“Trăiește ca și cum ai muri mâine și învață ca și cum ai trăi veșnic” (Mahatma Gandhi)

Noiembrie 2013 anul 2 numărul 19Publicaţie lunară de informare, opinie şi atitudine

La Daneş au începutfilmările pentru docu-mentarul „Comuna Da-neş de ieri şi de azi”, filmce va cuprinde aspecteculturale, istorice, so-ciale, demografice, gos-podărești etc., desprelocalităţile Daneş, Se-leuş, Criş şi Stejărenii.

amănunte în pag. 5

Membrii Asociaţiei Dealurile Târnavelor au participatla Conferinţa FNGAL “Rolul GAL în dezvoltarea ru-rală din România”, desfăşurată în cadrul INDAGRA2013. GAL-urile din România prin intermediulFNGAL au amenajat un stand de prezentare .

amănunte în pag. 8

Asociaţia GAL DealurileTârnavelor la INDAGRA

Dănăşeanul LazărSchobel-Prizonier

la Auschwitz

Filmul “Comuna Daneşde ieri şi de azi!

Regretatul Leopold(Lazăr) Schobel (1918 -2003) a fost supravieţuitoral Holocaustului, fiind de-portat din Transilvania înanul 1944. A petrecutaproximativ 8 luni laAuschwitz, până la elibe-rarea lagărului de către ruşi

amănunte în pag. 3

stefan 19:Layout 2 25/11/2013 03:46 PM Page 1

O parte din frumosul oraş Timişoara seaflă în mîinile mafiei imobiliare, iar instituţiilestatului pasează responsabilitatea de la una laalta, deşi o serie de politicieni, notari, judecă-tori, instanţe, funcţionari din primării, fi-nanţe, de la cadastru şi arhivele statului, aufăcut jocul retrocedărilor cot la cot cu ma-fioţii, toţi cu bine(ne)cuvenitul ciolan,cedînd drepturile devenite litigioase samsa-rilor, clanurilor ţigăneşti. Corupţia genera-lizată a dat naştere unei altfel de puterimafiote, mult mai periculoasă şi mai greu destîrpit. După lovitura de stat de la 1989, ma-joritatea clădirilor istorice din Timişoara auajuns în proprietatea diverselor clanuri ţigă-neşti. O anchetă realizată de Mediafax aratăcă, dintre cele 938 de clădiri cu statut demonument istoric, cîteva sute au intrat dejaîn posesia samsarilor imobiliari. Un caz re-cent, strigător la cer, este Spitalul de Copii,evacuat sub teroare de clanul Cârpaci. Undocument al Direcţiei Judeţene de FinanţeTimiş menţionează că acest clan a luat în po-sesie 144 de clădiri, majoritatea în centrulTimişoarei.

Nepotismul, lege în ParlamentDe parcă nu ar fi de ajuns, iată că şi ger-

manii cumpără la foc automat terenuri ara-bile în România! Ce huzur pe noi! Economiaromânească a crescut peste aşteptări, declarăspecialiştii în raportări fictive (care econo-mie, nu ştiu). Care creşteri, că românii sînttot mai săraci, iar nepotismul a devenit legenescrisă în Palatul Parlamentului. Mai mulţideputaţi şi-au angajat rudele la cabinet, aces-tea obţinînd venituri necuvenite. Parlamen-tarii români găsiţi incompatibili sau în starede conflict de interese îşi iau singuri apărarea,susţinînd că legea se referă doar la funcţi-onarii publici, nu la aleşii neamului şi că înurmă cu cîţiva ani cînd şi-au promovat rudele

nu exista A.N.I, iar legile nu se aplică retroac-tiv. Măi să fie! Legea conflictului de interesea fost aprobată de Guvernul lui Năstase, în2003, ca şi condiţie a viitoarei aderări la U.E.Articolul 70 din Legea nr. 161/2003 stipu-lează negru pe alb: „Prin conflict de interesese înţelege situaţia în care persoana ce exer-cită o demnitate publică sau o funcţie publicăare un interes personal de natură patrimoni-ală, care ar putea influenţa îndeplinirea cuobiectivitate a atribuţiilor care îi revin po-trivit Constituţiei şi altor acte normative”. Cutoată legea la vedere, avem peste 6.000 decazuri de incompatibilităţi şi conflicte de in-terese şi 50 de cazuri de aleşi cu averi nejus-tificate. Începînd cu 2008 şi pînă în prezent,ANI a finalizat 6.014 cauze de incompatibili-tăţi, conflicte de interese sau a descoperitaveri nejustificate. Dintre acestea, 50 decazuri sînt cu averi nejustificate. În foartepuţine cazuri există hotărâri definitive şi ire-vocabile ale instanţelor de judecată. Restul,pe furiş, popamin, gropamin şi amin, amin!Între cei cu probleme în a-şi justifica averease află fostul ministru Dan Ioan Popescu(aproape 1 milion de euro - procesul a fostreluat) şi Vanghelie, şeful Sectorului 5 al Ca-pitalei, care nu poate justifica, susţine A.N.I.,180.000 de euro.

Legea „Destrămării României”Asta nu-i nimic pe lîngă ceea ce prog-

nozează Legea descentralizării! Mai binespus Legea „Destrămării mascate a Româ-niei” care, încălcînd art. 1 din Constituţie,pune în pericol statul de drept, „statulnaţional, independent, unitar şi indivizibil”,pentru că suveranitatea a fost cedată deja.Prin această lege se încearcă destabilizareaunităţii statului şi dezintegrarea României.Puterea decizională care, în mod consti-tuţional ar trebui să rămînă statului şi guver-nului, transformă consiliile judeţene (deo-camdată, apoi regionale), în guverne locale.Adică doreşti să realizezi ceva un proiectacolo, mititel, nu mai poţi decît cu aprobareamafiei. Cui foloseşte regionalizarea în aceastăsituaţie de criză? Cu siguranţă baronilor lo-cali, „Cîrpacilor” şi protipendadei politice, nucetăţenilor români! Şi mai cu seamă celor doiaspiranţi la zidurile Cotroceniului, partenericare la anul au nevoie ca de oxigen de sus-ţinerea baronilor locali. Fără ei, şansa victo-riei devine o fantomă. Iar fantoma care nudoarme, zîmbeşte de sub be-ne-re-le dejapregătite cu ştampila Bilderberg.  La momen-tul potrivit îşi va da masca jos şi va alungamarionetele uzate spre alte coteţe.

