CVJ NR. 594, MARTI 15 APRILIE 2014

Biserica ocrotitoareiminerilor,

unicã în ortodoxiaromâneascã

>>> PAGINILE 8-9

Fratele procuroruluiºef Secþie UrmãrirePenalã de la Tribu-nalul Hunedoara,posibil martor în

“Dosarul Uricani”>>> PAGINAA3-A

Inspectorii DSVau intrat în alertã

>>> PAGINAA7-A

În loc sã stea în patru labecu canciocul în mânã

Primarul Aninoaseipoate preda drumulciuruit de gropi cãtreConsiliul Judeþean

Hunedoara>>> PAGINAA10-A

Au uitat pentruce au fost trimiºi

în Parlament>>> PAGINAA11-A

ANT nu promoveazã turismulecumenic din Valea Jiului

Drumul Crucii dinStraja, inexistent

în calendarulevenimentelor

de Paºte>>> PAGINAA16-A

Vernisaj de icoanela Petroºani

>>> PAGINAA4-A

Copiii ºi bãtrânii,aniversaþi la

Petroºani>>> PAGINAA5-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 594

Marti, 15 Aprilie 2014

P ensionarii minieri din Valea Jiului trag speranþe cã pânã la Paºti vor avea o întrevederecu premierul Ponta, pentru a-i spune problemele cu care se confruntã. În urma unei

întâlniri cu ministrul Muncii, Rovana Plumb, reprezentanþii Ligii Sindicatelor PensionarilorMinieri din Valea Jiului au obþinut de principiu o întâlnire cu premierul, în urma cãreia sã-iaducã la cunoºtinþã mai multe probleme care-i frãmântã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

Ponta, întâmpinatcu ouã roºii

de cãtre ortaci

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Adriana PAVEL

Primii care au ajunsla faþa locului au fostmembrii echipajelorde prim ajutor, care l-au transportat pe bãr-batul aflat în stare deinconºtienþã la SpitalulMunicipal Vulcan.Aici, medicii l-a stabi-lizat.

“Am avut o victimãîn vârstã de 42 de ani,originar din Gorj, amînþeles, care prezentaun politraumatism înzona toracelui ºi abazinului. A fost stabi-lizat în serviciul nostrude urgenþã ºi trans-

portat apoi la Spitalulde Urgenþã dinPetroºani. Când a ple-cat de la noi, victimaera în stare deconºtienþã”, ne-adeclarat Dr CãtãlinPopa, director medicalla Spitalul Municipaldin Vulcan. La faþalocului au fost trimiºiºi inspectorii dincadrul ITM, pentru ase stabili cu exactitateîmprejurãrile inciden-tului. Cel mai proba-bil, acesta va fi cerc-etat drept accident demuncã. “Escavatoristullucra la firmaEnergoconstrucþia, iar

din primele date, separe cã utilajul se aflape ºenile atunci cânds-a rãsturnat pe mar-ginea drumului. Înacest moment sefãceau pregãtiri pen-tru începerea lucrãriide supraînãlþare adigului de cenuºã ahaldei din zonã.Urmeazã sã vedemevoluþia victimei. Dacãaccidentul sedovedeºte a fi unulfoarte grav, atunci vafi cercetat de noi,dacã nu, atunci cerc-etarea se va face decãtre angajator ”, adeclarat Ileana Bodea,ºef S.S.M. – ITMPetroºani. Accidentuls-a petrecut chiar laintersecþia celor douãdrumuri, respectivspre telegondola de laPasul Vâlcan ºi drumulcare duce la cabanaCãpriºoara. Din feri-cire, niciun alt munci-tor nu a fost rãnit.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 2014 Actualitate 3

CarmenCOSMAN - PREDA

Instanþa de laPetroºani se va pro-nunþa marþi cu privirela excepþiile formulatela avocatul DanielIonaºcu, asistentulPaulei Iacob în acestdoar. Astfel, magis-traþii vor decide înceea ce priveºtecererile formulate,privind emiterea uneiadrese cãtreSocietatea Naþionalãde Închideri Mina

Valea Jiului SA -Sucursala MinaUricani, pentru comu-nicarea fiºei postuluiprivind pentruValentin Nicodim ºiaudierea acestuia încalitate de martor.Valentin Nicodim estechiar frateleprocurorului IoanNicodim, cel care ainstrumentat doarulcauzei la momentulrespectiv. Iar avocatulIonaºcu a fãcut vorbireîn faþa cmpletului dejudecatã privind

încrengãturãgenealogicã,descoperitã în“Dosarul Uricani” ºicare ar fi condus lanetrimiterea în jude-catã a unor presupuºiautori morali aitragediei din 5 febru-arie 2011. Astfel,Daniel Ioanºcu arãtacã procurorul de cazar fi trebuit sã seabþinã, din cauza unorîncrengãturi de rude-nie ºi a afirmat cã:“procurorul de caz,care a instrumentatacest dosar ºi l-a trimis

în judecatã prinrechizitoriu, este cum-natul unui ºef dincadrul minei respec-tive ºi fratele juristuluiminei.(...) Mai mult,

juristul minei respec-tive, fratele procuroru-lui instrumentor a fostnumit jurist în timpuldomnului Toacsen,adicã exact ºefuldepartamentuluielectromecanicã, carenu este inculpat, carea schimbat permisulde lucru ºi care, maimult decât orice, nurãspunde pentru sec-torul dumnealui”.

În dosarul acciden-tului de muncã de laMina Uricani din 5

februarie 2011 – sol-dat cu moartea a cincielectricieni – au fosttrimiºi în judecatãpatru foºti ºefi aiExploatãrii Miniere.Este vorba despreDragoº AurelianCiucã, Claudiu LucianButari, Nicuºor FlorinMoga ºi FlorinelMoldovan, acuzaþi deprocurori de ucideredin culpã. Dosarul aajuns pe rolul instanþeide la Petroºani în datade 20 martie 2012 ºipânã acum au fostaudiaþi mai mulþi mar-tori ce ar putea faceluminã în acest dosar.

MaximilianGÂNJU

Metodele deînºelcãiune folositesunt tot mai variate,iar din spatele tele-fonului escrocii autrecut la abordareadirectã a victimelor. Înacest fel un vârstnic arãmas fãrã baniistrânºi cu trudã, iarpoliþiºtii încearcã sã/iprindã pe escroci.ªansele ca suma debani sã fie recuperatãsunt însã destul demici.

”PoliþiaMunicipiului Orãºtie afost sesizatã telefonicde cãtre o persoanãîn vârstã de 82 de

ani, din municipiulOrãºtie, despre faptulcã în jurul orei 11:30,în timp ce se afla pebanca din faþa blocu-lui, a fost acostatã dedouã persoane, unade sex feminin ºi unade sex masculin, carei-au spus cã reprezin-tã o organizaþieumanitarã dinmunicipiul Alba Iuliaºi cã au valutã în europe care nu vor sã oschimbe ºi au nevoiede bani româneºti.Suspecþii au convinspartea vãtãmatã sãurce în apartament ºisã le ofere economiilesale, în valoare de10.000 lei, au lãsatpe masã cinci ghiuluri

ºi o brãþarã din metalgalben, au luat baniiºi i-au spus cã vorreveni cu suma dublãºi alte ajutoare, dupãcare au pãrãsit îngrabã apartamentul”,a declarat subcomisarBogdan Niþu, purtãtorde cuvânt IPJHunedoara.Anchetatorii auîntocmit un dosarpenal ºi încearcã sã-iprindã pe escroci.Potrivit sursei citate,pentru a nu devenivictime ale acestuigen de infracþiuni,poliþiºtii recomandãsã nu permiteþi acce-sul în locuinþã per-soanelor necunos-cute, decât dacã aþistabilit cu certitudineidentitatea acestora ºisã nu le oferiþi sumede bani sau bunuriindiferent de pretextulinvocat.

Octogenar lãsat fãrã economii

U n pensionar în vârstã de 82 deani a rãmas fãrã 10 mii de lei,

bani economisiþi cu greu, dupã ce afost înºelat de mai mulþi escroci.

Muncitor rãnit la Vulcan

S-a rãsturnat cu excavatorul pemarginea drumului

ª oferul unui escavator de lafirma Energoconstrucþia, în

vârstã de 42 de ani, a fost acciden-tat grav ieri, în jurul prânzului,dupã ce utilajul de mari dimensiuniîn care se afla s-a rãsturnat pepartea stângã a drumului care ducespre Pasul Vâlcan.

Fratele procurorului ºef Secþie Urmãrire Penalã de laTribunalul Hunedoara, posibil martor în “Dosarul Uricani”

F ratele procurorului ºef Secþieurmãrire penalã din cadrul

Tribunalului Hunedoara, IoanNicodim, ar putea fi audiat ca mar-tor în “Dosarul Uricani” în carefoºtii ºefi ai exploatãrii miniererespective sunt judecaþi pentruucidere din culpã în cazul tragedieidin data de 5 februarie 2011.

Scopul proiectului aconstat în educareaecologicã a elevilor,dobândireaunei atitudinimediu-pro-tective ºiimplicarea înactivitãþi eco-recreative.

Cei peste1300 deelevi care auparticipat laacþiuniledesfãºurateîn cadrulproiectului,au rãspuns cu entuzi-asm. InteracþiuneareprezentanþiilorAsociaþiei DrumeþiiMontane cu elevii dinclasale primare si gim-naziale s-a dovedit a ficea mai eficientã acþi-une de pormovare amediului înconjurãtor

ºi a unui stil de viaþãsãnãtos.

