dvs şi vă veţi concentra

asupra idealurilor dvs. Aceasta va fi o lună foar-te bună pentru a vă concentra pe comunicareşi arta. Acesta va fi o perioadă pozitivă în dome-niul economic, vă puteţi îmbogăţi, şi sporiiresursele dvs dacă profitaţi de oportunităţilecare apar. Sănătatea nu vă va face probleme.

Gemeni-Veţi avea o lună plină deevenimente. Veţi putea avea parte de

modificări foarte importante în viaţa dvs, şi săvă bucuraţi de eforturile proprii. Puteţi decidesă refuzaţi anumite oferte şi oportunităţi, pen-tru că consideraţi că nu sunt cu adevarat ceeace căutaţi. Nu vor fi mari schimbări în ceea cepriveşte sănătatea dvs.

Rac-In luna martie va veţi simţi triştişi debusolaţi şi veţi căuta consolarea pri-

etenilor şi celor dragi. La locul de muncă totulvă merge foarte bine şi veţi progresa foartemult. Punctul slab al lunii: vă puteţi simţi unpic nervoşi și să suferiţi de diverse tulburări desomn. Trebuie să vă relaxaţi, să faceţi activităţisau terapii pentru a scăpa de starea de anxietate.

Leu-Veţi putea auzi nişte intrigi, carecaută să vă facă rău. Incercaţi să nu fiţi

atât de posesivi cu prietenii şi cu parteneruldvs. Vă veţi simţi foarte energici, însă va trebuisă vă canalizaţi energia într-un mod sănătos şisă vă exprimaţi temerile. Faceţi sport pentru avă relaxa, iar alte activităţi recreative, de aseme-nea vă vor fi de ajutor. Abilităţile de comuni-care vor fi cheia spre o relaţie stabilă şi fericităcu partenerul dvs.

Fecioara-In luna martie aveţi mariincertitudini și sunteţi foarte confuzi.

Obiectivele dvs sunt neclare şi puteţi simţi oimposibilitate de a rezista detaliilor obişnuite

ale vieţii de zi cu zi. Increderea în cei din juruldvs este scăzută. Puneţi la îndoială aproapefiecare aspect al vieţii, în special obiectivele,ambiţiile şi capacitatea de a le atinge.

Balanţa-Aveţi o sursă inepuizabilăde energie. Simţiţi nevoia de a avea mai

mult spaţiu şi activitate pentru a vă simţi bine.Este posibil să existe câteva schimbări în viaţapersonală. Puteţi simţi nevoia de a experimentalucruri noi, însă nu vă expuneţi inutil.

Scorpion-In aceasta luna sunteti maigenerosi, sociabili, sinceri si cordiali. Fiti

moderati cu mancarea si bautura, si nu pierdetiocazia de a face si sport. In viata de cuplu nuveti avea probleme, insa trebuie sa invatati safiti mai intelegatori in anumite cazuri.

Sagetator-Neliniştea şi nemulţu-mirea de responsabilităţile şi limitările

vieții pot deveni problematice în cursul acesteiluni. Puteţi avea stări de epuizare nervoasă,ceea ce poate duce la eşecuri sociale. In viaţaamoroasă se manifestă un echilibru emoţional.

Capricorn-Aveţi multe stări de im-pulsivitate, ceea ce poate duce la neîn-

ţelegeri cu cei din jurul dvs, aşa că trebuie să vămai controlaţi. Entuziasmul poate duce la ac-cidente, febră sau hipertensiune arterială, aşacă încercaţi să nu vă agitaţi prea mult. Exerciţi-ile fizice sunt foarte importante pentru a canali-za pozitiv un exces de energie.

Vărsător-Puteţi avea conflicte cupartenerii, multe momente de nelinişte

şi de provocări mentale. Cereţi sfaturi şi încer-caţi să fiţi creativi pentru a depăşi obstacoleleşi problemele care vor apărea. Relaţiile amo-roase sunt excelente şi îi veţi avea pe prieteniidvs alături dacă aveţi nevoie de ceva. Dorinţadvs de a avea contact cu persoane mai tinere văpoate aduce dezamăgiri.

Peşti-In această lună trebuie să acor-daţi mai multă atenţie vieţii dvs persona-

le şi familiei. Aveţi acum posibilitatea de a facelucruri noi care să se potrivească cel mai binecu stilul dvs de viaţă. Sănătatea nu vă va faceprobleme, însă nu trebuie să neglijaţi exerciţiilefizice. Viaţa de cuplu merge foarte bine, însăîncercaţi să renunţaţi la comentariile inutile.

