Dacia Elegance

Capitolul 1Prezentarea pieței auto, al firmei și al produsului

1.1 Prezentarea pieței

Anul 2004 a bulversat orice prognoze, piaţa autovehiculelor noi crescând de două ori mai repede decât preconizau analiştii, cu 33,7%.

O creştere cu o treime a pieţei auto este în orice conjunctură un rezultat de excepţie, dar nu trebuie uitat că această creştere survine după alţi trei ani de creştere solidă : 2001 cu 8,7%; 2002 cu 22,4%; 2003 cu 20,8%. Piaţa auto din 2004 a fost de 2,15 ori mai mare decât cea din anul 2000, care a fost, ce-i drept, cel mai slab an de după 1990.

Anul 2004 a întregistrat mai multe recorduri pentru piaţa autovehiculelor noi: Cea mai mare creştere anuală, de 33,7% (precedentul record 24,3% în 1998) Cele mai mari vânzări de autovehicule: 180927 (precedentul record 142476) Cele mai mari vânzări de autoturisme : 145120 (precedentul record 115580)1

Cea mai mare creştere de vânzări la autoturismele de producţie naţională: 34,6%

Rezultate foarte bune s-au înregistrat pe toate segmentele domeniului auto. Astfel, producţia naţională de autoturisme a crescut cu 30,8% iar cea de comerciale uşoare cu 18,9%. Ambii producători majori, Dacia şi Daewoo, au realizat creşteri apreciabile faţă de anul precedent, iar Daewoo a înregistrat chiar cel mai mare nivel al producţiei din 1996 încoace, de când produce în România: peste 26.000 unităţi, marea majoritate modelul Matiz. Şi la Dacia creşterea cu o treime a producţiei faţă de 2003 e remarcabilă, mai ales în condiţiile în care a avut loc o schimbare majoră a gamei de produse pe parcursul anului.

Exportul a înregistrat de asemenea un progres apreciabil, cu 84%, chiar dacă totalul de aproape 20.000 de unităţi este sub cifrele înregistrate în prima parte a anilor ‘90. Să nu uităm însă că perspectivele de export pentru anii următori sunt apreciabile, modelul Dacia Logan (care e destinat în mare măsură exportului) fiind abia la începutul carierei.

1

1

Piaţa auto a crescut echilibrat, astfel că la autoturisme s-au înregistrat creşteri aproape egale atât la cele din import, cât şi la cele din producţia naţională. În acest mod, raportul dintre autoturismele naţionale şi cele din import s-a păstrat aproape neschimbat faţă de anul trecut.

Piaţa auto a fost în continuare dominată de producătorii naţionali, desigur pe segmentele de piaţă pe care activează aceştia: autoturisme şi comerciale uşoare. La autoturisme, 60% din piaţă este acoperită de producătorii naţionali (41,2% Dacia şi 18,6% Daewoo).

La autoturismele din import, primele două poziţii în clasament s-au păstrat din 2003: lider fiind în continuare Renault, urmat de Skoda. Pentru poziţiile 3 şi 4 a avut loc o rocadă faţă de 2003, Peugeot ocupând locul 3 în faţa lui Volkswagen. Tot o rocadă a avut loc pentru poziţiile 5 şi 6, Ford ocupând poziţia 5 în faţa lui Opel. Evoluţii apreciabile au avut Fiat (de pe locul 10 pe 7) şi Chevrolet, care a intrat direct pe locul 9 în primul an al prezenţei pe piaţă. Creşteri spectaculoase au înregistrat şi alte mărci din import, chiar dacă nu au ajuns în Top10. BMW, Hyundai, Mitsubishi, Smart sau Ssangyong au înregistrat fiecare în parte vânzări mai mult decât duble faţă de 2003.

Anul 2004 a fost fără îndoială anul autoturismelor mici şi medii, atât în ceea ce priveşte cele din import, cât şi cele naţionale. Creşterile cele mai mari s-au înregistrat la clasele A (mini), B (supermini) şi C (compactă). O creştere apreciabilă s-a înregistrat şi la clasa monovolumelor. Aici însă vînzările au fost mici, dar arată orientarea clienţilor către automobile confortabile şi polivalente.

2

In mod destul de neaşteptat, ponderea motorizărilor Diesel s-a păstrat practic constantă faţă de anii precedenți, la puţin sub un sfert din piaţa totală de autoturisme. Aceasta deşi trendul în ultimii ani (în România, dar şi peste tot în Europa) a fost de creştere constantă. La autoturismele din import ponderea chiar a scăzut de la 57,3% la 53,5%, dar a fost compensată de vânzările de Dacia Solenza Diesel (singurul autoturism naţional cu astfel de motorizare).

Un alt criteriu în funcţie de care se pot evalua vânzările de automobile îl reprezintă culoarea maşinilor. In anul 2004 culoarea preferată a fost griul metalizat.

Anul 2005 a fost de aşteptat să fie de asemenea un an bun pentru industria şi piaţa de automobile. Producţia naţională va înregistra un salt spectaculos, de peste 50%, alimentat în special de creşterea masivă a ritmului de producţie al Daciei Logan. Exporturile vor face un salt şi mai mare, probabil până la un nivel de peste trei ori mai mare decât cel din 2004, motivul fiind demararea exporturilor pe scară largă a aceleiaşi Dacia Logan.

În anul 2006, în România au fost vândute 297.162 autovehicule, dintre care: 256.364 autoturisme, 38.285 vehicule comerciale şi 2.513 autobuze. Dintre cele 256.364 de autoturisme, 137.252 au fost din import. De asemenea, România a exportat 80.032 autoturisme şi a produs 201.663.

În anul 2008, industria auto din România a consemnat o creştere de aproape 40% a cifrei de afaceri totală, la 10,7 miliarde euro, şi avea aproximativ 200.000 de angajaţi. În anul 2007, cifra de afaceri globală din industria auto a fost de 7,35 de miliarde de euro. Cifra de afaceri a sectorului auto din România a fost estimata pentru anul 2008 la 6,5 miliarde de euro, faţă de 5,6 miliarde în 2007.

Tabel 1.

3

http://ro.wikipedia.org/wiki/2007

http://ro.wikipedia.org/wiki/Euro

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia


Tabel 2.

4

Tabel 3.

Parcul auto naţional a crescut în anul 2009, cu 5%, până la un volum de peste 5,3 milioane de autovehicule.

În prezent, în lume există în jur de 650 de milioane de autoturisme. Pentru anul 2050 estimarea este de 2,9 miliarde autoturisme:

5

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=2050&action=edit&redlink=1


Tabel 4. Top vanzari autoturisme in Romania 2009

Pentru anul 2013 este preconizată o creştere a producţiei, până la 765.000 de autovehicule, în mare parte datorită investiţiilor Ford la Craiova şi a utilizării integrale a capacităţii de producţie a uzinei Dacia. De asemenea vânzările de maşini pe plan local vor creşte la 535.000 de unităţi.

Tabel 6. Buletin statistic auto - anul 2009

6

-Producţie

+Asamblare

Export Import Vânzări

Autoturisme 231.056 153.595 189.050 270.995

Vehicule comerciale 14.241 2.503 39.352 48.920

Autobuze 11 0 4.153 4.165

TOTAL 245.308 156.098 232.555 324.080

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_(automobil)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ford


1.2 Prezentare firmei - Dacia, o firmă cu tradiție

Dacia este cel mai mare producator român de automobile, care din Septembrie 1999 aparține grupului Renault. Obiectul de activitate al societatii îl constituie producerea și comercializarea de automobile, piese de schimb, mașini unelte și instalații pentru industria de automobile.

Pentru a reduce timpul între proiectare și lansarea în producția de serie a unui autoturism, autoritățile române au considerat necesară producerea unui autoturism sub licența obținută de la un producator străin. Se dorea o licență pentru un autoturism din clasa medie cu o capacitate cilindrică cuprinsă între 1,000 și 1,300 cmc și să se producă între 40,000 și 50,000 automobile/an. La licitație au participat Renault, Peugeot, Fiat, Alfa Romeo și Austin. De asemenea, s-au testat urmatoarele modele: Renault 10, Peugeot 204, Fiat 1100D, Alfa Romeo 1300, Austin Mini Morris. Însă după vizita istorică a Președintelui francez Charles de Gaulle în România din 1966, s-a luat decizia la nivel de partid, că uzina Dacia să produca autoturisme sub licența Renault. Din cauza unor motive tehnice și economice, oferta companiei Renault pentru modelul Renault 12 a fost retrasă. Modelul era în faza de teste, iar producția trebuia să înceapă în Franța, în a doua jumatate a anului 1969. Dar contractul a fost semnat în Septembrie 1966. Renault a permis parții române să înceapă asamblarea mai devreme a unui model intermediar pâna când Renault 12 să fie pregatit pentru producție. La început a fost ales modelul Renault 16, dar în cele din urmă s-a optat pentru asamblarea modelului Renault 8.

