„Fiecare om trebuie să îşi găsească timp, să se aşeze şi să privească căderea frunzelor”. (Elizabeth Lawrence)

August 2013 anul 2 numărul 16Publicaţie lunară de informare, opinie şi atitudine

La vârsta la care alţii trăiesc doar din amintiri,Niţă Petre, administratorul SC Izolaţii TipNiţă SRL, reuşeşte să obţină distincţii dupădistincţii. Medalia de aur Nicola Tesla apoposit în panoplia sa ca urmare a aprecieriide care a dat dovadă în faţa Asociaţiei Inven-tatorilor sârbi.

amănunte în pag. 4

Medalie deaur la 83 de ani

A venit şi toamna. Unii o așteaptaumai mult, alții mai puțin… Așa cumse spune în popor: „toamna se numarăbobocii!” Omul de rând aşteaptă acestanotimp cu mânecile suflecate până lacot, de acum şi până la prima zăpadăel nu va mai cunoaşte odihnă.

amănunte în pag. 4

Gata cu vacanţa!

stefan 16:Layout 2 09/09/2013 4:21 PM Page 1

Filosoful român Emil Cioran (1911-1995) spunea „ Mister mai înduioşător ca îndragostea de viaţă nu există, ea singură calcăpeste toate evidenţele”.

In folclorul românesc misterul populeazătoate formele de expresie, fie că este vorbade literatură, muzică, coregrafie, artă plas-tică, reafirmând caracterul sincretic al cre-aţiei folclorice.

Privind din punctul de vedere al cititoru-lui (receptorului) în literatura populară ca şiîn cea „de autor”, în plan emoţional, avemacelaşi rezultat, exprimat plastic de AlbertEinstein (1879-1955) prin expresia: „Ceamai frumoasă şi mai profundă trăire ome-nească este misterul”. Această constatareeste, de fapt, unul din resorturile fundamen-tale ale actului de creaţie.

Cel puţin două lucruri deosebesc – în ra-port cu misterul – opera folclorică de operade autor: scopul şi finalitatea actului decreaţie.

Autorul literar – fie el poet, prozator saudramaturg – creează sau adânceşte mistere(situaţii, personaje, interpretări) pe când înfolclorul românesc misterul este „obiectul”care devoalează un mister. Literatura deautor pune întrebări şi creează astfel noi mis-tere (dezechilibre). In folclor se caută resta-bilirea echilibrului. Autorul pune întrebări,anonimul răspunde la întrebări.

Dar, paradoxal, în virtutea supremaţieiesteticului, nici unul nu distruge „corola deminuni a Lumii” după o expresie inspirată amarelui poet şi filosof român Lucian Blaga(1895-1961). Deosebirea este dată de dife-renţa dintre actul de creaţie. Scriitorul cre-ează personaje sau situaţii pe care leinvesteşte cu mister. Anonimul autor de fol-clor foloseşte personaje şi situaţii investite cumister pentru a explica lumea înconjură-toare. Scriitorul încearcă să creeze mituri,anonimul foloseşte mitul ca instrument alintrării în normalitate.

Am afirmat că misterul se află în toateipostazele creaţiei folclorice româneşti:

poezia profană, balade (literatura epică),basme (povestiri), proverbe, descântece etc.Vom încerca să exemplificăm prin analiza câ-torva expresii, situaţii sau personaje din fol-clorul românesc. Inchipuindu-şi sfârşitulpoetul popular spune: „Şi m-oi tot duce înnoapte / Pân” oi întâlni pe Moarte / Şi m-orpune-n copârşeu / Alături de Dumnezeu” .„Noaptea” e misterul drumului în necunos-cut până la întâlnirea cu Moartea, personajmisterios care îl trece în altă lume. Plină demister şi aşezarea trupului alături de Dum-nezeu. In esenţă se reafirmă credinţa popu-lară că cel plecat din această lume se duce înceruri, în lumea Creatorului Suprem. Bas-mele sunt populate, aproape în exclusivitate,cu personaje misterioase prin simbolismullor: Zmeul, Balaurul, Harap Alb, Spânul,Impăratul Verde, Roşu sau Alb, Sfânta Vi-neri, Sfânta Duminică etc.

Harap Alb este un nume enigmatic,încărcat de sensuri mitice. In dialectele se-mitice şi indoeuropene Sarab (în româneşteHarap, negru în sens etiopian şi arab de fiinţătranscedentală) este Principele, Seful Su-prem, Stăpânul Lumii. Alăturarea dintre„negru” şi „alb” semnifică dualismul perma-nent dintre rău şi bine. Intreaga confruntarea lui Harap Alb cu forţele răului – Zmeul,Balaurul, Spânul (spiritul egoist, individua-listul) este efortul de a restabili echilibrulprimordial social, moral dar mai ales spiri-tual. Harap apare ca expresie a nonmani-festării, a SINELUI şi al EULUI. Până şiCalul lui Harap Alb este investit cu puterimisterioase. El îl intreabă pe stăpânul luidacă vrea să-l ajute încât să ajungă „Soarelecu picioarele / Luna cu mâna / Si prin norisă-ţi cauţi cununa”. Această imaginerecreează poziţia primordială a Omului Uni-versal, în tradiţiile tuturor popoarelor Cerulfiind podeaua pe care se sprijină omul rege-nerat, în postura de creaţie a lui Dumnezeu.Intr-un basm se construieşte şi imaginea căUniversul este „un arbore inversat”.

Sfânta Vineri este expresia planetei

Venus, expresie a culorii verzi (Verde Îm-părat). Venus este Luceafărul de seară carepoate fi înţeles ca Soarele de la Miezul Nopţiiîn relaţie simetrică Sfânta Duminică, Soarelede la Miază Zi.

Intr-un proverb românesc se spune„Unge osia să nu scârţîe roata”. Dincolo deaspectul practic al învăţăturii expresia ogăsim în contexte literare care sugerează căungând osia ungem OSIA LUMII ca să seelimine orice dizarmonie între tradiţia de-rivată şi tradiţia primordială.

In balada (poem epic) „MănăstireaArgeşului” gestul meşterului de a-şi zidi fe-meia iubită în zidul bisericii pe care o con-struia este menit să stopeze permanentadărâmare a construcţiei. Se ştie că în tradiţiaromânească, şi dogma creştină, femeia esteşi o expresie a maleficului. Considerând con-strucţia unei biserici ca un act de restabilirea ordinii primordiale, a sacralităţii, este clarcă forţele malefice se opun, încearcă să o dis-trugă. De aceea forţa răului este încătuşată,zidită, în construcţie pentru a restabili echili-brul. Se creează astfel mitul sacrificiuluinecesar pentru durabilitatea oricărei con-strucţii, a Lumii creştine la baza căreia a statsacrificiul lui Cristos. In poemul românescmisterul sacrificiului este completat de mis-terul (mitul) lui Icarus: Meşterul Manole numai poate coborî din cea mai înaltă turlă abisericii şi, improvizându-şi aripi din lemn,încearcă să zboare. Se prăbuşeşte şi pe loculunde cade apare „O fântână lină /Cu apăpuţină / Cu apă sărată / Cu lacrimi udată”.Fântâna care adânceşte misterul prin opo-ziţia dintre liniştea apei (lină) şi apa sărată„cu lacrimi udată”.

In folclorul românesc este frecvent şimisterul creat de semnificaţiile numerolo-giei. Mănăstirea sfântă este înălţată de„nouă” meşteri mari. Cifra nouă este semnulunei energii debordante. In alt basm eroul,pentru a-şi îndeplini misiunea, trece pesteşapte mări şi şapte ţări. In sens biblicnumărul şapte sugerează uniunea omului cudivinitatea. Unii exegeţi ai operelor fol-clorice cred că numărul şapte este o expresiea misterioasei culturi, precreştine, atlantideştiindu-se că zeul Atlas avea 7 fiice (Pleiadeleîn cultura greacă). Uneori eroii se dau de treiori peste cap pentru a-şi schimba înfăţişarea.Cifra trei, ca expresie a trinităţii divine, îitransformă astfel în elemente de sorgintesacrală.

In concluzie folclorul românesc foloseştemisterul ca mijloc de explicare a creaţiei, aordinii universale folosire care adânceştesensul fiecarei creaţii literare demonstrândceea ce atât de plastic exprimă acelaşi AlbertEinstein: „Cel mai frumos lucru pe careputem să-l experimentăm este misterul”.

