CVJ, Nr. 98, 4 aprilie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 98

Miercuri, 4 aprilie 2012

Administratorii din Lupenifac propriile investigaþii

Sustrageri ca-n filme, cumaºini tunateO maºinã de Gorj, modifi-

catã special pentru furtcapace de canal a acþionat înValea Jiului. De asearã,Lupeniul a instituit: pe aicinu se trece, decât verificat!

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 6-76-7

Vor taxe maimici din cauzalucrãrilor deamenajare a

centrului civicS unt cu un picior

în faliment ºi cautã sprijin la Primãria Petroºani.Comercianþii care au magazine în centrul civic alPetroºaniului cer reducereataxelor ºi impozitelor localeplãtite cãtre municipalitate.

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 6-76-7

Avarie laTermocentrala

ParoºeniT ermocentrala de la

Paroºeni nu maiprimeºte cãrbuni de launitãþile miniere din ValeaJiului din cauza uneiavarii. Conducerea CNH afost avizatã în acest sens ºiaproape toatã producþia dehuilã va merge spre Mintia.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

USL Valea Jiului vrea ce nu vrea judeþul

25 de demisii pregãtite în cazul în care ºefii USL seîmpotrivesc listelor separate

A searã, înainte de marea întâlnire cu liderii judeþeni ai USL, social democraþii de la Petroºani aveaupregãtite demisiile întregului birou de conducere. Deºi în toate localitãþile din Valea Jiului, PSD ºi

PNL au stabilit în bunã pace cã merg liste separate, USL Hunedoara seîmpotriveºte pe motiv cã bulverseazã electoratul. PAGINA A 5-A

“Vremurile în care amînceput sã scriu albumulãsta erau cele în carerãmãsesem în formaþiedoar eu ºi cu Nicu. Era în2008 ºi ºtiam cã e timpulsã o luãm , cumva, de lacapãt, chiar dacã lumea neºtia ºi pânã atunci. Ne ºtiaunumele, piesele, fetele,ideile. Prima piesã de pealbum pe care o începusemera “Artificii pe tavan”, darnu aveam decât refrenul ei.Nu mai ºtiam cum s-o continui ºi am lasat-o deoparte, pânã în primãva-ra lui 2010, cãnd Gabi m-aajutat sã o termin ºi sã devinã single ºi chiar hit.

Mã simþeam ca în 1998-1999, atunci când noi,Vank, nu aveam decât poftãde a cânta ºi entuziasmul sãspunem ce gândim, în felulnostru ºi fãrã sã ne gândimvreun pic la potenþialul comercial sau radiofonic alvreunei piese. Atunci a fostcâºtigãtor. O sã fie ºiacum…? A fost prima datãcând m-am gândit cã urmã-torul album trebuie sã senumeascã “Ca pe vremuri”.

Tot în 2008, am fãcutpiesele “Astãzi nu te maiiubesc”, “PLEACÃ” ºi“Mâine se întorc”, primeledouã plecând de la o întam-plare foarte realã ºi person-alã. Îmi plãcea atât de mult“PLECÃ”, încât n-am maiavut rabdare sã o lansãmnoi si i-am propus-o Tineisã participe cu ea la prese-lecþia Eurovision din 2009,unde a câºtigat primul juriupe locul 1, cu maxim depuncte, din 180 de piese.Pe album, noi o cântamîntr-o altã variantã….În toamna lui 2008, l-am

reîntâlnit pe Bogdan, pecare-l ºtiam de când cântaîmpreunã cu AB4. Tocmaieram în cãutare de basist ºine-am întâlnit, total întâm-plãtor, pe stradã, în timp ceeu mergeam la casa de dis-curi , sã vorbim despreschimbãrile din formaþie. Pe8 noiembrie, de Sf. Mihailºi Gavril, am avut primulconcert în formula asta detrei membri. Cred foartemult în semne ºi în coinci-denþe ºi m-am bucurat cãasta s-a întâmplat într-o zisfântã, printre altele, ziuade nume a tatalui meu ºi alui Nicu, pe care-l cheamãºi Mihai.

Bogdan ne-a fãcutcunoºtinþã atunci ºi cuTony, tehnicianul ºiinginerul nostru de sunet,un fel de inventator-repara-tor-recuperator de echipa-mente de orice fel. Pelângã toate astea, este ºi unbun prieten.

În 2009 am hotãrât cãtrebuie sã reapãrem pepiaþa muzicalã si am alespiesa “La orice orã”, caprimul single de pe noulalbum. Cine a vãzut clipul,a vãzut ºi povestea schim-bãrii din Vank în Vunk.Urmãtorul single a fost“Dau alarma!”, piesã cucare am început susþinerea

Organizaþiei AutismRomânia, ai cãreiambasadori oficiali peEuropa suntem acum.

E ceva special cu melo-dia asta ºi nu stiu, încã,ce…. Între timp, am scrisºi “Lacrimi de coniac”, iar“Înconjurul lumii”, eraînregistratã, deja, ºiapãruse pe albumul cari-tabil “Salvaþi-vã îngerii”,album pe care l-am com-pus pentru Teodora, fetiþaLianei Stanciu ºi a lui Miþãde la Bere Gratis, în iarnalui 2008.

Deºi spusesem în 2009cã urmeazã sã lansãmalbumul, totuºi, acestanu era gata ºi am amâ-nat lansarea lui pe pri-mavara sau vara lui2010.

La începutul lui2010 am inregistrat“Prima noapte din ulti-ma zi”, împreuna cuLora, piesã pe care amtrimis-o la preselecþiaEurovision 2010, darnu s-a calificat. Într-unfel este mai bine cã s-aîntâmplat aºa….

Tot în perioada aia l-am întâlnit ºi pe cel mainou membru Vunk, peGabi. Gabi Maga. Adurat foarte puþin sã nedãm seama cã gândim

la fel ºi muzical ºi principi-al, cã e din aceeaºi lumecu noi, cã aveam nevoiede el în trupã. Chitaristfoarte bun ºi producãtormuzical ºi mai bun, aorchestrat “Artificii petavan” ºi aºa s-a închis unmic cerc pe care îl deschis-esem mai demult.Tot el a fãcut cea maimare parte a orchestraþiilorpentru “Pleacã”, “Lacrimide coniac” ºi “Vreau o þarãca afarã”, a cãrei povesteo s-o spun separat. Noi osã rãmânem la fel ºiaceeaºi, dar voi sper sã fiþidin ce în ce mai mulþi.

Nu se poate ca opoveste de-a ta sã nu fie ºiîntr-un cântec de-al nostru,pentru cã înainte de a ficântãreþi într-o trupã derock, suntem niºte povesti-tori.Nu se mai spune “a fostodatã ca niciodatã…”.Acum este la modã sã spui“ca pe vremuri…”.

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 aprilie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

ANUNÞURIVând spaþiu comercial în zonã centralã

str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocu-lui 124, suprafaþa 25mp.Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan(Valea Ungurului).

Telefon 0722 448 428

VUNK TE AªTEAPTÃ LA CLUB 3DSTAGE CU UN SUPERCONCERT ROCK

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi12:45 Grupul Vouã (r) 13:00 Nu suntem blonde 14:00 Nu suntem blonde 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Fosta mea iubire (r)0:30 Gadgeturi, Gadgeturi,Gadgeturi (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Plasa de stele (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele? 21:50 Mr. Bean 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 La birou (s)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Lois ºi Clark (s) (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Mamã de profesie 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Serviciul Român deComedie 21:30 Fotbal: Vaslui - Rapid23:30 ªtirile Pro TV0:00 Pro Motor (r)0:30 Apropo TV (r)

9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r)

10:30 Medium

11:30 Teleshopping

12:00 Nimeni nu-i perfect

12:30 Nimeni nu-i perfect

13:00 Teleshopping

13:30 Camera de râs Popcorn

13:45 Teleshopping

14:15 Întâlnirea inimilor (s)

14:35 Întâlnirea inimilor (s)

15:00 Totul despre mame (r)

16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport

19:30 Iubiri secrete

20:30 Cronica Cârcotaºilor

22:15 Trãsniþii - Ochii care nu

se vãd, se aud

23:15 Focus Monden

23:45 O simplã rãzbunare

1:30 Focus (r)

8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 Jocuri ºi interese (r)12:25 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului -Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri (doc.) 16:50 Bruno ºi Benny 17:40 Legendele palatului -Gyebaek 18:20 Legendele palatului -Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus21:00 Studio UEFAChampions League (live)21:40 Fotbal: A.C. Milan -Barcelona (live)23:50 Rezumatele zilei UEFAChampions League (live) 0:40 Bruno ºi Benny (r) 1:35 La vie en rose (r)

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 aprilie 2012 Actualitate 3

T ermocentrala dela Paroºeni nu

mai primeºte cãrbunide la unitãþileminiere din ValeaJiului din cauza uneiavarii. ConducereaCNH a fost avizatã înacest sens ºi aproapetoatã producþia dehuilã va merge spreMintia.