Dacia a luat naștere în 1966 la Colibași, Judetul Argeș; având la baza un acord între autoritățile comuniste și producatorul francez de automobile Renault, ce prevedea asamblarea unui model Renault sub marca Dacia cu logo propriu. Construcția Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în 1966 și s-a încheiat într-un timp record de doar un an și jumătate. Pe 1 Iulie 1968, se încep testele la cele 217 stații de lucru din uzină, iar pe 3 August 1966, se testează primul motopropulsor. Pe 20 August 1968, se începe producția modelului Dacia 1100, un model sub licență Renault R8; acesta era o berlină cu tracțiune și motor pe spate. Primul automobil ieșit pe poarta fabricii a fost facut cadou Președintelui Republicii Socialiste România de atunci Nicolae Ceausescu. Conform contractului, Renault furniza toate părțile componente ale modelului, urmând ca cei de la Dacia sa le asambleze. După Dacia 1100, a urmat Dacia 1300 care a intrat în producție în august 1969, un model sub licența R12 având logo Dacia. Modelul 1300 era o berlină cu 4 uși și tracțiune pe puntea față. Între 1970 – 1980, Dacia dezvoltă o întreagă gamă de modele ce va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane și utilitare. Astfel în 1970 apar 3 versiuni ale Daciei 1300 berline, Dacia 1200 (versiune bicorp), iar în 1973 este lansat modelul Break. Acest model s-a produs în peste 2 milioane de exemplare, devenind un simbol la fel de puternic precum Trabantul pentru Germania de Est. După 1980, Dacia încearcă să producă un model pentru oraș, acest model se numea Dacia 500 sau Lăstun și era produsă la Timișoara. Echipată cu un motor de 499 cmc cu 22 CP și cu un consum de 3,3 l /100 km. Însă

7

modelul este scos din fabricație după 1989 datorită problemelor de calitate și a prețului ridicat. În 1985, inginerii de la Dacia încep proiectarea primului autoturism de concepție 100% românească.

Între anii 1991 și 1996 Dacia a comercializat modelul Dacia 1325 Liberta, cu un design provenit din cel al Daciei 1200 produs în anii 80. După 10 ani de așteptare (1995), Dacia lansează primul model 100% românesc sub numele Dacia Nova. Modelul avea un aspect învechit si pornea cu un handicap apreciabil. În 1998, anul în care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe porțile uzinei a ieșit autoturismul cu numarul 2,000,000. În același an este lansat motorul de 1,6 litri cu injecție monopunct produsă de firma Bosch; ce a echipat Dacia Nova.

În 1999, Renault achiziționează 51% din capitalul Dacia și anunță că va lansa un nou model. În 2000 este lansat modelul SupeRNova, un model care a fost o evoluție a Daciei Nova. Modelul SupeRNova era echipat cu un grup motopropulsor Renault de 1,4 litri MPI. În 2003, modelul SupeRNova este înlocuită de modelul Solenza, un model ce are la bază modelul SupeRNova, dar cu un aspect mai plăcut ce trasează atributele noii identități de marcă. Pentru acest model au existat doua versiuni de motorizare: una pe benzină de 1,4 litri similar cu cel de pe SupeRNova și o versiune diesel de 1,9 litri. În 2004, se încetează producția modelelor Berlină și Break, și se lansează modelul Logan, un autoturism complet nou, iar în 2006, odata cu lansarea modelului Logan MCV are loc și prima restilizare în special la partea din spate. Noul model semana mult cu modelul Logan Steppe (concept car-ul) prezentat în primavara aceluiași an și dispunea de șapte locuri poziționate pe trei rânduri. La începutul anului 2007 este lansată noua autoutilitară Dacia Logan Van care din punct de vedere constructiv semăna foarte mult cu modelul Logan MCV.

Platforma Dacia de la Pitești este uzina sursă, uzina pilot a proiectului X90 (a fost numele de cod al prototipului Logan în timpul proiectărilor) și reprezintă investișia majoră a acestui program. Această uzină a fost adusă la cel mai bun nivel internațional.

Până la finele anului 2004, în afara costului inițial al modelului Logan, Renault a investit 489 milioane de euro în special în vederea reînnoirii instalaţiilor industriale ale uzinei Dacia. Aceasta dispune acum de un aparat industrial complet. Platforma de la Pitești acoperă aproape 2,9 milioane de m2, din care peste 623 000 m2 de clădiri acoperite. De asemenea, echipamentul informatic si reţeaua comercială au fost aduse la standarde internaţionale.

Ameliorarea calităţii si reducerea costurilor sunt axe foarte importante în strategia comună Dacia-Renault. Obiectivul pentru 2010 este producerea a 700.000 de autoturisme marca Dacia, din care 200.000 în România, la uzina din Mioveni, iar restul în alte centre de producţie din străinatate.

Vânzările se fac prin dealeri locali. În cazul întreprinderilor româneşti aceştia sunt foarte numeroşi. Numai în Bucureşti, Dacia are 12 agenţi autorizaţi (printre care: Adras, Auto Cobălcescu, Dacoserv, Ipso). În plus, în Bucureşti există şi o direcţie comercială Dacia. Totodată, rețeaua de furnizori români va fi modernizată și internaţionalizată. Reţeaua de concesionari va fi extinsă la scară internaţională, asigurându-se cele mai mici costuri de distribuţie.

8

Strategia politicii de resurse umane a Dacia, vizează în principal: dezvoltarea atractivității companiei și fidelizarea noilor angajați. formarea profesională a angajaţilor în vederea dezvoltării competenţelor pe meserii și

competenţelor manageriale. gestiunea carierelor în cadrul unui grup internaţional. un sistem de remunerare modern axat pe performanţa individuală.

Dacia nu a fost o întreprindere profitabilă, dar în 2005 a început să producă bani, deci să aducă profit.Această apreciere exprimând convingerea că eforturile investiţionale făcute în cei 5 ani de la preluarea constructorului din Piteşti de către Renault încep să-şi arate efectele scontate. Din acest punct de vedere cel mai mult iese în evidenţă creşterea puternică a vânzărilor pe piaţa internă și la export - peste 95.000 de vehicule în 2004, în creştere cu 38,6% fata de 2003.

Managerii de la Dacia subliniază că succesul a fost rezultatul unei oferte de produse marcată de lansarea reuşită a modelului Logan şi de vânzările bune ale modelului Solenza. În același timp creşterea realizată s-a bazat pe o reţea comercială care a fost în totalitate reconstruită şi care se numără astăzi printre cele mai moderne din Europa. In fine, o contribuţie importantă a avut-o oferta completă de servicii, de la piesele de schimb de origine până la serviciile de întreţinere şi reparaţii, fără a uita ofertele de finanţare.

Dar motorul creşterilor vânzărilor Dacia în 2004 a fost Logan. De la lansarea sa comercială, 40.000 de exemplare Dacia Logan au fost vândute și comandate în total în România şi la export (23.000 de unităţi vândute şi 17.000 comenzi). Concludente pentru reuşita modelului Logan au fost preferinţele clienţilor, care au optat în proporţie de 32% pentru motorizarea cea mai puternică şi în proporţie de 51% pentru versiunile superioare.

De remarcat că, deşi lansat cu 20.274 unităţi comercializate, Logan a fost vehiculul cel mai bine vândut în România în semestrul 2 al anului 2004 reprezentând 21% din volumul total de vânzări Dacia pe tot anul. Vanzările Solenza în România s-au ridică la 31.362 de unităţi în 2004 urmate de gama de vehicule utilitare cu 20.243 unităţi.

Pe piaţa externă în doar 2 luni de comercializare 2.423 vehicule Logan au fost livrate clienţilor din Croatia, Ungaria, Macedonia, Cehia, Serbia, Slovacia si Turcia. Datorită modelului Logan, Dacia a înregistrat la export o creştere a vânzărilor de 26,2% faţă de anul 2003.

De remarcat a fost succesul pe care la avut modelul Logan în străinătate. Dacia Logan a primit, în data de 7 decembrie 2004, premiul Autobest 2005, acordat de ziariştii specializaţi în presa auto din 11 țări din Europa Centrală şi de Est. Logan, care a devansat în acest concurs modelele Skoda Octavia și Opel Astra, a fost desemnat de membrii juriului ca fiind cea mai buna alegere de vehicul. În plus a fost maşina anului 2005 în Serbia-Muntenegru.

Modele produse

Dacia 1100 Seria Dacia 1300 (Berlina, Break, Pick-Up)

9

- Dacia 1300 – Standard- Dacia 1300 – Super- Dacia 1300 - Lux- Dacia 1300 - Lux Super- Dacia 1210 - au fost fabricate cateva modele care aveau capacitate cilindrica

(1196 cm)- Dacia 1301- Dacia 1310 - aceleasi denumiri ca si pentru 1300- Dacia 1325- Dacia 1400- Dacia 1410

Dacia 500 (L[stun) Dacia 2000 (avea la baza modelul Renault 20, conceput special pentru regimul comunist) Dacia Sport-Brasovia (Prototip) Dacia Estafette Dacia Nova Dacia SupeRNova Dacia Solenza Dacia Pick-Up (perioada 1975 - 8 decembrie 2006) Dacia Logan Dacia Logan MCV Dacia Sandero Dacia Duster

Modele aflate în producțieo Dacia Logan facelifto Dacia Logan MCVo Dacia Logan VAN (furgoneta)o Dacia Logan PICK-UPo Dacia Sandero

Prototipurio Dacia MD87 (1987- avea faruri escamontabile)o Dacia 1300 dieselo Dacia Star (1991)o Dacia Nova MPV ( model furgoneta - circa 1998)o Dacia D33 (1997)o Dacia Logan Steppe (2006)