2

Redactor șef: Ștefan Costea. Senior editor: Mircea Răchită. Redactori: Cristiana Cristea, Lucia Bichiș,Andrada Mare, Daniela Niste, Daniela Suciu, Marius Iosif, Marius Moldovan, Doina Medeșan, VioricaSecetă, Ioan Medeșan, Cristina Mosora, Ana Gașpar, Viorica Crucin, Maria Mureșan, Nicolae David,Maria Man, Bădică Nicola, Ileana Costea, Maria Anghelina, Maria Diaconu, Nicolae Tudor Cristea, ElenaOprea, Maria Ivan, Demirel Herman, Dorinel Bichiș. Corespondenți: Ştefăniţă Regman, Maria DianaPopescu, Horia Constantin Alupului Rus, Valentin Bălănescu, Virgil Lazăr, Camelia Moldovan, Alin Pora,Mihai Naşca. Foto: Doina Medeşan.Tehnoredactare: Ştefan Costea, Lucia Bichiş, Chivuţa Trif.

actualitatea.danaseana@yahoo.comTelefon: 0762 393 445

ISSN 2285 – 1291 ISSN-L = 285 – 1291 Publicaţie editată de SC Maris Edi Pro SRL

ANUNȚURI GRATUITECei care doresc să facă un anunţ, să vândă sau săcumpere, să facă oferte sau solicitări diverse, au

acum la dispoziţie ACTUALITATEA DĂNĂŞEANĂ

Pentru orice informaţie aveţi la dispoziţie:Telefon 0762-393.445

saue-mail: actualitatea.danaseana@yahoo.com

*– Și ce făceai toată ziua, cât ai stat în

Germania?– Beam bier cu fugiții.

*Ziarele românești sunt ca bolnavii

incurabili: le deschizi ca să le închizi laloc.

*Ferește-mă, Doamne, de puternicii

între 30 și 50 de ani, care nu și-au datseama că sunt proști! Dar, ferește-mă șide cei care și-au dat seama!

*Se spune despre norocoși că au

mâncat c…, când au fost mici. Reali-tatea e că pentru a fi „norocos” sub co-muniști trebuia să mănânci c… tottimpul.

*Comuniștii: Uitau cu ușurință ade-

vărul, dar țineau la perfecție minte pro-priile minciuni.

*-Ce-i lipsește culturii române?-Cei șapte sute de ani de acasă!

*Surdului să-i vorbești citeț!

*Lăcomia porcului, bucuria creștinu-

lui.*

Televizorul la noi – o adevăratăcutie a Pandorei. O deschizi şi năvălesclighioanele.

Reflexii şireflexe

Sub Alupului

prof. Constantin Horia Alupului Rus

ANALIZĂ ŞI OPINIE

Misterul înfolclorul

românesc CornelRegman

stefan 16:Layout 2 09/09/2013 10:08 AM Page 2

„Viaţaeste ţesutădintr-o pân-ză de amin-tiri. Sunt clipecând omul nu-treşte restul zile-lor numai din adu-ceri aminte. Dacă ele sunt frumoase, buzele îiînfloresc de un surâs dulce, ca zâmbetul trecu-tului ce întreţine candela licărindă a moşnea-gului – cu ochii înrouraţi pierduţi în vag, de peprispa casei. Dacă amintirile sunt duioase,

pieptul tresaltă într-un suspin uşurător.Faptele omului nu sunt trecătoare. Umbra

lor se repetă şi împacă, sau mustră cugetul; iarîn clipa morţii oglinda întregii vieţi ţi se aratăşi priveşti în ea ca într-un gând adânc. Poţimuri râzând, de-ţi surâde trecutul, sau moristrâmbând buzele în spasme desperate dacăfaptele urâte ţi se arată cu sila în toată ciudăţe-nia lor. Şi pe mormântul omului, oricât de sin-guratec ar fi, cresc câteodată flori, nu sădite demână omenească, ci aduse de vântul primă-

verii dintr-o neştiută grădină şi un glas mis-teric îngână în serile senine numele celui apus.

Iar în cavoul bogatului, care a alungat vă-duva săracă în timpul iernii afară din casă pedrumul înzăpezit, cresc numai spini şi se adă-postesc stranii vietăţi.

N-am scris aceste rânduri pentru cei ce seocupă cu literatura, n-am aceste pretenţii, daram scuturat pe paginile mute creanga aminti-rilor mele, legate strâns de ce s-a făcut de bineîn comuna Daneş, în câteva zeci de ani.

Cetind, prietinii îşi vor aduce cu drag a-minte de mine, tovarăşii de muncă de noi, iardacă am avut şi răuvoitori în strădania ce amdepus pentru ridicarea comunei noastre, a tu-turor celor ce-am primit în sânul ei desmer-dările copilăriei, poate că măcar acum vorarunca un văl de înfrăţire asupra umbrei cares-a dus, iar pentru generaţiile ce vin după noi,poate le va servi de exemplu.

De unde m-am oprit eu, las în grija timpu-lui de a merge mai departe.

Daneş, în Februarie 1931. Pompiliu E. Constantin

În anul 1925, din iniţiativa I.P.S.M. Dr.Nicolae Bălan, s-a făcut o excursiune lalocurile sfinte, în Orient, la care am luat şi euparte.

Am plecat de acasă la 20 septembrie (data,după schimbarea calendarului, altcum era 7),ora 10 a.m. Am ajuns la Constanţa a doua zidupă masă. La orele 4½ s-a făcut îmbarcareape vaporul „Împăratul Trăian”, cu care am călă-torit tot timpul, până ne-am întors la Con-stanţa.

În 21 IX, la orele 5 p.m., a fost plecarea va-porului. Toţi pelerinii, emoţionaţi până lalacrimi, am cântat „Bine eşti cuvântat”, Tro-parul Rusaliilor. Depărtându-ne de ţerm, I.P.S.-tul a cetit două molitve pentru pelerini.

În 22 septembrie, marţi, la oarele 7, am in-trat în Bosfor şi pe urmă în Constantinopol.

Aici am vizitat biserica patriarhală, maimulte moşchee (cea mai frumoasă, cum nu opot descrie, „biserica Sf. Sofia”) şi alte părţi deînsemnătate ale oraşului. Seara, după cină, amfăcut plimbări pe Cornul de Aur cu o barcătimp de 1½ oră.

Trecând peste Marea de Marmara şiMediterană, ajungem în portul Iaffa (Ioppe).În decursul călătoriei Dnii profesori Dr. Cră-ciunescu şi Dr. Cristescu au ţinut mai multeconferinţe despre locurile sfinte. ColegulSăcărea a compus un cor din foştii elevi aiSeminarului Andreanu, exercitând liturgia deGh. Dima. Eu împreună cu colegul Damian,preot în Blăjel, eram la tenor I.

În decursul călătoriei s-a făcut sfinţireaapei de cătră I.P.S. Arhiepiscop Dr. N. Bălan,P.S. Episcop In I. Teculescu şi Dr. ProfesorCrăciunescu, botezându-ne pe toţi pelerinii.Toţi am fost spovediţi spre a putea fi îm-părtăşiţi în sfânta cetate a Ierusalimului.

În ziua de 26 IX (13 IX), ora 11½, amajuns în Ierusalim. Fiind în ajunul sărbătorii„Înălţarea Sf. Cruci”, s-a făcut vecernia, la caream luat parte toată lumea, închinându-neSfântului Mormânt în ziua Sfintei Cruci.Săvârşindu-se sf. liturghie, au fost împărtăşiţitoţi pelerinii.

Toţi preoţii, în număr de 70, am primit pa-trafir şi felon, o cruce, o lumânare aprinsă, unbuchet de flori şi împreună cu toţi pelerinii amfăcut încunjurul sf. mormânt de 3 ori.

În zorii zilei, s-a săvârşit sf. liturgie de cătrăS.P.S. Dr. Bălan şi P.S. Episcop I. Teculescuprecum şi Dnii profesori Dr. Crăciunescu şiDr. Cristescu; corul format de preotul Săcăreaam dat răspunsurile. La cherovic eu am cântatsolo. La timpul său, am citit Credeul. Toţipelerinii ne-am închinat la sf. cruce, pe Gol-gota, am vizitat toate localităţile pe unde a um-blat Mântuitorul.

La râul Iordanului, s-a făcut sfinţirea apeide I.P.Sfinţiţii, însoţiţi de un Episcop al Ierusa-limului, în urma căreia s-au botezat toţi pele-rinii. S-au scăldat în Iordan partea cea mai

mare din ei – între care şi eu – şi am trecut râulînot la celalalt mal şi m-am închinat icoaneibotezătorului, care stă în locul unde s-a bo-tezat Isus. De asemenea ne-am scăldat în laculGenizaretului.