Potrivit directorului general al CNH,Constantin Jujan, avariade la Paroºeni s-a produsla o turbinã. Jujan afirmãcã la Paroºeni existaumarþi dimineaþã 30.000de tone de huilã ºi acolomai pot fi stocate doar25.000 de tone.

Aºa se face cã acumhuila extrasã din ValeaJiului pleacã spre Mintia.„La Paroºeni se livra pro-

ducþia de la Livezeni,Vulcan ºi Lonea, iar acumdoar cei de la Vulcan maipot duce cãrbunele laParoºeni. Este vorbadespre o avarie ºi noi amfost sesizaþi de cei de laParoºeni marþi dimineaþã.Atunci am luat decizia sãlivrãm producþia spreMintia”, a declaratConstantin Jujan, directorgeneral al CNH Petroºani.

Singura minã care va

aproviziona TermocentralaParoºeni, care maifurnizeazã cãldurã ºi apãcaldã, este cea de laVulcan.

Directorul SE ParoºeniDoru Viºan confirmãproblemele tehniceapãrute la termocentralã.“ Avem probleme tehnicela grupul IV motiv pentrucare am fost nevoiþi sã-loprim. Am discutat cuCNH si pentru a nu lua

cãrbune ºi sã nu-l pot plãtivom avea livrãrile alocatede pe luna august pe carele luãm acum. Vom lua cãrbune la nivelde centralã ”, declarãDoru Viºan.

Pânã la remediereadefecþiunii care a apãrut launa dintre turbineleTermocentralei Paroºenidoar mina Vulcan va livrape stoc huilã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Avarie la Termocentrala Paroºeni

Mai încearcã o datã.

Cetatea Devei,scoasã din nou

la liciþieÎ n loc sã admire mãreþia

monumentului istoric,turiºtii care urcã pe CetateaDevei sunt nevoiþi sã semulþumeascã doar cuzidurile exterioare.

Asta din cauzã cã lucrãrile dereabilitare a monumentului,declanºate de Primãria Deva, tre-neazã de ani de zile ºi sunt slabeºansele sã fie finalizate întermenele stabilite.

Primãria Deva pare incapabilãsã finalizeze lucrãrile de reabilitarea Cetãþii Devei ºi sã-i redea strãlu-cirea de odinioarã, chiar dacãproiectul este finanþat din fondurieuropene. Cetatea Deva abia ascãpat de schelele exterioare, careascundeau zidurile exterioare deochii turiºtilor, dar pânã lafinalizarea proiectului mai este calelungã, chiar dacã, teoretic, ele trebuie terminate pânã la fineleacestui an.

Administraþia municipiului Devaa publicat pe Serviciul Electronicde Achiziþii Publice (SEAP) anunþul

de intenþie de organizare a licitaþieipentru incinta II ºi incinta III, astadupã ce licitaþia din toamna anuluitrecut s-a anulat, pentru cã niciunadintre ofertele depuse nu îndepli-nea condiþiile de calificare.

Corina Opriºiu, administratorulpublic al Devei, spune cã „licitaþiapentru incinta I s-a stopat. Pentruincintele II ºi III s-a publicat anunþulpe SEAP ºi aici suntem în grafic”.Opriºiu mai spune cã reabilitareaincintei I va fi fãcutã din bani de labugetul local.

Proiectul de reabilitare a CetãþiiDeva este finanþat prin ProgramulOperaþional Regional 2007-2013,Axa prioritarã „Dezvoltarea dura-bilã ºi promovarea turismului“, iartermenul de implementare a aces-tuia este de 30 de luni de la datade 12.03.2010, adicã toamna lui2012. Valoarea totalã a proiectuluieste de 38.428.182,03 de lei, dincare 25.325.368,34 de lei repre-zintã finanþare nerambursabilã. Prinacest proiect se urmãreºte valorifi-carea potenþialului turistic ºi culturalal zonei urbane „Dealul CetãþiiDeva“, iar al finalizarea programu-lui va fi complet reabilitat ansam-blul-monument istoric CetateaDevei, incintele fortificate II ºi III ºiva fi asiguratã calea de acces pânãîn apropierea incintei III.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

M ontan Cons vrealucrãri din judeþul

Timiº. Montan Cons,societate reprezentatãprin Bogdan Alin Becuº a contestat o licitaþieorganizatã de cãtreautoritatea contractantãBANCA NAÞIONALÃ AROMÂNIEI – Sucursala Timiº.

Potrivit documentelor,Becuº nu este de acord cuatribuirea prin „licitaþiedeschisã”, a contractului deachiziþie publicã, având dreptobiect „Lucrãri de reamena-jare acces auto ºi amenajaredemisol la sediul Sucursaleiregionale Timiº a BãnciiNaþionale a României”.

Mai mult, reprezentanþiisocietãþii au solicitat anularearaportului procedurii, precumºi a tuturor actelor sub-secvente acestuia, anulareadeciziei prin care autoritateacontractantã a declarat oferta

depusã de SC MONTANCONS SRL ca inacceptabilãºi reevaluarea ofertei depuseîn cadrul procedurii. În bazadocumentelor depuse depãrþi, Consiliul Naþional pen-tru Soluþionarea Contestaþiilora respins solicitarea celor dela Montan Cons Vulcan.

“Respinge ca tardiv intro-dusã contestaþia formulatã deSC MONTAN CONS SRL încontradictoriu cu autoritateacontractantã BANCANAÞIONALÃ A ROMÂNIEI –SUCURSALA TIMIª.Dispune continuarea proce-durii de atribuire în cauzã”, searatã în decizia CNSC.

Valoarea contractului a fostde 1,5 milioane de lei, fãrãTVA.

S ocietate, cu lucrãri de

mântuialãSocietatea din Vulcan este

cunoscutã ca fiind una carenu îºi îndeplineºte sarcinile„ca la carte”. În cursul anului

trecut, muncitorii societãþiiMontan Cons, au trebuit sãexecute de douã ori lucrãrilela un imobil de pe AleeaPoporului. Muncitorii care auexecutat lucrãrile de reabili-tare la blocul de pe stradaAleea Poporului au fostnevoiþi sã strice tot ce aumuncit, dupã ce locuitorii dinbloc au sesizat cã materialelefolosite pentru izolaþie nucorespund calitativ. O comisiedin cadrul primãriei Petroºania verificat sesizarea locata-rilor, stabilind cã reclamaþiaeste întemeiatã, motiv pentrucare a dispus constructoruluisã remedieze problema.

Practic, oamenii au arãtatºi comisia din primãrie le-adat dreptate cã muncitoriifoloseau pentru izolaþia exte-rioarã polistiren expandatpentru spaþii ventilate, adicãun material care nu core-spunde pentru izolarea laexterior.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Montan Cons a vrut lucrãri de laBBBBaaaannnnccccaaaa NNNNaaaaþþþþ iiiioooonnnnaaaallllãããã

S meriþi ºi dornici sã-ºicureþe mintea ºi sufletele

de toatã povara fiecãrei zile, ceipeste 200 de pelerini din Vulcanau poposit duminicã 01.04.2012la mormântul PãrinteluiArsenie Boca ºi la liturghia dinbiserica mânãstirii Prislop.

Pentru foarte mulþi dintre aceºtia afost prima ocazie de a ajunge în acestloc sfânt, râvnit de orice creºtin care aajuns sã-l descopere pe PãrinteleArsenie, din scrierile sale sau din mãrturiile celor ce l-au cunoscut personal ºi care au fost marcaþi pen-tru tot restul vieþii lor, de întâlnirea cuPãrintele.

Toþi aceia care ajung în preajmamormântului îmbrãcat cu florile adusede pelerini, sunt pãtrunºi de aceastare de pace interioarã, de o anumitã

trãire profund duhovniceascã ce îþiîntãreºte convingerea cã te afli la loculpotrivit pentru a-þi primeni sufletul ºipentru a-þi întãri credinþa înDumnezeu Tatãl. Feþele vulcãnenilorajunºi aici au devenit mai luminoase la

plecare. Ceva din încãrcã-tura zilelor de dinainte deacest moment a dispãrutîntre brazii ºi pinii mânã-stirii. Rugãciunea lorsusþinutã din spaþiulnevãzut de sfinþeniaPãrintelui este hranã pentru suflet.

