DACIA Prăbuşirea Lui Burebista

5
Prăbuşirea celui mai puternic rege dac, Burebista - întemeitorul Daciei, ucis în urma unui complot al aristocraţiei pentru că avea prea multă putere 27 aprilie 2015, 06:05 de Daniel Guţă Prăbuşirea celui mai puternic rege dac, Burebista - întemeitorul Daciei, ucis în urma unui complot al aristocraţiei pentru că avea prea multă putere Burebista este considerat întemeietorul Daciei Burebista a rămas în istorie drept cel mai impunător rege al dacilor. A fost omul care a reuşit să unească sub stăpânirea sa triburile aflate în conflict şi să aducă Dacia în culmea puterii militare. Burebista, numit în vremea sa „cel dintâi si cel mai mare dintre regii din Tracia“, a fost ucis în urma unui complot, iar după moartea sa, relaţiile dintre uniunile de triburi s- au destrămat. Istoricii îl consideră pe Burebista (82 î.Hr. - 44 î.Hr.) întemeietorul statului dac, omul care a reuşit să unească sub stăpânirea sa triburile care populau în urmă cu peste două milenii actualul teritoriu al României şi teritoriile din Balcani. Cele mai cuprinzătoare mărturii din Antichitate despre Burebista aparţin istoricului Strabon. „Lăsând la o parte trecutul îndepărtat al geţilor,

description

DACIA Prăbuşirea Lui Burebista

Transcript of DACIA Prăbuşirea Lui Burebista

Prbuirea celui mai puternic rege dac, Burebista - ntemeitorul Daciei, ucis n urma unui complot al aristocraiei pentru c avea prea mult putere 27 aprilie 2015, 06:05 de Daniel Gu

Prbuirea celui mai puternic rege dac, Burebista - ntemeitorul Daciei, ucis n urma unui complot al aristocraiei pentru c avea prea mult putere 27 aprilie 2015, 06:05 de Daniel Gu

INCLUDEPICTURE "http://adevarul.ro/assets/adevarul.ro/MRImage/2011/09/26/50aa7c047c42d5a6637cc92c/646x404.jpg" \* MERGEFORMATINET