Vizitând toate localităţile însemnate, ca Vi-fleemul, satul Cana, muntele Taborului,cetatea Nazaret, fântâna lui Iacob, mormântulMaicii Domnului, Mormântul lui Lazăr, laculVitezda, reîntorşi în Iersalim, am primit de laPatruiarhul Ierusalimului, Demianos, diplomade „hagiu”.

În urma acestora, la 1 oct. 1925, am părăsitIerusalimul spre a merge la Egipet (Africa).

La debarcare în Alexandria am vizitatoraşul şi Catacombele sfinţilor. În biserică s-afăcut un parastas pentru sufletul PatriarhuluiAlexandriei mort pe drum întorcându-se de laStocholm.

Ajunşi la Cairo, am rămas 3 zile. În acesttimp, am vizitat oraşul, cu marele muzeu allumii, grădina zoologică etc., piramidele şiSfinxul. În muzeu se aflau deja aduse toate lu-

crurile aflate în mormântul Faraonului Tutan-chamon.

În 5 oct. am plecat spre casă cu o nespusămulţumire sufletească.

Această călătorie m-a costat pe lângă cele24 mii cheltuite cu paşaport, drum etc. încă13.000 lei pentru cumpărături de lucruri aduseacasă.

La 20 aprilie 1926, îmi revine numire derevizor şcolar de control în plasa Daneş şiHendorf; fiind mai aproape de casă, amprimit. Aveam sub supraveghere şi răspundereşcolile din 30 comune [localităţi]. Această im-portantă funcţiune am ţinut-o până în 7 iunie1927, când am fost rechemat iarăşi la catedră.

De aici avea să vie un timp când ochii mur-dari ai oamenilor politici să-mi sfideze activi-tatea rodnică, izvorul unei munci îndelungatesăvârşită în plină uitare de sine – căci o viaţăîntreagă nu m-am gândit la mine. Veşnica meapreocupaţie a fost poporul, menit fiind să măjertfesc. Nu m-am gândit nici să-mi strâng co-mori pe pământ, ci un ban prisosit l-am între-buinţat pentru binele umanităţii. Dar dacă

multe inimi mă sădiseră în cele mai adânci ca-vităţi ale lor, erau şi priviri pline de invidie şiintrigi, iar situaţia politică le-a ajutat să aruncenoroi pe opera vieţii mele şi să mă discreditezeîn ochii lumei. În urma unor ocupaţii nedrepte,de cari eu nu-mi pot da măcar seama, în 20 au-gust 1927, la cererea nedemnă a notaruluiGâdea şi a preotului Onoriu Sasu, mi s-a făcutpercheziţie la domiciliu de către jandarmi şiservitorul primăriei comunale – alţi oamenirefuzând murdara propunere a notarului – şim-au scoborât astfel în rândul celor maidecăzuţi.

Răuvoitorii nu s-au mulţumit numai cuatât. Au încercat fel de fel de neadevăruri fan-tastice, folosindu-se pe de altă parte şi de pre-siunea instanţelor şcolare superioare, supuseşi ele capriciilor unor suflete negre şi m-ampomenit că mi s-a ridicat şi direcţia şcoalei cecondusesem de mai bine de un deceniu şi pen-tru care îmi cheltuisem o mare parte din ener-gie şi sănătate.

Fiind bolnav şi silit de câteva ori a-mi căuta

sănătatea mai cu îngrijire, cum nu puteam sămă prezint la datorie, am cerut câteva concediibazat de motive serioase, după cum prescriaucertificatele medicilor ce mă îngrijeau. Legea,de altfel, prevede dreptul la concediu în caz deboală, dar cei în drept, linguşiţi de mărturiilemincinoase ale unor oameni buni numai deatât, mi-au respins cererile, ba încă mi-au apli-cat pedeapsa pentru zilele lipsite. Aşa răs-plăteşte ţara pe cei cari o iubesc.

Am primit cu mândrie aceste loviri desoartă, aşteptând ziua purificării dreptăţii.

A venit şi ea. Unul dintre principalii factoricari mi-au dorit răul, anume Mihail Gâdea, no-tarul satului, a fost pedepsit cu 40 zile închi-soare sau 5.000 lei amendă de tribunalulTârnava-Mare, şi aşa el împreună cu altul -nu-imai pomenesc numele, nu vreau să îl mai scriuaci în cartea trecutului meu, de-ajuns că mi-afăcut rău, îl las în umbra uitării - şi-au primitpedeapsa pe cale judiciară pe acest pământ şiîn ceruri ne va judeca bunul Tată pe toţi dupăfaptele noastre. Superiorii au deslegat şi ei în-trucâtva misterul fără de lege şi mi-au redat di-

recţia şcoalei în martie 1929.În rezumat, am înfiinţat următoarele fon-

duri, în decursul funcţionării mele ca învăţătorpreot:

Situaţia lor la 31 dec. 19301. Fondul „Pomp.[iliu] E. Const.[antin]”,

Daneş : lei 39.852; 2. Fondul „Pomp. E. Const.pentru ajutorarea fiilor de înv.[ăţător] dinjudeţul Târnava-Mare”: lei 11.982; 3. Fondul„Pomp. E. Const.”, Leslea: lei 270; 4. Fondul„Pomp. E. Const.”, Felţa: lei 4.142; 5. Fondul„Monumentul eroilor”, Daneş: lei 84.707; 6.Fondul „Monumentul eroilor”, Beşa: lei 576;7. Fondul „Monumentul eroilor”, Felţa: lei 48;8. Fondul „Edificarea bisericii Beşa”: lei:3.331; 9. Fondul „Înfrumuseţarea bisericiiVenchiu”: lei 1.806; 10. Fondul „Azilul”,Daneş: lei 20.958; 11. Fondul „Orfanii derăzboi”, Daneş: lei 1.349; 12. Fondul „Pomulde crăciun”: lei 599; 13. Fondul „Clopotul”: lei2.107; 14. Fondul „Casina Română”: lei 1.171;15 Fondul „Junimea”: lei 9621; 16. Fondul„Excursiuni şcolare”: lei 3.224; 17. Fondul„Biblioteca şcolară”: lei 2.640; 18.Fondul „Re-uniunea fem.[eilor] rom.[âne]”: lei 418; 19.Fondul „Cooperativa şcol.[ară]”: lei 2.916; 20.Fondul „Soc.[ietatea] Oct.[avian] Goga”: lei6.633, Total lei 198.350; 21. Împreună cu înv.Emanoil Florea am pus bază fondului pentruedificarea bisericii în Daneş, care la 31 dec.1930 era lei 497.125.

Am cununat până azi, împreună cu soţiamea, următoarele părechi:

1. Petru Gherman, plugar, cu Maria Goga(Daneş); 2. Irimie Hudea, plugar, cu IoanaLazăr (Daneş); 3. Nicolae Constantin, plugar,cu Elisabeta Medrea (Daneş); 4. Ioan Mafteiu,notar, cu Maria Halăr (Paloş, Saschiz); 5. Maxi-limian Bendorfean, înv., cu Elisabeta Brânduşă(Daneş); 6. Ioan Tilicea, plugar, cu IoanaMunteanu (Daneş); 7. Nicolae Regman, plu-gar, cu Maria Tilicea (Daneş); 8. NicolaeMosora, plugar, cu Ana Mosora (Daneş); 9.Dimitrie Repanovici, negustor, cu CorneliaBrânduşă (Alexandria); 10. Petre Checices,negustor, cu Elisabeta Brânduşă (Daneş); 11.Ioan Furduiu, plot.[onier] major, cu MariaMihai (Dumbrăveni); 12. Ioan Tilicea, plugar,cu Eufimia Langa (Daneş); 13. GheorgheChecices, funcţ.R.M.S., cu Ioana Moldovan(Sighişoara); 14. Iosif Lazăr, picher C.F.R., cuAna Tilicea (Daneş); 15. Constantin Gligă,înv., cu Maria Fodor (Mediaş); 16. Ioan Dâl-bea, impiegat C.F.R, cu Ana Pop (Daneş-Me-diaş); 17. Iosif Man, plugar, cu Maria Medrea(Daneş).