Cei ce au fost întrebaþicum se simt dupã aceastãexperienþã, au mãrturisitcã sunt prea sãrace cuvin-tele pentru a spune ceanume se simte în acestloc minunat.

Pelerinajul de duminicãeste al doilea organizat deun grup de vulcãneni condus de viceprimarulAngela Stoica într-uninterval de douã sãp-tãmâni ºi a avut menirea (conform spuselor dom-niei-sale) de a permitecelor ce îºi doresc sãajungã la Prislop sã poatã

face acest lucru în postul Paºtelui,pentru a putea trãi ºi mai adânc bucu-ria curãþeniei gândurilor ºi sufleteloratât de necesare în aceastã perioadã.

“Consider cã este un lucru necesarºi la îndemâna noastrã sã putemajunge în astfel de locuri, mãcar înperioadele de mari posturi creºtine,iar mânãstirea Prislop este o desti-naþie duhovniceascã doritã de foartemulþi creºtini.

Ceea ce am reuºit sã facem prinaceste douã pelerinaje reprezintã miculnostru sacrificiu în faþa lui Dumnezeuºi totodatã dorinþa noastrã de a fi alã-turi de concitadiniinoºtri ºi în astfelde momente derugãciune, de ridi-care a sufletelor”.

Fiecare pelerina primit din parteaorganizatorilor oiconiþã cu Fecioaraºi Pruncul în semnde amintire atuturormomentelor minunate petre-cute la Prislop.

FeliciaFeliciaGabrielaGabriela

PORTPORTASEASE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 aprilie 201244 Actualitate

Z eci de elevi dinPetroºani ºi-au

petrecut “ºcoala altfel”printre rafturileBibliotecii municipale.Ore în ºir au stat îndepozite ºi au aflat dintainele cãrþilor.

Cãrþi vechi, manuscriseºi mii de pagini îngãlbenite

au fost rãsfoite de elevii dinPetroºani în cadrul proiec-tului ªcoala Altfel. Ei auvenit în vizitã la BibliotecaMunicipalã, unii pentruprima datã în viaþa lor autrecut pragul unei biblioteciatât de mari, alta decât ceaºcolarã. Aici au aflat ceînseamnã activitatea debibliotecar, cine e cel maiîndârjit cititor, câþi elevi trec

pragul bibliotecii, care ecircuitul unei cãrþi de la bi-bliotecã în mâinile cititoru-lui ºi înapoi pe raft, dar ºicum se face descrierea uneicãrþi. „I-am primit ore în ºirla noi. Au stat în depozit,unde au fost impresionaþide multitudinea de cãrþi ºile-am arãtat ce înseamnãsã fii cititorul nostru. Le-amvorbit ºi despre audiobook-uri, care sunt poate

viitorul cititului, dar au aflatºi cum se întocmeºte o fiºãla bibliotecã”, a povestitDelia Grosu, bibliotecarã laBiblioteca municipalãPetroºani.

Toatã sãptãmâna, biblio-teca are programate astfelde întâlniri cu elevii dinPetroºani, care ºi-au trecutîn programul extraºcolar ºio vizitã în lumea cãrþilor.


ªcoala altfel,viaþa altfel

O elevã din Petroºani, care suferãde un handicap locomotor ce o

þine într-un scaun cu rotile vine sãîncânte privirea ºi sufletele colegilor eiºi nu numai cu arta împãturirii hârtiei.

Cei care vor trece pragul expoziþiei, o vorajuta sã treacã mai uºor peste problemele desãnãtate, iar cei de la Casa de Culturã aStudenþilor îºi dau tot concursul.

Expoziþia sa de origami este una cu vân-zare ºi de marþi este gãzduitã de CasaStudenþeascã din Petroºani. Aici vor ajungezeci de tineri din Petroºani, care, dacã vorcumpãra lucrãrile ei, o vor ajuta sã-ºi rezolveo parte dintre problemele de sãnãtate, pentrucã Maria are nevoie de încã o operaþie. „Noiam decis sã sprijinim aceastã acþiune cari-tabilã ºi vrem ca toþi cei care vor trece pragulexpoziþiei sã-ºi bucure sufletul ºi privirea.Sunt lucrãri excepþionale ºi meritã sã îi fimalãturi acestei tinere. Toatã sãptãmâna vorveni aici elevi în cadrul programului ªcoalaaltfel ºi tocmai de aceea am intitulat eveni-mentul „ªcoala altfel, viaþa altfel”. Vrem sãfim solidari ºi lansãm invitaþia tuturor”, aspus Lavinia Hulea, director Casa de Culturãa Studenþilor Petroºani.

Expoziþia va fi deschisã pânã la finele aces-tei sãptãmâni,iar de sãptãmâna viitoare, stu-denþii din Petroºani se pregãtesc de Salonulde artã religioasã. Pânã atunci sunt invitaþitoþi cei care iubesc arta împãturirii hârtiei sãcumpere un obiect al Mariei.


ªcoala altfel, întoarcerea la carte

RECULEGERE LA LOCURI SFINTE – PELERINAJUL VULCÃNENILOR LA PRISLOP

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 aprilie 2012 Politicã 5

A searã, înainte demarea întâlnire cu

liderii judeþeni ai USL,social democraþii de laPetroºani aveau pregãtitedemisiile întregului biroude conducere. Deºi în toatelocalitãþile din Valea Jiului,PSD ºi PNL au stabilit înbunã pace cã merg listeseparate, USL Hunedoarase împotriveºte pe motiv cãbulverseazã electoratul.

Dupã ce USL Petrila ahotãrât cã merge la alegrilelocale pe liste separate, de circatrei sãptãmâni partidele din USLPetroºani se chinuie sã-ºiconvingã ºefii de la judeþ cã aºadoresc ºi ele, pentru cã proto-colul permite, ieri au stat la rândpentru a discuta cu lideriijudeþeni, aflaþi în Valea Jiului, ºiUSL Aninoasa, ºi Uricani. LaVulcan, de asemenea hotãrâreaeste de liste separate având învedere condiþiile actuale.

Partidele din organizaþiilelocale ºi-au anunþat ºefii, le-autrimis ºi adrese cu motivarea

deciziilor de a merge pe listeseparate ºi beneficiile uneiasemenea decizii în teritoriu, dar ºi perfecta concordanþã cuprotocolul USL.

La Petroºani, supãrarea aajuns la cote maxime în cepriveºte cerbicia celor doi coli-deri ai USL Hunedoara de a seîmpotrivi acestei hotãrâri luatede comun acord ºi în bunã paceîn organizaþiile PSD, PNL ºi mainou PC, care vrea ºi el doi consilieri pe liste.

Ca urmare, asearã, când aavut loc întâlnirea celor treibirouri de conducere a partide-lor, PSD pregãtise în ºedinþaproprie, de luni, cele 25 dedemisii din Biroul MunicipalPSD Petroºani. Gestul a fostmotivat ºi îndelung dezbãtut,cum cã din anul 2004 celor dela Petroºani li s-a impus ce sãfacã, în total dezacord cu particularitatea din teritoriu,drept pentru care s-a pierdut de fiecare datã.

”Nu mai vrem sã fim acuzaþicã nu ne facem treaba dacã nuvom câºtiga pe o chestiuneimpusã. Dacã e sã murim, ceea

ce nu credem, mãcar sã murimca urmare a hotãrârilor noastrecomune.

Noi nu am trãdat niciodatã ºinu trebuie sã se teamã nimenidacã stabilim un lucru: sunþinemºi vom munci pentru Ioan Rusprimar la Petroºani ºi pentruMircea Moloþ, preºedinte laConsiliul Judeþean” – au declaratcei din Biroul de conducere alPSD Petroºani.

Cei din PNL Petroºani susþinla rândul lor cã USLfuncþioneazã foarte bine aici, cãsunt de acord cu listele separatedar sunt conviºi cã ideea nu esteagreatã de cei de la judeþ.

”Am cerut celor din PSD,care au candidatul la funcþia deprimar, sã facã un programamãnunþit de campanie elec-toralã, în care noi sã susþinempe dl. Ioan Rus la funcþia de pri-mar, care sunt acþiunile comune,iar noi sã ni le facem pe celepentru consilierii noºtri, plus celepentru Cosiliul Judeþean. Totuleste foarte clar, dar vom vedea”– au declarat ieri, înaintea mariiîntâlniri, parte din membriibiroului PNL.