Horoscop Februarie 2013

stefan 10:Layout 2 20/02/2013 10:46 PM Page 6

La data de 31.01.2013 a avut loc primaşedinţă ordinară din anul 2013 a Consiliu-lui Local Daneş, şedinţa care a avut ca pre-şedinte de şedinţă pe d-nul Cristea NicolaeTudor. Şedinţa a început prin ţinerea unuimoment de reculegere în memoria colegu-lui nostru Lambu Aurel . Momentul a avut omare încărcătură emoţională. Şedinţa a avutpe ordinea de zi 8 proiecte de hotărâre careau fost adoptate de către consilierii locali.

Amintim ordinea de zi : 1. Proiect de hotărâre cu privire la apro-

barea deblocării din excedentul bugetar asumei necesare finanţării proiectelor din fon-duri externe nerambursabile post aderare.

2. Proiect de hotărâre cu privire la apro-barea dezmembrării imobilului înscris în CF50668 Seleuş şi patru imobile

3. Proiect de hotărâre privind aprobarea

modificării domeniului public al comuneiDaneş

4. Proiect de hotărâre privind aprobareaînsuşirii raportului de evaluare a regulamen-tului licitaţiei cu privire la vânzarea autobusu-lui proprietatea CLD şi revocarea Hotărârii24/2012

5. Proiect de hotărâre privind aprobarearevocării Hătărârii nr. 46/ 28.11.2012

6. Proiect de hotărâre privind aprobareatrecerii în proprietatea privată a comuneiterenul identificat prin parcela 1198 şi parcela1197/2 din tarla 19

7. Proiect de hotărâre privind aprobareafondului de accesibilizare a pădurilor co-munei Daneş

8. Proiect de hotărâre cu privire la apro-barea declarării postului de consilier local va-cant în urma decesului consilierului local

USL : domnul Lambu Aurel 9. Diverse.De asemenea dorim să amintim că la

nivelul CLD funcţionează un număr de treicomisii de specialitate având următoareacomponenţă:

I .Comisia pentru amenajarea teritoriuluişi urbanism (comisia economică) formatădin: 1. Adam Nicolae, 2.Cristea Cristian, 3.Lazăr Nicolae, 4. Motoc Constantin.

II . Comisia pentru activităţi social-cul-turale, culte, învăţământ, sănătate şi familie,muncă şi protecţie socială, protecţie copiiformată din: 1. Medeşan Doina, 2.CristeaNicolae, 3.Muntean Mircea, 4.HundorfeanValeriu, 5. Prunean Dionisie Dorel.

III . Comisia juridică şi de disciplină, pro-tecţia mediului şi turism formată din : 1.Barbu Sorin, 2. Oaidă Marcel, 3.HundorfeanDaniel, 4.Lup Eugen, 5.Burnete Ioan Dorin.

IMOBILIARECumpăr 2 hectare teren arabil extravilan în

Daneş, pe Valea Crişului, km 3-4, de preferat unsingur lot sau loturi apropiate. Informaţii la tele-fon 0265762035.

VÂND casă în Seleuş, nr. 454. Tel: 0766-639.823.

VÂND pamânt intravilan în Daneş. Infor-maţii la telefon: 0745-622.880

VÂND teren extravilan în Daneş. Tel: 0753-

681082.VÂND 8.800 mp teren la Podul Vechi la E60,

2.900 mp sub Hula Daneş şi 5.800 mp în Şercheş.Tel: 0743-037252.

CUMPĂR teren arabil, în Daneş sau Seleuş.Tel.: 0762-918499.

VÂND teren extravilan, 13.000 mp, întabulatcu C.F., zona Hula Daneş. Preţ negociabil. Tel.:0757-325889.

VÂNZĂRI DIVERSEÎNCHIRIEZ schelă metalică pentru lucrări

construcţii sau termoizolări, import Italia, pi-cioare reglabile. Executăm lucrări termoizolaţii,53 lei/mp. Tel: 0752-978625.

-Ofer calculator Pentium 4+, Monitor LCDpentru cupon Euro 200. Informaţii la telefon:0742-084.587.

-VÂND Laptop şi monitor LCD la preţurinegociabile. Telefon: 0742-084.587.

AUTOVÂND WV, an 1984 (500 euro), Hyundai

Ackent (1100 euro), Ford Curier (800 euro).Telefon: 0767-364.612.