Cu aceste rânduri am terminat momentelemai însemnate din viaţa mea de până acum.Sper că bunii mei prietini cari m-au ajutat şi auconlucrat cu mine pentru săvârşirea atâtor actefrumoase nu se vor plictisi alunecând privirileîn oglinda unei vieţi, iar dragii mei elevi, cândvor arunca ochii pe paginile tăcute, poate îşivor aduce aminte de dascălul lor.

Las în seama timpului să se ocupe de minepe mai departe.

FINEIniţiativa republicării şi îngrijirea textului:

Ştefăniţă Regman

PARTEA A DOUA (Capitolul IX)

ADUCERE-AMINTE

Însemnări din viaţă3ÎNSEMNĂRI DIN VIAŢĂ

Fondată la 21 aprilie 1925, Societatea literară-ştiinţifică ,,Octavian Goga"  dinDaneş a fost formată din 63 de studenţi şi elevi. Preşedinte ales: Pompiliu

E. Constantin (fotografie din arhiva Cornel Regman)

stefan 16:Layout 2 06/09/2013 11:25 AM Page 3

Când este vorba despre drumul în viaţăal unui om, se zice, de regulă: ,, apoi cum îiva fi destinul”. Mi-a venit în minte aceastăzicală amintindu-mi, cu tristeţe, de destinultragic al unul dănăşean pe nume VirgilConstantin. L-am cunoscut bine din liceulde la Sighişoara, unde eram şi eu elev, elfiind mai mare decât mine cu două clase.Era fiul unei femei extreme de întreprinză-toare, denumită Gafia, care ţinea la Daneş,

chiar pe colţul unde, din strada principală,un drum ducea la gară, o mare sală - dinlemn - destinată nunţilor, balurilor şi altormanifestări organizate în Daneş.

Ei bine între copiii acesteia se afla şiVirgil Constantin care, după terminareafacultăţii de filologie -dacă nu mă înşel- laCluj, s-a stabilit în acest oraş, unde în scurttimp a ajuns directorul unui prestigios li-ceu, denumit ,,Nicolae Bălcescu”.

Ei bine, într-o zi ieşind în curtea şcoliia găsit doi foşti elevi, dar acum flăcăi trecuţideja prin armată, tineri care băteau de zor

o minge de fotbal, lovind pereţii abia zu-grăviţi. Directorul Virgil Constantin, ieşindîn curte i-a apostrofat şi i-a rugat să pără-sescă curtea şcolii. Aceştia, însă, extrem deagresivi, l-au insultat cu vorbe vulgare, dupăcare l-au atacat cu pumnii, producându-i o

hemoragie care i-a fost fatală… Căsătoritcu o doamnă, Silvia, care ajunsese vice-preşedinte al sfatului popular judeţean deatunci, au avut un băiat care astăzi este înCluj, dar nu am apucat să-l cunosc.

Virgil Lazăr

Ziua de 13.06.2013 rămâne o zi plină desatisfacţie pentru subsemnatul datorităprimirii Medaliei de Aur Nicola Tesla, acor-dată de către Asociaţia Inventatorilor Sârbicu ocazia Expoziţiei Internaţionale organi-zate în mai 2012 la Belgrad.

Medalia mi-a fost înmânată la Daneş decătre dr. Octavian Pleşa, Preşedintele Asoci-aţiei Inventatorilor din România şi preşedin-

tele Oficiului IFIA pentru Europa de Est.Cu această ocazie ţin să mulţumesc co-

laboratorilor care m-au ajutat să dau viaţăacestui brevet şi să-l transform într-un pro-dus util.

Fie ca perioada care urmează să ne aducăşi alte satisfacţii, atât pentru munca depusăde-a lungul anilor care au fost, precum şi-a

celor care vor veni.Dr. ing. NIȚĂ PETRE

Administratorul S.C. IZOLAŢII TIP NIŢĂ S.R.L.

P.S. Menţionăm că în anul 2009 amprimit o medalie de argint la Salonul de Ino-vaţii şi Invenţii de la Moscova pentru unbrevet de invenţii obţinut împreună cuICPAO Mediaş şi ICECHIM Bucureşti.

4 DE SUFLET

MEDALIE DE AUR LA 83 DE ANI

DestineTABLETALUI

VIRGIL

A venit şi toamna. Unii o așteaptau maimult, alții mai puțin… Așa cum se spuneîn popor: „toamna se numară bobocii!”Omul de rând aşteaptă acest anotimp cumânecile suflecate până la cot, de acum şipână la prima zăpadă el nu va mai cu-noaşte odihnă. Dar, va avea timp şi de odi-hnă, pe lumea cealaltă! Vorba cântecului:„Lasă că m-oi hodini/Atuncea când n-oimai fi!…” Parcă fiecare dintre noiașteptam cu nerăbdare culorilecalde ale toamnei, miro-sul parfumat de stru-guri copți…Dar celmai mult aşteaptă copiii!Poate că unii dintre ei s-au să-turat de vacanţă, de calculator, poateşi de joacă…Sunt nerăbdători să ajungă laşcoală, dar ce vor găsi? Multe şcoli încă nuau fost reparate, nu au fost zugrăvite. Nueste cazul însă și la școlile din ComunaDaneș. Prin grija autorităților locale și a di-

rectorilor, școlile și grădinițele din comunăarată impecabil. Condiții optime pentru

educație. Cu flori în mâini, în hăi-

nuțe noi și cu ghiozdanelepline cu rechizite, bobocii din

clasele 0 și I vor fi cei maiemoționați. Şi uite aşa, elevii se

vor întâlni unii cu alţii, se vor saluta,vor povesti pe unde au fost în va-canţă şi ce au făcut, se vor studia uniipe alţii, se vor admira, se vor bucura!

Flori, îmbrăţişări, lacrimi de bucuriepentru unii, de nostalgie pentru alţii.Vacanţa Mare?… Ce ne-am bucuratcând a venit! Nici nu ne-am datseama cum a trecut. Timpul zboarăprecum vântul, precum gândul…ca

păsările, ca visele…Clopoțelul sună iarăși!Gata cu vacanța!

Ștefan Costea

Gata cu vacanța!

stefan 16:Layout 2 07/09/2013 6:26 PM Page 4

COPIII SUNT VIITORUL“ , se spune înpopor. Mulţi exploatează această expresie:publicitatea, industria modei, producătoriimultimedia, producătorii de articole spor-tive, concernele multinaţionale de produsealimentare, partide politice, formaţii, echipesportive, etc. Toţi vor să îi câştige pe tineri departea lor. Copiii şi tinerii sunt deschişi pen-tru orice. Sunt ca un camp proaspăt arat careprimeşte orice sămânţă, bună sau rea, mără-cini sau grâu. Ce principii de viaţă, conţinutşi ţeluri transmitem noi, părinţii şi dascăliinoii generaţii ?

Majorităţii părinţilor li se pare firesc să seîngrijească de nevoile materiale ale copiilorlor și să le ofere o educație școlară cât se poatede bună. Mulți trec însă cu vederea că pelângă dezvoltarea trupeasca și intelectuală acopiilor lor, mai există o a treia dimensiune,cea spirituală. Tinerii trebuie să poată găsirăspunsuri la întrebări de genu: De unde vin?,Pentru ce trăiesc? Unde mă duc?

Aceasta nu e deloc ușor în mediul în caretrăim astăzi. Societatea noastră postmodernă,pluralistă, desconsideră Biblia cu poruncilesale pe care Dumnezeu le-a dat oamenilor.

Virtuțiile creștine precum sinceritatea, cre-dincioșia, smerenia, toleranța și iertarea suntpuse la îndoială sau răstălmăcite. Astfel seface că nu mai există astăzi nici un pas înainteîn organizarea vietii și nici un țel clar al edu-cației copiilor. Aceasta duce atat la părinți câtsi la copii la o dezordine din ce în ce mai preg-nantă: pe de o parte părinții se simt supraso-licitați de însărcinarea de a fi educatori și suntfericiți când pot să lase această sarcină gră-dinițelor și școlilor. Pe de altă parte copiii nuîși mai pot dezvolta o stabilitate interioară,sunt labili și în ciuda excesului material, su-feră de un gol lăuntric. Pentru că le lipseșteperspectiva viitorului care să le dea speranțagăsirii sensului și implicării, mulți tineri serefugiază în lumea digitală de vis a jocurilorpe calculator, se îmbată la petreceri și începsa fumeze de la vârste din ce în ce mai mici.