Cert este cã la Petroºani s-auperindat toate filialele din Vale,exceptând Lupeniul, pentru a-ºiconvinge ºefii cã a impune de lacentru soluþia - deºi protocolul afost corect ºi realist întocmit - numai este o metodã de lucru efi-cientã ºi nici de actualitate.Comunicarea ºi consultãrile tre-buie sã devinã o regulã, iar acolounde încredere nu e, nimic nu e.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Ce sã le spunemoamenilor?

Î ntrebarea din titlu mi-a fostadresatã de un coleg de partid la

o întrunire PRM, dupã chemareamea la reorganizarea filialelor ºi laacþiune în vederea pregãtiriialegerilor locale .

Cum sã-i mai convingem pe oameni sãmeargã la vot? Cum sã-i convingem sã seimplice atunci când existã atâta dezamãgire,chiar disperare, printre semenii noºtri?

România trece prin momente ºi situaþii deneimaginat în urmã cu 20 de ani. Când a fostîmpuºcat Ceauºescu, România nu avea nici unleu datorie externã ºi avea o mulþime de fabriciºi uzine care exportau în toatã lumea. Oriceromân avea unde sã lucreze. Acum, þara noastrãare cca.90 miliarde de euro datorieexternã, industria româneascã a dispãrut,iar în agriculturã s-a reuºit „performanþa”de a se importa 70 % din necesarul dealimente.

Cel mai grav este cã a dispãrut ºi spe-ranþa de mai bine. S-a creat impresia cã,dupã fiecare scrutin electoral, starea delucruri din România devine tot maiproastã. O sã ajungem, nu doar sãignorãm alegerile ci chiar sã ne temem deele!

Si atunci, ce mai poate face un partidîn apropierea alegerilor, pentru cã arenevoie de voturi dacã vrea sã ajungã laguvernarea localã sau centralã?

Dar dacã noi, cei de la PRM, nu putemvorbi, atunci cine are dreptul sã o facã?Cu ce „obraz” se vor duce cei de la PDLîn campanie electoralã sã explice rezul-tatele celei mai jalnice guvernãri de dupã

decembrie 1989? Ce poate spune PSD-ul, derãul cãruia românii au ajuns sã voteze atât deaberant? Sau, poate PNL-ul sã „ascundã” parti-ciparea la guvernãrile care au dus la ºomaj, ladesfiinþãri de întreprinderi, la privatizãri atât dedubioase, la îmbogãþirea celor puþini pe spatelecelor mulþi?

Acesta este adevãrul! La ora aceasta, doarPRM are dreptul moral sã vorbeascã românilor.Pentru cã este singurul care nu a fost pãrtaº ladevalizarea þãrii în ultimii 20 de ani.

Totuºi, ce sã le spunem românilor? Sã letransmitem cã þara noastrã mai are resurse ºioameni adevãraþi. Cã trebuie sã aibã curaj ºi cãtrebuie sã ia atitudine atunci când vãd atatanedreptate. Sã le spunem cã tot ce a zis Vadimºi PRM-ul s-a adeverit. Dacã le este fricã sã vorbeascã pentru cã se tem pentru locul lor demuncã, atunci, mãcar la vot sã-i taxeze pe ceivinovaþi de frica lui. Pentru cã, nimic nu-ºidoresc mai mult guvernanþii de azi decât lipsa dela vot a celor nemulþumiþi.

Costel ACostel AvramvramPrPreºedinte PRM Hunedoaraeºedinte PRM Hunedoara

USL Valea Jiului vrea ce nu vrea judeþul

25 de demisii pregãtite în cazul în care ºefiiUSL se împotrivesc listelor separate

Atât PSD-ul câtºi PNL-ul se parecã vor avea candi-daþi proprii pe lis-tele pentruConsiliile Localedin toate localitãþiledin Valea Jiului.“Candidaþii pentrufuncþia de primarfie cã sunt de laPSD sau de la PNLvor fi susþinuþi deUSL. Pe de altãparte, în tot maimulte organizaþiidin teritoriu sedoreºte ca atâtPSD cât ºi PNL sãaibã liste propriipentru consilieri”,ne-au declaratsurse politice.

La Vulcan deexemplu deja s-a

stabilit clar cã actu-alul primar,Gheorghe Ile estecandidatul PSD,dar susþinut ºi dePNL, la preºedinþiaConsiliuluiJudeþean candida-tul susþinut de

ambele formaþiunipolitice este IoanMircea Moloþ, întimp ce ambelepartide vor avealiste proprii pentruConsiliul Local.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

Acelaºi candidat, dar cu liste separate

Î n Valea Jiului, Uniunea Social Liberalã va funcþionadoar pentru susþinerea candidatului pentru funcþia

de primar, respectiv preºedinte al Consiliului Judeþean.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 aprilie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

O maºinã de Gorj, modifi-catã special pentru furt

capace de canal a acþionat înValea Jiului. De asearã,Lupeniul a instituit: pe aicinu se trece, decât verificat!

Dupã ce primarul municipiuluiLupeni, Cornel Resmeriþã, aînchis cele opt centre de fiervechi de pe raza localitãþii, caurmare a ”bomboanei de pe colivã” – dispariþia capacelor decanal chiar de pe strada princi-palã -, administratorii acestorfirme s-au pus pe treabã. Uniiau hotãrât sã vorbeascã, alþii aufãcut propriile investigaþii pentrua demostra cã nu sunt vinovaþide aceste dispariþii ºi cã nici nuau primit la cumpãrare obiectedin fier ce ar fi putut aparþinedomeniului public, respectivcapacele cu pricina.

Unii administratorii chiar s-auoferit sã cumpere pentru oraºcapacele lipsã ºi sã susþinãPrimãria în stoparea fenomenuluifurturilor de fier, în general.

M etode de secol XXI

Pe lângã cei mãrunþi, care sededau la ”furturile foamei”, amaflat o poveste ce þine de scena-riu de film, dar posibil real, pentru cã inventivitatea românu-lui, în general este recunoscutãpeste tot în lume.

Primarul Cornel Resmeriþã aaflat doar ieri, deºi la urechilenoastre povestea a ajuns de vreotrei zile. Este vorba de o maºinãde Gorj, cu modificãri speciale,care acþiona pe timp de noaptecu ”personal calificat”. Camionulstaþiona preþ de circa un minutdeasupra unei guri de canal,

timp în care, prin podeauamaºinii, cu un magnet puternicridicau capacul, apoi treceau laurmãtorul, ºi tot aºa. Metodapoate fi verosimilã în condiþiile încare, chiar dacã s-au închis cen-trele de fier vechi, capacele dis-par de parcã ar fi obiecte mici,uºoare. În plus, dupã spuselecomandatului Poliþiei Lupeni,acestea nu sunt vândute pe razaoraºului de unde s-au sustras.

”Am prins un individ chiar cuel în braþe ºi cu barosul în mânã.L-am ºi arestat pentru cã era datîn urmãrire naþionalã pentru altefapte” – a declarat RomeoAmurãriþei, ºeful Poliþiei Lupeni.

Criza ºi sãrãcia a fãcut caacest fenomen al ”furturilorfoamei” sã se adânceascã ºimetodele de furt sã se per-fecþioneze, ceea ce face muncapoliþiºtilor ºi a autoritãþilor multmai dificilã.

”Iau în calcul ºi aceastã vari-antã a celor care vin din altãparte ºi furã, nimic nu trebuierespins categoric” – a precizatCornel Resmeriþã.

P e aici nu se trece,decât verificat!

Pentru aceasta, dar ºi pentru astopa înmulþirea câinilor maidanezipeste noapte, de asearã PrimãriaLupeni a hotãrât ca PoliþiaComunitarã sã verifice toatemaºinile închise/acoperite, laintrarea ºi la ieºirea din localitate.

”Am dat hotãrârea privindparteneriatul cu Consiliul Judeþeanîn privinþa câinilor comunitari, vompune la dispoziþie un adãpost, darde la noapte (ieri – n.n.) se va veri-fica orice maºinã închisã care vaintra în oraº, dinspre Uricani ºi dinspre Vulcan, pentru cã suntprea mulþi câini comunitari aduºi ºiabandonaþi pe raza Lupeniului.Astfel putem sã-i depistãm ºi peceilalþi” – a declarat primarulCornel Resmeriþã.