La control cu Germania!Întorcîndu-mă la Germania, cum să nu

fie prezenţi investitorii lor în agriculturanoastră, dacă iau aproape pe degeaba tere-nurile româneşti, preţul fiind subevaluat încomparaţie cu cel din Vest. Oare întîmplător?Nicidecum. Un hectar arabil poate fi achizi-ţionat în România cu un preţ între 2.000 şi5.000 de euro, iar în Germani preţurile sîntcuprinse între 16.000 şi 25.000 de euro pen-

tru aceeaşi suprafaţă. Şi ce terenuri arabileavem noi! Pentru că tot ce se vinde în Europaprovine din Germania, asta însemnînd căGermania trăieşte numai din exporturi, ştabiiUniunii i-au solicitat buzunarele la control.Aproape 70% din exporturile Germaniei auca destinaţie ţări europene. În urma criticilornumeroase referitoare la excedentul de contcurent (la nivelul de 7% din P.I.B. este aldoilea ca mărime din zona euro şi limiteazăexporturile altor ţări din regiune), cea mai

mare putere a Uniunii este investigată deComisia Europeană din cauza excedentuluicomercial. Anul  trecut a înregistrat un exce-dent de 188 de miliarde de euro. TrezoreriaS.U.A şi F.M.I. au criticat dur excedentulcomercial german, care, spun ei,    frîneazăcreşterea economiei europene şi mondiale.Aşa se întîmplă cînd devii hapsîn! La fel vorpăţi şi S.U.A. şi F.M.I, maeştri în modul deacaparare a resurselor financiare şi a bogăţiilestatelor prinse în capcană.

Redactor șef: Ștefan Costea. Senior editor: Mircea Răchită. Redactori: Cristiana Cristea, Lucia Bichiș,Andrada Mare, Daniela Niste, Daniela Suciu, Marius Iosif, Marius Moldovan, Doina Medeșan, VioricaSecetă, Ioan Medeșan, Cristina Mosora, Viorica Crucin, Maria Mureșan, Nicolae David, Bădică Nicola,Ileana Costea, Maria Anghelina, Maria Diaconu, Alin Pora, Nicolae Tudor Cristea, Brigitte Păcală, ElenaOprea, Maria Ivan, Demirel Herman, Dorinel Bichiș. Corespondenți: Ştefăniţă Regman, Maria DianaPopescu, Horia Constantin Alupului Rus, Valentin Bălănescu, Virgil Lazăr, Chivuţa Trif, CameliaMoldovan, Mihai Naşca. Foto: Doina Medeşan.Tehnoredactare: Ştefan Costea, Lucia Bichiş.

actualitatea.danaseana@yahoo.comTelefon: 0762 393 445

ISSN 2285 – 1291 ISSN-L = 285 – 1291 Publicaţie editată de SC Maris Edi Pro SRL

ANUNȚURI GRATUITECei care doresc să facă un anunţ, să vândă sau săcumpere, să facă oferte sau solicitări diverse, au

acum la dispoziţie ACTUALITATEA DĂNĂŞEANĂ

Pentru orice informaţie aveţi la dispoziţie:Telefon 0762-393.445

saue-mail: actualitatea.danaseana@yahoo.com

Teroarea cîrpacilor,

nepotismulparlamentar

şi Germania lacontrol

Din Stuttgart, Maria Diana Popescu

2 ANALIZĂ ŞI OPINIE

În urma succesului avut la primeledouă sesiuni de depunere proiecte (aproxi-mativ 22 de cereri de finanţare depuse dincare jumătate dintre ele sunt în aşteptareasemnării contractelor de finanţare), Asoci-aţia GAL Dealurile Târnavelor a deschis înperioada 07 noiembrie – 13 decembrie2013 cea de a treia sesiune de depunereproiecte.

În perioada 07 – 15 noiembrie anulcurent, a avut loc etapa a III-a şi ultima dinacest an de întâlniri publice din cadrul teri-toriului Dealurile Târnavelor, prin inter-mediul cărora angajaţii Asociaţiei GAL aufost prezenţi în patru comune: Nadeş,Laslea, Apold şi Saschiz. În cadrul acestorpatru întâlniri, persoanele din întreg teri-toriul GAL au avut şansa de a discuta cuexperţii Asociaţiei GAL, consultanţi, solici-tanţi de proiecte din cadrul primei sesiunişi experţi ai OJPDRP (Oficiul Judeţian dePlăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit).Scopul întâlnirilor a fost de a prezenta şipromova ultima sesiune de depunereproiecte a anului 2013 din cadrul GAL.

Fermierii, întreprinzătorii, antrepre-norii, etc. din cadrul celor opt comunemembre ale zonei Dealurile Târnavelor, audin nou posibilitatea să acceseze fondurinerambursabile pentru proiecte de mo-dernizare a exploataţiilor agricole şi fores-tiere, crearea de microîntreprinderi şi

dezvoltarea turismului local până în 13 de-cembrie 2013.

Pentru toţi cei interesaţi de existenţafondurilor nerambursabile şi de accesarealor, specificăm alocările financiare pentrufiecare măsură în parte: Măsura 112L In-stalarea tinerilor fermieri – 75.000 euro;Măsura 121L Modernizarea exploataţiiloragricole – 334.725 euro; Măsura 123L

Creşterea valorii adăugate a produseloragricole şi forestiere – 86.145 euro; Măsura312L Sprijin pentru crearea şi dezvoltareade microînteprinderi – 272.370 euro; Mă-sura 313L Încurajarea activităţilor turistice– 719.459 euro; Măsura 322L Renovareaşi dezvoltarea satelor – 150.110 euro.

Toate proiectele trebuie să respecte cri-teriile de conformitate şi eligibilitate dinGhidul Solicitantului aferent fiecărei mă-suri, disponibil pe www.apdrp.ro, iar cri-teriile de selecţie şi punctajele aferenteacestora sunt cuprinse în Apelul de Se-lecţie disponibil pe www.tarnava-mare.roîmpreună cu Procedura de evaluare şi se-lecţie a proiectelor şi cu restul de docu-mente necesare întocmirii dosarului departicipare.

Asociaţia GAL Dealurile Târnavelor în-curajează cu încredere depunerea de câtmai multe proiecte deoarece „doar noi ştimcum vrem să arate locul în care trăim”.