Activitãþile

desfãºurate în cadrulprogramului "Sã ºtiimai multe, sã fii maibun!" au constat învideoproiecþii,realizarea/prezentareaunor afiºe ºi pancartecu mesaje ecologice,igienizãri, realizãri dereviste cu tematicã

ecologicã, dar ºi jocuridesfãºurate în aerliber: orientare –sportul pãdurii, între-cerea omizilor,ghiceºte jucãtorul,instalare tabãrã decorturi.

La finalul acþiunilora fost organizatã fes-tivitatea de premiere aparticipanþilor ºi acor-darea diplomelor .

În cadrul proiectului„ECO JUNIOR –2014”, AsociaþiaDRUMEÞII MON-TANE aavut ca parteneriurmãtoarele ºcoli:ªcoala Gimnazialã„Voievod Litovoi”

Târgu-Jiu, ColegiulTehnic Aurel VlaicuBaia Mare, Liceul deArte "Dinu Lipatti"Piteºti, Liceul Teoretic”George Moroianu”Sãcele, ªcoalaGimnazialã Drãgãneºtide Vede, ColegiulTehnic “A. Saligny”Roºiorii de Vede,Grãdiniþa cu ProgramPrelungit Nr. 1 TurnuMãgurele, ColegiulEconomic ,,Hermes"Petroºani, LiceulTeologic "SfântulNicodim" Nr.13 TârguJiu, Liceul cu ProgramSportiv Târgu Jiu,

ªcoala Gimnazialã“Constantin Sãvoiu”Târgu Jiu, ªcoalaGimnazialã Costeºtiidin Vale.

Asociaþia DrumeþiiMontane este susþin-utã în prezent decãtre: Ch-CenterHosting, Dwyn.ro ,Lew.ro, Doppelherz,Vitalis Group, AuroMedia, Biroul deAvocatura Cuculis siAsociatii, MobilaDalin, Belkin,ApollomodDistribution, BraduþAssociated,DexterHost, Radio

Enigma Romania,Parcul NationalRetezat, RegiaNationala a PadurilorRomsilva ºi este oorganizaþie non-profit,ce are în componenþasa doar voluntari, deaceea suntem mereuîn cautare de per-soane pasionate deturism, sport ºi ecolo-gie. Daca eºti intere-sat(ã) de activitãþile pecare le desfãºoarã aso-ciaþia noastrã sau lacare participã, eºtiasteptat(ã) în echipanoastrã!

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 20144 Actualitate

Diana MITRACHE

Studenþi ºi artiºtiplastici din Petroºani,Timiºoara ºi Cluj auvenit în Valea Jiului sãexpunã lucrãri absolutunice, acum înSãptãmâna Patimilor,la Salonul Studenþescde Artã Religioasã.Vernisajul a avut loc înprima zi a sãptãmâniiºi pentru iubitorii deartã bisericeascã esteo oportunitate extraor-dinarã de a întâlni

opere atât de elabo-rate pe simezele dinPetroºani. „Este ceade a XXXII-a ediþie aSalonului studenþescde artã religioasã.Este, de la an la an, oexpoziþie tot mai com-plexã, tot mai intere-santã. E bine cã seîntâmplã aºa ceva înPetroºani, pentru cãeste o expoziþie de ovaloare rarã. Nunumai pentru galerianoastrã micuþã de aicide la CasaStudenþeascã, ci pen-

tru orice galerie dinþarã. Sunt lucrãrideosebite ºi invitãmpublicul sã vinã ºi sãvadã, pe tot parcursulsãptãmânii expoziþia”,a spus Robert Humel,artist plastic din

Petroºani. Artiºtii care expun

ºi-au propus sãîncânte publicul culucrãri originale încare au surprinsCreatorul, dar ºiCreaþia. „Noi, de fapt,venim cu cuvinte caresunt reprezentate înimagini ºi suita aceas-ta de cuvinte ce le-am

adus publicului de aiciaº vrea sã aibã o

adresare mai diversifi-catã. Încercãm o rec-onciliere a celor douãdimesiuni ale artei:arta sacrã ºi cea laicã,ambele vorbind desprefrumos, având sensulcomun al icoanei. ªi,pentru cã nu am pututreprezenta Creatorulfãrã Creaþie, am creatchipul cristic alluminii, pe care îlregãsim în icoanele deaici ºi Creaþia sa, prinnaturã. De asta pesimeze sunt ºi peisajedin naturã. Este prac-

tic o simbiozã întrecele douã”, a spus ºiMarius DanGhenescu, profesorUniv Babeº BolyayCluj

Lucrãrileexcepþionale vor stape simeze timp de osãptãmânã, iar dacãsunt doritori sã lecumpere, pentru cãnimic nu este maipotrivit de Paºti decâto icoanã, atunci cândvorbim despre uncadou, preþul poate finegociat cu artistul.

Vernisaj de icoane la Petroºani

C reatorul ºi Creaþia Sa sunt pesimezele Casei de Culturã a

Studenþilor din Petroºani. Mai mulþistudenþi ºi absolvenþi a douã univer-sitãþi de prestigiu din þarã au expusaici lucãri de valoare, la ediþia cunumãrul XXXII a SalonuluiStudenþesc de Artã Religioasã.

Eco juniorii anului 2014

Î n cadrul programului "Sã ºtii maimulte, sã fii mai bun!", Asociaþia

DRUMEÞII MONTANE s-a implicatactiv în educaþia non-formalã aelevilor, prin organizarea în partener-iat cu 12 ºcoli din întreaga þarã aproiectului „ECO JUNIOR – 2014”.


DianaMITRACHE

Ziua Internaþionalãa Copilului va fi sãrbã-toritã cu mare fast laPetroºani, iar paradacostumelor va fi unbun prilej a celebracopilãria. Edilii de laPetroºani vor sã reit-ereze ediþia de anultrecut, când sute decopii, costumaþi inedi-at au mãrºãluit pestrãzi. În plus, fiecarecopil din Petroºani vaprimi câte o cutie cuciocolatã. Suma alo-catã evenimentului seridicã la 60.000 de

lei. „Vom organiza

chiar pe data de 1iunie Parada cos-tumelor de carnaval,aºa cum ne-amobiºnuit la Petroºani.De asemenea, va fi ºiun spectacol de teatrugratuit, oferit deTeatrul I.D Sîrbu, înparteneriat cu noi ºieste vorba desprepiesa Scufiþa Roºie ºivom oferi, de aseme-nea, cutiile de cioco-latã pe care copiii levor primi ºi în acestan”, a spus TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Nu suntuitaþi nicivârstnicii ºi,de ZiuaFamiliei,zeci decupluri vorfi sãrbã-torite, maiales cã estevorbadespreoamenicare aupeste ojumãtate deveac de cãsnicie. Înplus, ºi cei mai vârstni-ci locuitori vor fi ºi eipremiaþi.

„Cu ocazia Zilei

Familiei, la Petroºanivom premia 20 decupluri, care auîmplinit deja 50 de anide cãsãtorie ºi 5cupluri care au 60 de

ani de cãsãtorie ºi, înmod inedit, anul aces-

ta, vom premia ºidouã persoane careau împlinit vârsta de

100 de ani”, a maiadãugat Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiului Petroºani.

În fine, veteranii derãzboi vor fi premiaþiºi ei la Petroºani, iarpentru cele douãevenimente dedicatefamiliilor longevive ºiZiua Veteranilor derãzboi, administraþialocalã va aloca sumade 11.500 de lei.

DianaMITRACHE

Nici un copil nu varãmâne în afara lis-telor. Educatorii dau

acum asigurãri cã, celpuþin în Petroºani,sunt locuri suficiente ºipãrinþii trebuie doar sãse adreseze unitãþiicelei mai apropiate dedomiciliu.

„Din data de 23aprilie încep înscrierile

în mod oficial. Îirugãm pe toþi pãrinþiisã aibã încredere cãfiecare copilaº dinoraºul acesta va avealoc într-o grãdiniþã

pentru care dum-nealor opteazã.

Pentru ca sã fieînscriºi, pãrinþii tre-buie sã se adresezestructurilor din zona încare locuiesc. Acolova exista ºefa de struc-turã, care va prelua

dosarele, care va dacererile ºi care le vada toate relaþiiledespre grupe, modulîn care for fi eleîmpãrþite ºi unde vorfi repartizaþi copiii”, aspus Lucia Munteanu,director de grãdiniþãºicoordonator al ctiv-itãþii preºcolarilor dinPetroºani.

Înscrierile la grã-diniþe încep în aceastã

perioadã, iar cei micivor avea primul con-tact cu bãncuþele ºijucãriile abia la toam-nã. Pânã atunci vor fidefinitivate listele ºicei mici vor fiîmpãrþiþi pe grupe.

Monika BACIU

Banii pentru alo-caþia de susþinere afamiliei se încaseazãdoar dacã elevii auprezenþã la cursurileºcolare.

Familiile ai cãrorcopii au avut pânã la20 de absenþe nemo-tivate au fostsancþionate cu o

diminuare a alocaþiei,iar cele ai cãror copii

au depãºit 20 deabsenþe nemotivatenu îºi vor mai primibanii timp de ºaseluni.

La sfârºitul luniidecembrie 2013, 138de persoane aveaususpendatã aceastãalocaþie, iar 149 dehunedoreni primeaubani mai puþini dincauza diminuãrii.