DIVERSEReparaţii şi depanări produse electro-cas-

nice(televizoare, radiouri, CD-playere, calcula-toare, aspiratoare etc, la cele mai bune preţuri.

Ne puteţi găsi în Daneş, str. Principală, nr.278, lângă Poliţie („la Loaţi”). Relaţii la telefon:0761 324 612.

DIVERSE

Poliția Daneș-0265 762155(fix); 0730 188809

(mobil)Primăria Comunei Daneș

-0265 762112Grădinița Daneș

-0625 762298Școala Gimnazială

”Cornel Regman” Daneș-0265 762250

Școala Gimnazială Seleuș-0265 762150

Școala Criș-0265 713 405

Informații CFR-0265 771886

Farmacia Daneș-0265 762041

Dispensar Uman Daneș-0265 762027Poșta Daneș-0265 761866

Notar Public Daneș-0740 503932

Vulcanizare Daneș (Mija Gheorghe)-0265 761963

Atelier Mecanic Daneș (Onea Mihai)-0743 828294

Pizzeria Daneș-0748 538223

Hotel Dracula-0265 772211Hotel Denis

-0265 762299Autogara Sighișoara

-0265 771260Apel de urgență

-112(poliție, salvare, pompieri)Protecția Consumatorilor

- info consumator - -0800 080 999- telefon gratuit din

reţeaua Romtelecom (Telefon Târgu-Mureș: 0265/254.625)

Telefoane utile7

Calendarul lucrărilor agricole în luna martieÎn luna martie, în funcţie de caracteristi-

cile meteo ale perioadei, se declanşează în-sămânţarea culturilor de primăvară. Astfel,dacă solul şi timpul permit, se pot însămânţaculturile din prima epocă: grâul şi orzoaicade primăvară, mazăre, lucerna, trifoi, bor-ceag, când temperatura în sol ajunge la 3-6grade Celsius, iar la temperatura de 6 gradese pot planta cartofi.

Tot în luna martie mai au loc:•îngrijirea culturilor de toamnă prin admi-nistrarea îngrăşămintelor chimice dacă nu s-a aplicat în luna februarie; •tăvălugirea cul-turilor care au fost descălţate şi grăparea cul-turilor viguroase; •aprovizionarea cu semin-ţe şi material de tratat seminţe; •transportulşi administrarea bălegarului pentru culturilece urmează a fi însămânţate în primăvară;•executarea arăturilor care nu sau efectuat întoamnă, arături care vor fi superficiale şineapărat cu grapa stelată, cu care ocazie seîncorporează şi îngrăşămintele organice;•grăparea ogoarelor de toamnă; •controlulproduselor depozitate.

LEGUMICULTURĂ•se pregăteşte terenul şi se înfiinţează cul-turile de rădăcinoase, bulboase, varză şi co-nopidă timpurie, mazăre şi verdeţuri; •larăsadurile deja existente se aplică lucrări deîngrijire şi se aplică tratamente fitosanitare;•pentru culturile de câmp se seamănă to-matele de vară-toamnă ardeioasele, vinetelepentru producerea de răsaduri; •se revizu-iesc şi se acoperă solariile cu folie de poli-

etilenă; •se seamănă în ghivece castraveţipentru solarii; •se repică tomatele timpuriişi vinetele.

VITICULTURĂ•înainte de tăierile de rodire se execută con-trolul iernări viţei de vie stabilind pierderilede ochi; •se aplică tăierile în uscat, cu scopulde a menţine forma butucului, menţinereaproducţiei la un nivel relativ constant, re-glarea proceselor de creştere şi rodire,obţinerea unei producţii de bună calitate,

uşurarea executării celorlalte lucrări agro-tehnice; •copcitul se execută pentru asuprima rădăcinile formate din altoi; •se re-vizuiesc mijloacele de susţinere; •se dirijezăcoardele lăsate la tăiere; •se execută afânareade primăvară a solului încorporînd şi în-grăşămintele organice.

POMICULTURĂ•la începutul lunii martie se aplică trata-

mente fitosanitare de iarnă restante precumşi cele din faza de umflare a mugurilor; •seexecută tăierile de rodire şi de formare acoroanei la pomii tineri; •se execută fer-tilizarea solului în livezi; •se execută plan-tarea de primăvară a pomilor şi arbuştilorfructiferi.