Cristiana Cristea

O nouă sesiune de depunereproiecte în teritoriulDealurile Târnavelor

stefan 19:Layout 2 25/11/2013 02:14 PM Page 2

Regretatul Leopold (Lazăr) Schobel (1918- 2003) a fost supravieţuitor al Holocaustu-lui, fiind deportat din Transilvania în anul1944. A petrecut aproximativ 8 luni laAuschwitz, până la eliberarea lagărului decătre ruşi. S-a născut la Daneş la data de 8Octombrie, pe vremea aceea Raionul Târ-nava Mare, dintr-o familie cu 13 copii. Dintreaceştia, au trăit doar şapte, şase au murit lacâteva săptămâni după naştere, din cauzagripei spaniole care făcea ravagii în aceavreme. A absolvit şcoala primară elementarăla Daneş, în peroada 1925-1929, după care aurmat cursurile Liceului din Sighişoara. Într-un interviu din anul 1998, Lazăr Schobel adeclarat:”În şcoala primară nu am simţit sămi se fi făcut vreun rău pentru motivul căeram evreu. La sărbătorile naţionale ro-mâneşti, eu, elev fiind în clasele primare,eram îmbrăcat de către mama mea, şi euca şi copiii români, în haine ţărăneştitradiţionale şi participam cu recitări laaceste sărbători. La şcoală frecventamorele de religie ortodoxă. ...Daneşul a datfoarte mulţi intelectuali”.... „Nu ţin minteca în comuna Daneş să fi fost familie caresă nu fi avut vaci sau cai, porci, găini. Erauoameni foarte gospodari! Ţin minte că înfiecare toamnă culesul viilor se făcea or-ganizat, ca un festival. Adică, tot satulpleca "la vie". Daneşul avea multe vii. Sepleca dis-de-dimineaţă, era încă noapte,cu fanfara în faţă. Aşa plecau sătenii laculesul viilor. Era o sărbătoare! Eraugospodari, aveau pământ, aveau cartofi,porumb, grâu, de toate. Se lucra. Era o co-mună fruntaşă. Şi lumea trăia bine. Nu exis-ta o casă care să nu aibă un băiat sau o fată

care, pe lângă muncile agricole, să nu lu-creze undeva. Lucrau la CFR, ca munci-tori, la cale ferată. Lucrau, se duceau laaltă muncă, ca zilieri. Erau oameni foarte

harnici românii! Saşii erau la fel, niştegospodari de excepţie! Daneşul era o co-mună în care se trăia bine.... Nu am auzitvreodată să fi fost vreun conflict întrepopulaţia română şi populaţia săsească.Dar niciodată! De nici-o natură! E ade-vărat că nici nu-i vedeai împreună! Darnu-i vedeai nici sa aibă animozităţi unii

faţă de ceilalţi. În fami-lie, noi am fost edu-

caţi în spirit tole-rant, democrat:

toţi oamenii suntla fel. Nu se fă-cea deosebireîntre oameni.Eu, copil fiind,eram entuzias-mat când sefăcea hora. Însat se făcea horaduminica. Tine-retul venea acoloîmbrăcat în hainefrumoase, naţi-onale, dansausârba învâr-tită... Stă-team oreîntregi şimă uitam lajocurile lor. Inp e r i o a d ainterbeli-că, în satul meu nu au avut loc conflicte in-teretnice... Nici nu se discutau asemeneaprobleme, iar noi am locuit în partea satu-lui locuită de români. De aceea, prietenii

mei din copilărie şi din liceu au fost ro-mâni, germani, maghiari cu care noi,părinţii mei, şi fraţii mei, şi surorile mele,am trăit ca fraţii şi ca prietenii, cu respect

reciproc şi în bună pace! Tatal lui LazarSchobel era exploatator de păduri şi comer-ciant iar mama lui era casnică: „Tatăl meu nu a fost proprietar de păduri.Terenul nu era al lui. El cumpăra numailemnul în picioare, pe care îl exploata, şidupă aceea pe el nu-l mai interesa. A lucratîn judeţul Târnava Mare, dar a lucrat şi în

alte judeţe, în judeţul Mureş, lângăSovata, a lucrat în comunele înve-cinate, la Beşa, la Criş, la Prod, în

jurul Sighişorii. Mai mult stăteala Bucureşti. A fost un om bogatpână în 1929, cand a fost criza

economică. A fost ruinat. Arămas muritor de foame.

Totul a pierdut! Totul! Depe o zi pe alta! Avea da-torii la bancă. Ni s-avândut casa din Da-neş. Din cauza asta a şimurit”....”Mama era ofemeie de o blandeţeieşită din comun. Erao sfântă! Când auzeacă este cineva bolnavîn sat, făcea mâncare

şi mă chema:-Lazăre! Du' asta strachinăcu mâncare la cei oameni. Au nevoie! Şi eumă duceam. Sau îi ducea dânsa, seara,mâncarea, ca să n-o vadă lumea, ca să nufie răutate...Tatăl meu e înmormântat laSighişoara, în cimitirul evreiesc, dar ma-ma mea, nicăieri! Mama mea a muritgazată, în 1944, la Birkenau, chiar în ziuacând am sosit la Birkenau-Auschwitz,

unde am fost deportaţi din Reghin. Şi îm-preună cu mama mea, au murit cumnatamea şi fetiţa ei, Lia, o copilă frumoasă, denumai şapte ani! De pe peron, au fost dusedirect în camera de gazare. Mama dânsuluiprovenea din familia Deutsch, o familie cele-bră în Ardeal. A fost o familie de rabini, ne-gustori, medici, personalităţi. Erau oamenifoarte bogaţi şi foarte instruiţi.Intors în România de la Auschwitz, în anul1944, el s-a stabilit la Piteşti, unde a fost şipreşedintele Comunităţii Evreieşti din Pi-teşti, începând din 1993 şi până în 2002.Cartea „Am fost la Auschwitz prizonier cunumărul A-13221”, a apărut la EdituraLica în 2002. Conţinutul principal îl repre-zintă o serie de interviuri cu domnul LeopoldSchobel, luate în 1998 de către doamna Ma-rilena Lică-Masala. Al Doilea Război Mondial a fost tragic şi ab-surd, pentru că obiectivele vizate de Hitler i-au imprimat şi un caracter rasial. Statisticilecunoscute până în prezent apreciază întrecinci milioane şi şase milioane de victime înrândul populaţiei civile evreieşti din Europa.A fost un război total, provocând pierderi im-portante în rândul populaţiei civile: "aumurit, (...) bărbaţi, femei, copii, bătrâni. (...)Deportările şi bombardamentele nu au ocolitpe nimeni. Poporul rus a ieşit cel mai distrusdin acest razboi: treisprezece milioane depersoane au pierit de moarte violentă;pierderile germane se ridică la patru mili-oane" (cf. cu Jean-Claude Chesnais , 1981, p.348).

Informaţii culese de Ştefan Costea

3ÎNSEMNĂRI DIN VIAŢĂ

Prizonier la

DănăşeanulLazăr Schobel-

Auschwitz

stefan 19:Layout 2 25/11/2013 02:39 PM Page 3

Ziua Recunoştinţei a fost sărbătorită laŞcoala Gimnazială Seleuş în data de 1Noiembrie 2013, începând cu orele 11:00.Această sărbătoare s-a ţinut prima dată înS.U.A, în anul 1621, ca semn de recunoștințăfață de recolta miraculoasă obținută încondiții climaterice dure. În România, deobicei, în fiecare toamnă se săvârşeşte în lo-calităţi, Taina Sfântului Maslu, ca semn demulţumire în faţa lui Dumnezeu pentrurecoltă şi binefaceri („Maslu de Mulţumire”).Cu acest prilej al sfârşitului de toamnă, eleviiŞcolii Gimnaziale Seleuş şi-au manifestat ta-lentul şi bucuria prin programe artistice şiconcursuri.