Nu le place ºcoala, rãmân fãrã bani

A bsenþele copiilor au tãiat alo-caþia pentru susþinerea familiei.

Peste o sutã de pãrinþi din judeþulHunedoara au rãmas fãrã alocaþiade susþinere a familiei ºi asta dincauza copiilor care au consideratunele ore de curs prea plictisitoare ºiau decis sã nu participe la acestea.

Încep înscrierile pentru grãdiniþe

S unt locuri suficiente în grã-diniþele din Petroºani! De asta

ne asigurã cei care gestioneazã sis-temul preºcolar de învãþãmânt dinCapitala Vãii Jiului, iar înscrierileîncep dupã Paºti.

Copiii ºi bãtrânii, aniversaþi la Petroºani

Z iua Familiei, Ziua Copilului ºi Ziua Veteranilorsunt trei prilejuri de sãrbãtoare pentru adminis-

traþia de la Petroºani. Peste 70.000 de lei vor fi premi-ile pentru aceste evenimente, iar consilierii locali voraproba sumele în ºedinþa de miercuri.

C u începere dinluna mai va

debuta ºi în Petroºanirecensãmântul câinilorcu stãpân. Pânã ladata de 1 ianuarie2015 toþi proprietarivor trebui sã îºi înscrieanimalele în Registrulde Evidenþã a Câinilorcu Stãpân.

Campania de identifi-care a câinilor de com-panie constã în faptul cãproprietarii acestora trebuie sã meargã la uncabinet veterinar acolounde medicul va „însemna” cãþelul cu unmicrocip aprobat de cãtreAutoritatea NaþionalãSanitar – Veterinarã ºi pen-tru Siguranþa Alimentelor(!?) ºi îi va întocmi un car-net de sãnãtate. „Acestcarnet trebuie sã conþinã

toate datele despre respec-tivul patruped. Pentruaceastã operaþiune, însã,proprietarul trebuie sãscoatã niºte bani din buzu-nar. Astfel, sterilizarea(obligatorie pentru câiniide rasã comunã sau metiºi)costã cel puþin 100 de lei(pentru un mascul) ºi 150de lei (pentru o femelã). Înplus, înregistrarea careinclude microciparea, va costa cel puþin 50 delei”, a declarat mediculveterinar Amalia Iordache.

Cei care nu se vor conforma prevederilorlegii, vor fi sancþionaþicontravenþional, amenzileurmând a fi cuprinse între2.000 ºi 10.000 de lei.„Dacã la 1 ianuarie 2015animalul nu are o identi-tate, stãpânul acestuiariscã sã fie amendat. Peaceastã cale, potrivit celorprecizate de cãtrereprezentanþii autoritãþilor,se doreºte o prevenire aabandonului cãþeilor iarsterilizarea va duce, în timp, la reducerea maidanezilor”, a mai spusAmalia Iordache.

Animalele care au dejamicrocip, dar care nucorespunde normelor, vorfi identificate, înregistrateºi li se vor emite noi carnete de sãnãtate.

MirMircea cea NISTORNISTOR


Au sosit primiimiei ºi s-au „dus”P rimii miei oferiþi spre vânzare

au sosit încã de luni în piaþacentralã din Petroºani. Chiar dacãau fost vânduþi cu 25 de lei kilo-gramul, aceºtia s-au terminatfoarte repede.

În acest timp, administratorii pieþeidin localitate sunt pregãtiþi pentru afluxulde comercianþi ºi cumpãrãtori aºteptaþiîn zilele urmãtoare.

„Am montat deja stativele pentrucomercializarea mieilor iar primul

comerciant de carne de oaie ºi-a fãcutdeja apariþia. În doar câteva ore acesta avândut tot ceea ce a adus, chiar dacãpreþul solicitat a fost de 25 de lei pekilogram”, a declarat Ion Pristavu,administratorul pieþelor din Petroºani.Aproape 20 de crescãtori de miei dinValea Jiului dar ºi din judeþele învecinateºi-au anunþat prezenþa în Petroºani.

„Am luat legãtura cu mai mulþi crescãtori de oi ºi 18 dintre aceºtia ºi-auanunþat prezenþa în Petroºani. Estevorba despre oieri din Valea Jiului, Gorj,Sibiu, Alba sau Caransebeº. Sunt con-vins cã în acest an vom avea parte de oabundenþã de carne de miel pentru cãsper sã vinã toþi oierii care ne-au promiscã vor sosi în Petroºani. Stativele aºteaptã ºi sper cã oamenii vor fi mulþumiþi, atât de calitatea cãrnii cât ºide preþurile solicitate de cãtre crescãtoriide oi”, a mai spus Ion Pristavu.

Cu începere de marþi ºi centrul desacrificare al animalelor din piaþa cen-tralã din Petroºani va fi autorizat sãfuncþioneze. În afarã de Petroºani, înValea Jiului, un alt centru de sacrificareal mieilor, autorizat sã funcþioneze, estecel din municipiul Vulcan.

MirMircea cea NISTOR NISTOR

Animãluþe„pascale”P rintre cadourile cele

mai cãutate, cuocazia sãrbãtorilor dePaºte, se numãrã ºiiepuraºii. Vii. La marecãutare se aflã, însã, ºimarmotele, porcuºorii deGuineea sau papagalii.

„Cu ocazia sãrbãtorilor dePaºti, nu puþini sunt cei carene solicitã (pentru a face uncadou mai deosebit) animaledin diverse specii. Bineînþeles,cea mai mare cerere o înre-gistrãm la iepuraºi (simbolulPaºtelui) dar vindem ºi porcuºoride Guineea, marmote, cãþei,pisici sau pãsãri, din mai

multe specii, cel mai binevânduþi fiind papagalii. Demulte dintre animãluþele caretrec pe la noi îmi pare rãu sãmã despart dar nu am ceface. Aº dori sã le pãstrez petoate dar nu se poate”, adeclarat Amalia Iordache,medic veterinar.

În ceea ce priveºtepreþurile, acestea sunt destulde accesibile. Nu de alta dar,o singurã datã pe an sunt sãrbãtorite Sfintele Sãrbãtoriale Paºtelui. „Preþurile pe

care le practicãm nusunt deosebit demari, þinând cont decele practicate înoraºele mari. Uniepuraº, din rasaAngora, ajunge, deexemplu, pânã la 50de lei”, a mai spusAmalia Iordache.

MirMirceaceaNISTORNISTOR

Vin amenzile pentru câinii nnnneeeeîîîînnnnrrrreeeeggggiiii ssssttttrrrraaaaþþþþ iiii


În urma unei întâlniri cu ministrulMuncii, RovanaPlumb, reprezentanþiiLigii SindicatelorPensionarilor Minieridin Valea Jiului auobþinut de principiu oîntâlnire cu premierul,în urma cãreia sã-iaducã la cunoºtinþãmai multe problemecare-i frãmântã.

Recalcularea ºi majorarea punctului de pensie dar ºi includerea gratuitãþilorla energia electricã ºitermicã în pensie, ar ficele mai importantedoleanþe.

„Preºedintele nostrua primit asigurãri cãvom avea oîntrevedere cu VictorPonta ºi ea ar putea sãse concretizeze înaintede Paºti. Vom mergela Târgu Jiu cu ouãroºii minereºti ca sã-laºteptãm. Sunte multeprobleme pe carevrem sã le facemcunoscute, însã problema gratuitãþilor

nefrãmântã. Vrem sãfie incluse în pesnie, înacest toþi ortacii ar fisiguri cã le vor primi ºidupã ce minele nu vormai primi subvenþie.

Este normal sã leprimim din bugetulstatului pentru cã ammuncit din greu ºi amcontribuit la stat zecide ani.

În Germania suntincluse în pensie, de

ce sã nu se poatã ºi lanoi”, a declarat ieri,Paul David, secretarulLigii PensionarilorMinieri din ValeaJiului. Pe de altã parte,organizaþia sindicalã afoºtilor mineri l-aînvestit cu un noumandat de preºedintepe Ioan Hortopan, fostul lor lider, care le-a promis rezolvareacelor mai importanteprobleme.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Preþul cãrnii demiel va fi unulasemãnãtor cu cel deanul trecut, însã cumputerea de cumpãrarea mai scãzut, mulþiconsumatori vo fi

tentaþi sã achiziþionezecarnea ºi din locurineautorizate.

În acest caz atragatenþia inspectorii însiguranþa alimentarãriscurile sunt majore.

De altfel, în urmã cumai mulþi ani oameniis-au trezit cu altãcarne în loc de mieldupã ce au cumpãratdin locuri neautoriza-te. Octavian Popescu,ºef Direcþia Sanitar-Veterinarã ºi pentruSiguranþa AlimentelorPetroºani a declaratcã „noi îi monitorizãmîn permanenþã pe ceicare comercializeazãcarne de miel, ºi nunumai, în pieþe, maga-zine alimentare sausupermarketuri ºi, dinstatistica celorlalþi ani,putem sã-i asigurãmpe cetãþeni cã nu afost niciodatã o situa-þie în care carnea demiel sã fie substituitã.Dacã se cumpãrã depe marginea drumului,aºa cum se spune,atunci riscul este mareºi sunt convins cã potexista ºi comercianþicare au abilitãþideosebite în a înºelaoamenii. Aº recoman-

da ca mielul pentrumasa de paºte ºi, în general, toate produsele pe care leachiziþioneazã sã fienumai din locurileautorizate”, spuneºeful CSVSAPetroºani.