Evenimente 1966 - in urma parteneriatului dintre statul român si Renault, este deschisa Uzina Dacia 1968 - 20 august de pe linia de montaj iese primul automobil marca Dacia (Dacia 1100) 1969 - intra in productie modelul Dacia 1300, un model sul licenta R12 1970 – 1980, Dacia dezvolta o intreaga gama de modele bazata pe modelul Dacia 1300 in anii 1980 - este lansat modelul Lastun, insa acesta nu se bucura de succes si este retras in

1991

10

1995 - Este lansata Dacia Nova, un model de conceptie 100% româneasca 1999 - Dacia este cumparata de Renault, si anunta ca se va lansa un model de 5.000€ 2000 - Este lansat modelul SupeRNova, o evolutie a modelului Nova, dotat cu un motor de

1,4l de provenienta Renault 2003 - Este lansat modelul Solenza, o restilizare a modelului SupeRNova (acesta din urma

fiind scos din fabricatie) 2004 - Se inceteaza productia modelelor Berlina si Break din seria Dacia 1300 2004 - Este lansat modelul Logan, care este vândut in numar record 2006 - in primavara anului este prezentat primul concept al marcii Dacia, acesta se numea

Dacia Steppe, iar in octombrie este lansat modelul Dacia Logan MCV (Break) 2006 - 8 decembrie, este fabricat ultimul model Dacia Pick-Up si lasa locul pentru modelul

derivat din modelul Logan 2007 - 23 ianuarie este lansata Dacia Logan Furgoneta, model ce a inlocuit modelul Dacia

Pick-Up. 2007 - 5 octombrie este prezentat modelul Logan Pick-Up 2008 - 4 martie este prezentata Dacia Sandero 2008 - 1 iulie apare Dacia Logan facelift 2008 - 1 octombrie apar versiunile diesel a Daciei Logan facelift 2008 - 3 octombrie apare Dacia Logan MCV facelift

Dacia Duster se lanseaza oficial pe 18 Martie 2010 în România, primul SUV Dacia urmând sa fie pus în vânzare în showroom-urile dealerilor din România începând din 15 aprilie. La lansarea Daciei Duster a participat fostul pilot de Formula 1, Alain Prost.

Dacia Duster va putea fi cumparata în Romania la prețuri cuprinse între 10.500 de euro si 17.600 de euro, în functie de versiune si dotari.

Primul român care a primit SUV-ul Duster a fost președintele Traian Băsescu, la începutullunii aprilie.

1966 Construcţia Uzinei de Autoturisme Piteşti

1968 Contract de licenţă cu Renault; Dacia 1100 (Renault 8)

1969 Dacia 1300 berlină (Renault 12)

1973 Dacia 1300 Break

1975 Dacia Pick Up

11

1978 Încetarea contractului de licenţă

1987 Dacia 1320

1991 Dacia 1325 Liberta

1992 Dacia 1307 şi 1309 Dublă Cabină

1995 Dacia Nova

2000 Dacia SupeRNova

2003 Dacia Solenza

2004 Dacia Logan

2006 Dacia Logan MCV

2008 Dacia Sandero

2010 Dacia Duster

12

1.3 Prezentarea produsului

Dacia Elegance

Este expresia vie a inspiraţiei în designul contemporan. Dacă ai privit vreodată cu încântare arhitectura inovatoare a unei clădiri, dacă ai fost impresionat de o colecţie haute couture sau dacă te-a impresionat un obiect de artă - acest vehicul îţi va provoca o senzaţie puternică de déjà vu. Simbolurile designului contemporan au influenţat fiecare linie şi fiecare detaliu, de la exteriorul dinamic, sculptural, la interiorul sofisticat. Iar tehnologia folosită în cabină este la fel de inovatoare ca şi cea a celor mai avansate dispozitive electronice de astăzi.

Grila mare, cu o formă de trapez inversat, conduce privirea spre părţile laterale robuste şi atletice ale noului model Dacia Elegance. Linia înălţată a capotei şi pasajele pronunţate ale roţilor completează acest aer atletic, în timp ce farurile elegante, alungite şi înconjurate de un ornament cromat creează accente sofisticate, de bijuterie. Linia laterală ascendentă a caroseriei se îndreaptă spre lămpile de stop montate foarte sus, menţinând forma asemănătoare cu cea a unui coupe şi oferind o imagine de energie şi dinamism.

Modern, dar totuşi confortabil, noua Dacia Elegance vă întâmpină cu lumini ambiante calde, în timp ce panoul de bord învăluie şi protejează separat, atât şoferul, cât şi pasagerul din faţă. Materialele şi culorile din interior, chiar şi cele ale panourilor uşilor, se completează armonios şi în mod sigur pot fi comparate cu produsele celor mai apreciaţi creatori de modă.

Capitolul 2Idenificarea și operaționalizarea problemei

2.1 Definirea problemei decizionale

Problema decizională: Lansarea și dezvoltarea noului produs, Dacia Elegance pe piața automobilelor de lux din România.

2.2 Definirea problemei de cercetare

Problema de cercetare: determinarea atitudinii consumatorilor față de un automobil Dacia din clasa premium ți studiul poziționării mărcii Dacia în percepția potențialilor consumatori.

13

2.3 Identificarea tipurilor de informații

Tipuri de informatii:- referitoare la achiziționarea de automobile- referitoare la notorietatea produselor concurente pe piața automobilelor- privind importanța unor anumite caracteristici ale produsului- cu privire la modul de achiziționare a produselor- referitoare la profilul respondenților

2.4 Stabilirea obiectivelor cercetării

Identificarea atributelor autoturismului ideal Stabilirea importanţei acestor atribute pentru clienţii actuali şi potenţiali Identificarea aşteptărilor consumatorilor în ceea ce priveşte caracteristicile unui

automobil de clasa premium Stabilirea profilului cumpărătorului de autoturism Stabilirea profilului noncumpărătorului Valoarea mărcii Dacia în comparaţie cu principalele mărci concurente Identificarea opţiunilor de achiziţionare

2.5 Întocmirea ofertei de cercetare

Titlul proiectului: Lansarea unui nou automobile Dacia clasa premium.

Problema decizională: Lansarea și dezvoltarea noului produs, Dacia Elegance pe piața automobilelor de lux din România.

Problema de cercetare: determinarea atitudinii consumatorilor față de un automobil Dacia din clasa premium și studiul poziționării mărcii Dacia în percepția potențialilor consumatori.

Limitele cercetării: erorile de raspuns și non-răspuns, mărimea eșantionului.

Surse de date: chestionarul administrat unui eșantion reprezentativ.

Tipuri de informații: - referitoare la achiziționarea de automobile- referitoare la notorietatea produselor concurente pe piața automobilelor- privind importanța unor anumite caracteristici ale produsului- cu privire la modul de achiziționare a produselor- referitoare la profilul respondenților

Metodologia de cercetare: Se folosește cercetarea descriptivă, metoda utilizată fiind ancheta pe bază de chestionar, care surprinde realitatea de la momentul respectiv. Chestionarul va fi administrat personal de operatori persoanelor de peste 18 ani.

14

Necesarul de timp și personal: Această cercetare va dura 30 zile din care :- 15 zile în care se vor completa chestionare- 15 zile pentru analiza datelor

Personalul necesar este format din 3 operatori în fiecare din orașele: București ,Timișoara, Cluj și 3 persoane care vor constitui personalul pentru dezvoltarea proiectului si analiza datelor.

Estimarea costurilor: Cheltuieli cu cercetarea pieței - 3000 euro Cheltuieli cu personalul - 3000 euro Cheltuieli cu personalul delegat - 1300 euro Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri și cheltuieli - 1500 euro Cheltuieli cu chestionarele - 200 euro

Buget Necesar: 9000 euro

Capitolul IIIStabilirea cadrului cercetării

3.1Stabilirea tipului de cercetare

Tipul cercetarii

Cercetarea de marketing reprezintă un proces sistematic și obiectiv, generator de informații necesare adoptării deciziilor de marketing. El presupune culegerea, investigarea și analiza informațiilor legate de marketingul bunurilor, serviciilor, organizațiilor, oamenilor, locurilor și ideilor. Astfel cercetarii de marketing ii revine rolul de a identifica și evalua oportunitățile de marketing, de a analiza și alege piețele-obiectiv, de a fundamenta planificarea și realizarea mix-ului de marketing.

Această cercetare de marketing își propune studierea probabilității lansării unui nou model de autoturism din marca Dacia, respectiv clasa premium. Din punctul de vedere al orientării activității de cercetare, această cercetare de marketing este o cercetare aplicativă de tip descriptiv care are în vedere lansarea unui nou produs pe piața automobilelor.

Această cercetare urmarește să obțina informații despre probabilitatea lansării unui nou model de autoturism din marca Dacia, respectiv clasa premium, care este procentul de populație

15

care ar fi dispuți să cumpere acest autoturism. De asemena se dorește cunoașterea segmentului de piață care achiziționează autoturisme din clasa premium.

3.2 Metoda de colectare a datelor

Se folosește cercetarea descriptivă, metoda utilizată fiind ancheta pe bază de chestionar, care surprinde realitatea de la momentul respectiv. Chestionarul va fi administrat personal de operatori persoanelor de peste 18 ani.

3.3 Instrumentul de măsură

Instrumentul de colectare a datelor: chestionar.

Tehnica de administrare a chestionarului: interviu personal stradal prin intermediul operatorilor de chestionar.

Aria cercetării: Timişoara, București, Cluj.