După discursul directoarei Daniela Niste,

preotul paroh Nicolae David a săvârşit oscurtă slujbă de mulţumire pentru bineface-rile revărsate de Dumnezeu asupra şcolii, aelevilor, a profesorilor şi învăţătorilor, asupraîntregii comunităţi. În continuare s-a ţinut unscurt program artistic, susţinut de către eleviiclasei a II-a A, urmat de o scenetă pregătităcu elevii programului „Şcoală după şcoală”,de reprezentanţii Fundaţiei „Restore-Tineripentru misiune”. A urmat apoi o expoziţie dedesene intitulată „Toamna prin ochi de copil”,un concurs de fructe şi legume haioase şi oîntrecere culinară de gătit clătite, între eleviiciclului ginazial.

S-au oferit premii pe clase, constând îndiplome, carioci şi culori. Fiecare elev aprimit mere, bomboane şi suc. Atmosferă demulţumire, bucurie şi veselie pentru toţi ele-

vii. Astfel s-a aşternut şi vacanţa pentru copiiiclaselor I-IV.

4 DE SUFLET

Comuna Daneş a fost, este şi va fi mereuconsiderată una dintre comunele de frunteale ţării, atât pentru cumpăneala oamenilor,cât şi pentru frumuseţea locurilor. O oază defrumuseţe a acestor locuri binecuvântate esteşi "Domeniul Dracula". Un mic paradis undese refugiază de la un an la altul tot mai mulţiturişti, de la oameni obişnuiţi la politicienisau oameni de afaceri, români sau străini.

Proprietarii domeniului, Lazăr Nicolae şiMarinela, au creat aici un loc minunat, făcutcu mult bun gust şi multă inteligenţă. Com-plexul cuprinde hotel, restaurant, sală de con-ferinţe, piscină, grajd cu ponei şi cai, struţi,manej, trasee pentru cai, mâncare foarte,foarte bună şi odihnă din belşug. Toate aces-tea au fost şi sunt posibile datorită entuzi-aştilor Nicu Lazăr şi soţia lui, care, cu răbdare,

perseverenţă şi multă muncă au clădit pas cupas acest “mic imperiu”.

Pentru domnul Nicu Lazăr caii reprezintătotul: un vis, o frumoasă nebunie, un hobby,o plăcere. Îi visa de când era mic. A visat cumva arăta grajdul în care azi sunt adăpostiţi.Fiecare cu spaţiul lui în care stă liber. Manejuleste făcut tot la ideea lui, de specialişti con-structori care au găsit cele mai bune metodede a pune în practică această necesitate. Vinaici părinţii împreună cu copilaşii lor, în-

văţând să călărească şi ieşind pe trasee împre-ună. Pentru proprietar nu cred că echitaţiaeste neapărat o afacere, ci mai mult o pasiune,o pasiune nebună….

Prin tot ceea ce a intreprins familia Lazăr,au ridicat cota Comunei Daneş, contribuindla dezvoltarea morală şi materială a zonei. Unexemplu demn de urmat! Despre oameni cadânşii vom mai vorbi în ediţiile viitoare….”Oameni care sfinţesc locul!”…

Ştefan Costea

Oameni care sfințesc locul

Ziua Recunoştinţei la Seleuş

stefan 19:Layout 2 25/11/2013 02:41 PM Page 4

Poporul român este invadat de ani dezile de kitschuri care nu ne reprezintă și nicinu sunt creația noastră. De ani de zile seîncearcă dărâmarea obiceiurilor strămo-șești, pierderea valorilor naționale și dis-trugerea spiritului național, fie că este înreligie, fie că este în identitate națională, fiecă este în cultură și educație, în port și în cu-vânt. Cu noi, generația adultă nu prea le-amers, dar s-a trecut cu atac furibund la gene-rația copiilor, cărora li se poate impuneorice, că așa trebuie. Durerea mare este călângă acești copii sunt deja adulți, tineri careachiesează la aceasta mocirlă umană, care

spală minți și valori și tradiții și datiniromânești. Dacă părinților le este rușine sămeargă la biserică, și să se închine în fațacopiilor, și să le citească din povești cu tâlc,să-i învețe să iubească acest pământ, atunciși copiii vor scuipa pe valorile naționale șise vor distra pe seama lor, pierzând valoarea,morala și bunul simț al acestui popor. Și cefac adulții, fac și copiii...Cei șapte ani de-acasă sunt decisivi! Dar oare școala face cevapreventiv în această privință? Dascălii ar tre-bui mai întâi să le insufle copiilor dragosteași respectul față de valoare!

Cristina Constantin

5DE SUFLET

Răsturnarea valorilor

In curând vor fi finalizate lucrările la Sta-dionul Comunal din Daneş. Acesta cu-prinde terenul propriu zis cu gazon decalitate, împrejmuirile, tribuna, acoperişul,scaunele pentru public. Sub tribună se aflăîncăperile necesare pentru jucători si arbitri(duşuri, vestiare, locurile unde se deze-

chipează jucătorii, centrala termică, grupulsanitar pentru public, magazii etc.). Apoi sefac trotuare de protecţie, căi de acces pentrupublic şi o parcare pentru mijloacele auto şide intervenţie. Va fi unul dintre cele maimoderne stadioane din judeţ şi nu numai.

Lucrările la Stadionul Comunal se apropie de final

In imediata vecinătate a Hotelului-Restaurant “Denis” din Daneş, s-a amenajatun frumos complex de joacă. Noul complexpentru copii este prevăzut cu o serie deechipamente de joacă, începând de la tobo-gane, căsuţe, leagăne, balansoare, toate fru-mos realizate şi creând o atmosferă depoveste. Atât complexul de joacă, dar şipiscinele pentru copii şi adulţi ocupă osuprafaţă destul de mare, spre bucuria celormici.

Parc de joacă pentru copiila Comlex “Denis”

Au fost iniţiate demersurile pentru re-alizarea unor filme de patrimoniu, în locali-

tățile transilvănene cu tradiție, bună-gospodărire și istorie bogată. Astfel au în-ceput şi la Daneş filmările pentru documen-tarul „Comuna Daneş de ieri şi de azi”,

film ce va cuprinde aspecte culturale, is-torice, sociale, demografice, gospodărești

etc., despre localităţile Daneş, Seleuş, Crişşi Stejărenii. Această peliculă va fi un fel decarte de vizită pentru comună, un film deprezentare.

Filmul „Comuna Daneş deieri şi de azi”

stefan 19:Layout 2 25/11/2013 03:39 PM Page 5

6 DIVERSE

Berbec-Berbecii vor avea parte de pa-siune, de cuceriri, de provocări şi trăiri

puternice, toate acestea marcate fiind însă de di-vergenţe şi chiar despărţiri. Berbecii care suntdeja implicaţi în relaţii se vor surprinde pe eiînşişi în ceea ce priveşte conexiunea în cuplu. Peplan profesional, luna decembrie este cât sepoate de favorbilă pentru berbecii care lucreazăîn domenii artistice, căci îşi vor putea dezlănţuiimaginaţia.