În preajma SfintelorSãrbãtori de Paºte, înpiaþa din municipiulPetroºani preþurile auluat-o pur ºi simplurazna. Mai toate pro-dusele s-au scumpit pemotiv cã a crescutcheltuiala cu trans-portul.


Ponta, întâmpinat cu ouã roºii de cãtre ortaciP ensionarii minieri din Valea Jiului trag speranþe cã

pânã la Paºti vor avea o întrevedere cu premierulPonta, pentru a-i spune problemele cu care se confruntã.

Inspectorii DSV au intrat în alertãM edicii sanitar-veterinari cu

atribuþii în siguranþa alimentarãºi-au prelungit programul de muncã înacestã sãptãmânã ºi-i încurajeazã peconsumatori sã reclame nereguliledescoperite în pieþe ori alte unitãþi dealimentaþie publicã. Inspectorii vor sãse asigure cã pe piaþã nu ajung produsecare sã punã viaþa consumatorilor înpericol.

Deºi municipiulPetroºani avea un cartier cât un oraº -Cartierul Aeroport, cutrei ºcoli, grãdiniþe,magazine ºi sedii defirme, nu exista nici obisericã. Cea de laSãlãtruc era micãneîncãpãtoare ºi se aflaîn afara cartierului. Se

impunea construireauneia noi, dar bani nuprea erau. PreotulOctavian Pãtraºcu aînceput zaberile pentruridicarea unui nou lãcaºîncã din 1990, dar totulpãrea greu aproape de

nerealizat.Cum singura entitate

economicã puternicãera Regia Autonomã aHuilei ºi sindicatele carese conturaserã ºireprezentau o forþã,pãrintele a bãtut la uºilemai marilor Regiei ºi aiLigii SindicatelorMiniere...

”Atunci, la conduce-rea LSMVJ era MironCozma, Ilie Torsan,Victor Bãdârcã ºi întregconsiliul Ligii. Sufletulacelui gest a fost pãrin-tele Pãtraºcu. A venit ºia propus lui Miron,

descriind viitoareaBisericã cu hramulocrotitoarei minerilor.Au fost de acord toþi liderii ca sindicatul sãparticipe cu donaþii. Doi ani a stat lemnul lauscat... Contribuþiaadusã la construirea bi-sericii a fost din cotizaþi-ile minerilor, dar cel mai

mare aport l-a avutRegia Autonomã aHuilei, când directorgeneral era BenoniCostinaº, iar directoreconomic era dl. Fîcea.

Au fost bani atuncipentru cã erau 45.000

de angajaþi ºi cotizaþiileerau pe mãsurã. Apoiau fost acþiunile sindi-catelor de contribuþii3000 ºi 5000, când afost posibilã ºi preluareaClubul Jiul. Salariile deîncadrare erau între60.000 ºi 80.000 lacare se adãugausporurile. La primadisponibilizare, în 1997,salariul de încadrare alunui miner era de850.000.

Îmi amintesc cã în1996, când a fost reþi-nut pentru prima datãMiron Cozma, BisericaSf. Varvara era ridicatã.Sigur cã au mai fostmulte de fãcut ºi pãrin-tele Pãtraºcu nu s-a

lãsat. Minerii, prin sindi-

catele de atunci, aufãcut multe lucruri fru-moase. Dacã vã aduceþiaminte de inundaþiiledin 1991, la Bacãu –prefectul de acolo eraatunci Hrebenciuc -,minerii au reconstruitdin temelii douã loca-litãþi, Bereºti ºi Tazlãu,din banii lor. Îmiamintesc cã se lucrasâmbãta ºi toþi baniicuveniþi mergeau acolo.Au fost vremuri bunepentru cã existau ºi lideri care îºi cunoºteaumenirea” – povesteºtefostul preºedinte execu-tiv al LSMVJ, CostelPostolache. De precizat

cã Postolache cunoºteaîn amãnunt acele rea-lizãri, deºi nu se afla înaceastã funcþie la vre-mea construirii BisericiiSf. Varvara, dar amuncit pentru ca baniisã meargã cãtre obiec-tivele sindicatelor, la felca minerii ºi ingineriidin cadrul regieiAutonome a Huilei.

La toate aceste con-tribuþii pentru ridicareaBisericii Sf. Varvara s-au adãugat ºi cele alemomârlanilor ºi aleorãºenilor. Ficare a dato mânã de ajutor...

Preotul parohOctavian NicolaePãtraºcu credea în ridi-carea acestei biserici ºirepeta mereu un versetdin Scripturã: "De n-arzidi Domnul casa, înzadar s-ar osteni zidi-torii".

La începutul luniioctombrie 2001 biserica a fost sfinþitã de un sobor de ierarhiºi preoþi în frunte cuPrea Fericitul TeoctistPatriarhul României,care a precizat cãBiserica din CartierulAeroport este unicã înRomânia.

"O noua BisericãOrtodoxa închinatã"Sfintei Mare MuceniþeVarvara - ocrotitoareaminerilor este o pre-mierã în ortodoxiaromâneascã cu acesthram".

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 20148 Actualitate Actualitate 9

Majoritatea credin-cioºilor care, an de an,vin la MãnãstireaLainici sunt din judeþeleGorj ºi Hunedoara, darexistã ºi oameni carevin de la sute de kilo-metri depãrtare pentrua atinge Icoana MaiciiDomnului, despre carese spune cã face

minuni. “Credem înputerile tãmãduitoareale Icoanei MaiciiDomnului ºi m-amrugat pentru sãnãtateanoastrã ºi a copiilornoºtri”, spune Ana,aflatã la Lainici împre-unã cu soþul ei. Ca eisunt sute de oamenicare merg la lãcaºul din

defileu sã atingã ocopie a unei icoanefãcãtoare de minuni dinGrecia, adusã în iulie2006 de pe MunteleAthos. Icoana esteneobiºnuitã prin dimen-siunile sale, fiind pictatãpe lemn de santal ºiacoperitã cu o mantiegrea de argint aurit. În

Europa mai sunt patrubiserici care adãpostescastfel de copii, desprecare credincioºii credcã au cãpãtat ºi ele pu-teri tãmãduitoare, astfelcã la Lainici sau formatadevãrate pelerinaje însperanþa cã astfel vorscãpa de necazuri.

Mãnãstirea Lainici seaflã pe Defileul Jiului,pe raza judeþul Gorj, la32 de kilometri deTârgu-Jiu ºi la 25 dekilometri de Petroºani,ºi are hramul Intrareaîn Bisericã a MaiciiDomnului. Mânãstireaa avut un trecut zbuciumat, credincioºiispunând cu pioºenie cãlãcaºul a fost crucificatde mai multe ori,trecând prin greleîncercãri. Pentru a permite pelerinilor sãajungã la mãnãstire, înperioada sãrbãtorilorpascale, drumarii auridicat toate restricþiilede circulaþie impuse peDN 66 între Petroºaniºi Bumbeºti Jiu. Astfel,între 18-21 aprilie,traficul va fi liber laorice orã prin DefileulJiului.


Încondeiereaouãlor, obicei pãstratºi astãziO biceiuri strãvechi

pãstrate cu sfinþenie.Sãptãmâna patimilor este una încãrcatã dinpunct de vedere tradiþio-nal. Momârlanii din zonã pãstreazã ºi astãziobiceiurile preluate de lastrãmoºi.

Încondeierea ouãlor este unuldintre aceste obiceuri. Încon-deierea ouãlor reprezintã unobicei strãvechi în tradiþiaromâneascã. Ouãle încondeiatesunt o mãrturie a datinilor, credinþelor ºi obiceiurilor pas-cale, reprezentând un elementde culturã spiritualã specificromâneascã. Deoarece oul roºueste purtãtorul unor semnificaþiiprofunde legate de învierea lui

Hristos ºi de reînnoirea naturii,creºtinii s-au ostenit sã-l încondeieze, desenând cu cearã

motive decorative ancestrale, deo rarã frumuseþe. Oul vãzut caun simbol primordial, sãmânþavieþii, potrivit tradiþiei, este vop-sit ºi încondeiat în zilele de joi ºisâmbãtã din Sãptãmâna Mare,îndeletnicirea înroºirii ouãlorfiind rezervatã aproape în exclu-sivitate femeilor.Oul încondeiatne transmite bucurie, uimire,smerenie, împãcare, pentru cãîn ornamentaþia lui, de fapt, seopereazã cu simboluri soare,lunã, cruce, cu modele dinnaturã (plante, animale, obiectecasnice) ºi cu modele de þesãturipopulare, cu tot repertoriul lorde semne sacre.

Monika BACIUMonika BACIU

Biserica ocrotitoarei minerilor, unicã în ortodoxia româneascã”Atunci, la conducerea LSMVJ era Miron Cozma, Ilie Torsan,

Victor Bãdârcã ºi întreg consiliul Ligii. Sufletul acelui gesta fost pãrintele Pãtraºcu. A venit ºi a propus lui Miron, descriindviitoarea Bisericã cu hramul ocrotitoarei minerilor. Au fost deacord toþi liderii ca sindicatul sã participe cu donaþii. Doi ani astat lemnul la uscat... Contribuþia adusã la construirea bisericii afost din cotizaþiile minerilor, dar cel mai mare aport l-a avut RegiaAutonomã a Huilei, când director general era Benoni Costinaº, iardirector economic era dl. Fîcea...” – Costel Postolache, fostpreºedinte exutiv al LSMVJ.