Numărul de chestionare completate în fiecare punct de eşantionare este prezentat în tabelul următor:

Oraşul Punctul de eşantionare Număr de chestionare

TimişoaraPiaţa Unirii 10Iulius Mall 10

BucureștiBăneasa Shopping Center 10Real shopping center 10

ClujIulius Mall 10Billa Supermarket 10

Perioada de culegere a datelor: 20/04/2010 - 20/05/2010

Eşantionul: Dimensiunea eşantionului a fost de 60 de unităţi; majoritatea persoanelor selectate au vârsta peste 18 ani.

Prelucrarea datelor: se va face cu ajutorul programului SPSS (Statistical Package for the Social Science).

Capitolul IVElaborarea chestionarului

16

4.1 Temele şi variabilele chestionarului

Nr.crt.

Tema chestionarului Variabilele analizate

1 Identificarea posesorilor de permis de conducere

Filtrarea respondenţilor în funcţie de vârstăPosesori de permis/ categorieExperienţa conducătorilor auto

2 Mărci deţinute

Identificarea posesorilor de autoturismeTipul de marcă deţinutFrecvenţa de achiziţie

3Potenţiali cumpărători

Identificarea potenţialilor cumpărători de autoturisme

4 Comportamentul de cumpărare Tipul de motorizare

5 Importanţa atributelor in vederea achiziţionăriiImportanţa atributelor în vederea achiziţionării unui autoturism

6 Percepţia asupra mărcilorImportanţa acordată diferitelor mărci concurente

7 Preţul psihologicPreţ minimPreţ maxim

8 Stimuli pentru achiziționarea unui autoturism de clasă premium

Motivatii pentru achizitionarea unui autoturism

8 Profilul respondentului

Mediul de locuinţăVârstaDomeniul de activitateStare civilăVenitul mediu lunar netStudiiPosturi tv urmăritePosturi radio ascultatePresă de specialitateCotidiene

Tabel 1. Temele si variabilele chestionarului

4.2 Elaborarea chestionarului

CHESTIONAR

17

Bună ziua, ma numesc .......................................................... și vă rog să aveți bunăvoința de a-mi răspunde la întrebările din acest chestionar.

Vă mulțumesc.

1. Aveți vârsta de 18 ani? o Da (treceti la întrebarea nr. 2)o Nu (se încheie interviul)

2. Sunteți posesorul unui premis de conducere categoria B? o Da (treceți la întrebarea nr. 3)o Nu (treceți la întrebarea nr. 4)

3. De cât timp sunteți posesor al permisului de conducere? o Sub 1 ano 1-3 anio 3-6 anio Peste 6 ani

4. Dețineți un autoturism?o Da (treceți la întrebarea nr. 5)o Nu (treceți la întrebarea nr. 7)

5. Care din următoarele mărci de autoturism dețineți?o Toyotao Hondao Volkswageno Daciao Volvoo Audio BMWo Altele (precizați care) ......................................................................

6. Cât de des schimbați mașina? Anual O dată la 3 ani O dată la 5 ani Peste 5 ani

7. Intenționați să schimbați/achiziționați un autoturism în următoarea perioadă?o Dao Nu

18

8. Ce motorizare preferați să aibă autoturismul achiziționat?o Benzinăo Motorinăo Gaz lichefiato Hibrid

9. Ce importanță acordați următoarelor atribute atunci cand achiziționați un autovehicul din clasa premium? (bifați o căsuță pt fiecare atribut):

ATRIBUTE Foarte important Important Neutru Puțin important NeimportanțăImaginea de marcăStatutul conferit de marcăPrețPrezentarea mărciiFiabilitateSiguranțăConsum DesignConfort

10. Atribuiți o notă de la 1 la 10 următoarelor mărci de autoturisme:Marcă Toyota Honda Volkswagen Dacia Audi BMW Volvo

AtributImaginea de marcăStatutul conferit de marcăPreț Prezentarea mărciiFiabilitateSiguranțăConsumDesignConfort

11. Care este prețul maxim pe care ați fi dispus să-l plătiți pentru un autoturism din clasa premium? o 20.000-25.000 €o 25.000-30.000 €o 30.000-35.000 €o 35.000-40.000 €o 40.000-45.000 €o 45.000-50.000 €o Peste 50.000 €

12. Sub ce preț nu ați fi dispus să cumpărați un autoturism din clasa premium, având îndoieli în legătură cu calitatea acestuia?o Sub 15.000 €

19

o Între 15.000-20.000 €o Între 20.000-25.000 €o Între 25.000-30.000 €

13. Ce v-ar motiva să cumpărați un autoturism din clasa premium?............................................................................................................................................................................................................................................

14. Precizați mediul în care locuiți:o Urbano Rural

15. Alegeți intervalul de vârstă în care vă încadrați:o 18-25 anio 26-35 anio 36-45 anio 46-55 anio Peste 55 ani

16. Precizați care este domeniul dumneavoastră de activitate:o Agriculturăo Industrieo Comerțo Financiaro Cultură, învățământ, sănătateo Administrație publicăo Poliție, armatăo Transporturio Turismo Altele (precizați care) ...................................................................

17. Care este starea dumneavoastră civilă?o Casătorit/ăo Necăsătorit/ăo Divorțat/ăo Văduv/ă

18. Venitul mediu lunar se încadrează în intervalul:o Sub 1000 lei

20

o 1001 – 2000 leio 2001 – 3000 leio 3001 – 4000 leio 4001 – 5000 leio Peste 5000 lei

19. Precizați ce studii aveți:o Școala gimnazialăo Școala profesionalăo Studii mediio Studii superioare

20. Precizați ce posturi de televiziune urmăriți cel mai des în intervalul orar:Post Sport Ro Pro TV Antena 1 TVR 1 Prima TV Altele*

Interval orar7:00 – 12.00

12:00 – 18:0018:00 – 22:0022:00 – 1:001:00 – 7:00

*precizați care .....................................................................................................

21. Precizați ce posturi de radio ascultați cel mai des în intervalul orar:Post Radio

Europa FM

Radio 21 FM

Radio Kiss FM

Radio Zu

Radio Info Pro Altele*Interval orar

7:00 – 12:0012:00 – 18:0018:00 – 22:0022:00 – 1:001:00 – 7:00

*precizați care ......................................................................................................

22. Precizați ce cotidiene citiți cel mai des (marcați maxim trei variante de răspuns):

21

o Evenimentul zileio Adevărulo Financiarulo România liberăo Cancano Clicko Altele (precizați care) .......................................................................................

23. Precizaţi ce presă de specialitate citiţi cel mai des (marcaţi maxim trei variante de răspuns):o Auto Ghido Auto MotoSport o Top Gearo Pro Motoro Auto Showo Altele ( precizaţi care)........................................................................................

Vă mulţumim pentru timpul acordat!

22

Capitolul VAnaliza și tratarea statistică a datelor

Analiza univariată

Întrebarea 1. Aveți vârsta de 18 ani?

Această întrebare are rol de filtru, urmând a selecta persoanele calificate să răspundă la următoarele întrebări. Este o întrebare închisă, de tip scală dihotomică. Analiza răspusurilor la această întrebare este prezentată în tabelul următor.

Vârsta peste 18 ani

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid nu 6 9.8 10.0 10.0

da 54 88.5 90.0 100.0

Total 60 98.4 100.0

Missing System 1 1.6

Total 61 100.0

Tabel 1. Respondenții cu vârsta peste 18 ani

Din tabelul 1 se poate observa că din 60 de persoane chestionate nu toate au vârsta de peste 18 ani, în concluzie 54 din intervievați au vârsta de peste 18 ani, un procent de 90%, iar restul de 10% nu au de 18 ani împliniți, respectiv 6 persoane

Întrebarea 2. Sunteți posesorul unui premis de conducere categoria B?

Posesori permis de conducere categoria B

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid nu 9 14.8 16.7 16.7

da 45 73.8 83.3 100.0

Total 54 88.5 100.0


Total 61 100.0

Tabel 2. Posesori permis de conducere

23

Prin această întrebare sunt evidenţiate persoanele posesoare de permis de conducere categoria B. Procentul acestora, din totalul respondenților este de 73,8%.

Întrebarea 3. De cât timp sunteți posesor al permisului de conducere?

Vechimea permisului de conducere

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative

Percent

Valid .00 1 1.7 2.2 2.2

sub 1 an 4 6.7 8.7 10.9

1-3 ani 14 23.3 30.4 41.3

3-6 ani 11 18.3 23.9 65.2

peste 6 ani 16 26.7 34.8 100.0

Total 46 76.7 100.0


Total 60 100.0

Tabel 3. Durata deținerii permisului de conducere

24

Figura 1. Posesori permis de conducere categoria B

Rolul acestei întrebari este de a identifica experienţa posesorilor de permis de conducere identificaţi la întrebarea anterioara. Se poate observa ca cei mai mulţi deţinători de permis de conducere se încadreaza în intervalul de peste 6 ani respectiv 26,2% din cei 46 de respondenţi. Doar 6,6% din cele 46 de persoane respondente deţin permisul de mai puţin de un an. Acest lucru se poate observa şi în figura 2:

Întrebarea 4. Dețineți un autoturism?

Detinere autoturism

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid nu 19 31.7 36.5 36.5

da 33 55.0 63.5 100.0

Total 52 86.7 100.0


Total 60 100.0

Tabel 4. Posesori autoturism

În tabelul de mai sus se poate observa că din cele 60 de persoane chestionate, 33 (respectiv 55%) sunt deţinatoare a cel puţin un autoturism. Restul de 27 nu dețin nici un autoturism.