Berbecii sunt destul de viguroşi în ultimalună din an, dar vor resimţi şi ei, pe pielea lor,efectele stresului prin care au trecut în 2013.

Taur-In prima decadă a lunii decem-brie, taurii vor simţi un nod în piept, căci

Mercur părăseşte casa dragostei la persoanelenăscute sub acest semn zodiacal. Din acestmotiv, taurii vor avea parte de tensiune, iar pen-tru a face faţă situaţiei vor trebui să gândească cumintea limpede şi să tragă învăţăminte din expe-rienţele trecute. Munca de echipă este baza uneibune luni profesionale în decembrie. Starea desănătate este fragilă motiv pentru care taurii artrebui să se abţină de la excesele pe care le fac şicare pot agrava unele afecţiuni, diagnosticate saunu.

Gemeni-Lună extrem de interesantăpentru gemeni. Ei vor avea parte de

noutăţi, de aventuri incitante, dar vor încerca, to-todată, să consolideze relaţiile pe care le au. In-teracţiunile sociale, dar şi stabilitatea emoţionalălângă partener vor deveni esenţiale în a treiadecadă a lunii. Planul profesional a luat mai multaspect financiar, care au posibilităţi de câştigurimateriale suplimentare până la sărbătorile deiarnă. Mercur va părăsi casa sănătăţii gemenilor,motiv pentru care încă din primele zile ale luniiei vor simţi o îmbunătăţire a stării de spirit, darşi a stării fizice.

Rac-Ultima lună a anului promiteîmplinire profesională şi satisfacţii finan-

ciare pentru raci. Soarele care va traversa, pânăpe 21 decembrie, casa muncii racilor va stimulaactivitatea profesională şi va aduce noi oportu-

nităţi de a ieşi în evidenţă în faţa şefilor şi apartenerilor de serviciu.

Pe de altă parte, nu ar strica o serie de con-troale medicale celor născuţi sub semnul racului,chiar în luna decembrie. Aceştia au, cel maiprobabil, câteva probleme de sănătate pe care le-au trecut cu vedere o buna perioadă, iar pentrua nu se agrava, ar fi bine să se trateze.

Leu-Neînţelegerile domestice sunt pecale să se atenueze, iar în pragul sărbăto-

rilor va reveni şi un aer de armonie în relaţia decuplu. In materie de sănătate, atâta timp cât leiivor evita excesele alimentare, alcoolice şi vordormi destul noaptea, se vor simţi bine în pro-priul corp şi nu vor avea parte de probleme desăntăte. Totuşi, luna decembrie nu este cea mai“sfântă” lună din an, deşi sărbătorim naşterea luiIisus Hristos. Petrecerile de la muncă, întâlnirilecu prietenii, mesele în familie –se prezintă ca unteren minat în fata leului care va trebui săgăsească puterea interioară să nu cadă în “păcat”

pentru a nu-şi crea singur probleme de sănătate.Fecioară-Marte intră în casa banilor,

traseu pe care îl face doar o dată la doi ani.Insă, spre deosebire de alte dăţi, în loc să stea deregulă doar cinci-şase săptămâni în casa banilor,Marte va petrece aici aproape opt luni, de la în-ceputul lui decembrie până după jumatatea luiiulie 2014. Totodată, vor avea mai multă energieprofesională şi mai mult noroc la muncă, fapt ceva atrage şi câştiguri financiare.

Optimisul se reîntoarce în materie de starede spirit în cazul fecioarelor. Starea de sănătatefizică şi psihică va fi în general bună, în ultimalună a anului. Odihna obişnuită este tot ce aunevoie fecioarele pentru reîncărcarea bateriilor.

Balanţă-După prima decadă, ba-lanţele vor lăsa la o parte echilibrul specific

şi se vor angaja în experienţe pasionale. Pasiuneaşi sexualitatea vor fi cuvintele de ordine în viaţasentimentală a balanţelor. Atenţie însă, căci ceea

ce este incredibil la început se poate transformamai apoi într-o relaţie defectuoasă, cu aşteptăriexagerate, când balanţa îşi va recăpăta nevoia decalm şi echilibru. Decembrie, dar şi primele lunidin 2014 vor fi pline de schimbări, iniţiative şide activitate intensă, care s-ar putea să fie puseîn faţa unor situaţii în care vor fi nevoite să ia de-cizii care ar putea chiar să le schimbe cursul vieţiiprofesionale.

Scorpion-Un pas înainte, doi înapoi.Astfel va “merge” viaţa sentimentală a

scorpionilor în luna decembrie. Dacă la începutde lună apele vor fi calme, scorpionii vor de-scoperi că este vorba doar de calmul dinainte defurtună. Din păcate, frustrările riscă să punăstăpânire, mai ales pe cei care au deja viaţaamoroasă bine aşezată. Pentru cei care sunt sin-guri, decembrie ar putea să le aducă un partenernou, dar fără vreo perspectivă de viitor. Atenţiela sănătate! Incepe o perioadă cu multe riscuripentru scorpioni. Marte şi Uranus se află fiecare

în câte o casă a sănătăţii la scorpioni, iar opoziţiacelor două planete poate fi periculoasă, căci pre-dispune la forţarea tuturor limitelor fizice şi psi-hice, forţare care ar putea dărâma scorpionii,dacă nu se menajează.

Săgetător-După două luni de incerti-tudine pe plan amoros, iese soarele şi pe

strada săgetătorului. Aşadar, oportunităţi de re-laţionare, noi prieteni, noi iubiri pentru cei caresunt singuri, dar şi consolidarea relaţiei de cuplupentru cei cu parteneri stabili. Şi pe plan profe-sional săgetătorii o vor duce bine în decembrie,aceasta fiind luna în care vor avea oportunităţisă iasă în evidenţă, să promoveze, să se bucurede succes şi de aprecierea celor cu care lucrează.Din punct de vedere financiar, săgetătorul va stafoarte bine până la sărbători, dar cheltuielile deCrăciun şi de Revelion îl vor face să treacă înnoul an cam lefter. Starea de sănătate a săgetă-torului va fi, în general, bună în luna decembrie,

dar prezintă totuşi riscuri de suprasolicitare pefond de stres.

Capricorn-Venus se află în casadragostei şi va sta mai mult timp decât de-

obicei. Acest lucru va determina capricornul săfie mai dornic de romantism, mai agreabil şi des-chis la suflet, toate predispunând persoanelenăscute sub acest semn zodiacal la o viaţăamoroasă împlinită. Spirit intreprinzător, com-petitivitate, ambiţie – astfel se va manifestacapricornul în luna decembrie, pe plan profe-sional, toate aceste chestiuni pavându-i caleaspre succes. Totuşi, există riscul să se piardă pedrum, să se lase dus de val, motiv pentru care tre-buie să se organizeze bine: să-şi stabileascăobiectivele, căile de atingere a acestora şi dead-line-urile.