Merg sã se roage la icoanafãcãtoare de minuni

A glomeraþie la Mãnãstirea Lainici din Defileul Jiului întoatã aceastã sãptãmânã, dupã ce sute de oameni, din

întreaga þarã, merg sã se roage la o icoanã despre care spun cãeste fãcãtoare de minuni. Credincioºii merg ºi pentru a ascultaslujbele religioase oficiate în fiecare zi din Sãptãmâna Mare depreoþii care slujesc la acest lãcaº de cult.

Carmen COSMAN-PREDA

Drumul care face legãtu-ra dintre DN 66 ºi oraºulAninoasa aratã ca dupãbombardament ºi nu de ieri– de azi, ci de ani întregi.Teoretic, drumul este unuljudeþean, însã practic se

aflã în administrareaPrimãriei OraºuluiAninoasa, adicã exactprima administraþie publicãdin þarã care ºi-a declaratfalimentul. Dacã în aniiprecedenþi fonduri s-augãsit doar pentru mici câr-peli, de cînd cu starea deinsolvenþã banii sunt ºi mai

puþini, iar posibilitãþile dereparaþii a ºoselei suntpractic nule. Aºa cã, pri-marul din Aninoasa,Nicolae Dunca, s-a apucatsã caute sponsori pentru arepara singura cale deacces care leagã localitateade restul Vãii Jiului. ªi, maimult decât atât, cum nici

sponorii nu s-au bulucitla uºa Primãriei, edilii aumai cãutat bani ºi prinpropriile buzunare ºi auanunþat cã vor facechiar ºi clacã sau volun-tariat.Altfel spus, cautãprin oraº tineri dornicisã astupe gratis gropile

ºi susþine cã, împreunã cuviceprimarul ºi secretarulPrimãiei, stau “în patrulabe” ca sã reparecraterele.

E xistã o soluþiemai simplã!

O situaþie oarecumhilarã, dar care reprezintãunica alternativã dereparare a drumului respec-tiv, susþin eaprimarulDunca. VicepreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, Tiberiu Balint,îl contrazice, însã, ºi spunecã drumul pote ajunge

oricând înapoi la CJH, însãedilii trebuie sã facã demer-surile necesare. “În loc sãvinã ºi sã spunã: <<vreausã-l repare ConsiliulJudeþean>>, primarul –care a fost ºi secretarulprimãriei atâþia ani - ar tre-bui sã se uite prin hârtii, sãgãseascã hotãrârea de con-siliu prin care l-au luat înadministrare. Nu putem sã-lreparãm noi acum, pentrucã este în administrareaPrimãriei. L-au luat în urmãcu vreo 8 -9 ani pentru unproiect de introducere aapei ºi canalizãrii ºi pentrucel care l-au avut cu mina(n.r. de transformare într-unmuzeu subteran). Ca ºistatut, este un drumjudeþean, aflat în adminis-trarea Consiliului LocalAninoasa, iar în momentulde faþã numai cei dinAninoasa pot sã-l asfalteze,sã-l întreþinã ori sã-l mod-ernizeze.

Pentru a– l da înapoi înadministrarea ConsiliuluiJudeþean, ei trebuie sãiniþieze un proiect dehotãrâre de ConsiliuLocal”, a explicat Balint.

Adriana PAVEL

Casa Judeteana deAsigurari de Sanatate aachitat anul trecut spi-talelor din strainatateaproape doua milioane delei pentru serviciile med-icale pe care le-au primitcetatenii judetuluiHunedoara. Tara unde s-au fãcut cele mai multetratamente medicale afost Austria. “Anul trecutam decontat pentru ser-vicii medicale pe teritoriul

statelor membre UEcetãþenilor români sumedestul de substanþiale, înjur de 18 miliarde leivechi. Cei mai mulþi pen-tru Austria, pe locul doieste Belgia cu o sumaaproape la fel de sub-stanþialã, pe locul trei esteFranþa, iar apoi sunt ºialte þãri precum Olanda,Cipru, Portugalia, Spania”, au afirmat reprezentanþiiCasei Judeþeane deAsigurãri de SãnãtateHunedoara.

Motivele pentru careAustria se afla in topulpreferinþelor celor carealeg sa faca tratamente instrainatate este acela cãoferã servicii medicalefoarte bune ºi nu atât descumpe pe cât s-ar crede.Pacienþii din judeþ care aubeneficiat anul trecut deastfel de tratamente aufacut-o in regim de urgen-ta, iar aici vorbim decazurile medicale gravecare nu pot fi tratate inspitalele din România.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Tratamente medicale în strãinãtateV a vine sã credeþi sau nu, dar în judeþul nostru sunt sute de

oameni care anual se trateaza in strainatate pentru tot felul deafecþiuni medicale. În astfel de cazuri nu vorbim doar de pacienþi cuo largã dare de mânã, ci chiar de oameni obiºnuiþi. Romania nu oferaalternative pentru anumite tratamente de specialitate, drept pentrucare unii prefera centre medicale sau statiuni din vestul Europei.

În loc sã stea în patru labe cu canciocul în mânã

Primarul Aninoasei poate preda drumul ciuruit de gropicãtre Consiliul Judeþean Hunedoara

D ecât sã se oboseascã sã umple cu can-iocul craterele din asfalt sau sa caute

sponsori care sã aducã o roabã de ciment,primarul din Aninoasa are la dispoziþie osoluþie mult mai avantajoasã: sã dea înapoiîn administrare Consiliului JudeþeanHunedoara drumul care duce din DN66spre micuþa localitate ex-minierã.

Monika BACIU

C e au fãcut aleºiihunedorenilor

Parlamentarii nu s-auomorât prea mult cumunca nici pânã acum. laun an ºi câteva luni de cândau fost aleºi de cãtrevotanþi pentru a lereprezenta interesele înParlament, senatorii ºi dep-utaþii hunedoreni nu se potlãuda cu o activitate foartevastã. Cel puþin unii dintreei.

Au promis, au fostvotaþi, au ajuns înParlament ºi au uitat de

toate promisiunile fãcute înfaþa alegãtorilor. Este vorbade o parte din senatoriihunedoreni care nu au avut

nicio problemã de semnalatguvernanþilor. Spre exem-plu, senatorul Dorin Pãran(PNL) nu a avut nicio prob-lemã. Alegãtorii acestuiatrãiesc bine, nu au nevoiede locuri de muncã sau deinvestiþii. Cel puþin asta arputea reieºi din activitateaparlamentarã a senatorului.Pãran nu a adresat nicioîntrebare sau interpelarevreunui ministru. Acesta aluat cuvântul în plen de 12ori, a iniþiat 20 de prop-

uneri legislative ºi a fãcut11 declaraþii politice. Nicisenatorul de Valea Jiului,Cosmin Nicula nu are oactivitate mai bogatã. Nicilocuitorii din Valea Jiului separe cã nu eu probleme.Senatorul nu are nicioîntrebare sau interpelare. Înschimb, acesta a luatcuvântul în plen de 175 deori ºi este semnatarul a 29de iniþiative legislative. Niciex+ministrul muncii,Mariana Câmpeanu nu are

de ce sã ridice prob-lemele alegãtorilor.Fãrã întrebãri sauinetrpelãri, aceastaa lansat doar oiniþiativã legislativãcare face referire lacodul fiscal. La polulopus, se aflã sena-torul UNPRHaralambieVochiþoiu care estepreocupat de soartaVãii Jiului, dar ºi aþãrii. Acesta a lansatîn acest prim man-dat mai multe inter-

pelãri ºi întrebãri. 35 deîntrebãri ºi 16 interpelãriau fost depuse de acesta laadresa unor miniºtri, iarprimul+ministru alRomâniei, Victor Ponta tre-buie sã îi rãspundã luiVochiþiou la 7 întrebãri.Vochiþoiu a lansat 8 declar-aþii politice, este semnatarula 18 iniþiative legislative ºia luat cuvântul de 204 ori.

Nici în ceea ce îi priveºtepe deputaþi situaþia nu estecu mult mai diferitã faþã decea a senatorilor. Unii aflaþila al doilea sau al treileamandat sunt mai experi-mentaþi. Cei mai activi dep-utaþi sunt Monica IacobRidzi cu 27 de întrebãri ºiinterplãri, 6 moþiuni, 23 depropuneri legislative ºi 9declaraþii politice ºi 12 deluãri de cuvânt în plen. Totîn categoria deputaþiloractivi intrã ºi CristianResmeriþã, CarmenEleonora Hãrãu, NataliaIntotero ºi Bogdan Þîmpãu.Mai puþin activi au fostLaurenþiu Nistor ºi MirciaMuntean.


Monika BACIU

“Am discutat cu dom-nul primar Ridzi ºi mi-apromis cã achiziþioneazãtot ce trebuie pentruacest sens giratoriu ºi seva face.

Drumul de centurã esterealizat, iar dacã se va

face sensul giratoriu îlvom da în funcþiune ºi nevom ocupa de scriereaunui proiect sã vedemdacã putem accesa fon-duri europene pentruasfaltarea lui ”, a declaratIlie Pãducel, primaruloraºului Petrila.

În ceea ce îi priveºte

pe cei din administraþialocalã de la Petroºaniaceºtia spun cã încã nu s-a stabilit nimic concret înacest sens.

Trebuie realizate maimulte studii ºi luatã legã-tura cu cei de laDrumurile Naþionaleavând în vedere faptul cãzona unde Pãducel vreasã realizeze un sens gira-toriu este amplasatã peun drum naþional.