25

Figura 2. Durata deținerii permisului de conducere

Întrebarea 5. Care din următoarele mărci de autoturism dețineți?

Mărci deținute

Frecvență

absolută

Frecvență

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid Toyota 2 3.3 6.0 6.0

Honda 4 6.7 12.2 18.2

VW 6 10.0 18.2 36.4

Dacia 6 10.0 18.2 54.6

Volvo 2 3.3 6.0 60.6

Audi 5 8.3 15.1 75.7

BMW 5 8.3 15.1 90.8

Opel 2 3.3 6.0 96.8

Saab 1 1.7 3.1 100.0

Total 33 55.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 5. Mărci deținute

26

Figura 3. Posesori autoturism

Aceasta întrebare este una deschisă, cu 8 variante de răspuns sugerate din care respondenții pot alege o variantă. În tabelul 5 se poate observa că marca de autoturisme cu frecvența cea mai mare întâlnită printre răspunsurile intervievaţilor sunt Dacia și Volkswagen cu 6 posesori, urmate de marca Audi și BMW cu câte 5 posesori fiecare, pe locul 3 clasându-se marca Honda cu 4 deţinatori, urmată de mărcile Toyota, Volvo și Opel, iar pe ultimul loc înregistrând un singur posesor se situează marca Saab.

Figura 4. Mărci deținut

Întrebarea 6. Cât de des schimbați mașina?

Schimbarea autoturismului

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid Anual 2 3.3 6.1 6.1

O data la 3 ani 7 11.7 21.2 27.3

O data la 5 ani 10 16.7 30.3 57.6

Peste 5 ani 14 23.3 42.4 100.0

Total 33 55.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 6. Frecvența de schimbare a autoturismului

27

Dintre cei 60 de intervievati, 14 dintre respomdenți într-un procent de 23,3% își schimbă autoturismul după 5 ani de zile, 16,7% dintre ei, în număr de 10 persoane, achiziționează o mașină o dată la 5 ani, 11,7% schimbă mașina o data la 3 ani și doar 2 din respondenții chestionați schimbă autoturismul anual, un procent de 3,3%.

Figura 5. Frecvența de schimbare a autoturismului

Întrebarea 7. Intenționați să schimbați/achiziționați un autoturism în următoarea perioadă?

Achizitionare autoturism viitor

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid nu 16 26.7 29.6 29.6

da 38 63.3 70.4 100.0

Total 54 90.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 7. Intenția de schimbare/achiziționare a unui autoturism în următoarea perioadă

28

Aceasta este o întrebare închisă, cu două variante de răspuns prin care respondentul este obligat să aleagă o singură variantă de răspuns. Pentru problema noastră de cercetare, întrebarea este semnificativă deoarece se identifică potenţialii cumpărători. Astfel 38 dintre cei chestionați intenţionează să schimbe/achiziţioneze un autoturism în următoarea perioadă.

Figura 6. Intenția de schimbare/achiziționare a unui autoturism în următoarea perioadă

Întrebarea 8. Ce motorizare preferați să aibă autoturismul achiziționat?

Motorizare autoturism

Frequency Percent Valid Percent

Cumulative

Percent

Valid Benzina 13 21.7 24.1 24.1

Motorina 20 33.3 37.0 61.1

Gaz Lichefiat 8 13.3 14.8 75.9

Hibrid 13 21.7 24.1 100.0

Total 54 90.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 8. Tip de motor preferat

29

Figura 7. Tip de motor preferat

Aceasta întrebare este una deschisă cu patru variante de răspuns sugerate. Se poate observa că din cei 60 de respondenţi, 20 optează pentru motorizarea diesel, 13 pentru cea pe benzină și hibrid, iar pentru gaz 8 respondenți.

Întrebarea 9. Ce importanță acordați următoarelor atribute atunci cand achiziționați un autovehicul din clasa premium?

Prin aceasta întrebare s-a urmărit stabilirea importanţei pe care persoanele intervievate o acordă diferitelor atribute a autoturismelor. Este o întrebare de tip scală metrică. Rezultatele analizei sunt prezentate în tabelele de mai jos.

Imaginea de marcă

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid Foarte important 15 25.0 28.3 28.3

Important 12 20.0 22.6 50.9

Neutru 16 26.7 30.2 81.1

Putin important 5 8.3 9.4 90.6

Neimportant 5 8.3 9.4 100.0

Total 53 88.3 100.0


Total 60 100.0

Tabel 9. Importanța acordată imaginii de marcă

30

Din cei 53 de respondenți intervievați doar 15 găsesc imaginea de marcă forate importantă și doar pentru 5 dintre persoanele chestionate este neimportantă.

Statutul conferit de marcă

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate


Important 8 13.3 14.8 46.3

Neutru 13 21.7 24.1 70.4


Neimportant 8 13.3 14.8 100.0

Total 54 90.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 10. Importanța acordată statutului conferit de marcă

Statutul conferit de marcă este foarte important pentru 17 persoane din cele 54 intervievate, 13 sunt neutru la și doar 8 găsesc statutul ca lipsit de importanță.

Preț

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate


Important 16 26.7 29.6 68.5

Neutru 10 16.7 18.5 87.0



Total 54 90.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 11. Importanța acordată prețului

31

Așa cum reiese din tabelul 11, prețului i se acordă o importanță foarte mare, respectiv 35% din respondeți și doar 3.3% nu acordă prețului importanță.

Prezentarea mărcii

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frcvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate


Important 11 18.3 20.4 46.3

Neutru 17 28.3 31.5 77.8

Neimportanta 4 6.7 7.4 85.2

Neimportant 8 13.3 14.8 100.0

Total 54 90.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 12. Importanța acordată przentării mărcii

Cei mai mulți dintre respondenții intervievați au o părere neutră când când este vorba despre prezentarea unei mărci.

Fiabilitate

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate


Important 16 26.7 29.6 88.9

Neutru 3 5.0 5.6 94.4


22.00 1 1.7 1.9 100.0

Total 54 90.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 13. Importanța acordată fiabilității

Pentru cei mai mulți dintre persoanele chestionate fiabilitatea este foarte importantă.

32

Siguranță

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate


Important 13 21.7 24.1 88.9

Neutru 4 6.7 7.4 96.3



Total 54 90.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 14. Importanța acordată siguranței

În tabelul 14 se poate observa că majoritatea respondenților intervievați, 35 în total, consideră siguranța unui autoturism foarte importantă.

Consum

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate


Important 12 20.0 22.2 75.9

Neutru 3 5.0 5.6 81.5



Total 54 90.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 15. Importanța acordată consumului

Consumul a fost apreciat astfel: 29 dintre respondenți îl consideră foarte important, 12 dintre cei intervievați îl consideră important și doar 2 dintre respondenți îl consideră neiportant.

33

Design

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvenșe

relative cumulate


Important 15 25.0 27.8 72.2

Neutru 7 11.7 13.0 85.2



Total 54 90.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 16. Importanța acordată design-ului

În ceea ce privește design-ul putem identifica următoarele: din cele 54 de răspunsuri valide, 24 dintre respondeți consideră design-ul ca fiind un atribut foarte important, în timp ce doar 3 plasează acest atribut ca fiind neimportant.

Confort

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate


Important 15 25.0 27.8 90.7

Neutru 2 3.3 3.7 94.4



Total 54 90.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 17. Importanța acordată confortului

Confortul este apreciat ca fiind foarte important de 34 din cei 54 de respondenți.

34

Întrebarea 10. Atribiți o notă de la 1 la 10 următoarelor mărci de autoturisme.

Prin această întrebare se urmărește realizarea unei comparaţii între diferitele mărci de autoturisme concurente (Toyota, Honda, Volkswagen, Dacia, Audi, BMW, Volvo).

a) Toyota

Statistică

Imaginea de

marca

Statut conferit

marca

Pret

marca

Prezentare

marca

Fiabilitate

marca

Siguranta

marca

Consum

marca

Design

marca

Confort

marca

N Valid 45 45 48 45 49 49 46 45 47

Missing 15 15 12 15 11 11 14 15 13

Media 7.7778 7.7556 8.0833 7.6000 8.2857 8.0204 7.9348 7.7333 8.3617

Abaterea

Standard

2.14146 1.55440 1.48515 1.82657 1.30703 1.18127 1.38888 1.61527 1.37407

Scor total 350.00 349.00 388.00 342.00 406.00 393.00 365.00 348.00 393.00

Tabel 18. Aprecierea mărcii toyota

În ceea ce priveşte aprecierea mărcii Toyota în funcţie de atributele prezentate mai sus se pot observa următoarele: fiabilitatea este considerată cea mai importantă, având un scor total de 406 de puncte şi o medie de 8.,2857. Atributul cel mai puţin apreciat este prezentarea marcii cu o medie de 7,6000 și un scor total de 342 de puncte.