CREŞTEREA ANIMALELOR •inventarierea resurselor furajere existentepână la noua recoltă concomitent cu apli-carea unor măsuri de furajare optimă, înfuncţie de cerinţele fiziologice pe specii şicategorii de animale; •asigurarea mişcării laanimale în special la bovine;•urmărireafătărilor la ovine şi asigurarea unui regim defurajare optim pentru miei obţinuţi în lunileianuarie şi februarie; •începerea incubaţieitradiţionale a ouălor de găina în gospodăriaţărănească; •stimularea şi supraveghereazborului general de curăţire a familiilor dealbine - în zonele cu primăveri mai timpurii- aplicarea tratamentelor indicate în comba-terea bolilor în stupinele infectate; •se aplicămăsuri sanitar veterinare prevăzute pentruluna în curs.

MECANIZARE•finalizarea reparaţilor şi executarea probelortehnologice la utilajele ce vor lucra în cam-pania de primăvară; •continuarea operaţiilorde revizii şi reparaţii la celelalte utilaje; •acu-mulatoarele puse la stocat pe timpul iernii sevor reîncărca; •se va verifica periodic stareautilajelor stocate.

ing. Ioan Costin

MICA PUBLICITATE

Anunţ important!Medicii cabinetelor medicale din Daneşinformeză pacienţii să îşi facă progra-mare pentru consultaţiile medicale cu ozi înainte sau cel târziu dimineaţa până laora 9,00. Numărul de consultaţii estelimitat conform legii la 20 de consul-taţii/zi. Au prioritate gravidele, copiii,persoanele vârstnice peste 60 de ani. Cuaceastă ocazie, atât pacienţii cât şi însoţi-torii lor sunt rugaţi să pastreze liniştea şicurăţenia în sala de aşteptare pentru a seputea lucra în condiţii normale.

dr. Rusz Clara

Şedinţă ordinară a Consiliului Local

stefan 10:Layout 2 26/02/2013 12:54 PM Page 7

Sunt mulţi ani de când pe Strada Crişuluidin Daneş s-a construit o clădire mare şi im-punătoare ce avea să schimbe aspectul în-tregii comunităţi , în care generaţii de copiiau învăţat carte , au învăţat să citească, să scr-ie , să socotească...

În anul 2000 am avut plăcerea să intruprima dată în clădirea şcolii. Am făcut cu-noştinţă cu sălile de clasă mari , spaţioase în-călzite cu sobe de fontă . În băncile învechitede vreme se îngrămădeau elevii zglobii, feri-ciţi mai ales când suna clopoţelul pentrupauză .

Imaginea şcolii dănăşene era completatăde profesorii şi învăţătorii care îsi dădeautoată şilinţa pentru a educa generaţiile câtmai bine posibil . Condiţiile în care se des-faşura activitatea elevilor şi a profesorilor nuau fost din cele mai bune, căldura era doar înclase, iar holurile reci creau un disconfort,băncile învechite de sute de ani nu mai pu-

teau fi recondiţionate.Iată că au trecut 12 ani de când fac parte

din viaţa acestei şcoli şi sunt bucuroasă căam putut să fiu martoră a îmbunătăţirilor

efectuate la şcoală. Sobele de fontă au fostînlocuite cu centrale termice , toată insta-laţia electrică a fost refăcută, au fost înlocuitelambriurile din toate sălile de clasă, parche-tul a fost lăcuit, ferestrele vechi au fost în-locuite cu geamuri termopan. Clasele au fostdotate cu mobilier modern. Şcoala Gim-nazială ”Cornel Regman“ din Daneş esteacum un spaţiu modern, elegant, în carecopiii din sat împreună cu profesorii pot săîşi desfăşoare activităţile educative în con-diţii deosebite.

Vă invităm cu drag să vizitaţi şcoala pen-tru a vă încânta sufletul, pentru a vă încre-dinţa că se desfăşoară o activitate educativăde înaltă calitate. Multumim celor care s-auîngrijit ca şcoala să nu mai aparţină trecutu-lui ci să fie o şcoală modernă, în care să în-veţe cu încredere copiii dănăşenilor.

director, Maria Mureşan

Proiect AFCN prin Primăria Comunei DaneșACTUALITATE8

Comuna Daneș, conform legii 215/2011 a administrației publice locale republi-cată, este persoană juridică care are în patri-moniu un buget propriu și hotărăște în ceeace privește administrarea intereselor publicelocale. Misiunea autorităților publice localeeste de a stimula și sprijini creșterea pros-perității comunei și a bunăstării cetățeniloracesteia. Principalele activități derulatesunt: administrarea bunurilor din patrimo-niul comunei; servicii sociale; stare civilă;agricol; sprijinirea dezvoltării durabile lo-cale prin instrumente economice, sociale,de mediu, culturale, educaționale etc. Co-muna Daneș nu are un Cămin Cultural cupersonalitate juridică, nici persoană anga-jată ca și referent cultural. Cu toate acestea,activitățile culturale din comună au fost șisunt destul de bogate: cele două grupurivocal-folclorice, cele două festivaluri zonale(de colinde și folclor), manifestările bi-anu-ale de la Monumentul Eroilor (1 Decem-brie și Ziua Eroilor) etc.