Vărsător-Entuziasmul sentimental vafi mai moderat, iar în unele momente va

lipsi cu desăvârşire. In aceste de clipe, vărsătorulva vedea cu ochi mai clari părţile triste ale vieţiisentimentale: deziluziile, trădările, singurătatea,înstrăinarea. Unii dintre vărsători ar putea să aibăparte de relaţii obscure, interzise, care le va oferio fărâmă din entuziasmul după care tânjesc deceva vreme.Vor obţine rezultate excepţionale lalocul de muncă, în activitatea lor profesională.Vor fi lăudaţi şi ar putea fi chiar promovaţi.Starea de sănătate va fi bună, însă faptul că se vatura la maximum la final şi la început de an îi vacrea probleme după martie 2014.

Peşti-După câteva luni tensionate,decembrie aduce calmul, armonia şi

afecţiunea în viaţa amoroasă a peştilor. De altfel,ultima lună din an se anunţă a fi plină de îm-pliniri pe plan sentimental. Acest lucru nuînseamnă şi venituri materiale mai mari. Pe planfinanciar, peştii ar trebui să fie foarte precauţi şisă-şi socotească fiecare bănuţ. Nu se anunţăprobleme de sănătate dar au devenit destul dedelăsători cu propriul corp, petrecând prea multtimp pe scaun sau în canapea. Aşadar, dez-morţirea!

Horoscop luna decembrie

Orizontal: 1) Meseria lui CÂMPEANU. 2) 0-0! – Te pune după MIU! 3) Caz de forţămajoră – Capul lui CIUBOTARIU s-a răsucit! 4) Nr. 23 MOCANU! – A ploua cu fulgi.5) Linie frontală – Evoluează în stilul echipei lui LINGURAR şi CĂLDĂRARU. 6) De-partajare după cele mai bune note – Alifia lui CHIRIŢĂ! – Nr. 14 MĂLDĂRĂŞANU! 7)Junior mic – Încheie o operaţie în stilul lui CROITORU. 8) Ionuţ ARDELEANU –BACIU de la old-boys (fem.). 9) La atac, înainte! – Nr. 24 CURSARU! – Strada mică.10) A doua etapă a campionatului de fotbal – Nu se înţeleg cu POPA.Vertical: 1) Jucător pe orice post – Selecţioner de carieră. 2) VRĂJITOAREA… înacţiune cu palma. 3) Procedură de rutină – Pune stop la sticlă – Calul mijlocaşuluiBUCĂTARU! 4) PĂDUREANU de la munte – Produsul intern brut! 5) Cel mai lungcurs – Dreptul celui care câştigă. 6) MILITARU de la coadă la cap! – Ansamblu defluieraşi – Tudorel ŞOIMARU. 7) Din aceeaşi echipă cu CĂLDĂRARU! 8) Capul luiTUDOR! – Şi… din urma lui PĂDUREŢ! – Săritură populară. 9) Furii din popor –Rezerve ţinute în secret. 10) Trecere peste limita vieţii sportive – Măsuri luate deCÂMPEANU… la lotul naţional.CUVINTE RARE: STR, ITAN, PIB, TAST, OTI.

Fotbalişti… de meserie

TABLETALUI

VIRGIL

Dacă vorbim despre cenzura dinainte de1989, trebuie să spun că, în timp, câştigândexperienţă, am început să ne jucăm cu ea capisica cu şoarecele, plecând de la principiuldin Biblie, adică să-i dăm Cezarului ce-i alCezarului... Astfel că, în înţelegere cu şefullinotipiştilor, omul ce caseta textul cules şitrăgea primul şpalt  introducea  pe ici, pecolo cuvinte care nu aveau nici o legătură cutextul de bază. Şi astfel, pentru că greşelileerau „descoperite" de cenzor, îi dădeam şilui satisfacţia că şi-a făcut datoria... Şi totuşi,

greşeli adevărate apăreau mereu, spre dis-perarea cenzurii (condusă pe atunci de IosifArdelean, un evreu originar din Transilva-nia, de unde şi pseudonimul sub care lucra),greşeli precum: „tovarăşul Stalin n-a spus"sau, la moartea lui Stalin din 1953, când, laora 12.00, s-au tras clopotele în toată ţara şis-a oprit întreaga circulaţie pentru un minutde reculegere, un corespondent ne-a trans-mis că s-a găsit unul care... n-a plâns, iaraltul, în schimb, plângea în hohote. I s-acerut să obţină o declaraţie de la cel care a

plâns şi pe care zicea că-l cunoaşte. A revenitcu o declaraţie care era să-i producă infarctcenzorului, care nici nu ne-a lăsat să punemmâna pe ea, luând-o direct de la dactilo-grafă. Cică: omul a plâns de... bucurie, căciavea un frate închis şi spera că, scăpând deStalin, fratele său va fi eliberat. Noi, ceilalţi,prezenţi la scenă, am râs în pumni... Nu s-adat drumul textului, căci  părea exagerat.„Nici chiar aşa, tovarăşi!", ne-a spus cen-zorul.

Virgil Lazăr

Şopârle intenţionate

stefan 19:Layout 2 25/11/2013 06:55 PM Page 6

IMOBILIARECUMPĂR teren agricol sau pășune, minim

1 ha, între Daneș și Criș. Telefon: 0744203801VÎND apartament în Daneş, str. Gării, ap. 3,

jud. Mureş. Preţ negociabil. Apartamentul esteproaspăt renovat, semidecomandat, confort II.Relaţii la telefon: 0749816275.

VÎND casă în Daneş cu 4 camere, baie,bucătărie, camară şi alte dependinţe. Preţ nego-ciabil. Informaţii la telefon 0749819322.

Cumpăr 2 hectare teren arabil extravilan înDaneş, pe Valea Crişului, km 3-4, de preferat unsingur lot sau loturi apropiate. Informaţii la tele-fon 0265762035.

VÂND casă în Seleuş, nr. 454 . Tel: 0766-639.823.

VÂND pamânt intravilan în Daneş. Infor-maţii la telefon: 0745-622.880

VÂND teren extravilan în Daneş. Tel: 0753-681082.

VÂND 8.800 mp teren la Podul Vechi la E60,2.900 mp sub Hula Daneş şi 5.800 mp în Şercheş.Tel: 0743-037252.

CUMPĂR teren arabil, în Daneş sau Seleuş.Tel.: 0762-918499.

VÂND teren extravilan, 13.000 mp, întabulatcu C.F., zona Hula Daneş. Preţ negociabil. Tel.:0757-325889.