S-a luat aceastã decizie pentrucã bãnuielile - cã în Valea Jiuluisunt aduºi câini vagabonzi sau vinindivizi certaþi cu legea - au devenitcertitudini.

Ca urmare, investigaþiile pecont propriu ale administratorilorde firme de achiziþii fier vechi ºicercetãrile Poliþiei Lupeni continuã.

Ileana Ileana FIRÞULESCU FIRÞULESCU

Administratorii din Lupeni fac propriile investigaþii

Sustrageri ca-n filme, cu maºini tunate

S unt cu un picior în fali-ment ºi cautã sprijin la

Primãria Petroºani.Comercianþii care au magazineîn centrul civic al Petroºaniuluicer reducerea taxelor ºiimpozitelor locale plãtite cãtremunicipalitate.

Centrul Petroºaniului este un adevãratºantier, iar din cauza lucrãrilor prin zonãmai circulã doar cine are neapãratãnevoie. Aºa cã ºi vânzãrile au scãzut dra-matic, iar comercianþiispun cã, dacã nu seîntâmplã ceva, riscãsã-ºi închidã afacerile.

Practic, suntaproape cu un piciorîn faliment, asta pen-tru cã numãrulclienþilor a scãzut, darimpozitele locale aurãmas nemodificate. Eispun cã s-au interesat

ºi existã ºi un precedent.La Vulcan, pânã la finalizarea

lucrãrilor de modernizare a bulevardului,municipalitatea de aici a redus niveluldãrilor locale. Edilii din Petroºani au pre-cizat cã se gândesc la o variantã legalãdar, cel puþin pânã acum, nu au primitnicio solicitare scrisã. „Pânã acum nu afost depusã nicio solicitare în acest sens.Vom analiza situaþia sã vedem dacã esteposibil acest lucru”, a declarat NicolaeTaºcã, purtãtor de cuvânt al PrimãrieiPetroºani.

Proiectul pentru reamenajarea centru-lui civic este finanþat din fondurieuropene ºi costã 19,5 milioane de lei.Edilii din Petroºani spun cã suma va fiutilizatã pentru refacerea în totalitate azonei pietonale cuprinsa între Teatrul“I.D Sîrbu” ºi Piaþa Victoriei, vor fi rea-menajate un numãr de 5 parcuri, dar ºizona de agrement Brãdet.


O carte-docu-

ment, o istorieîn imagini ºidate exactedesprePetroºani afost realizatãde ziaristuldocumentaristGenu Tuþu.

Cartea, care sevrea una docu-mentarã cuprindeperioadele de început ale comunitãþiilocale ce a pus bazele municipiului încare trãim azi, iar Genu Tuþu susþinecã a realizat-o din pasiune pentrudocumentare, dar ºi pentru cã aici elocul pe care îl iubeºte cel mai mult.

„Am vrut sã surprind ceva dinoraºul în care m-am nãscut, amcopilãrit ºi încã trãiesc. Sunt înaceastã carte imagini vechi, în com-paraþie cu cele noi, ca o antitezãîntre trecut ºi prezent.

Orice fotografie aº face acum,pentru cã imaginea Petroºaniu-lui este într-o continuã schim-bare, am ocazia sã o consideruna document ºi asta e bine.Am cuprins în paginile acesteicãrþi peste 100 de imaginivechi, documente care atestãexistenþa strãmoºilor noºtri,toate în 100 de paginiromanþate”, a spus Genu Tuþu,autorul cãrþii.

În aceastã carte, grupate pecapitole, sunt imagini martorale vremii trecute. Genu acolecþionat mereu fotografii iar„vârstele Petroºaniului” suntredate aici încã din 1640, cândaici au veni primii locuitori ceau atestat „locul lui Petru”,unde mai apoi, au descoperit ºicãrbunele. „Cartea documen-

tarã e pasiunea mea, dincolo derestul genurilor, iar din aceastã carteam încercat sã creez o istorie,pornind de la atestarea documen-tarã, trecând prin Vârstele Petroºani-ului,ajungând la renaºterea sa ºichiar din perioada comunismului”, amai spus Genu Tuþu.

Genu ne anunþã cã are ºi alte planuri pentru Vulcan,ori pentruDefileul Jiului ºi, nu în ultimul rând,despre Valea Jiului aºa cum este eaîn ansamblu.


Vor taxe mai mici din cauza lucrãrilorde amenajare a centrului civic

Petroºani, oglinda timpului

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 aprilie 2012 Actualitate 98 Actualitate

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccãmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

D upã mai bine detrei ani de când

familiile a 13 mineri ºisalvatori au fost îndo-liate, nu existã nici unvinovat pentru tragediade la Mina Petrila, dinnoiembrie 2008. Procesulse aflã pe rolul Curþii deApel Craiova, dupã cesentinþa pronunþatã deTribunalul Gorj a fostatacatã.

Curtea de Apel Craiova apronunþat o nouã amânare îndosarul „Petrila 2008”, în caresunt judecaþi foºtii ºefi aiexploatãrii miniere, gãsiþiresponsabili de procurori pentrutragicul accident de muncã.Dosarul a ajuns pe rolul acestei

instanþe de judecatã la data de24 octombrie 2011, dar pânãacum magistraþii nu au reuºit sãjudece apelul.

La ultimul termen s-a pro-nunþat o nouã amânare, a patra,pentru data de 27 aprilie, iarpânã atunci judecãtorul de caz asolicitat avocatului Nicolae Breazsã depunã „împuternicirile cedovedesc încheierea de con-tracte de asistenþã juruducã cupãrþile civile”. Curtea de ApelCraiova judecã recursul declaratde inculpaþi la sentinþa pro-nunþatã de Tribunalul Gorj.Potrivi acestei sentinþe, fostuldirector al EM Petrila, AurelianNecula, a fost condamnat laºapte ani ºi ºase luni deînchisoare, Gheorghe Roºu, fostinginer-ºef cu securitatea ºi sãnã-tatea în muncã, a fost con-

damnat la ºase ani ºi ºase lunide închisoare, iar Dan Ungur,fost ºef al sectorului aeraj ºi ºefal staþiei de salvare minierã, laºase ani ºi ºase luni de

închisoare. Cei trei au fost învinovãþiþi de

ucidere din culpã, vãtãmare cor-poralã din culpã ºi de infracþiuniprivind nerespectarea mãsurilor

de protecþie a muncii în cazulaccidentului colectiv de muncã încare ºi-au pierdut viaþa 13mineri ºi salvatori.


Î ºi bat joc de me-diul înconjurãtor,

iar mai apoi contestãîn instanþã amenzileprimite. Fie cã vorbimdespre primãrii sauagenþi economici, puþi-ni sunt cei care se con-formeazã ºi îºi plãtescgreºelile. Cei maimulþi cautã tot felulde tertipuri, ca sãscape de rãspundere.

În loc sã-ºi achite amen-zile aplicate pentru tot felulde abateri de la normele demediu, contravenienþiiîncearcã sã scape de ele însãlile de judecatã. Garda deMediu Hunedoara este târâtãîn zeci de procese aflate perolul instanþelor, în urma acþi-unilor intentate chiar de ceicare au încãlcat legea.Majoritatea nu au câºtig decauzã, dar un astfel de procespoate dura ºi doi ani, timp încare unii dintre ei mai calcã

cel puþin o datã pe bec ºi semai aleg cu o sancþiune, con-testatã, de asemenea, îninstanþã.

„La ora actualã, avem perol aproximativ 70 de pro-cese. La 31 decembrie2011, valoarea sancþiuniloraplicate a fost de 2,684 demilioane de lei, la care seadaugã cele aplicate anulacesta. În total, ajungem lacirca 3 milioane de lei înceea ce priveºte valoareaamenzilor. Uniiîncearcã sã scape deplata amenzilor, alþiisã prelungeascã ter-menul de plarã.Sperã cã mai existão ºansã ºi încearcãtot felul de ter-tipuri”, a declaratCristian Moldovan,ºeful Gãrzii deMediu Hunedoara.Puþini reuºesc, însã,sã-ºi transformeamenzile în avertis-mente, iar de ºter-gerea lor nici nu

poate fi vorba. Cei mai mulþipierd, dar nu înseamnã cã,dacã mai primesc o amendã,nu o iau din nou de la capãtcu acþiunile judecãtoreºti. Întotal, pe mediu, sunt 180 deacte normative care pot fiaplicate la stabilirea sancþiu-nilor, dar o bunã parte aamenzilor se referã la depo-zitarea necorespunzãtoare adeºeurilor, care se aruncã laîntâmplare ºi sufocã mediul.