Se știe că este mai ușor să înveti copilul săînoate decât să salvezi altul de la înec. La fel,problemele de educație și urmările lor tragicear putea fi evitate prin prevenire, dacă părințiiîși îndrumă copii după poruncile lui Dumne-zeu. Aceasta este o realitate care nu se bucurăde popularitate, dar care poate fi dovedită.Mediul familial este baza unde se dezvoltăobișnuințele și caracterul.

Asta nu înseamnă că părinții trebuie să fieperfecți. Tocmai atunci când își iau în seriosrolul de educatori vor vedea cum va trebui saîși recunoască zilnic eșecurile și deficiențelepersonale. Totuși exemplul lor este credibildacă copii văd că și “cei mari” își duc gunoiuldin nou în ordine și nu încearcă sa îl ascundăsub covor. Când părinții își mărturisesc sin-ceri eșecul copii descoperă cum prin iertareși împacare cresc relațiile adevărate. Astfel deexperiențe au valoare nespus de mare pentru ei.

Copii sunt bunul cel mai de preț pe careîl avem. Se spune despre cunoscutul om destat Winston Churchill că ar fi spus că estemai greu să crești patru copii decât să con-duci o țara. Se poate să fie așa, dar să ne facemtimp odata sa ne gandim în liniște la lucrurilepe care le-am realizat. Atunci ne va fi clar că

toti copii noștri sunt mult mai importanțidecat succesul profesional, concediile noas-tre sau hobby-urile noastre. Sunt lucrul celmai prețios pe care îl avem și trebuie să-i aju-tam în confruntarea cu mediul în care se află.

Parinții conștienți de responsabilitate sestrăduiesc să își protejeze copii de influențeledăunătoare. Uneori însă se mege prea de-parte astfel încât orice influență a unor oa-meni, cărți, filme, sau activități îndoielniceeste imediat oprită. Această izolare are efectecontrare. Cândva, cel târziu atunci când copiiidevin adolescenţi, mame, tați sau bunici nuvor mai putea să îşi supravegheze sau să îm-piedice sau să vină în contact cu „lumea rea”.Vor simţí atunci o mare nevoie de a recuperace au pierdut și vor savura din plin faptul cănu mai sunt sub tutela și dădăceala părințilorși pot descoperi viața adevărată.

Parinții care vor să evite un fel de efect debumerang, nu trebuie să încerce constant săîși păzească protejații de orice problemă.Mult mai mult ar trebui să le permită contac-tul cu alte concepții despre lume și cu altestiluri de viața într-o masură sănătoasă și să îiînsoțească, să ia parte la experiențele lor și săîi susțină. Numai așa învaţă generația tânărăsă se separe critic de alte puncte de vedere, săinterpreteze mediul social în care se găseșteși să își găsească drumul într- o lume adeseanedreaptă, mincinoasă și decadentă.

Concluzionând, aș putea spune că o edu-cație sănătoasă nu constă în a transmite maideparte niște forme și reguli, pentru astacopiii tineri au nevoie de adulți și de dascălicare să fie exemple convingătoare.

dir. Daniela Niste

5DE SUFLET

Educaţia copiilor-Cea maiimportantă însărcinare!

De la doamna profesoară FlorinaMoldovan-Lircă, din Târgu-Mureş, primimînştiințarea că JOI, 26 SEPTEMBRIE, la ora12, va avea loc în Aula Magna a Universităţii„Petru Maior”, strada Nicolae Iorga nr. 1,Târgu-Mureş, şedinţa publică de susţinere atezei sale de DOCTORAT dedicată ilustru-lui fiu al Daneşului, criticul şi istoricul literarCornel Regman, precum şi altor membri aifamiliei Regman – Nicolae, Ioan, Dinu şi Şte-făniţă ‒ care, în diferite epoci ale ultimului

secol, s-au făcut cunoscuţi prin scrierile lor.Prezidată de Decanul Facultăţii de Ştiinţe

şi Litere, prof. univ. dr. Iulian Boldea, Co-misia Ştiinţifică de analiză şi susţinere a tezeie compusă din următoarele personalităţi alelumii universitare şi literare din ţară: prof.univ. dr. Alexandru Cistelecan (coordona-torul ştiinţific); prof. univ. dr. Nicolae Oprea,Universitatea din Piteşti; prof. univ. dr. Du-mitru Chioaru, Universitatea „Lucian Blaga”din Sibiu; Cornel Moraru, Universitatea„Petru Maior” din Târgu-Mureş.

Doamna Florina Moldovan-Lircă ar fionorată ca la acest eveniment, care se va des-făşura în prezenţa familiei Regman, să par-ticipe și dăneşenii, în semn de prețuire avalorilor culturale ale comunei. Iar cititorilorActualităţii dăneşene le promite că, într-unuldin numerele viitoare, le va prezenta o scurtăsinteză a rezultatelor cercetării întreprinse de-a lungul ultimilor trei ani. Ar fi de adăugat căfragmentele din ampla lucrare (de aproape800 de pagini!) publicate recent în reviste lite-rare prestigioase precum Viaţa Românească,Observator cultural, Vatra, Ex-Ponto, Eu-phorion ş.a. s-au bucurat de o primire favora-bilă din partea specialiştilor.

Vă dorim succes deplin pe 26 SEPTEM-BRIE, stimată doamnă profesoară!

Ștefăniță Regman, Paris

SUSŢINEREA TEZEI DE DOCTORAT „Familia Regman – o familie de

cărturari ardeleni”

Cornel Regman 1998 Foto Ştefăniţă Regman

stefan 16:Layout 2 09/09/2013 1:05 PM Page 5

Interpretul de muzică populară,Ciprian Istrate s-a născut în Luduş într-unrăsărit de septembrie, mai precis pe 2 sep-tembrie 1976 şi şi-a petrecut copilăria şi ado-lescenţa, în oraşul natal, Iernut. De mai mulţiani este târgumureşean şi lucrează în cadrulGrupării Mobile de Jandarmi din Sîngeorgiude Mureş, ca ofiţer psiholog. În armată a des-coperit pasiunea pentru folclor, iar de şase anilucrează în modul cel mai serios ca interpret.A editat până acum mai multe albume demuzică populară. În prezent lucrează la unnou album de folclor, realizat în mare parte.Pentru acest nou album, în care veţi des-coperi doar surprize plăcute, lucrează cuTaraful “Ardealul” din Cluj Napoca, condusde maestrul violonist Mihai Emil, vioară pecare o puteţi asculta şi pe albumele Anei IlcaMureşan. Ciprian Istrate a colaborat cuAnsamblul Profesionist “Mureşul” din TîrguMureş. În ultimii ani a format un taraf numit“Ceteraş de pe Cîmpie” cu solişti instrumen-tişti din Zau de Cîmpie. Ce alte secrete maiascunde Ciprian Istrate aflaţi în cele ceurmează.

Rep: Câmpia Transilvaniei a dat de-alungul vremii destul de multe voci frumoaseîn ceea ce priveşte folclorul. Cine te-a inspi-rat şi cum ai ajuns să îndrăgeşti acest genmuzical ?

Ciprian Istrate: Eu provin dintr-o zonăaflată la interferenţa Câmpiei Transilvaniei cuTîrnava Mică şi chiar cu Mureşul Mijlociu, aşacum îmi place mie să spun. În ceea ce priveştepersoanele care m-au inspirat sunt vocile mariale Ardealului, dar nu din zona mea. Este vorbade regretatul, Drăgan Munteanu, pe care îl punalături de Nicolae Furdui Iancu, şi, poate o să sesupere cineva pentru că l-aş aşeza alături şi peAurel Tămaş. Destul de târziu s-a aprins scân-teia folclorului în Ciprian Istrate, acest lucru s-a produs undeva la 23-24 de ani, terminasemdeja stagiul militar. La acea vârstă am simţit euprofunzimea cântecului popular şi ce poate el sătransmită.

Rep: Povesteşte-ne câteva lucruri desprezona de unde îţi culegi cântecele. Ce au aceioameni mai special ?

Ciprian Istrate: Zona Câmpiei şi a Tîr-navelor este o zonă bogată în instrumentişti. Esteo zonă vestită prin vioriştii pe care i-a avut, celpuţin în zona de Câmpie, prin jocurile populare,mai puţin prin interpreţi. Muzica din Câmpieeste şi foarte greu de interpretat. Oamenii dinaceste zone sunt oameni simpli, puri, cu sufletcurat. Iată de aici şi coloritul costumelor popu-

lare, caracteristică zonei fiind alternanţa de albşi negru.