VÂNZĂRI DIVERSEVÂND rochie de mireasă SOTTERO AND

MIDGLEY, ,,Tip Sirenă”, mărimea 36, preţ 1.000lei. Informaţii la tel: 0752071307

ÎNCHIRIEZ schelă metalică pentru lucrări

construcţii sau termoizolări, import Italia, pi-cioare reglabile. Executăm lucrări termoizolaţii,53 lei/mp. Tel: 0752-978625.

-Ofer calculator Pentium 4+, Monitor LCDpentru cupon Euro 200. Informaţii la telefon:0742-084.587.

-VÂND Laptop şi monitor LCD la preţurinegociabile. Telefon: 0742-084.587.

DIVERSE

Poliția Daneș-0265 762155(fix); 0730 188809

(mobil)Primăria Comunei Daneș

-0265 762112Grădinița Daneș

-0625 762298Școala Gimnazială

”Cornel Regman” Daneș-0265 762250

Școala Gimnazială Seleuș-0265 762150

Școala Criș-0265 713 405

Informații CFR-0265 771886

Farmacia Daneș-0265 762041

Dispensar Uman Daneș-0265 762027Poșta Daneș-0265 761866

Notar Public Daneș-0740 503932

Vulcanizare Daneș (Mija Gheorghe)-0265 761963

Atelier Mecanic Daneș (Onea Mihai)-0743 828294

Pizzeria Daneș-0748 538223

Hotel Dracula-0265 772211Hotel Denis

-0265 762299Autogara Sighișoara

-0265 771260Apel de urgență

-112(poliție, salvare, pompieri)Protecția Consumatorilor

- info consumator - -0800 080 999- telefon gratuit din

reţeaua Romtelecom (Telefon Târgu-Mureș: 0265/254.625)

Telefoane utile

MICA PUBLICITATE

AGENT AUTORIZAT DE ASIGURĂRI- BICHIŞ LUCIA, vă oferă servicii completede asigurare şi reasigurare: asigurări auto RCA,CASCO, asigurări de LOCUINŢĂ, asigurăride călătorie, asigurări mărfuri CMR, asigurărianimale şi albine, asigurări culturi agricole, asig-urări de RĂSPUNDERE CIVILĂ profesio-nală, asigurări medicale MALPRAXIS, asi-gurare privată de SĂNĂTATE, etc. Informaţiila tel. 0749 819322, Daneş.

7

Știm deja că Franța s-a opus intrăriiRomâniei și Bulgariei în spațiul Schengen.La început au fost doar Finlanda și Olanda.N-a fost un ”Da” hotărât nici dinspre Ger-mania, Anglia, Suedia, Danemarca sau Italia,ca să enumerăm doar „puterile” Uniunii Eu-ropene. V-ați întrebat de ce este aceastăopoziție ? Răspunsul e simplu, dar greu derostit în aparenta atmosferă de democrațiece se zice că guvernează Comunitatea Euro-peană. Dacă ar fi vorba să o spunem pe ceadreaptă, e vorba de Rasism și Fascism, douămentalități pe care Hitler nu le-a luat cu el înmormânt și pe care Tribunalul internaționalde la Bonn nu le-a condamnat nici la moarte,nici la uitare, nici la a fi practicate. Desigur,mai subtil, mai democratic.

Intrarea României și Bulgariei în Schen-gen este blocată pentru că aceste țări nuaplică o politică rasială clară țiganilor. Franța

îi trimite înapoi acasă. Ungaria scapă de ei.Italia, deși este țara de unde s-au răspândit„rromii” pe întregul continent europeandupă „fuga din Egipt”, îi contestă. În Suedia,până în 1954, nu aveau nici măcar dreptul săintre pe teritoriul țării, fiind considerați„paraziți sociali” care „degradau rasasuedeză”. Atenție, acestea se spuneau la 10ani după condamnarea fascismului, în 1954.După acel an, i-au monitorizat ca pe crimi-nali: ce lucrează, cât și cum se spală, cu cinese întâlnesc etc. De aceea, în evidențelepoliției suedeze, sunt romi  ”Z”, ”½ Z”, ”¼Z” și ”non Z”. ”Z” desemnează „zigenare”,adică țiganii pe limba suedeză.

România și Bulgaria nu au cele mai maricomunități de țigani din rândul populației,dar sunt cele mai sărace și țiganii, după cu-tumele lor ancestrale, emigrează spre țărimai bogate. România și Bulgaria fac însă

greșeala să recunoască această etnie ca partecomponentă a națiunii, alături de armeni,evrei, unguri, turci etc. În Franța, Germaniasau Ungaria nu există alte etnii, toți cetățeniifiind francezi, germani sau unguri. În paran-teză fie spus și spre cinstea lor, cum credețică s-a format națiunea maghiară? Prin asi-milarea administrativă, culturală și forțată atuturor celor care se aflau în granițele mișcă-toare ale acestui stat hibrid etnic. Româniamai face greșeala de a crea și școli în limbaminorităților, inclusiv rromă, de a le garantalocuri în universități și în administrația localăsau centrală etc. Într-un cuvânt, nu pericolulrăspândirii țiganilor în Europa este o barierăa integrării României și Bulgariei în spațiulSchengen, ci marele pericol al răspândiriidemocrației. Și, mai ales, al îngropării de-finitive a rasismului și fascismului care gu-vernează, din umbră, Europa „civilizată”.Cred că cea mai înțeleaptă decizie a ro-mânilor ar fi ori să părăsească această gașcă,ori, aplicând principiul „spune-mi cu cine teînfrățești, ca să-ți spun cine ești”, să legiferezeștergerea evidențierii apartenenței etnice șia tuturor structurilor generate de ele. Adicăsă renunțăm la principiul românesc decăpătâi „las că merge și așa”? Doamne feri…

Sub Alupului

De la “Z” la “non Z”

Formula pentru greutatea ideală

Greutatea ideală poate fi estimatăfolosind diferite formule. Cele mai intere-sante rezultate sunt date de ecuaţia luiLorenz şi de formula companiei metropol-

itane de asigurări din New York. 1. Formula lui LorenzFormula lui Lorenz a fost lansată în

1929 şi are 2 variante. O variantă este pen-tru bărbaţi, iar cealaltă pentru femei. Tre-buie să vă cunoasteţi înălţimea şi greutateacorporală pentru a putea rezolva ecuaţia.

Bărbaţi: Greutate (kg) = Înălţime (cm)– 100 – [ Înălţime (cm) - 150 ] / 4

Femei: Greutate (kg)= Înălţime (cm) –100 – [ Înălţime (cm) - 150 ] / 2

2. Formula companiei metropolitanede asigurări din New York

Această formulă pentru a afla greutateaideală este rezultatul sondajelor făcute întreanii 1943-1983

Greutate (kg) = 50 + 0.75 * [ Înălţime(cm) - 150 ] + ( Vârsta – 20 ) / 4

stefan 19:Layout 2 25/11/2013 03:11 PM Page 7

Cunosc Comuna Daneş şi toate teritori-ile din împrejur încă dinainte de 1989, lu-crând în domeniul agriculturii. Cunoscsituaţia din regimul trecut, cunosc ritmul dedezvoltare care l-a avut această comună întimp, în funcţie de administraţia comunei, înfuncţie de legislaturile care s-au desfăşuratde-a lungul anilor. Ce mai importantă, ceacare şi-a pus amprenta pe cel mai rapid ritmde dezvoltare care a avut loc în această co-mună, s-a petrecut în mandatele actualuluiprimar Mosora Nicolae. Acesta şi-a propus şia realizat cea mai puternică dezvoltare a aces-tei comune în ultimii 16 ani. Când spun astamă refer la cele mai importante proiecte cares-au derulat în această comună începând cuanul 2007, anul când şi eu am devenit angajatal acestei administraţii locale.