Au uitat pentru ce au fost trimiºi în ParlamentA leºii, în vacanþã ºi înainte de Paºte ºi

dupã. Parlamentarii vor beneficia de ovacanþã prelungitã, foarte prelungitã.Aceºtia vor avea liber atât înainte de Paºtecât ºi dupã. Mai exact, aceºtia nu vor maida pe la locul de muncã timp de o lunã dezile ºi asta pentru a se pregãti pentrualegerile europarlamentare.

Sensul giratoriu, încã în discuþii

A dministraþia localã de la Petrila vreaneaparat sã realizeze un sens girato-

riu la intrarea în Bosnea asta pentru apermite accesului autovehiculelor dintoate direcþiile. Pentru cã nu poate realizasingur investiþia, edilul de la Petrila aluat legãtura cu cei de la Petroºani ºispune cã existã mari ºanse ca în acest ansã se realizeze acel sens giratoriu.

IleanaFIRÞULESCU

Una dintre super-stiþiile din SãptãmânaPatimilor spune cã nue bine ca în aceastãperioadã sã fie con-sumat oþet. Tot înprivinþa alimentaþiei,în Joia Mare suntexcluse din meniuurzile pentru cã înflo-resc, "nuntesc" învorba popularã, ºi nu

mai sunt bine de mân-cat. Bãtrânii spun cãîn Joia Mare este indi-cat sã nu dormi dupã-amiaza pentru cãacest somn va atragedupã sine lene pentrutot anul. Pe lângãasta, superstiþia maiaspune cã cei caretrag un pui de somnîn Joia Mare vor fiincapabili sã ducã labun sfârºit un lucruînceput, oricât denesemnificativ ar fi

acesta.Cele mai multe ritu-

aluri sunt pentruVinerea Mare sauVinerea Neagrã.Credincioºii aºteaptãaceastã zi ca sãvopseascã ouãle dePaºte, despre care sespune cã au puterimiraculoase.

Pe lângã faptul cãpot fi pãstrate maimult timp, pentru cãnu se stricã, se mai

spune în popor cãfetele care vor sã fiefrumoase trebuie sã sespele cu apã în careau pus cojile de laouãle ciocnite. Astfelvor avea tenul luminosºi curat tot anul.Gospodinele care vorpregãti prãjituri ºipâinea în VinereaMare le vor putea pãs-tra pentru mai multtimp, acestea pãstrân-du-ºi prospeþimea ºiaromele.

Dar obi-ceiul maispune cã nuse aprindefocul, nu sevarsã sânge,nu segãteºte, nuse facenimic, pentrucã este zi depost negru,este cea maiimportantã zide vineri din

an pentru cã atunci afost rãstignitMântuitorul. Este o zitristã.

Ca sã putem ocolimedicul stomatolog,tradiþia recomandã sãne tundem în VinereaMare, pentru cã tãireapãrului are rolul de ate feri de durerile dedinþi.

La capitolul lucruriinterzise în VinereaNeagrã intrã ºi pes-cuitul. Pescarii trebuie

sã-ºi þinã nãvoadele ºiundiþele pe mal, altfelvor avea ghinion peparcursul anului, iarcei care au ºi bãrci vorrisca sã rãmânã fãrãele pentru cã se vorscufunda.

În noaptea deÎnviere, apa de la slu-

jbã are puteri vin-decãtoare, iar ceicare o aduc în casãvor avea leac pentruanumite boli ºi sufer-inþe. Tot dupãnoaptea de Înviere,lumânãrile care aufost aprinse de lapreot trebuie aduse încasã ºi pãstrate. Înmomente decumpãnã, de sufer-inþã, de amãrãciuneîn familie, aceste

lumânãri trebuieaprinse în faþaicoanei. Tradiþia spunecã aceastã luminã estecea mai apropiatã deRai ºi va ilumina casaîn care este aprinsã,ajutându-i pe cei dinfamilie.

Pentru duminicã,

prima zi de Paºte sespune cã cei care vorciocni ouã în aceastãzi se vor întâlni pelumea cealaltã ºi sevor recunoaºte.Persoanele care suntsingure ºi descoperãîn prima zi de Paºteun ou cu douã gãlbe-nuºuri îºi vor gãsi ursi-tul sau ursita. În primazi dupã Înviere esteinterzisã munca lacâmp ºi însãmânþareaholdelor. Superstiþiaspune cã pãmântul nutrebuie strãpuns defier sau metal în ZiuaSfântã.

Sã fiþi atenþi cât debinefãcãtoare esteperioada pânã laRusalii când cerurilesunt deschise.


LUNI:• Ciorbã de pui a la greq / Supãcremã de praz cu cartofi• Gordon bleu de porc cu cartofiaurii / Ficãþei de pui cu piure• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã• Pui Shanghai cu cartofi în crustãde muºtar/ Ceafã la grãtar cucartofi aurii• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de varza cu afumaturã/Supã cremã de ciuperci• Gulaº unguresc cu gãluºte/Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci• Salatã + Desert

JOI:• Ciorba de periºoare/ Supã cremãde legume

• Chifteluþe marinate ºi piure decartofi / Piept de pui în crustã desusan ºi fulgi de porumb ºi garni-turã de cartofi aurii• Salatã + Desert

VINERI:• Ciorbã de fasole cu afumaturã/Ciorbã þãrãneascã de pui• Piept de pui umplut cu ciuperci ºiorez sârbesc/ Caºcaval pane cu sostartar ºi cartofi natur• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlã de0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert estede 15 lei ºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA APRILIE

Obiceiuri - Dacã te tunzi în Vinerea Mare, scapi de dureri de dinþi

O biceiuri ºi tradiþii sunt scoase la luminã înSãptãmâna Patimilor: joi – nu ai voie sã dormi,

vineri - sã te tunzi, dar sã nu pescuieºti. ”Lumina ceamai apropiatã de Rai” – apãrã casa ºi lumineazãsufletele. La ciocnitul ouãlor, cine va gãsi unul cu douãgãlbenuºuri, îºi va afla ursitul...

Monika BACIU

Prima nedeie vaavea loc la BisericaSânoni din LuncaJiului. Dupã datinastrãmoºeascã, ser-barea câmpeneascã aavut loc în curteauneia din cele maivechi bisericuþe delemn din judeþulHunedoara, BisericaSinoni. Manifestareaîncepe de dimineaþã,când în curtea biser-icuþei se strânggrupuri de prieteni ºirude ale gospodarilorcare au pregãtit masa,

dar ºi bucatele speci-fice pentru petrecere –curechi cu carne deberbecuþ ºi pãsat cubrânzã. Credincioºiilocalnici aduc ºi jert-fesc animale de bunãvoie, fãcând praznic,la care invitã apoi petoþi doritorii. Oameniisunt serviþi cu bucatetradiþionale, cu ciorbãsau tocãniþã de batal,varzã cãlitã ºi, maiales pãsatul cu brânzã,cu lumânare, colac ºiun pahar de vin.

Bucatele suntpreparate dupã reþetalãsatã cu limbã de

moarte de strãmoºi.

U datulfetelor

O alta sarbatoaretinuta cu sfintenie inzona, este udatulfetelor si femeilor in adoua zi de pasti, candtinerii baieti sau bar-batii pleaca din casa incasa si uda cu parfumfetele sau femeile dinaceea casa. La opt ziledupã Înviere, oameniiau o altã sãrbãtoarefoarte importantã încalendarul popular:Paºtele Blajinilor

Imediat dupãSãptãmâna Luminatã(prima sãptãmânãdupã Paºti) creºtiniiortodocºi sãrbãtorescPaºtele Blajinilor. Încredinþa popularã,aceastã sãrbãtoareeste dedicatã spiritelor

moºilor ºi strãmoºilortrecuþi la cele veºnice.Prima luni din a douasãptãmanã dupã Paºtise mai numeºte LuneaMorþilor, PaºteleMorþilor, Paºtile Mici,Paºtele Rohmanilorsau Paºtele Blajinilor.Pentru pãstrareatradiþiilormomârlnãeºti dinPetroºani, adminis-traþia localã a alocatsuma de 8800 de lei.


Adriana PAVEL

Pentru a vã arãtace puteþi face pentru avã impresiona invitaþiisau familia, CronicaVãii Jiului a stat devorbã cu câþiva spe-

cialiºti în decoraþiipentru cele mai utilesfaturi.

În primul rând, faþade masã trebuie sã fiecu tematicã specialã ºineapãrat, pentru a-ida un plus de ele-

ganþã, sã aibã dantelã,iar florile trebuie sã fiede sezon, de preferatnarcise. Mai apoi,atunci când vine vorbade ouã, acestea nu sepun pur ºi simplu, cidoar într-un fel

anume. “De pe

masã nu tre-buie sãlipseascã bolulsau jardinieracu grâu verde,care se aºeazãîn centrulmese. Celemai frumoasesau reuºiteouã se pun îngrâu, pentru afi admirate de

toþi invitaþii, sprebucuria doamnelor”,ne-a spus unul din ceimai cunoscuþi decora-tori din ValeaJiului.Însã, în ultimiiani, ouãle se maiaºeazã ºi altfel, într-otentã inovatoare ºipuþin funny. Vorbimdespre copacul cuouã, care se face dintot felul de crenguþe,iar ouãle speciale segãsesc de cumpãrat înmagazinele cu deco-raþiuni.