Fiabilitate marca Toyota

Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid 4.00 1 1.7 2.0 2.0

5.00 1 1.7 2.0 4.1

6.00 3 5.0 6.1 10.2

7.00 6 10.0 12.2 22.4

8.00 10 16.7 20.4 42.9

9.00 23 38.3 46.9 89.8

10.00 5 8.3 10.2 100.0

Total 49 81.7 100.0


Total 60 100.0

Tabel 19. Importanța acordată fiabilității Toyota

35

Se poate observa din acest tabel că 23 dintre cei chestionaţi acordă mărcii Toyota nota 9 pentru atributul fiabilitate. Cea mai mică notă este 4, acordată doar de un respondent.

b) Honda

Statistică

Imaginea de

marca

Statut conferit

marca

Pret

marca

Prezentare

marca

Fiabilitate

marca

Siguranta

marca

Consum

marca

Design

marca

Confort

marca

N Valid 45 45 48 45 49 49 46 45 47

Missing 15 15 12 15 11 11 14 15 13

Media 7.7111 7.6444 7.9792 7.6000 8.2653 7.8980 7.6304 7.7111 8.0851

Abaterea

Standard

1.71388 1.06931 1.13905 1.62928 1.31934 1.34234 1.87805 1.89043 1.57190

Scor total 347.00 344.00 383.00 342.00 405.00 387.00 351.00 347.00 380.00

Tabel 20. Aprecierea mărcii Honda

Marca Honda este apreciată astfel: fiabilitatea este considerată cel mai important atribut cu un scor total de 405 de puncte şi o medie de 8,2653. Cel mai puţin apreciat atribut este preţul cu un scor de 342 de puncte şi o medie de 7,6000.

Fiabilitate marca Honda


Valid 4.00 1 1.7 2.0 2.0

5.00 1 1.7 2.0 4.1

6.00 2 3.3 4.1 8.2

7.00 9 15.0 18.4 26.5

8.00 9 15.0 18.4 44.9

9.00 21 35.0 42.9 87.8

10.00 6 10.0 12.2 100.0

Total 49 81.7 100.0


Total 60 100.0

Tabel 21. Importanța acordată fiabilității Honda

36

Din cele 49 de răspunsuri valide: 21 respondenţi apreciază fiabilitatea cu nota 9, 9 cu nota 8 şi nota 7, doar 6 au acordat o notă de 10 și doar unul cu nota 4.

c) Volkswagen

Statistică

Imaginea de

marca

Statut conferit

marca Preț marca

Prezentare

marca

Fiabilitate

marca

Siguranta

marca

Consum

marca

Design

marca

Confort

marca

N Valid 45 45 48 45 49 49 46 45 47

Missing 15 15 12 15 11 11 14 15 13

Media 8.1556 7.8667 8.1250 7.9333 8.0816 8.0000 8.0870 8.0222 8.6383

Abaterea

Standard

1.44530 1.39153 1.10367 1.58688 1.27208 1.56791 1.53226 1.33976 1.32576

Scor total 367.00 354.00 390.00 357.00 396.00 392.00 372.00 361.00 406.00

Tabel 22. Aprecierea mărcii Volkswagen

Atributul cel mai bine apreciat de către respondenţi pentru marca Volkswagen este confortul care înregisteaza cel mai mare scor şi anume 406 puncte, la o medie de 8,6383.

Confort marca VW


Valid 3.00 1 1.7 2.1 2.1

7.00 5 8.3 10.6 12.8

8.00 16 26.7 34.0 46.8

9.00 10 16.7 21.3 68.1

10.00 15 25.0 31.9 100.0

Total 47 78.3 100.0


Total 60 100.0

Tabel 23. Importanța acordată confortului mărcii Volkswagen

Notele acordate pentru confortul mărcii Volkswagen sunt cele mai mari înregistrate dintre notele acordate atributelor pentru toate mărcile propuse cu 15 respondenţi care notează confortul mărcii Volkswagen cu nota 10 şi 1 care acordă nota 3.

37

d) Dacia

Statistică

Imaginea de

marca

Statut conferit

marca

Pret

marca

Prezentare

marca

Fiabilitate

marca

Siguranta

marca

Consum

marca

Design

marca

Confort

marca

N Valid 45 45 48 45 49 49 46 45 47

Missing 15 15 12 15 11 11 14 15 13

Media 6.8222 6.5333 8.0625 6.9556 7.4082 6.7755 7.9348 6.6000 6.8936

Abaterea

Standard

1.40274 1.30732 1.68101 1.84583 1.69458 1.47571 2.08062 1.57249 1.38680

Scor total 307.00 294.00 387.00 313.00 363.00 332.00 365.00 297.00 324.00

Tabel 24. Aprecierea mărcii Dacia

În ceea ce priveşte aprecierea mărcii Dacia în funcţie de atributele prezentate mai sus se pot observa următoarele: preţul este considerat cel mai important, totalizând un scor de 387 de puncte şi o medie de 8,0625. Atributul cel mai puţin apreciat este statutul conferit de marcă cu o medie de 6,5333.

Preț marca Dacia


Valid 3.00 1 1.7 2.1 2.1

4.00 1 1.7 2.1 4.2

5.00 3 5.0 6.3 10.4

6.00 2 3.3 4.2 14.6

7.00 7 11.7 14.6 29.2

8.00 11 18.3 22.9 52.1

9.00 14 23.3 29.2 81.3

10.00 9 15.0 18.8 100.0

Total 48 80.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 24. Importanța acordată prețului mărcii Dacia

38

Se poate observa din acest tabel că 9 dintre cei chestionaţi acordă Daciei nota 10 pentru atributul preţ și 14 acordă nota 9. Cea mai mică notă este 3, acordată doar de un respondent.

e) Audi

Statistică

Imaginea de

marca

Statut conferit

marca

Pret

marca

Prezentare

marca

Fiabilitate

marca

Siguranta

marca

Consum

marca

Design

marca

Confort

marca

N Valid 45 45 48 45 49 49 46 45 47

Missing 15 15 12 15 11 11 14 15 13

Media 8.4000 8.3556 7.7708 8.2222 8.5918 8.3673 7.6304 8.5333 8.7872

Abaterea

Standard

1.52852 1.56895 1.35646 1.36330 1.22336 1.55046 1.45080 1.51658 1.39776

Scor total 378.00 376.00 373.00 370.00 421.00 410.00 351.00 384.00 413.00

Tabel 25. Aprecierea mărcii Audi

În ceea ce priveşte marca Audi atributul cel mai bine notat este confortul (cu o medie de 8,7872), urmat de fiabilitate(8,5918) şi design(8,5333).

Confort marca Audi


Valid 3.00 1 1.7 2.1 2.1

5.00 2 3.3 4.3 6.4

8.00 10 16.7 21.3 27.7

9.00 20 33.3 42.6 70.2

10.00 14 23.3 29.8 100.0

Total 47 78.3 100.0


Total 60 100.0

Tabel 26. Importanța acordată confortului Audi

Pentru confortul mărcii Audi, 20 din cei 47 de respondenţi acordă nota 9 (33.3% din cei intervievati) și 14 dintre persoanele chestionate acordă nota 10 (23.3%).

39

f) BMW

Statistică

Imaginea de

marca

Statut conferit

marca

Pret

marca

Prezentare

marca

Fiabilitate

marca

Siguranta

marca

Consum

marca

Design

marca

Confort

marca

N Valid 45 45 48 46 49 49 46 45 47

Missing 15 15 12 14 11 11 14 15 13

Media 8.2000 8.4889 7.5625 8.3043 8.3469 8.3469 7.0000 8.9556 9.0000

Abaterea

Standard

1.43970 1.67362 1.47181 1.56162 1.58838 1.23408 1.83787 1.44530 1.02151

Scor total 369.00 382.00 363.00 382.00 409.00 409.00 322.00 403.00 423.00

Tabel 27. Aprecierea mărcii BMW

BMW este cel mai bine apreciată pentru confort (media 9,0000).

Confort marca BMW


Valid 6.00 1 1.7 2.1 2.1

7.00 3 5.0 6.4 8.5

8.00 9 15.0 19.1 27.7

9.00 16 26.7 34.0 61.7

10.00 18 30.0 38.3 100.0

Total 47 78.3 100.0


Total 60 100.0

Tabel 28. Importanța acordată confortului BMW

40

Se poate observa din acest tabel că 18 dintre cei chestionaţi acordă mărcii BMW nota 10 pentru atributul confort. Cea mai mică notă este 6, acordată doar de un respondent.

g) Volvo

Statistică

Imaginea de

marca

Statut conferit

marca

Pret

marca

Prezentare

marca

Fiabilitate

marca

Siguranta

marca

Consum

marca

Design

marca

Confort

marca

N Valid 45 45 48 44 49 49 46 45 47

Missing 15 15 12 16 11 11 14 15 13

Mean 8.4444 7.9556 7.5208 8.3409 8.5918 8.6735 7.5000 8.2000 8.5745

Std.

Deviation

1.50084 1.50689 1.28807 1.23784 1.11651 1.50538 1.37840 1.03573 1.47065

Sum 380.00 358.00 361.00 367.00 421.00 425.00 345.00 369.00 403.00

Tabel 29. Aprecierea mărcii Volvo

Atributul cel mai bine apreciat de către respondenţi pentru marca Volvo este siguranța care înregisteaza cel mai mare scor total de 425 puncte, de asemenea foarte bine apreciat este şi atributul fiabilitate care strânge 421 de puncte.