Amânãri peste amânãri în Dosarul „Petrila 2008”P este 200 de elevi

din liceele hune-dorene vor fi, în cursulacestei sãptãmâni,poliþiºti pentru o zi.Acþiunea este cuprinsãîn cadrul programului„ªcoala Altfel”.

În perioada „Sãptãmânaªcoala Altfel 02 –06.04.2012”, în municipiile ºioraºele din judeþul Hunedoarase va derula - cu sprijinulInspectoratului ªcolar Judeþean- proiectul de marketing insti-tuþional „Poliþist pentru o zi”, lacare vor participa elevi de clase-le XI –XII, de la unitãþile ºcolare

liceale. Elevii vor fi implicaþi înactivitãþile curente ale echipa-jelor de poliþie rutierã ºi alepatrulelor de ordine publicã pre-cum, precum ºi în activitãþileserviciilor judeþene de la sediulI.P.J. Hunedoara, în scopulfamiliarizãrii cu specificul munciide poliþie.

Proiectul a debutat în trei-

sprezece municipii ºi oraºe dinjudeþul Hunedoara ºi implicãpeste 200 de elevi din claseleXI – XII, care au împlinit vârstade 18 ani. „Elevii vor participala activitãþi poliþieneºti în terendoar în schimbul I, de regulã înintervalul orar 08.00 – 14.00,însã nu mai mult de 4 ore/zi ºivor respecta cu stricteþe indicaþi-ile poliþiºtilor din echipaj. Deasemenea, elevii nu vor inter-veni, în niciun fel, în activitãþilecurente ale poliþiºtilor, ei avândcalitatea exclusivã de observator,fãrã a putea sã ia decizii sau sãaibã iniþiative proprii”, adeclarat Bogdan Niþu, purtãtorde cuvânt al IPJ Huendoara.

Tot în parteneriat cuInspectoratul ªcolar Judeþean,poliþiºtii hunedoreni vor maiderula pe parcursul acestui analte trei proiecte educaþionale:„Unde-i lege, nu-i tocmealã” -pentru prevenirea faptelorpenale comise de minorii sub14 ani, „Sã exmatriculãm vio-lenþa” pentru prevenirea vio-lenþei ºcolare în ciclul gimnazialºi proiectul „Sã învãþãm din

greºeli”, pentru prevenireainfracþionalitãþii în rândulelevilor de liceu, ce are ca scopscãderea numãrului de partici-panþi minori cu vârste între 16– 18 ani, implicaþi în comitereade infracþiuni de furt.

„Obiectivele proiectelor suntcentrate pe o abordare calita-tivã a transmiterii de informaþii,urmãrindu-se dezvoltarea, înrândul elevilor, a unor atitudinide ataºament faþã de normelesociale ºi înþelegerea con-secinþelor legale ale comiterii deinfracþiuni. Noutatea acestorproiecte faþã de activitateauzualã de pânã acum de pre-venire a criminalitãþii o constitu-ie faptul cã vor fi organizatecâte patru sesiuni sãptãmânalecu fiecare grupã de elevi, încare se va pune accent pe acu-mularea de informaþii noi, pecreºterea stimei de sine, pe for-marea atitudinilor de respingerea presiunii grupului ºi pemedierea stãrilor conflictualeîntre elevi”, a mai spus Niþu.


Garda de Mediu, târâtãîn procese de milioane

Elevii, poliþiºti pentru o zi

V alea Jiuluipoate fi

atractivã pentrufirmerle germane,iar oficialiiGermaniei vorurmãri cu atenþieevoluþia econom-icã viitoarte aacestei zone.

Aceasta a fost con-cluzia discuþiilor purtatela sediul CompanieiNaþionale a HuileiPetroºani de directorulgeneral ConstantinJujan cu consulul general al Germaniei laSibiu, Thomas Gerlach.

Înaltul oficial este origi-nar din regiunea bazi-nului carbonifer Ruhr,iar în acdrul vizitei ofi-ciale de la CNH acestaa manifestat un interesdeosebit faþã de trecu-

tul ºi prezentulextracþiei cãrbunelui înValea Jiului ºi s-a arãtatpreocupat de perspec-tivele mineritului dehuilã în contextulpoliticii energetice

actuale. „Din discuþiile pur-

tate cu directorul ge-neral Constantin Jujan,domnul ThomasGerlach a concluzionatcã Valea Jiului poate fiatractivã pentru firmegermane, în calitateasa oficialã promiþând sãurmãreascã pe viitorevoluþia economicã aregiunii ºi sã o includãîn recomandãrile sale,ca posibilã destinaþiepentru investitorii ger-mani”, a declarat OanaStoicuþa, purtãtor decuvânt al CNHPetroºani.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Mineritul Vãii Jiului, în atenþia investitorilor germani

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 aprilie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

4 a p r i l i e 2 0 1 2

Aveþi ºanse mari sã gãsiþi un nou locde muncã, aºa cum vã doriþi.Farmecul personal vã ajutã sãrezolvaþi unele probleme pe calediplomaticã. Aveþi tendinþa sã vãpierdeþi în detalii. Organizaþi-vã tim-pul cât mai eficient! Avenit timpul sãfaceþi paºi importanþi în viaþã.

Starea de melancolie pe care o res-imþiþi se datoreazã problemelor senti-mentale. Astãzi ar fi bine sã vã ocu-paþi de activitãþi casnice: reparaþii înlocuinþã, zugrãvit, mutat mobila etc.Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu opersoanã din anturaj, care încearcãsã vã impunã ideile sale.

Este posibil sã aveþi dificultãþi pe plansentimental, din cauza stãrii de emo-tivitate care vã împiedicã sã vã expri-maþi deschis ºi clar. Nu evitaþi comu-nicarea! În relaþiile cu prietenii, tem-peraþi-vã orgoliul. În caz contrar,existã riscul sã vã treziþi singur.Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

În prima parte a zilei sunteþi foarteemotiv ºi este posibil sã aveþi difi-cultãþi de comunicare. Încercaþi sã vãordonaþi ideile ºi nu refuzaþi comuni-carea! Aveþi prilejul sã faceþicunoºtinþã cu o persoanã care vajuca un rol important în cariera dum-neavoastrã.

În cursul dimineþii s-ar putea sã fiþiindispus din cauza unor neplãceri peplan sentimental. Totul se rezolvã înscurt timp, cu ajutorul unui prieten.Dupã-amiazã sunteþi decis sã faceþimodificãri în cãmin. Membrii familieivã susþin ideile ºi vã ajutã. Þineþicont ºi de pãrerile lor.

În prima parte a zilei s-ar putea sãîntâmpinaþi mici dificultãþi în relaþiilesentimentale. Puteþi rezolva totulfoarte uºor, cu calm ºi cu o vorbãbunã. Chiar dacã situaþia financiarãa familiei nu este tocmai bunã, nueste cazul sã vã îngrijoraþi. Banii vorveni la momentul oportun.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi cam con-fuz. Nu rãspundeþi la provocãrilepartenerului de viaþã! Dacã reuºiþi sãevitaþi o discuþie aprinsã, în scurttimp situaþia se va îmbunãtãþi de lasine. Spre searã, o vizitã la prietenireaduce armonia în relaþiile partener-iale.

Ar fi bine sã acceptaþi ajutorul oferitde prieteni, pentru cã numai aºaputeþi rezolva tot ce v-aþi propuspentru astãzi. De unul singur, nuaveþi prea mari ºanse de reuºitã.Sfaturile unui prieten mai în vârstãvã ajutã sã dezamorsaþi un conflictincipient în familie.

Aveþi tendinþa sã vã ocupaþi numaide problemele personale ºi sã negli-jaþi relaþiile sentimentale. Riscaþi sãaveþi discuþii cu partenerul de viaþã.Chiar dacã situaþia financiarã nu vãmulþumeºte, vã sfãtuim sã nu riscaþinimic ºi sã evitaþi speculaþiile de oricefel.

Sunteþi hotãrât sã demaraþi o activi-tate nouã. Organizaþi-vã cât mai bineºi nu vã pierdeþi timpul cu activitãþicare nu sunt strict necesare! Este ozi favorabilã schimbãrilor în cãmin ºidrumurilor scurte în interesul fami-liei. S-ar putea sã cumpãraþi unobiect de valoare pe care vi-l doriþi.