Rep: Facem acum o întoarcere în timp şite rog să îmi spui cum vezi, prin ochii decopil lumea satului ?

Ciprian Istrate: M-am născut în Luduş şilocuiesc în Iernut de când mă ştiu şi am avutcontact cu lumea satului tot timpul, pentru căpărinţii mei au venit de la sat în oraş. Tatăl meueste din satul Gligoreşti, un sat aflat la graniţa

dintre judeţele Cluj, Mureş şi Alba şi iată căpoate nu întâmplător, prin repertoriul pe caremi l-am creat să acopăr toate aceste trei zone.Mi-aduc aminte de poveştile care erau spuse des-pre cum era viaţa înainte, însă modernismul aintrat şi în lumea satului. Erau şezătorile,jocurile de Paşti şi Crăciun, aceste lucruri au dis-părut.

Rep: De-a lungul timpului o serie detradiţii, obiceiuri s-au pierdut. Altele şi-aumai pierdut din valoare. Nu mai sunt aşacum le ştiu bunii şi străbunii noştri. CiprianIstrate de ce obicei îşi mai aduce aminte ?

Ciprian Istrate: Mi-aduc aminte că dePaşti, atunci când eram copil, bunica ne făcea o“pupăză” era făcută din acelaşi aluat ca o pâinede casă. Pe Valea Mureşului Superior am întâl-nit obiceiurile păstrate din străbuni. Din păcateîn Iernut nu prea mai sunt păstrate tradiţiile.Din satul Sălcud am găsit nişte poze vechi dupăcare mi-am reconstituit un costum pe care îl portcu cinste. Prin natura serviciului pe care îl am,militar fiind de carieră am nişte colegi din sateledin împrejurimile Reghinului, spre munte, unde

deplasându-mă am văzut nunta tradiţională cucar cu boi împodobiţi, cu călăreţii care întâm-pină mirii, la intrarea în sat, cu stegarii, acestelucruri care din păcate s-au pierdut, în multelocuri. Din păcate este destul de greu acum să lemai reconstituim.

Rep: Ai participat de-a lungul timpuluila multe festivaluri de profil. Cum crezi căapreciază publicul muzica pe care o aducipe scenă din zona Iernutului ? Cum o

primeşte ?Ciprian Istrate: Eu îmi doresc să calc pe

urmele celui care a fost cel mai mare interpret alromânilor, Ion Cristoreanu, care spunea căniciodată nu i-a plăcut lucrurile ieftine, kitch-urile. O melodie făcută de pe azi pe mâine nuare niciodată valoare. O melodie care a fostluată de o generaţie şi dată alteia şi care a trecutde proba timpului, întotdeauna va avea succes.Eu aş dori să cred că prin cântecele pe care leaduc păstrez această tentă autentică şi sper săurmez această cale şi să nu dau niciodată în lă-turi indiferent ce s-ar întâmpla.

Rep: Eşti un tânăr interpret de muzicăpopulară. Cine te-a îndrumat, cine te-a sfă-tuit, cu cine ai colaborat şi cine te-a ţinut peun drum drept ?

Ciprian Istrate: Există o tentaţie spre lu-crurile comerciale, aşa cum se spune că banuleste ochiul dracului! Viaţa mea artistică, care nueste prea îndelungată, a început la Reghin, înoraşul viorilor, oraş care a avut un rol importantîn ceea ce este Ciprian Istrate astăzi. Pe scenaCasei de Cultură din Reghin am fost invitat să

cânt o romanţă. De acolo a început totul. Acoloam auzit pentru prima dată o vioară şi am în-ceput să cânt un cântec popular, celor din an-samblu le-a plăcut şi de acolo vine toatăpovestea care iată continuă şi astăzi şi sper săcontinue multă vreme. După care, acolo am în-tâlnit o elevă a Şcolii Populare de Arte din TîrguMureş, care m-a adus şi pe mine în acest loc. Aiciam cunoscut pe unul dintre cei mai mari culegă-tori de folclor din zona noastră, regretatul VasileConţiu, pe care din păcate, nu l-am văzut decâttrei zile. Eu venisem la Tîrgu Mureş la insis-tenţele elevei de atunci, Mihaela Botoş să mă as-culte cineva. Am fost chemat, am cântat două-trei cântece. Ţin minte zâmbetul care era pe faţaregretatului, Vasile Conţiu şi care a spus: “săvină doamna secretară. Băiatul acesta intră di-rect în anul II !”. S-a întâmplat ca eu să urmezŞcoala Populară de Arte, la clasa doamnei Do-rina Oprea, care pentru mine va rămâne întot-deauna o doamnă, pentru că este un om cu sufletmare.

Rep: Să ne faci un bilanţ al carierei depână acum. Ce ai reuşit până acum să înre-gistrezi şi ce planuri ai ?

Ciprian Istrate: În aceşti ani de activitatefolclorică am reuşit să culeg cântece care să îmidea posibilitatea să editez două albume de mu-zică populară, încă unul de colinde, iar acumsunt în lucru cu un alt album, cu cântece din co-muna Zau de Cîmpie, de acolo de unde mi-amluat ca şi colegi, în spectacolele pe care le am, unceteraş vestit, Petrişor Stoica şi verişorul luiNeluţu Râzea. Ei vin din două familii de muzi-canţi ai zonei, nepoţi ai celui mai mare vioriştidin zonă, Alexandru Cozac, care trăieşte şi azila Luduş. Sper ca până la sfârşitul acestui an sătermin şi acest album, cu taraf tradiţional.

Rep: Ce alte zone etnofolclorice îţi maiplac şi ce alţi interpreţi mai ai la suflet ?

Ciprian Istrate: Îmi plac foarte mult cân-tecele Mariei Tănase, cântece din Banat cuAchim Nica, Traian Jurchela, Tiberiu Ceia.Zona Alba îmi place foarte mult.

Ciprian Istrate este unul dintre interpreţiide seamă din noua generaţie a cânteculuipopular românesc. Înzestrat de Dumnezeucu un talent deosebit, artistul dă mereudovadă de românism şi patriotism prin slu-jirea cu sfinţenie atât a cântecului popular darşi patriotic, cât şi prin promovarea şi organi-zarea singurului festival de cântec patrioticdin ţară, cel de la Oarba de Mureş, anul acestaaflându-se la cea de-a treia ediţie.

Mihai Teodor Naşca

6 DIVERSE

O vedetă populară: Ciprian Istrate

După cum și numele precizează, castelul a fost una dinreședințele importantei familii nobiliare Haller. Castelul Hallerdin Mihai Viteazu, se afla chiar la intarea în localitate. Date is-torice nu am putut găsi foarte multe dar se presupune că acestcastel datează din secolul XVI. Din relatările unor localnici separe ca locuința a fost folosită ca reședință de vară.

După cel de-al doilea război mondial acesta a fost naţiona-lizat şi pană în 1989, aici a funcţionat sediul C.A.P.-ului. Unţăran din localitate a cumpărat după revoluţie întreaga propri-etate, fără să ştie ce a cumpărat de fapt.

După reletările unui localnic Moș Culiță spunea : Buniculmeu nu mi-a povestit prea multe despre grofi. Aceştia nu stăteautot anul aici, iar cand veneau, nu prea ieşeau în lume. Din câteîmi amintesc, aveau mai multe domenii, iar aici veneau cândvroiau linişte. De asta nici nu aveau mai multe slugi... Asta eracasa bătrânei baronese, mama lui Gabor”. (n.r. Gabor Haller)

“Era doar o poveste ce mi-o zicea moşul mereu. Odată, auvenit nişte tâlhari, să fure de la conac. Noroc că era el aici, că

atunci grofoaia era singură. I-a alungat vitejeşte”.“Dar şi grofii au fost generoşi cu el. Altfel crezi că mai

stăteam eu în casa asta, în curte de castel?“După relatările localnicilor putem spune că această reșe-

dință era folosită de grofi pentru recreere și veneau aici doar varacu diferite ocazii. Din nefericire măreția castelului s-a pierdut

odata cu negura timpului, iar în prezent nu a ramas decât o ruinăcare dăinuie strajnică la intarea în localitate.

prof. Alin Pora

Să ne cunoaştem împrejurimile!