Când ajungem lamâncare, ei bine, ºiaici existã o ordine alucrurile. Mielul, depreferat întreg, pe unplatou ºi asezonat cutot felul de garnituri,trebuie neapãrat sãstea în centrul mesei.Capul familiei trebuiesã îl porþioneze ºi sã-iserveascã pe toþi ceide la masã. Drobul seaºeazã pe masã dejatãiat pe o farfurie deaperitiv, din care seserveºte fiecare.Trecând la trufandalele

care neapãrat trebuiesã existe pe masã la osãrbãtoare de primã-varã, ceapa verde,usturoiul verde, salataºi ridichiile, nu trebuiesã lipeascã. Ajungândºi la bãuturi, cum dePaºte se serveºte mielºi preparate din carnede miel, vinul obligato-riu trebuie sã fie roºu.

Astfel, dupã ce ampus elementeleesenþiale pe masã, tre-buie sã ne ocupãm ºide detalii. ªerveþeleletrebuie sã fie cât maicolorate, cu tematicãspecificã Paºtelui.Ouãle, dincolo demodul ºi culoarea cla-sicã în care sevopsesc, în fiecare anexistã ºi tendinþe vizavide acest lucru. În2012, la modã suntouãle glamour, aurii,argintii sau pur ºi sim-plu decorate cu sclipi-ci. Ajungând ºi la dul-ciurile ºi produsele depatiserie pe caregospodinele lepregãtesc din timp, depe masã este obligato-riu sã nu lipseascãpasca tradiþionalã ºicozonacul. Dincolo de

acestea, restul rãmânela alegerea fiecãreidoamne în parte.

Þ inuta desãrbãtoare

Dupã ce ne-amocupat de masã, þinu-ta pe care trebuie sã oîmbrãcãm este, deasemenea, foarteimportantã. Pentru cãPaºtele este o sãrbã-toare mai sobrã, ºihainele trebuie sã fieîn acelaºi ton.Bãrbaþii, dacã nupoartã costum, mãcaro cãmaºã ºi un sacoueste obligatoriu sãaibã, iar femeile lafel, cel puþin un taior.

În speranþa cãaceste sfaturi culesede la specialiºti vor fiutile doamnelor, înspecial, vã urãm sãr-bãtori luminate ºi nepermitem sã vã maidãm încã un sfat. Dela masa de Paºte, din-colo de ouã, miel saupascã, nu trebuie sãuitãm sã punemdragoste ºi armoniepentru a petrece clipeminunate alãturi de ceidragi. Paºte fericit!

Nedeile de dupã Paºte

I mediat dupã sãrbãtoareaÎnvierii Domnului, localnicii din

Valea Jiului se pregãtesc de petre-cerile câmpeneºti. În prima zi dePaºte, momârlanii se adunã încurtea bisericii unde organizeazãadevãrate petreceri câmpeneºti.

Crãciunul e sãtul, iar Paºtele fudul

Masa de Paºte, aranjatã cu stil ºi eleganþã

I ndiferent dacã vã pregãtiþi de musafiri sau petreceþiPaºtele în familie, o masã elegantã, bine aranjatã,

vã va face sã simþiþi ºi mai bine spiritul sãrbãtorii ºi vaadãuga încã un plus de semnificaþie acestor ziledeosebite. Cu puþinã imaginaþie, creativitate ºi poateapelând chiar la sfatul unor specialiºti în domeniu,masa dumneavoastrã de Paºte poate arãta la fel debine ca cea a unui restaurant, aducând astfel un plusde bucurie în inima celor dragi.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 15 Aprilie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

S-ar putea sã aveþi probleme cubanii, motiv pentru care nu vãsimþiþi în largul dumneavoastrã.Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã lãsaþiatras într-o ceartã!

Intenþionaþi sã preluaþi noi sarci-ni la serviciu, dar nu sunteþi sigurcã veþi reuºi. S-ar putea sã aveþidiscuþii aprinse cu colegii, dacãrefuzaþi sã ascultaþi ºi pãrerilelor. Stabiliþi-vã clar prioritãþile.Nu vã întindeþi mai mult decât vãþine plapuma!

Dimineaþa survin evenimenteneprevãzute, care vã împiedicãsã vã respectaþi programul. Nueste indicat sã vã puneþi marisperanþe într-o afacere pe care ocredeaþi profitabilã. Amânaþiîntâlnirile de afaceri!

Sunteþi foarte ambiþios, dar con-junctura actualã nu vã ajutã preamult. Nu este momentul sã vãasumaþi mai multe responsabil-itãþi. S-ar putea sã fiþi confuz ºisã nu vã puteþi onora toateangajamentele.

Vã faceþi griji degeaba. Noroculvã zâmbeºte atât pe plan profe-sional, cât ºi pe plan financiar.S-ar putea sã fiþi puþin surmenatºi, din aceastã cauzã, sã deveniþiirascibil. Nu cãutaþi nod înpapurã celor din jur. Ar fi binesã vã odihniþi mai mult.

Dimineaþa s-ar putea sã nu vãsimþiþi în formã, ceea ce vãaccentueazã starea de nervozi-tate. Nu vã asumaþi nici un risc.Pãstraþi-vã calmul ºi înarmaþi-vãcu multã rãbdare!

Din cauza problemelor sentimen-tale, dimineaþa este posibil sã fiþiconfuz. Acceptaþi ajutorul priete-nilor apropiaþi! Pentru a evita oceartã în familie, ar fi bine sãamânaþi orice decizie pentru altã-datã.

Din cauza amânãrii unei dele-gaþii, programul vã este datpeste cap. S-ar putea sã vã ener-vaþi pentru cã sunteþi nevoit sãpierdeþi timpul fãrã folos. Ceidin jur fac tot posibilul sã vãajute.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi bul-versat din cauza unor nereuºitecare parcã se þin lanþ. Nu esteexclus sã fiþi irascibil ºi sã vã cer-taþi cu cei din jur. Temperaþi-vãpornirile agresive.

Sunteþi confuz ºi predispus sãfaceþi greºeli. Concentraþi-vãasupra problemelor urgente.Dimineaþa este posibil sã vãdezamãgiþi un prieten bun.

Dimineaþa sunteþi irascibil ºiriscaþi sã stricaþi relaþiile cu colab-oratorii. Pãstraþi-vã calmul ºi nufaceþi caz din orice mãrunþiº!Este indicat sã evitaþi ieºirile însocietate ºi afacerile, pentru cãsunteþi predispus la greºeli.

Astãzi vã concentraþi mai greu,aºa cã amânaþi deciziile impor-tante. Ar fi bine sã evitaþi activ-itãþile care necesitã efort intelec-tual ºi luciditate. Este cazul sãacordaþi mai mult timp odihnei.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Biziday (r)11:20 Lumea modei11:30 Nocturne (r)12:20 Opinii fiscale13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Interes general 18:40 Ecce via - Aceasta esteCalea! (r)18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Adopþie periculoasã13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Confesiunile uneimirese17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Vrei sã fii milionar? (r)13:30 Teleshopping 14:00 ªtirile Times NewRoman (r)14:30 Râzi ºi câºtigi (r)15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Hoþ de diamante

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Visul Regelui22:30 Iubire interzisã (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Teleshopping 11:15 Cununa de lacrimi (r)12:15 Santa Diabla (r)13:15 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 O nouã viaþã21:30 Regina22:30 Poveºtiri de noapte

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport11:15 Fotbal European12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia15:00 ªtirile Digi Sport15:30 Rezumat Franþa16:30 Rezumat Spania17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport0:00 Rezumat Italia0:45 Rezumat Spania

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Ochi de vultur23:00 Biblia

Conform celui mairecent studiu MEDNETMarketing ResearchCenter, aproape 85% din-tre persoanele intervievatedin mediul urban au spuscã îºi vor petrece zilelelibere de Paºte cu membriifamiliei, în localitatea dedomiciliu, la rude, prietenisau ieºind la iarbã verde.Ca tendinþã, persoaneleintervievate cu vârsta între18 ºi 35 de ani, pe lângãtimpul petrecut acasã, înfamilie, obiºnuiesc sã-ºifacã timp ºi pentru prieteni.

Comparativ cu anul2013, bugetul mediu alocatsãrbãtoririi Paºtelui nu acrescut semnificativ dinpunct de vedere statistic,suma medie situându-se înjurul valorii de 359 de lei în2014, faþã de358 de lei anultrecut.

Tradiþia vopsirii ouãlor încasã este respectatã de64,8% dintre orãºenii inter-

vievaþi, în timp ce 17,2%dintre respondenþi au spuscã preferã sã cumpereouãle roºii din magazin.

Aproape 50% dintrerespondenþi vor cumpãracozonacul pentru Paºte, iar33,6% au spus cã îl vor

pregãti în casã. În cepriveºte pasca ºi drobul,cei mai mulþi dintre con-

sumatorii acestor produseau spus cã le pregãtesc îngospodãrie (34,0%

pasca ºi42,8%

drob).

La polul opus se situeazãvinul, care este cumpãratde aproape 50% dintreorãºenii intervievaþi.

Aproape jumãtate(49,0%) dintre respondenþiintenþioneazã sã cumperecarne de miel sau ied pen-tru a sãrbãtori ÎnviereaDomnului. Numãrul con-sumatorilor de carne demiel sau ied creºte dacã

sunt luaþi în calcul ºi cei7,1% care primesc acesttip de carne de la familiesau prieteni, dar ºi cei 2%care cresc iezi sau miei înpropria gospodãrie, con-form studiului citat.