Se pare cã sunteþi cam confuz ºi nueste recomandabil sã luaþi deciziiimportante. De asemenea, amânaþiactivitãþile care necesitã un efort int-electual deosebit. Va sfatuim sã vãlimitaþi la activitãþi de rutinã ºi sãacordaþi mai mult timp odihnei. Etimpul sã vp refaceþi.

Chiar dacã anturajul vã apreciazãideile originale, ar fi bine sã þineþicont ºi de ideile lor. Astãzi nu esterecomandabil sã vã implicaþi în activ-itãþi importante. Relaxaþi-vã maimult. Nu trebuie sã vã lãsaþi pradãimpulsurilor de moment. E bine sãþineþi cont de sãnãtatea dvs.

H O R O S C O P

Parodiind (grossomodo) titlul unui celebrufilm românesc, de laÎnvãlmãºeala din decem-brie 1989 s-au împlinit22 de ani, 3 luni ºi 14zile de când românii s-auscuturat de comunism ºidictatura ceauºistã. Celpuþin aºa scrie prin ma-nualele de istorie… Între-barea este însã urmã-toarea: ce s-a schimbat înbine în anii scurºi de lavenirea la putere a comu-niºtilor din rândurile 2 ºi3 ºi pânã în prezent?Rãspuns: NIMIC!

P CR – reloaded

În noiembrie 1989, cuexact o lunã înainte dedebutul Rãzmeriþei dinDecembrie, se desfãºuraulucrãrile ultimului congresal Partidului ComunistRomân. Cu respectivaocazie toþi participanþii laCongresul al XIV-lea ºi-au manifestat adezi-unea vis-a-vis de valorileperene ale societãþiisocialiste multilateral dez-voltate, susþinând toþi K1înaintarea României sprecele mai înalte culmi alesocialismului ºi, eventual,comunismului. Imediatdupã aceea a venitRevoluþia iar PCR a fostscos în afara legii. Dupã21 de ani, în 2010, PCRa fost reînfiinþat printransformarea PartiduluiAlianþa Socialistã înPartidul ComunistRomân. Deci, nimic nousub soare, am ajunsexact de unde am plecat!Interesant, însã, este cãdespre noul PCR nu s-amai auzit nimic în ultimulan… Poate cã vareapãrea pe firmament,sub Aurora Borealã, înacest an cã, doar, seapropie “localele”…

C eauºescu areapãrut ºi el

La 21 de ani de laasasinarea lui, pânã ºiNicolae Ceauºescu areapãrut la luminã, fiinddeshumat (în 2010) pentru a fi stabilitã identi-tatea celui îngropat îndecembrie 1989 înCimitirul Ghencea Militar.Pânã la urmã s-a doveditcã cei doi înhumaþi înrespectivul loc de vecierau chiar Elena ºiNicolae. Deci, suntem înformaþiune completã, lafel ca acum 22 de ani, 3luni ºi 12 zile!

L iderii politici,aceiaºi

În zilele în care laBucureºti se derulaulucrãrile Congresului alXIV-lea, la Bacãu aveauloc lucrãrile celei de-a V-a Reuniuni a PrietenieiTineretului din RSR ºiURSS. Printre partici-panþi, nume importanteale politicii actualeromâneºti, unul dintreaceºtia fiind nimeni altuldecât tânãrul doctor înºtiinþe juridice (pe atunci)Adrian Nãstase. Cu

respectiva ocazie acestachiar preciza cã pere-stroika lui Gorbaciov dis-truge baza socialismului.Dupã 22 de ani, 3 luni ºi12 zile, dupã ce a ajunschiar ºi prim-ministru,Nãstase se aflã ºi în con-tinuare pe baricadelepolitice româneºti (chiardacã a trecut prin câtevazeci de procese înnobi-late cu câteva con-damnãri nedefinitive). ªinu numai el... Deci, uniisunt ce-au fost, ba chiarmai mult decât atât, aºacã schimbãri = 0.

P roºtii aurãmas tot

proºtiPopulaþia þãrii, folositã

ca masã de manevrã în1989, a rãmas la fel demanevratã ºi dupã 22 deani 3 luni ºi 12 zile. Ce-idrept, numai numãrulmânuitorilor de pãpuºi s-a mãrit, între timp. Dela doar câþiva, în 1989,în prezent, aceºtia suntmult mai numeroºi, printre ei, la loc de cin-ste, aflându-se ºi liderii desindicate. Bineînþeles,alãturi de liderii prea mul-telor formaþiuni politice,

în care s-a fãrâmiþat fos-tul PCR. În acest timppopulaþia Þãrii a revenitla celebrele cozi, ºirurisau înºiruiri.

Dacã în urmã cu 21de ani, 3 luni ºi 12 zilese stãtea la cozi inter-minabile pentru alimentesituaþia a redevenit actu-alã ºi în 2012. Acum,pensionarii, ºomerii saubeneficiarii de ajutoaresociale se încoloneazãdin nou pentru a primitot alimente, daruri oferitde cãtre UniuneaEuropeanã sauautoritãþile locale. Înacest timp magazinelegem de alimente (plinede e-uri) dar nu maiexistã banii necesariprocurãrii acestora.„Înainte” erau bani darnu era hranã. Alte cozi leformeazã beneficiariiajutoarelor oferitepentru încãlzirealocuinþelor. „Înainte”erau bani dar nu eracãldurã. În acelaºitimp au apãrutºomerii, VMG-iºtii,disponibilizaþii,cãutãtorii pringunoaie, cerºetorii,vedetele porno darau dispãrut medica-mentele, pãdurile,minele ºi coloºiiindustriali. Tineriistau la coadã ºi eipentru a pleca dinþarã, populaþiascãzând în 22 deani, 3 luni ºi 12 zilecu vreo 4 milioanede oameni. Culturas-a transformat însubculturã. Instituþiileºcolare scot pebandã rulantãmutanþi buni doarpentru munci neca-lificate. Sportul s-adus ºi el naibii,românii find

recunoscuþi acum în lumedoar graþie unui anumitsegment de populaþie,care întinde mâna pentrua cerºi câþiva eurocenþi.

P oveºtinemuriceºti

La momentul în careromânii celebreazã cei22 de ani, 3 luni ºi 12zile, pierduþi ºi trecuþi dela Bulibãºeala din decem-brie 1989 nu trebuieuitat nici „profetul” stalinisto – comunisto -capitalist Silviu Brucan.

Cu 2 decenii ºi ceva înurmã acesta spunea cãromânii îi vor ajunge (canivel de trai) pe cei dinvestul Europei pânã, celmai târziu, în 2010. Iatãcã nici el nu a avut drep-tate! Dupã 22 de ani, 3luni ºi 12 zile de „liber-

tate”, stãm mai prostdecât în 1989 ºi la vreo100 de ani distanþã -dezvoltare de „colegii”vestici din UniuneaEuropeanã.

S ingurul câºtig

Totuºi, cei 22 de ani,3 luni ºi 12 zile scurºi dela Loviluþie au adus ºi unoarecare câºtig, respectivo aºa-zisã „Libertate aPresei”. Dacã nu ar fivenit „Înghesuiala dinDecembrie” aceste rân-duri nu ar mai fi apãrutniciodatã. Deci, tot amcâºtigat ceva ºi anumedreptul de a scrie, fãrã afi bãgaþi în seamã decineva... Bine-i ºi aºarãu!

MirMircea cea NISTORNISTOR

M usai sã ºtiþi cã egreu sã împaci ºi

capra ºi varza. Aºa cãnu vã mai explic.

Ei bine, în luna mai o sã fie,din nou, campanie electoralã.Campania agricolã deînsãmânþãri am sãrit-o. Ce netrebuie nouã agriculturã? Ne dãUE de mâncare. Dar campanieelectoralã trebuie.

ªi, dacã însãmânþãri n-amfãcut, a început în draci....inseminarea. Cel mai recentexemplu de însãmânþare artifi-cialã, chiar montã, s-a produs

la Vulcan. Un om pe care-lrespectãm, dl. Gheorghe Ile ºiviceprimãriþa sa Angela auvirat-o, ca la Ploieºti, SprePSD. Aºa ceva numai la noi sepoate întâmpla. În UniuneaEuropeanã pare de neimaginat.Dar capra româneascã – aºarâioasã cum e, ca-n povestealui Creangã – se va împãcasigur cu varza de Bruxelles,dacã nu ales-bules!

Aºa cã, vrem nu vrem, neplace sau nu ne place, trebuiesã ne alegem reprezentanþiicare sã ne dea ei nouã, lapte,brânzã, unt ºi ouã, mãlãieº încãlcãieº, drob de sare în

spinare! ªi varzã pentru caprã.Care caprã? Cum, care caprã?Nu conteazã dacã-i þap, lapte sã dea!