Prbuirea celui mai puternic rege dac, Burebista - ntemeitorul Daciei, ucis n urma unui complot al aristocraiei pentru c avea prea mult putere Burebista este considerat ntemeietorul Daciei Burebista a rmas n istorie drept cel mai impuntor rege al dacilor. A fost omul care a reuit s uneasc sub stpnirea sa triburile aflate n conflict i s aduc Dacia n culmea puterii militare. Burebista, numit n vremea sa cel dinti si cel mai mare dintre regii din Tracia, a fost ucis n urma unui complot, iar dup moartea sa, relaiile dintre uniunile de triburi s-au destrmat. Istoricii l consider pe Burebista (82 .Hr. - 44 .Hr.) ntemeietorul statului dac, omul care a reuit s uneasc sub stpnirea sa triburile care populau n urm cu peste dou milenii actualul teritoriu al Romniei i teritoriile din Balcani. Cele mai cuprinztoare mrturii din Antichitate despre Burebista aparin istoricului Strabon. Lsnd la o parte trecutul ndeprtat al geilor, ntmplrile din vremea noastr sunt urmtoarele: ajungnd n fruntea neamului su, care era istovit de rzboaie dese, getul Burebista i-a nlat att de mult prin exerciii, abinere de la vin i prin ascultare fa de porunci, nct n civa ani a furit un stat puternic i a supus geilor cea mai mare parte din populaiile vecine. Ba nc a ajuns s fie temut i de romani, scria istoricul antic, Strabon, n Geografia, potrivit autorilor volumului Izvoare privind istoria Romniei, publicat de Editura Republicii Populare Romne, n 1964. n vremea regelui Burebista, puterea militar a statului dac devenise o ameninare pentru romani i celi, iar regatul se afla n culmea prosperitii. n epoca sa au fost ridicate cetile dacice din Munii Ortiei, iar potrivit unor istorici, capitala regatului dac se afla la Costeti. Aezrile din Munii Ortiei au devenit centrul politic, militar i religios al Daciei, o ar ale crei granie se ntindeau de la rul Morava i Dunrea Mijlocie la Marea Neagr i Bug i de la Carpaii Nordici la Munii Balcani. Rzboaiele lui Burebista Potrivit istoricilor, armatele lui Burebista ajungeau la 200.000 de oameni. Cu ajutorul lor, Burebista a supus i distrus mai multe triburi stabilite n spaiul carpatic i a reuit s i alunge pe celii care ocupaser inuturi ntinse din actualul teritoriu al Transilvaniei. Cci trecnd prin ndrzneal Dunrea i jefuind Tracia pn n Macedonia i Iliria, a pustiit pe celi, care erau amestecai cu tracii i ilirii i a nimicit pe de-antregul pe boii aflai sub conducerea lui Cristarsiros i pe taurisci, informa istoricul antic Strabon. La mijlocul secolului I . Hr., Burebista a cucerit teritoriile de la malul Mrii Negre i vechile ceti greceti disputate de greci i romani. Burebista se npustete pe la 55 .e.n. asupra oraelor pontice. Prima cetate atacat e Olbia, aezat la gurile Bugului. Cu ajutorul altor triburi (probabil bastar-nice), poate i cu al elementelor nemulumite (sclavi, srcime exploatat) din interior, Burebista cucerete i pustiete cetatea ce ndrznise s i se mpotriveasc. Tyras sufer aceeai soart. Histria a fost asediat, dup cum mrturisete decretul n cinstea lui Aristagoras, zidurile i-au fost distruse, teritoriul rural ocupat timp de trei ani i muli dintre ceteni au fost fcui prizonieri, trebuind s fie rscumprai cu mari sume de bani.Despre Tomis se tie c a suferit un greu asediu i c muli ceteni au prsit oraul, fugind de primejdie. La Callatis n-ar fi exclus ca tot de pe urma distrugerilor provocate de atacul lui Burebista s fi fost necesar refacerea unor edificii ruinate despre care vorbete o inscripie. Cetatea Odessos cunoate o pribegie n mas; o inscripie din Mesembria i cinstete pe civa din strategii oraului care s-au distins n luptele mpotriva lui Burebista, vorbind i de grzile de zi i de noapte nfiinate pentru a feri cetatea de vreun atac prin surprindere. Mesembria a trebuit, desigur, s recunoasc n cele din urm autoritatea regelui dac, i acelai lucru s-a ntmplat i cu Apollonia. De la Olbia pn la Apollonia, litoralul pontic se afla n minile lui Burebista, care pn n anul 43 i completeaz cuceririle, ducndu-i cetele victorioase la poalele Balcanilor i n Illiria. Numai oraul Dionysopolis a fost cruat, relata istoricul Hadrian Daicoviciu, n volumul Dacii. FOTO: Costeti, aezarea din vremea lui Burebista, capital a statului dac sau, potrivit unor istorici, reedin de var a acestuia. Cel mai mare rege al Daciei Burebista l-a sprijinit apoi pe generalul Pompei n rzboiul civil purtat cu Cezar, asigurndu-i astfel recunoaterea hotarelor extinse ale Daciei. Istoricii susin c generalul Cezar a ajuns s se team de puterea regelui Burebista, cele care avea s fie numit, potrivit unei inscripii greceti din vremea sa, "cel dinti si cel mai mare dintre regii din Tracia". Spre a ine n ascultare poporul, el i-a luat ajutor pe Deceneu, un arlatan care rtcise mult vreme prin Egipt, nvnd acolo unele semne de proorocire, mulumit crora susinea c tlmcete voina zeilor. Ba nc de un timp fusese socotit i zeu, aa cum am artat cnd am vorbit despre Zamolxis. Ca o dovad pentru ascultarea ce i-o ddeau geii, este i faptul c ei s-au lsat nduplecai s taie via de vie i s triasc fr vin, arta Strabon, n Geografia, potrivit autorilor volumului Izvoare privind istoria Romniei. Moartea fulgertoare Burebista a fost nlturat ns, potrivit istoricilor, de aristocraia nemulumit de creterea puterii acestuia. Ar fi fost victima unui complot. Dup moartea sa, survenit morii dumanului su Cezar, regatul dac s-a destrmat n patru i apoi cinci uniuni de triburi. Ct despre Burebista, acesta a murit din pricina unei rscoale, mai nainte ca romanii s apuce a trimite o armat asupra lui. Urmaii acestuia la domnie s-au dezbinat, frmind puterea n mai multe pri. De curnd, cnd mpratul August a trimis o armat mpotriva lor, puterea era mprit n cinci state. Atunci ns puterea se mprise n patru. Astfel de mpriri sunt vremelnice i se schimb cnd ntr-un fel, cnd ntr-altul. Neamul geilor, care se nlase att de mult sub Burebista, a deczut apoi cu totul din pricina dezbinrilor luntrice i din pricina romanilor. Totui ei sunt nc n stare i astzi s trimit la lupt 40.000 de oameni, scria istoricul i geograful Strabon, care a trit n perioada domniei lui Burebista. V recomandm i: Zece mrturii istorice despre strmoii notri daci: erau barbari, se credeau nemuritori. De ce au fost numii cei mai viteji i mai drepi dintre traci Herodot i-a numit pe daco-gei cei mai viteji i mai drepi dintre traci; n schimb, poetul latin Ovidius s-a artat necrutor fa de btinaii de pe malul Mrii Negre, n mijlocul crora fusese exilat. i numea slbatici. O serie de mrturii istorice contureaz portretul strmoilor notri din Antichitate. Ce limb vorbeau, de fapt, dacii i de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puin tiute pe care ni le-au lsat motenire strmoii notri Aproape 200 de cuvinte din limba romn i au originea n limba vorbit de daci, potrivit celor mai muli dintre oamenii de tiin care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o alt concluzie la care au ajuns lingvitii consacrai, ns cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul n vremea antic au strnit controverse. Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Ct de pricepui erau meterii din atelierele Sarmizegetusei n prelucrarea aurului i unde au disprut comorile lor Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite n Sarmizegetusa Regia sunt brrile din aur masiv, din vremea dacilor, bogat mpodobite. Obiectele unice spun povestea miestriei cu care dacii prelucrau metalele, susin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparinut vechilor locuitori ai inuturilor Carpailor s-au pierdut pentru totdeauna.

Citeste mai mult: adev.ro/nng5fc