Castelul Hallerdin Mihai

Viteazu

stefan 16:Layout 2 09/09/2013 12:00 PM Page 6

O trusă de prim ajutor trebuie să seregăsească în orice casă. Aceasta trebuie să fiebine aprovizionată şi păstrată mereu la în-demână. Este bine să aveţi o trusă de prim aju-tor şi în maşină sau în bagaj, atunci când plecaţiîn vacanţă.De asemenea, verificaţi constanttermenele de valabilitate ale produselor şi în-locuiţi-le pe cele expirate. Puteţi achiziţiona otrusă de prim ajutor de la farmacii sau o puteţialcătui chiar voi.Ar fi bine să includeţi urmă-toarele lucruri în kit-ul vostru de prim ajutor:comprese sterile de tifon sau tampoane de vatăsterile;faşă de tifon bandaje adezive de maimulte dimensiuni;leucoplast; bandaj elastic;foarfece;alcool medicinal sau apă oxigenată sauo loţiune dezinfectantă;mănuşi. După caz, semai pot adăuga în trusa de prim ajutor: ten-

siometru (pentru persoane vârstnice sau cuafecţiuni cardiovasculare); termometru; pensă;câteva medicamente pentru afecţiuni uzuale –analgezice (pentru a combate durearea), antia-lergice (utile în cazul alergiilor) şi antiinflama-toare (în cazul loviturilor sau a contuziilor);lanternă şi baterii (în special în maşină sau pen-tru cei care merg în excursii) ; pătură sau foliede supravieţuire (pentru cei care se pregătescde excursii la munte sau la mare).

Material prezentat de Brigitte Păcală

IMOBILIAREVÎND apartament în Daneş, str. Gării, ap. 3,

jud. Mureş. Preţ negociabil. Apartamentul esteproaspăt renovat, semidecomandat, confort II.Relaţii la telefon: 0749816275.

VÎND casă în Daneş cu 4 camere, baie,bucătărie, camară şi alte dependinţe. Preţ nego-ciabil. Informaţii la telefon 0749819322.

Cumpăr 2 hectare teren arabil extravilan înDaneş, pe Valea Crişului, km 3-4, de preferat unsingur lot sau loturi apropiate. Informaţii la tele-fon 0265762035.

VÂND casă în Seleuş, nr. 454. Tel: 0766-639.823.

VÂND pamânt intravilan în Daneş. Infor-maţii la telefon: 0745-622.880

VÂND teren extravilan în Daneş. Tel: 0753-681082.

VÂND 8.800 mp teren la Podul Vechi la E60,

2.900 mp sub Hula Daneş şi 5.800 mp în Şercheş.Tel: 0743-037252.

CUMPĂR teren arabil, în Daneş sau Seleuş.Tel.: 0762-918499.

VÂND teren extravilan, 13.000 mp, întabulatcu C.F., zona Hula Daneş. Preţ negociabil. Tel.:0757-325889.

VÂNZĂRI DIVERSEÎNCHIRIEZ schelă metalică pentru lucrări

construcţii sau termoizolări, import Italia, pi-cioare reglabile. Executăm lucrări termoizolaţii,53 lei/mp. Tel: 0752-978625.

-Ofer calculator Pentium 4+, Monitor LCDpentru cupon Euro 200. Informaţii la telefon:0742-084.587.

-VÂND Laptop şi monitor LCD la preţurinegociabile. Telefon: 0742-084.587.

AUTOVÂND WV, an 1984 (500 euro), Hyundai

Ackent (1100 euro), Ford Curier (800 euro).Telefon: 0767-364.612.

DIVERSE

Poliția Daneș-0265 762155(fix); 0730 188809

(mobil)Primăria Comunei Daneș

-0265 762112Grădinița Daneș

-0625 762298Școala Gimnazială

”Cornel Regman” Daneș-0265 762250

Școala Gimnazială Seleuș-0265 762150

Școala Criș-0265 713 405

Informații CFR-0265 771886

Farmacia Daneș-0265 762041

Dispensar Uman Daneș-0265 762027Poșta Daneș-0265 761866

Notar Public Daneș-0740 503932

Vulcanizare Daneș (Mija Gheorghe)-0265 761963

Atelier Mecanic Daneș (Onea Mihai)-0743 828294

Pizzeria Daneș-0748 538223

Hotel Dracula-0265 772211Hotel Denis

-0265 762299Autogara Sighișoara

-0265 771260Apel de urgență

-112(poliție, salvare, pompieri)Protecția Consumatorilor

- info consumator - -0800 080 999- telefon gratuit din

reţeaua Romtelecom (Telefon Târgu-Mureș: 0265/254.625)

Telefoane utileCalendarul lucrărilor agricole în luna septembrie

Alexandra Irina Măruță cunoscută subnumele ei de scenă, Andra, s-a născut în datade 23 august 1986 în orașul Câmpia Turziidin România. Andra este o cântăreață demuzică Pop, R&B și muzică populară. Și-a în-ceput cariera muzicală la 7 ani, prima inter-pretare a fost la un concurs muzical, ”Tip TopMinitop” cu piesa lui Whitney Houston – IWill Always Love You. La vârsta de 9 ani,Andra a participat la un concurs de muzicăpopulară intitulat „Pe fir de baladă” la TârguJiu, unde a câștigat o mențiune.

La vârsta de 11 ani, ea a participat la un altconcurs de muzică populară, intitulat Festi-valul Concurs de Interpretare Folclorică„Toamna Arișeană” unde a câștigat primul loc.Pe lângă cocursurile de muzică populară,Andra a mai participat și la concursuri de mu-zică ușoară unde a câștigat numeroase premii.

Pentru că Andra și-a dorit o carieră muzi-cală, tatăl ei, Alexandru Mihai, a decis ca ea săparticipe la un concurs muzical din Bucureștiorganizat de către Titus Munteanu unde auparticipat 450 de copii, Andra aflându-seprintre cei calificați. I-au fost cerute colaborăride la mai mulți compozitori, iar la vârsta de14 ani a început înregistrările pentru albumulei de debut intitulat ”Andra”. Albumulconținea 10 piese și s-a dovedit a fi un succesmare, iar după scurt timp a avut și propriile eisingle-uri.

Al doilea album s-a numit ”Dragosteamea”, l-a lansat în 2002, de pe care a promovat

două piese: ”Un ocean de-ai fi” și ”Aș vrea”, iarîn același an a câștigat locul 4 la Festivalul Ma-maia cu piesa ”E vina ta”, la secția creației.Anul următor s-a bucurat de premiul pentrucea mai bună voce a momentului la FestivalulCântecului de dragoste, urmând mai multe

nominalizări la MTV România.În anul 2004 a promovat single-ul ”Vreau

sărutarea ta” împreună cu Tiger 1 de pe noulalbum lansat.

În 2007, Andra împreună cu fratele ei,Săndel, a lansat primul album de muzică fol-clorică din cariera sa, intitulat ”De la frate lasoră”. La scurt timp, cei doi frați au primit dinpartea casei de discuri trofeul ”Discul de dia-mant”, iar pe 5 martie, Andra a promovat ur-mătorul ei album, de pe care a promovat piesa”Dragostea rămâne”, acesta fiind și titlul albu-

mului. În videoclipul piesei, rolurile princi-pale au fost ea și actualul ei soț, CătălinMăruță.

În iarna anului 2010 a lansat albumul ”Visde iarnă” care a avut mare succes ca și celalaltealbume ale ei. În afară de muzică, Andra aprezentat la Antena 1 emisiunea ”Singuri cuvedeta ” și la PRO TV la emisiunea karaoke”O-la-la”, iar mai târziu făcând parte din juriulshow-ului ”Românii au talent”.

Andra este căsătorită din 23 august 2008cu prezentatorul TV, Cătălin Măruță, iar în 16martie 2011 au devenit părinți când a venit pelume, primul lor copil, David.

În toată cariera ei, Andra a obținut zeci depremii, printre care locul 2 la EurovisionRomânia în 2003, premu la revista muzicalăîn 2004 pentru "Cea mai bună voce feminină",locul 1 la Festivalul Mamaia 2004, locul 2 laFestivalul Cerbul de Aur Brașov în 2005, Discde aur, platină și diamant pentru cel mai bunalbum în 2007, disc de platina pentru albu-mul "Inevitabil va fi bine" și multe alte pre-mii.

Chivuța Trif

În cultura mare:până în 10 septembrie setermină însămânţatul rapiţei de toamnă, secondiţionează seminţele de cereale detoamnă şi se face controlul purităţii şi germi-naţiei. Înainte de arat, terenurile se elibe-rează de resturile vegetale pentru a se puteaexecuta o arătură de calitate şi se continuăarăturile de toamnă în aşa fel ca arătura săstea cel puţin două săptămâni până la semă-nat, să se aşeze. Arătura bolovănoasă se vaîntreţine cu grapa cu stelată şi cu tăvălugul,se pregătesc maşinile de semănat şi se faceproba acestora.