Pentru sprijinirea activităților de acestgen de pe raza comunei noastre, în primasăptămână a lunii februarie a fost depusproiectului cultural ”DANEŞ-TRECUT ŞIPREZENT”, cu aria tematică EDUCAŢIECULTURALĂ, adresat către AdministrațiaFondului Cultural Național (AFCN)

AFCN este un finanţator public care or-ganizează consultări cu operatorii culturalişi cu reprezentanţii Ministerului Culturii şiPatrimoniului National din România, pen-tru stabilirea unei strategii de finanţare aculturii.

Ca instituţie publică subordonată Minis-terului Culturii şi Patrimoniului Naţional,AFCN oferă în fiecare an finanţări neram-bursabile instituţiilor publice, organizaţiilorneguvernamentale, persoanelor juridice dedrept privat care desfăşoară activităţi culturale.

Proiectul ”Daneș-trecut și prezent”, pro-iect de finanțare nerambursabilă, își propu-ne să dezvolte activități de educație cul-turală în comunitate, care să pună în valoarepatrimoniul cultural local – un concept pecare beneficiarii direcți și membrii echipeide proiect îl vor explora împreună, răspun-zând astfel nevoilor de promovare ale valo-rilor cultural-locale și istorice, atît în sânulcomunității cât și în exterior (prin oferta

culturală-turistică) și nevoii de a dezvoltaresponsabilitatea față de moștenirea cultura-lă locală. Activitățile propuse au în vedere

educarea localnicilor în spiritul animării cul-turale a comunității, colectarea datelor pri-vind patrimoniul local material și imaterial

atât de către voluntarii din comunitate câtși de către experți în domeniu contractați,respectiv valorificarea datelor în documen-tul „Monografia Comunei Daneș”, inven-tarierea și descrierea obiceiurilor, tradițiilorși meșteșugurilor locale, fnalizată prin înfi-ințarea unui cerc tematic pentru reluareapracticării unui obicei sau meșteșug tradi-țional și organizarea Festivalului Zonal deFolclor ”ȚARA CÂNTECELOR MELE”,cercetarea și promovarea unor pagini de is-torie locală prin elucidarea adevărului des-pre Bătălia de la Seleuș și restaurarea mo-numentului ridicat în memoria acesteia șidesfășurarea unui curs de animatori socio-culturali.

Scopul proiectului este consolidareaidentității culturale a comunei Daneș prinimplicarea comunității locale în punerea învaloare și promovarea moștenirii culturalelocale materiale și imateriale. Obiectivelegenerale și specifice ale acestui proiect de fi-nanțare nerambursabilă sunt acelea de aeduca 10 voluntari în spiritul animăriisocio-culturale a comunității și culegerii dedate privind patrimonial local, prin inter-mediul unui curs de instruire cu durata de40 de ore, de a face să crească interesul co-munității pentru consumul cultural, în spe-cial în rândul tinerilor, prin participarea acel putin 20 de localnici la intrunirile publi-ce organizate în cadrul proiectului, pe par-cursul a două luni calendaristice, de a faci-lita revitalizarea tradițiilor, obiceiurilor saumeșteșugurilor tradiționale locale, prin re-luarea/înființarea uniui cerc tematic pentrupracticarea cel puțin a unui obicei, tradițiesau meștesug, la finalul implementarii pro-iectului, de pune în valoare istoria și moș-tenirea culturală a localităților din comunaDaneș, prin realizarea unei monografii a co-munei pe o perioadă de 6 luni calendaristicedar și să pună în valoare creațiile folcloriceși obiceiurile locale.

Acestea au fost gândurile şi intenţiile lamomentul la care autoritatea locală a decisîncercarea de a accesa aceste fonduri, daramintim că după această etapă urmează ur-mătoarele etape conform calendarului fi-nanţatorului :

COMISIA DE PROIECTCoordonator: Codruța Joldeș

Şcoala din Daneş - trecut si viitor

stefan 10:Layout 2 22/02/2013 1:45 PM Page 8