Totodatã, 5,3% dintrerespondenþi au spus cã nuîºi permit din punct devedere financiar sãcumpere carne de miel sauied.

Cu ocazia Paºtelui,aproape 70% dintre per-soanele intervievate audeclarat cã intenþioneazã sãcumpere cadouri celordragi.

Principalul "beneficiar" al

acestor cadouri estesoþul/soþia sau iubitul/iubi-ta, peste 60% dintrerespondenþi oferind"perechii lor" daruri dePaºte. De asemenea, maimult de jumãtate dintreaceºtia au declarat cã voroferi cadouri atât pãrinþilor(58,4%), cât ºi copiilor saunepoþilor (57,7%).

În ceea ce priveºtetipurile de cadouri pe carele vor oferi de Paºte celordragi, cei mai mulþi dintreorãºenii intervievaþispun cã vor opta pen-tru produse alimentare(ciocolatã, cafea, dul-ciuri etc.),îmbrãcãminte, acce-sorii vestimentare,accesorii speciale pen-tru masa de Paºte(faþã de masã, pahare,ºerveþele etc.) sauîncãlþãminte.

Peste jumãtate din-tre persoanele inter-vievate au declarat cãintenþioneazã sã-ºicumpere de Paºteîmbrãcãminte,încãlþãminte sau acce-sorii. Ca tendinþã,tinerii cu vârsta între18 ºi 25 de ani suntmai dispuºi sãinvesteascã în propriagarderobã, respectândtradiþia de a te "înnoide Paºte".

Ca ºi anul trecut,peste 50% dintrerespondenþi nu vorprimi beneficii supli-

mentare de la locul demuncã. Conform studiului,15,2% dintre persoaneleintervievate care sunt anga-jate au spus cã vor primiprimã de Paºte în bani,11,2% cã vor beneficia detichete cadou ºi 4,9% cãvor primi produse cadou.

Studiul a fost realizatonline, pe un eºantionreprezentativ la nivelnaþional - urban, în perioa-da 4-8 aprilie. Autorii studi-ului au intervievat 663 depersoane, cu vârsta cuprin-sã între 18 ºi 55 de ani.Marja de eroare a studiuluieste de ±3,81%.

Mediafax


Potrivit reprezen-tanþilor A.J.F.P.Hunedoara, difer-enþele de impozite ºitaxe atrase sunt de24.507 mii lei, acce-sorii, 15.158 mii lei,iar amenzii, 4 mii delei.

“Structurile cuatribuþii de inspecþie

fiscalã au efectuat unnumãr total de 207acþiuni de control lapersoane juridice. Încadrul inspecþiilor fis-cale efectuate s-aavut în vedererespectarea de cãtrecontribuabili a regle-mentãrilor legaleprivind stabilirea, evi-

denþierea declarareaºi plata impozitelor,taxelor, contribuþiilordatorate bugetuluigeneral consolidat.Au fost soluþionateun numãr de 90solicitãri de rambur-sare/restituire a taxeipe valoare adãugatã.Din suma solicitatã la

rambursare/restituireîn valoare de55.115 mii lei, s-aadmis la rambur-sare/restituire sumade 54.077 mii lei ºis-a respins suma de1.038 mii lei”,spune ªerbanFlorian, ºef adminis-traþie. Pe de altãparte, au fost dimin-uate pierderile fis-cale înregistrate deagenþii economici cusuma de 114 mii lei.

La contribuabilipersoane fizice s-au

efectuat un numãr de79 acþiuni de control,rezultatele acestoracþiuni fiind con-

cretizate în stabilireaunor venituri supli-mentare în sumãtotalã de 712 mii lei.

Aproape 40.000 mii lei atraºi la bugetul statului de finanþiºtii hunedoreni

R ezultatele activitãþii desfãºurate în perioada ian-uarie - martie 2014 de cãtre structurile cu atribuþii

de inspecþie fiscalã din cadrul A.J.F.P. Hunedoara s-auconcretizat în atragerea la bugetul de stat a unor veni-turi suplimentare în sumã totalã de 39.669 mii lei.

Cât vor cheltui românii pentru cumpãrãturile de Paºte ºi unde vor petrece sãrbãtorile

A proape 85% dintre românii din oraºevor petrece Paºtele acasã, cu familia

sau cu prietenii, bugetul alocat va fi înmedie de 359 de lei, 15,2% vor primi primãîn bani, 11,2% tichete cadou ºi 4,9% produsecadou, potrivit unui studiu realizat deMEDNET Marketing Research Center.

Monika BACIU

“Mai existã, dar numai funcþioneazã dinmotive care sunt inde-pendente de voinþaConsiliului Judeþean,dar sunt dependentede legile din Româniacare pun frâneentitãþilor economicecreate de entitãþilepublice. Compania deturism era o societatepe acþiuni a cãreiacþionar unic ºi inte-gral era ConsiliulJudeþean. Din pãcate

noi nu putem acordafinanþare acestei com-panii de turism pentrucã e consideratã agenteconomic ºi ea trebuiasã se prezinte la lici-taþii pentru a promovaturismul din judeþulHunedoara împreunãcu operatori economi-ci de turism dinSuceava sau Bacãu.Dacã ei veneau cupreþuri de dumppingputeau sã câºtige lici-taþiile dupã care ser-viciile pe care le ofer-eau poate cã erau

unele care nu eraucele mai bune ºi dinaceastã cauzã amrestrâns activitateacompaniei de turism,limitând+o doar la osprijini la Târgul deTurism de laBucureºti”, a declaratTiberiu Balint,vicepreºedintele CJH.

Promovarea eveni-mentului este realizatãprin intermediulreþelelor de socializarede cãtre organizatori.

“În Vinerea Marevom participa la

Drumul Crucii, proce-siune religioasã unicãîn Europa prin partic-ularitãþile ei. Din anul2000 se reface dru-mul parcurs de cãtreMântuitorul IsusHristos cu cele 14popasuri. La fiecaredintre acestea existãcâte un basorelief caresimbolizeazã scenarespectivei opririfãcute de Mântuitor îndrumul Sãu cãtremuntele Golgota. Lafiecare basoreliefsoborul de preoþi careparticipã la procesiunese opreºte pentru a seruga, citind din CarteaSfântã cele 12Evanghelii”, spunreprezentanþii CabaneiMontana peFacebook.

Mii de oameni par-ticipã în fiecare an laprocesiunea DrumuluiCrucii, pe distanþa din-tre Cimitirul Eroilordin Lupeni ºi Schitul

Straja. Ei duc peumeri o cruce înmãrime naturalã,sculptatã cu imag-ini reprezentândcele 14 popasuri,având încastratãîn ea o bucatã dinlemnul sfânt alcrucii purtate deHristos. Cruceaare o greutate de100 de kilograme,4,40 m lungime ºi2,20 m lãþime; eastrãjuieºte altarulSchitului timp de

un an de zile,apoi - anulurmãtor, tot înVinerea Mare- este coborâtãla CimitirulEroilor pentrua fi apoireadusã laStraja.

Acþiunile dePaºte nu seterminã aici.Turiºtii dinStraja, dar ºilocalnicii potlua parte laslujba deÎnviere ºi potlua Luminã de laSchitul din Straja.

“Vom participa laSlujba de Înviere ºivom lua Luminã de laSchitul din Straja, unlãcaº de cult cu o fru-museþe ºi o istorieaparte.

La CabanaMontana, în anul1996, s-a aprins într-osearã lumina într-oîncãpere, becul s-aars, iar flama fãcutãde filament a imprimatpe sticla becului ocruce. Becul a fostspart de unul dintreturiºti, însã la cevatimp al doilea incidentde acest fel a avut loc,o alta cruce apãrândpe un alt bec. Acestbec poate fi vãzut laschitul Straja. Becul afost dus la StareþulMãnãstirii Lainici, carea spus cã în acelelocuri sunt oameni

care au murit înprimul rãzboi mondialºi nu sunt îngropaþicreºtineºte. Aºa s-ahotãrât ridicareaCrucii Eroilor dinStraja, în memoriaeroilor neamului. Înanul 1999 s-a ridicatSchitul Straja, pentrua aduce pioºenie locu-lui”, mai spunorganiyatorii.

Schitul poartãHramurile ÎnãlþareaSfintei Cruci ºi SfinþiiÎmpãraþi Constantin ºiElena. Din anul 2006intrarea în SchitulStraja se face printr-un tunel lung de 50de metri pe pereþiicãruia este pictat înîntregime CalendarulBisericesc ºi scene dinVechiul ºi NoulTestament.

Vom pãtrunde întaina încondeieriiouãlor de Paºti, aici, laComplex Montana.


ANT nu promoveazã turismul ecumenic din Valea Jiului

Drumul Crucii din Straja, inexistent în calendarul evenimentelor de Paºte

E venimentele din judeþul Hunedoara, nepromovatela nivel naþional. Autoritatea Naþionalã pentru

Turism promoveazã lunar evenimentele turistice, gas-tronomice sau culturale care au loc la nivel naþional.Deºi au mai rãmas câteva zile pânã la Drumul Crucii,eveniment de importanþã care se deruleazã la Lupeni,acþiunea nu este promovatã. Existã o companie de tur-ism care este în subordinea Consiliului JudeþeanHunedoara, însã lacunele legislative îi pun probleme defuncþionare. Din acest motiv, niciun eveniment aljudeþului nu este promovat.

CVJ NR. 594, MARTI 15 APRILIE 2014

Documents

Transcript of CVJ NR. 594, MARTI 15 APRILIE 2014