Legumicultură:-se continuă recoltareaculturilor existente: tomate, ardei, vinete,castraveţi, dovlecel, varză, conopidă, gulii,rădăcinoase etc.; la nevoie se irigă culturilede varză de toamnă, gulii şi conopidă detoamnă, ţelina;se seamănă spanac pentruconsumul de primăvară; se seamănă soiurilede salată rezistente la iernat, pentru con-sumul de primăvară; la sfârşitul lunii se poateîncepe plantarea usturoiului de toamnă; sepot face reparaţiile spaţiilor de produs răsad;este bine să se înceapă aprovizionarea cu

mraniţă, pământ de ţelină, nisip, dacă esteposibil turbă şi compost, necesare pentruamestecurile de pământuri la producerearăsadurilor în primăvara anului următor.

Viticultură: -se recoltează strugurii demasă şi se poate începe recoltarea strugurilorpentru vin; se pregătesc spaţiile şi vaselenecesare pentru depozitarea vinului;

în cazul înfiinţării de noi plantaţii, se

recoltează probe de sol care se trimit la labo-ratoare de agrochimie pentru analiză; în ve-derea plantărilor de toamnă, se executăfertilizarea de bază şi desfundatul la cca. 60cm.

Pomicultură:-se recoltează merele şiperele de toamnă; se pregătesc spaţiile de de-pozitare; după recoltare se adună fructelestricate rămase pe pomi sau sub pomi, eleconstituind o sursă de infecţie pentru recoltaanului următor; se recoltează nucile, când pe70% din fructe a crăpat învelişul verde, dupăcare se curăţă şi se lasă la uscat; se începpregătirile în vederea plantărilor de toamnă:aprovizionarea cu gunoi de grajd, îngră-şăminte chimice, substanţe pentru dezin-fecţia solului.

Apicultură:-strângerea şi rânduireacorectă a fagurilor din cuiburi în vedereaiernării în bune condiţii a familiilor de al-bine; completarea rezervelor de hrană pen-tru perioada de iarnă; împachetarea cui-burilor de albine pentru evitarea acciden-telor la schimburile bruşte de temperatură.

ing. Ioan Costin

MICA PUBLICITATE

DISCO „LA VANDA” te invită în fiecare zi (de lunipână joi-program de bar) iar vinerea şi sâmbăta-

DISCOTECĂ

Trusa de primajutor

AGENT AUTORIZAT DE ASIGURĂRI- BICHIŞ LUCIA, vă oferă servicii completede asigurare şi reasigurare: asigurări auto RCA,CASCO, asigurări de LOCUINŢĂ, asigurăride călătorie, asigurări mărfuri CMR, asigurărianimale şi albine, asigurări culturi agricole, asig-urări de RĂSPUNDERE CIVILĂ profesio-nală, asigurări medicale MALPRAXIS, asi-gurare privată de SĂNĂTATE, etc. Informaţiila tel. 0749 819322, Daneş.

7

ANDRA

stefan 16:Layout 2 09/09/2013 12:02 PM Page 7

DIVERSE

Asociaţia Culturală „Pe Mureş şi pe Târ-navă” a iniţiat și organizat cea de-a III-aediţie a Festivalului de Cântec Popular Pa-triotic – “LA OARBA ŞI LA IERNUT”, îndata de 15 august 2013, în localitatea Iernut,județul Mureş, pe amplasamentul Monu-mentului Eroilor de la Oarba de Mureș,dorind astfel omagierea eroilor neamuluiromânesc căzuţi pe câmpul de luptă în cel de

al doilea război mondial pentru eliberareaacestei zone a ţării. Acest eveniment s-adovedit a fi unul de anvergură, fiind impli-cate mai multe autorităţi de stat şi judeţene,de la Ministerul Apărării Naţionale, MareleStat Major General al Armatei Române, şipână la Instituţia Prefectului Judeţului Mu-reş, Consiliul Judeţean Mureş şi alte primăriidin judeţul nostru.

Interpretul de muzică populară, CiprianIstrate a fost promotorul și directorul acestuifestival:„Este de datoria noastră a cinsti aşacum se cuvine pe cei care “cu viaţa lor auplătit libertatea noastră” iar localitatea Oarbade Mureş este unul din locurile unde istorianaţională s-a scris cu jertfa de sânge a celorpeste 11.500 de militari români care aumurit în acest loc”.

La Festivalul de cântec popular patriotic„La Oarba şi la Iernut“, au participat peste10.000 de persoane, conform autorităţilorjudeţene. În cadrul evenimentului a avut locși o reconstituire a bătăliei pentru cucerirea

Cotei 495, din toamna anului 1944. Asaltuldus de acei eroi a fost rememorat cu ajutorula 24 de militari de la operaţiuni speciale.

Prezent la eveniment, Corneliu Grosu,prefectul județului Mureş a declarat urmă-toarele:“Avem o expoziţie de armamentvechi şi o expoziţie de armanent nou, amprimit de la muzeul de istorie a armatei uni-forme, ţinute, care se vor constitui într-o ex-

poziţie, dar mai mult decât atât, o simulare aatacului cotei de la Oarba de Mureş, adusăaproape de ceea ce a însemnat realitatea mo-mentului”.

Președintele României, Traian Băsescu afost prezent și el la această manifestare. Dân-sul a declarat:”Am venit aici din respect pen-tru cei care s-au jertift în decembrie 1944 șipentru Transilvania. E o coincidență că săr-bătorim în aceeași zi cu Adormirea MaiciiDomnului, sărbătoare care ne îndeamnă săne gândit la cei care s-au jertfit. Astăzi, aici,știm toți că Transilvania a costat enormpoporul român și poporul român nu a datnici bani, nici favoruri, ci a dat sânge pentruTransilvania. E locul în care, pe teritoriul

României, putem evalua cât de scumpă eTransilvania. Trebuie să înțelegem toți că pa-triotismul este un lucru pe care îl ai sau nu.Oameni care gândesc că Transilvania arputea face obiect de negocieri, nu fac decâtsă dezamăgească. Pentru mine, ca șef de stata fost un șoc. Poate de aceea am făcut dinprezența la Oarba o prioritate pentu că nu eușor să îți uiți istoria”.

Evenimentul a debutat începând cu orele13:00, cu un ceremonial militar religios laMonumentul Eroilor, evocări ale eveni-mentelor istorice petrecute la Oarba deMureş şi depuneri de coroane. Programulartistic a început la ora 14:30, cu un buchetde cântece patriotice susţinut de Ciprian Is-trate alături de Grupul vocal „JandarmiiMureşeni”, Ionela Moruţan, Daniel Rosalim,Mihaela Istrate, Răzvan Năstăsescu, LiviaHarpa, acompaniaţi de Orchestra Hora dinReghin. Programul a continuat cu Ansam-blul Artistic „Şireagul” și soliștii CristinaGheorghiu, Constantin Bahrin, Ioan Ban-zari, Vaeceslav Banzari, Mihaela Balașca, ur-

mați de Ansamblul Artistic „Iernuţeana” șiStana Stepănescu, Florin Boita, LuminiţaSafta şi Ansamblul Artistic „Bistra Mureşu-lui” urmat soliştii Ioana Dârstar, EmiliaDorobanţu, Ana Sorena Mladin, LoredanaStreche. Au mai urcat pe scena festivaluluiAnsamblul Bărbătesc din Baia, judeţul Alba,Ansamblul Artistic „Ogrenii”, Ogra şiAnsamblul Artistic „Mugurelul” din Cuci.După ora 18:00, au susținut recitaluri MariaMarcu, Ovidiu Purdea Someş, Ionuţ Sidău,Grupul Vocal „Târnava Mare” și AnsamblulArtistic Profesionist „„Mureșul” din Tîrgu-Mureș.

Punctul culminant al acestui evenimenta fost recitalul de excepție al GrupurilorVocal-Folclorice din Comuna noastră,„STEJARUL” și „Flori de nalbă”, urmat deIoan Bocşa, Sergiu Cipariu şi Ovidiu Barteş.

Felicitări organizatorilor, autorităților lo-cale, județene, sponsorilor și tuturor celorcare s-au implicat pantru reușita acestuieveniment!

Ștefan Costea

La Oarba și la Iernut…8

stefan 16:Layout 2 09/09/2013 1:30 PM Page 8