Aºa cã, lãsaþi deoparterãsadurile ºi cãlare pe alegeri,Trebuie sã alegem, pe urmã,vedem ce culegem.

În Valea Jiului, a începutvria. În afarã de Ile de la “Cotul Dorului”, ºi dinsprePetrila se aud zvonuri cã IliePãducel ar cam da-o la întors.Mari oameni, mari caractere!

Fãrã sã fac nicio speculaþie,ca unul care a mai “halit” cincicampanii electorale ºi are maimult nas decât toate sondajele

de opinie sunt în stare sã punpariu pe producþia de bere peo zi, la “Timiºoreana” cã vomavea aceiaºi primari.

Spre exemplu, la Petroºani,alegerea primarului mi se pareo simplã formalitate. Indiferentde prezenþa la vot, TiberiuIacob Ridzi, actualul ºi viitorulprimar, va înregistra un scorzdrobitor. Este greu de crezutcã mai poate fi scos din jobenvreun “ iepuraº” de urmãrirecare sã capete mãcar 10-15procente. Este greu, e târziu, eimposibil...

La Petrila o sã fie scorstrâns, dar Ilie Pãducel o s-odescâlceascã ºi de data asta,chiar dacã va candida împotrivacelui cãruia i-a þinut, la nuntã,lumânarea la spate...

La Aninoasa, Ilie Botgros,dacã tot n-a ieºit la pensie de la

minã, se pare cã e predestinatsã se pensioneze de laPrimãrie.

Despre Vulcan, manevra eclarã, deºi Ile trebuie sã-ºi fereascã mult privirea când seadreseazã oamenilor.

Resmeriþã rãmâne pe val,deºi prin Lupeni se simte oadiere cu miros de... brânduºe.

ªi la Uricani, absolventul dejurnalisticã Buhãescu ( salut,colega!) e pe cai mari ºi cred cãSanda, bãiat cu obraz subþireva fi învins în direct, indirect ºiîn reluare...

No, puneþi pariu cu mine?Mãcar pe o bere. ªi doi mici dela Pavelonescu!

P.S. Un sfat pentru GhiþãIle. Fã repede un stoc deStrepsils sã le dai pesediºtilorfiindcã au fãcut toþi “roºu-n gât!”

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 aprilie 2012 Opinie 11

VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

Capra româneascã ºi varza de Bruxelles

Atunci ºi acum – 22 de ani, 3 luni ºi 14 zile. Pierdute…

Drum închis laUniversitate

D rumul care duce laUniversitate va fi

închis, începând de astãzi.Aceastã decizie, luatã dereprezentanþii instituþiei, vafi valabilã cel puþin pânã lasfârºitul acestei sãptãmâni.

Muncitorii vor putea astfel lucramai bine, mai ales cã se vor apucade turnat ºi covor asfaltic. „Estevorba despre continuarea lucrãrilorcare au început la finele anul trecut,parte din proiectul care primãria l-ademarat ºi în care Universitatea estebeneficiar, iar motivul principal pen-tru care s-a luat aceastã decizie estede a urgenta lucrãrile ºi de a uºuramunca muncitorilor. În momentul defaþã se face un slalom printre utilajeºi existã riscul producerii acciden-telor. Disconfortul, cred cã este multmai mare aºa, decât de a evita 3, 4zile accesul auto la universitate”, ne-a declarat Marius Cucãilã, ªefulPatrimoniului Academic.

Deºi aceastã mãsurã este unatemporarã ºi absolut necesarã, vorbede duh din partea ºoferilor tot se vorauzi, mai ales cã vor trebui sã îºi lasemaºinile, nu la Bibliotecã, la fel cadata trecutã când drumul s-a închis,ci mai jos, la Complexul ComercialJiul Shopping Center.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 aprilie 201212 Actualitate

M asa de Paºte seaflã acum doar la

un clic distanþã. Pentrucei mai ocupaþi dintrenoi sau mai comozi dinfire, existã acum osoluþie la îndemânã de aavea bucate tradiþionalepe masã, asta fãrã efor-tul de a merge lacumpãrãturi.

Tot mai mulþi ciobani ºivânzãtori de miei îºi posteazãanunþurile pe internet, iar aºanu duc lipsã deloc decumpãrãtori. Pe când în pieþeºi târguri, comercianþii de-abiaîºi fac apariþia sãptãmânaasta, sperând sã vândã mãcarjumãtate din cantitatea pecare o au, cei maimoderni,care au ales cãi maineconvenþionale de comerþ,

au vândut deja mare parte dinmarfã.

Cumpãrãtori se gãsesc,mai ales cã unii vânzãtoriigaranteazã tãiatul, tranºatul ºichiar transportul.

„Vã aºtept cu drag, doar sãveniþi. Dacã îl vreþi viu, kilo-gramul vã costã 12 lei. Chiaracum m-a sunat cineva care avrut o cantitate mai mare,însã nu am avut de unde sã-idau atâþia miei ”, a spus uncioban din zona Bucovinei.

Ajungem la un alt comer-ciant modern ºi aflam cãpânã sã ajungem noi dupãmiel, omul se ocupã deja detot.

“Mã sunaþi înainte, eu taimielul, îl tranºez ºi vã aºteptla ºosea, gata pregãtit”, aspus acesta. Cãutãm un altcomerciant pe internet.Urmãtorul pe listã este chiar

din judeþul Hunedoara ºi nespune cã a vândut deja peste1000 de capete, iar acum nuprea mai are ce vinde.Concluzia este aºadar cãciobanii internauþi care îºivând mieii aºa, sunt mult maicâºtigaþi decât cei care vin înpieþe, iar preþurile, în ambelecazuri, sunt cam la fel.

M ieii, aºteptaþi ºide catolici ºi de

ortodocºiDeºi pânã la celebrarea

Paºtelui catolic au mai rãmasdoar câteva zile, în pieþele dinPetroºani, mieii nu apãruserãnici ieri. Dupã cum a precizat,însã, administratorul acestora,puii mamiferelor din speciaovis aries sunt pe drum. Pe dealtã parte, pregãtirile pentrutãierea ºi comercializareaacestora au fost deja

încheiate. „Am luat legãtura cu mai

mulþi crescãtori de oi dinjudeþele Hunedoara ºi Gorj ºiam promisiuni cã în zileleurmãtoare vom avea în piaþã,la vânzare, ºi carne de miel.Þin sã precizez cã noi suntempregãtiþi pentru a-i primi.Punctul de sacrificareamplasat în incinta PieþeiAgroalimentare Centrale afost total modernizat, acestabeneficiind de toate facilitãþilecare ne-au fost solicitate pen-tru a primi autorizaþia defuncþionare”, a precizat IoanPristavu, administratorulpieþelor din Petroºani. Dupãcum au precizat unii dintrecrescãtorii de oi din ValeaJiului, în acest an, preþulcãrnii de miel se va situa între20 ºi 25 de lei pe kilogram.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHEMirMircea cea NISTORNISTOR

Mieii ºi ciobanii internauþi

Bani pentruacþiuni culturale

S -a adoptat planul de activi-tãþi culturale pentru anul în

2012. Astfel, la Petroºani, consilierii au aprobat suma de695.500 de lei pentru un calendarde 24 de acþiuni.

Printre acestea, evident, ºi mani-festãrile ocazionate de ZileleMunicipiului. „Cea mai importanta mani-festare este cea legatã de ZileleMunicipiului Petroºani care va avea locîn perioada 31 mai – 3 iunie”, a declaratNicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt laPrimãria Petroºani.

Pentru aceste manifestãri, PrimãriaPetroºani a stabilit suma de 150.000 de lei.

La Vulcan, deºi acest proiect, al sta-

bilirii sumelor de bani pentru diverse acþi-uni cultural-artistice, a fost pe ordinea dezi a ultimei ºedinþe, aleºii au decis sã facão adunare extraordinarã în cadrul cãreiasã punã la punct aceste detalii.

Cele mai mari discuþii se vor stârnipe marginea sumei care va fi alocatãpentru Nedeia Vulcãneanã, care, con-form tradiþiei, ar trebui sã aibã loc înultimul week-end din luna iunie. Însã, înan electoral, orice se poate schimba.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

CVJ, Nr. 98, 4 aprilie 2012

Documents

Transcript of CVJ, Nr. 98, 4 aprilie 2012