Siguranta marca Volvo


Valid 5.00 3 5.0 6.1 6.1

6.00 4 6.7 8.2 14.3

7.00 1 1.7 2.0 16.3

8.00 8 13.3 16.3 32.7

9.00 15 25.0 30.6 63.3

10.00 18 30.0 36.7 100.0

Total 49 81.7 100.0


Total 60 100.0

Tabel 30. Importanța acordată siguranței mărcii Volvo

41

Notele acordate pentru siguranța mărcii Volvo sunt acordate de 18 respondenţi care notează acest atribut cu nota 10 şi 3 care acordă nota 5.

Întrebarea 11. Care este prețul maxim pe care ati fi dispus să-l plătiți pentru un autoturism din clasa premium?

Această întrebare este deschisă, respondenţii putând totuşi să aleagă unul dintre răspunsurile sugerate, care reprezintă intervaluri de preţuri exprimate în euro.

Pret maxim dispus să plătească pentru un autoturism din clasa premium

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid 20.000-25.000 13 21.7 24.1 24.1

25.000-30.000 12 20.0 22.2 46.3

30.000-35.000 12 20.0 22.2 68.5

35.000-40.000 8 13.3 14.8 83.3

40.000-45.000 4 6.7 7.4 90.7

45.000-50.000 3 5.0 5.6 96.3

peste 50.000 2 3.3 3.7 100.0

Total 54 90.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 31. Preț maxim

Preţul maxim se încadreaza în intervalul 20.000-35.000 de euro, fiind ales de 37 din 54 de indivizi chestionaţi.

Întrebarea 12. Sub ce preț nu ați fi dispus să cumpărați un autoturism din clasa premium, având îndoieli în legătură cu calitatea acestuia?

42

Această întrebare este deschisă, respondenţii putând totuşi să aleagă unul dintre răspunsurile sugerate, care reprezintă intervaluri de preţuri exprimate în euro.

Pret minim pe care nu este dispus sa-l plăteasca pentru un autoturism din clasa

premium

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvenșe

relative cumulate

Valid sub 15.000 17 28.3 31.5 31.5

15.000-20.000 18 30.0 33.3 64.8

20.000-25.000 13 21.7 24.1 88.9

25.000-30.000 6 10.0 11.1 100.0

Total 54 90.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 32. Preț minim

Preţul minim pe care ar fi dispuşi să îl platescă respondenţii pentru un autoturism tip berlină compact se încadrează în intervalul sub 15.000-20.000 de euro, cu 35 de răspunsuri.

Întrebarea 13. Ce v-ar motiva să cumpărați un autoturism din clasa premium?

Această întrebare este o întrebare deschisă, respondenții având libertatea să răspundă în funcție de stimuli care îi motivează.

Statistică

Fiabilitate

achizitionare

Confort

achizitionare

Siguranta

achizitionare

Imaginea de

marca

Pret atribut

premium

N Valid 54 54 54 53 54

Missing 6 6 6 7 6

Media 1.9444 1.5556 1.5185 2.4906 2.0926

Abaterea Standard 2.92302 .94503 .86310 1.26526 1.13717

Scor total 105.00 84.00 82.00 132.00 113.00

Tabel 33. Stimuli motivatori

43

Motivul pentru care respondenții intervievați ar achiziționa un autoturism din clasa premium ar fi pentru imaginea de marcă acordată de autoturism.

Întrebarea 14. Precizați mediul în care locuiți?

Aceasta este o întrebare de profil prin care se urmăreşte identificarea mediului de viaţă în care locuieşte individul. Este o întrebare închisă cu doua variante de răspuns din care intervievatul este obligat să aleagă un singur răspuns.

Mediul locuit

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid Urban 39 65.0 72.2 72.2

Rural 15 25.0 27.8 100.0

Total 54 90.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 34. Mediul în care locuiesc respondenții

Se poate observa că din cele 54 de persoane chestionate, 39 reprezentând un procent de 65% care locuiesc în mediul urban, în timp ce în mediul rural locuiesc doar 25%.

Întrebarea 15. Alegeți intervalul de vârstă în care vă încadrați.

Și această întrebare este de profil a respondentului, vizând vârsta acestuia. Este o întrebare închisă cu mai multe variante de răspuns, dintre care respondenţilor li se cere să aleagă una singură. Tabelul de mai jos ilustrează repartizarea pe intervale de vârstă a persoanelor intervievate.

44

Intervalul de vârstă

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid 18-25 ani 12 20.0 22.2 22.2

26-35 ani 16 26.7 29.6 51.9

36-45 ani 16 26.7 29.6 81.5

46-55 ani 8 13.3 14.8 96.3

peste 55 ani 2 3.3 3.7 100.0

Total 54 90.0 100.0


Total 60 100.0

Table 35. Intervalul de vârstă

Figura 8. Intervalul de vârstă

Rezultatele analizei răspunsurilor evidenţiază că 53.4% din populaţia chestionată se încadreaza în intervalul de vârstă 26-45 de ani.

45

Întrebarea 16. Precizați care este domeniul dumneavoastră de activitate.

Această întrebare care vizează profilul respondenţilor este una deschisă cu mai multe variante de răspuns sugerate şi care urmăreste identificarea domeniului de activitate în care profesează persoanele respondente.

Domeniul de activitate

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid Agricultura 4 6.7 7.4 7.4

Industrie 7 11.7 13.0 20.4

Comert 10 16.7 18.5 38.9

Financiar 7 11.7 13.0 51.9

Cultura, invatamant, sanatate 6 10.0 11.1 63.0

Administratie publica 6 10.0 11.1 74.1

Politie, Armata 3 5.0 5.6 79.6

Transporturi 7 11.7 13.0 92.6

Turism 4 6.7 7.4 100.0

Total 54 90.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 36. Domeniul de activitate

46

Figura 9. Domeniul de activitate

Se observă că domeniul de activitate cel mai des intâlnit în cadrul răspunsurilor prelucrate este comerțul, unde se încadrează 16,7% din persoanele chestionate, urmat de domeniul transporturilor cu 11.7%.

Întrebarea 17. Care este starea dumneavoastră civilă?

Starea civila

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid Casatorit/a 18 30.0 33.3 33.3

Necasatorit/a 18 30.0 33.3 66.7

Divortat/a 13 21.7 24.1 90.7

Vaduv/a 5 8.3 9.3 100.0

Total 54 90.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 37. Starea civilă a respondenților

47

Dintre cele 54 de răspunsuri înregistrate, 30% indică starea civilă căsătorit/ă, respectiv 30% necasatorit/ă, 21.7% divorțat/ă. Există în eşantion persoane văduve în procent de 8.3%.

Întrebarea 18. Venitul mediu lunar se încadrează în intervalul.

Aceasta întrebare de profil vizează venitul mediu lunar net al respondentului. Este o întrebare închisă cu mai multe variante de răspuns reprezentate de intervale de venituri exprimate în RON dintre care persoana chestionată trebuie să aleagă una singură. Rezultatele analizei răspunsurilor este prezentată în tabelul de mai jos:

Venit mediu lunar

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid sub 1.000 lei 3 5.0 5.6 5.6

1.001-2.000 lei 17 28.3 31.5 37.0

2.001-3.000 lei 15 25.0 27.8 64.8

3.001-4.000 lei 9 15.0 16.7 81.5

4.001-5.000 lei 7 11.7 13.0 94.4

peste 5.000 lei 3 5.0 5.6 100.0

Total 54 90.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 38. Venitul mediu lunar al respondenților

Se observă că cele mai multe răspunsuri se grupează în intervalele 1.001-2000 lei şi 2.001-3.000 lei, ambele având 17 respectiv 15 răspunsuri. Cele mai puţine înregistrări se încadreaza în intervalul peste 5.000 lei și sub 1.000 lei, cu câte 3 răspunsuri fiecare. Acestă situaţie este ilustrată şi în figura următoare:

48

Figura 10. Venitul mediu lunar al respondenților

Întrebarea 19. Precizați ce studii aveți.

Aceasta întrebare urmăreşte identificarea nivelului de educaţie al respondentului. Rezulatele analizei rezultatelor este prezentat în tabelul de mai jos:

Studii absolvite

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid Scoala gimnaziala 1 1.7 1.9 1.9

Scoala profesionala 8 13.3 14.8 16.7

Scoala medie 22 36.7 40.7 57.4

Scoala superioara 23 38.3 42.6 100.0

Total 54 90.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 39. Studiile absolvite ale respondenților

Se observă că 38.3% din cele 60 de persoane chestionate au studii superioare. S-au înregistrat un singur răspuns la categoria şcoala gimnazială.

49

Întrebarea 20. Precizați ce posturi de televiziune urmăriți cel mai des în intervalul orar.

Aceasta întrebare de profil a respondentului este o întrebare deschisă, cu mai multe variante de răspuns sugerate. Intervievatul trebuie să aleagă un singur post de televiziune, pe care îl urmareşte cel mai des în intervalul orar specificat. Analiza răspunsurilor este prezentata în tabelele următoare:

Statistică

Intervalul orar

intre 7-12

Intervalul orar

intre 12-18

Intervalul orar

intre 18-22

Intervalul orar

intre 22-1

Intervalul orar

intre 1-7

N Valid 41 44 46 40 24

Missing 19 16 14 20 36

Mean 2.2927 2.4091 2.6739 2.7000 2.4583

Tabel 40. Intervalul orar al posturilor urmărite

Se observă că intervalul orar în care cei mai mulţi dintre respondenţi urmăresc diferitele posturi TV este intervalul 18-1. Distribuţia posturilor TV în acest interval orar este următoarea:

Post TV urmarit intre 22-1

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid Sport RO 13 21.7 32.5 32.5

Pro TV 4 6.7 10.0 42.5

Antena 1 12 20.0 30.0 72.5

TVR 1 4 6.7 10.0 82.5

Prima TV 7 11.7 17.5 100.0

Total 40 66.7 100.0


Total 60 100.0

Tabel 41. Postul de televiziune urmărit

50

Figuta 11. Postul de televiziune cel mai urmărit

Postul de televiziune cel mai des urmărit de către respondenţi în intervalul orar 22-1 este Sport.ro.