Este vorba de prima lucrare care a fost re-

alizată cu fonduri preaderare, respectivSapard, pe masură 3.5, modernizarea drumu-lui forestier, o lucrare destul de importantă,care a facilitat legatura satului Stejerenii cucomuna Daneş, în condiţii omeneşti, în con-diţii în care se poate circula. O altă investiţiecare s-a realizat în perioada începută cu anul2007, a fost canalizarea care s-a realizat însatul Daneş, canalizare care s-a realizat cufonduri provenite din bugetul de stat prin or-donanţa de guvern nr. 7/2006. Atât fondurileeuropene cât şi fondurile guvernamentale lo-cale au fost folosite în totalitate iar finanţareainvestiţiilor şi ea s-a făcut în procent de aproa-pe sută la sută.

Sigur că pe lângă aceste lucruri s-au făcutinvestiţii cu bani de la bugetul local şi baniparţial de la bugetul de stat. S-a reuşit as-faltarea tuturor străzilor din satul Daneş,

parţial din satul Seleuş, parţial din satul Criş.Şi astăzi se depun eforturi mari pentru aatrage fondurile necesare pentru finalizarealucrărilor de asfaltare în satele în care am spuscă au fost asfaltate parţial.

Ce să vă spun, în comuna Daneş numaicine nu vrea nu observă că s-au produsschimbări esenţiale, că atât administraţia lo-cală, cât şi ceilalţi angajaţi s-au implicat, auparticipat şi au contribuit fiecare după pute-rile lui la saltul calitativ. După cum am spus,numai cine nu vrea nu vede ce s-a realizat înaceastă comună.

Pe lângă realizările economice impor-tante pe care le-am enumerat înainte, nu estelipsit de importanţă şi, ori de câte ori avemprilejul, spunem că această comună a partici-pat la câteva concursuri pentru cea mai bunăadministrare, cel mai frumos sat, şi dacă totsunteţi cu obiectivele de filmare puteţi să în-registraţi şi această perioadă de toamnă fru-moasă târzie cum arată Comuna Daneş. Mărefer la aleele pietonale, mă refer la compozi-

ţia floristică sau peisagistică pe care, tot dinfonduri ale bugetului local şi întreţinutăfoarte bine de oamenii care primesc ajutorulsocial, folosiţi corespunzător în acest sens, audus la ce vedem noi astăzi.

În viitor sunt proiecte importante careurmează a fi realizate. Chiar la asta lucrăm înacest moment. S-au aprobat fondurile pentruPOS Mediu II şi operatorul regional urmeazăsă modifice listele de investiţii, iar comunanoastră va intra acolo cu apă şi canalizare însatele în care aceasta lipseşte, respectiv Se-leuş, Criş, Stejereni. Sperăm să se obţină fi-nanţarea şi să se finalizeze investiţia dealimentare cu apă potabilă. Totodată estesemnat un contract de finanţare pentru con-struirea unui centru de informare turistică.În linii mari, cu toate greutăţile pe care le par-curge ţara în aceste momente din lipsă debani, încercăm să nu abandonăm munca,pentru ca această comună să aibă un viitorfrumos şi să devină atractivă pentru cei in-teresaţi de a investi în continuare în acest loc.

DIVERSE

ANUNȚURI GRATUITECei care doresc să facă un anunţ, să vândă sau să cumpere, să

facă oferte sau solicitări diverse, au acum la dispoziţie ACTUALITATEA DĂNĂŞEANĂ

Pentru orice informaţie aveţi la dispoziţie:Telefon 0762-393.445 sau

e-mail: actualitatea.danaseana@yahoo.com

8

În perioada 30 octombrie – 3 noiembrie2013 s-a desfăşurat în Bucureşti ediţia cunumărul 18 a Târgului Internaţional de pro-duse şi echipamente în domeniul agriculturii,horticulturii, viticulturii şi zootehniei -INDAGRA. Oganizat de către ROMEXPOîn parteneriat cu Camerele de Comerţ şi In-dustrie din România şi sub patronajul Min-isterului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale areunit peste 430 de companii din România şi

alte 20 de ţări. Standurile au ocupat osuprafaţă de peste 30.000 de metri pătraţi, iarevenimentul a găzduit peste 50.000 de vizita-tori.

Reuninea GAL-urilor din România aavut loc în data de 30 octombrie 2013, undeau participat reprezentanţii tuturor GAL-urilor din ţară, membri ai ParlamentuluiRomâniei, ai Ministerului Agriculturii şiDezvoltării Rurale, ai Agenţiei de Plăţi pen-

tru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, precum şi aisocietăţii civile implicate în proiectul viitoareiprogramări a fondurilor europene pentruagricultură.

În cadrul conferinţei s-a discutat despreefectul pozitiv al activităţii parteneriatelorGAL (public-privat) pentru mediul rural şimodul în care PNDR (Planul Naţional deDezvoltare Rurală) 2020 va aborda progra-mul de finanţare pentru GAL-uri, pentru im-plementarea unor Strategii de Dezvoltare

Locală de succes.Până în prezent s-a stabilit, pentru noua

perioadă de programare 2014-2020, suma de7,52 miliarde euro pentru PNDR, iar lanivelul GAL-urilor se va acorda 5% dinsumă, reprezentând 356 de milioane euro,acest procent poate fi majorat până la 10%din PNDR, urmând ca aceste decizii să fieluate în viitorul apropiat.

Cristiana Cristea

Asociaţia GALDealurile Târnavelor a

participat la INDAGRA 2013

Membrii Asociaţiei GAL Dealurile Târnavelor au participat la Conferinţa FNGAL(Federaţia Naţională a Grupurilor de Acţiune Locală) “Rolul GAL în dezvoltarearurală din România”, desfăşurată în cadrul INDAGRA 2013. GAL-urile din Româ-nia prin intermediul FNGAL au amenajat un stand de prezentare în cadrul Târgu-lui INDAGRA în complexul ROMEXPO, ce s-a desfăşurat în perioada 30octombrie – 3 noiembrie la Bucureşti.

Înregistrare audio-video cu d-l inspector

Nicola Bădică

stefan 19:Layout 2 26/11/2013 11:47 AM Page 8