Întrebarea 21. Precizați ce posturi de radio ascultați cel mai des în intervalul orar.

Aceasta întrebare de profil a respondentului este o întrebare deschisă, cu mai multe variante de răspuns sugerate. Intervievatul trebuie să aleagă un singur post de radio, pe care îl ascultă cel mai des în intrevalul orar specificat. În tabelele de mai jos se pot obseva preferinţele respondenţior pentru diferitele posturi radio în intervalele de timp specificate:

Statistică

Post Radio

ascultat intre

7-12

Post Radio

ascultat intre

12-18

Post Radio

ascultat intre

18-22

Post Radio

ascultat intre

22-1

Post Radio

ascultat intre

1-7

N Valid 49 46 47 43 24

Missing 11 14 13 17 36

Mean 2.1633 2.7826 2.7447 2.7209 3.0417

Tabel 42. Intervalul orar al postului de radio cel mai ascultat

Intevalul orar în care se ascultă cel mai des posturile de radio este 01-07. Distribuţia posturilor radio în acest interval orar este următoarea:

51

Post Radio ascultat intre 1-7

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid Radio Europa FM 5 8.3 20.8 20.8

Radio 21 5 8.3 20.8 41.7

Radio Kiss FM 3 5.0 12.5 54.2

Radio ZU 6 10.0 25.0 79.2

Radio InfoPro 5 8.3 20.8 100.0

Total 24 40.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 43. Postul de radio cel mai ascultat

Se observă că cel mai des ascultat post de radio în acest interval este Radio ZU cu 10% din răspunsurile celor 24 de persoane care au răspuns la această întrebare.

Figura 12. Postul de radio cel mai ascultat

Întrebarea 23. Precizați ce cotidiene citiți cel mai des (marcați maxim trei variante de răspuns).Întrebarea 24. Precizaţi ce presă de specialitate citiţi cel mai des (marcaţi maxim trei variante de răspuns).

52

Aceste întrebari deschise urmăresc identificarea surselor principale de informare, şi anume cotidienele şi presa de specialitate pe care respondenţii o citesc cel mai des.

Statistică cotidiene

Statistică

Cotidiene

Evenimentul

Zilei

Cotidiene

Adevarul

Cotidine

Financiarul

Cotidiene

Romania

Libera

Cotidiene

Cancan

Cotidiene

Click

Da 17 17 16 17 16 15

Nu 43 43 44 43 44 45

Tabel 44. Cotidiene citite

Se observă că cele mai citite cotidiene sunt Evenimentul Zilei, Adevărul și România Liberă votate de 51 dintre cei 60 de indivizi chestionaţi.

Cotidiene Evenimentul Zilei

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid da 17 28.3 100.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 45.

Cotidiene Adevarul

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid da 17 28.3 100.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 46.

53

Cotidiene Romania Libera

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid da 17 28.3 100.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 47.

Statistică presă de specialitate

Statistică

Reviste

AutoGhid

Reviste

AutoMotoSport

Reviste

Top Gear

Reviste

Pro Motor

Reviste

Auto Show

Da 12 14 19 20 9

Nu 48 46 41 40 51

Tabel 48. Presa de specialitateDintre presa de specialitate revista cea mai populară în rândul respondenţilor este

ProMotor.

Revista ProMotor

Frecvența

absolută

Frecvența

relativă

Frecvențe

relative valide

Frecvențe

relative cumulate

Valid da 20 33.3 100.0 100.0


Total 60 100.0

Tabel 49. Revista ProMotor

Dintre cei 60 de indivizi chestionați, 20 plasează revista Pro Motor printre cele mai des citite reviste de specialitate.

Analiza bivariată

1. Corelaţie între posesorii de autoturism şi profilul respondentului.

54

Comportament

Venitul mediu lunar al respondentului (Lei) Total sub 1.000 1001-2000 2001-3000 3001-4000 4001-5000 peste 5000

Posesori 36 50 50 42 40 36 254

% 14.2 19.7 19.7 16.6 15.8 14.2 100,0

Neposesori 28 36 34 28 26 22 174

% 16.1 20.7 19.6 16.1 15 12.7 100,0

Total 64 86 84 70 66 58 428

% 15 20.1 19.7 16.4 15.4 13.6 100,0

Tabel 50. Corelație între deținerea unui autoturism și venitul mediu lunar

Comportament

Starea civil a respondentului Total Căsătorit/ă Necăsătorit/ă Divorțat/ă Văduv/ă

Posesori 51 51 46 38 186

% 27.4 27.4 24.8 20.4 100,0

Neposesori 37 37 32 24 130

% 28.5 28.5 24.6 18.5 100,0

Total 88 88 78 62 316

% 27.8 27.8 24.7 19.6 100,0

Tabel 51. Corelație între deținerea unui autoturism și starea civilă

55

Comportament

Intervalul de vârstă al respondentului Total 18-25 ani 26-35 ani 36-45 ani 46-55 ani Peste 55 ani

Posesori 45 49 49 41 35 219

% 20.5 22.4 22.4 18.7 16 100,0

Neposesori 31 35 35 27 21

149

% 20.8 23.5 23.5 18.1 14.1 100,0

Total 76 84 84 68 56 368

% 20.7 22.8 22.8 18.5 15.2 100,0

Tabel 52. Corelație între deținerea unui autoturism și intervalul de vârstă

Comportament

Mediul în care locuiește

respondentul Total

Urban Rural

Posesori 72 48 120

% 60 40 100,0

Neposesori 58 34 92

% 63 37 100,0

Total 130 82 212

% 61.3 38,7 100,0

Tabel 53. Corelație între deținerea unui autoturism și mediul de locuință

2. Asociere între venitul lunar net al respondentului şi intenţia de schimbare/achiziţionare a unui autoturism.

56

Comportament

Venitul mediu lunar al respondentului (Lei) Total sub 1.000 1001-2000 2001-3000 3001-4000 4001-5000 peste 5000

Achiziție 41 55 53 47 45 41282

Neachiziție 19 33 31 25 23 19 150

Total 60 88 84 72 68 60432

În scopul de a afla dacă există sau nu o legătură semnificativă între venitul lunar mediu şi intenţia de schimbare/achiziţionare a unui autoturism s-a efectuat analiza bivariată descriptivă:

Etapa 1: Se formulează ipoteza nulă şi ipoteza alternativă:

Ho: Între variabilele „venitul mediu lunar” şi „intenţia de schimbare/achiziţionare a unui autoturism” nu există legatură semnificativă din punct de vedere statistic.

H1: Între variabilele „venitul mediu lunar” şi „intenţia de schimbare/achiziţionare a unui autoturism” există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic.

Etapa 2: Alegerea testului statistic potrivit:

Având în vedere faptul că ambele variabile sunt măsurate la nivel nominal vom utiliza testul χ² Bivariat.

Etapa 3: Se alege nivelul de semnificaţie:

Conform datelor α = 0,05 = 5%

Etapa 4: Se stabilește valoarea teoretică a statisticii χ² bivariat:

α=0.05 => P=1-α=0.95 χ² tabelar = 11.07

df=(r-1)(c-1)=(2-1)(6-1)=1*5=5

Etapa 5: Se determină valorile lui χ² calculat:

Tabelul de mai jos reprezintă cele 12 valori observate în eșantion împreună cu valorile teoretice corespunzătoare calculate :

41 55 33 47 45 41 28239,16 57,44 54,83 47 44,38 39,16

19 33 31 25 23 19

57

15020,83 30,55 29,16 25 23,61 20,83

= 9,58

Etapa 6: Se compară valoarea lui și :

< se acceptă ipoteza alternativă

Concluzie: Între variabilele „venitul mediu lunar” şi „intenţia de schimbare/achiziţionare a unui autoturism” există o legătura semnificativă din punct de vedere statistic, această concluzie fiind garantată cu o probabilitate de 95%.

Capitolul VIElaborarea raportului de cercetare

6.1 Concluzii

Rezultatele studiului arată că 63,3% din consumatori vor achiziționa un autoturism în urmatoarea perioadă, și 26.7% nu. Acest lucru îpreună cu profilul pe vârstă și venit al respondenților cât și notele obținute de Dacia relevă faptul că un autoturism din clasa premium Dacia va fi bine primit de către consumatori.

6.2 Recomandări

În urma rezultatelor studiului se pot face urmîtoarele recomandări:

Păstrarea aceleiași politici de preț folosită până acum la celalalte modele și pentru modelul Dacia Elegance.

58

Creșterea atributului imaginii de marcă în rândul consumatorilor printr-o publicitate agresivă și constantă.

Orientarea publicității către segmentul de vârstă 18-46 ani, deoarece sunt cei mai dispuși în achiziționarea unei mașini din clasa premium.

Întrebuințarea de materiale și echipamente comparabile cu concurenții în fabricarea mașinii.

59

Dacia Elegance

Documents

Transcript of Dacia Elegance