CVJ nr 588, luni, 7 aprilie

Ecologizare ºiîmpãdurire,

de Ziua Verde>>> PAGINAA4-A

Valea Jiului, ozonã cu cerºetori

la tot pasul>>> PAGINAA7-A

“Muntele” rãmânereprezentativ ºi

intrã la negociericu patronatul CEH

>>> PAGINILE 8-9

Adrenalinã la cote maxime

S-a deschis oficial sezonul la

rafting pe Jiu>>> PAGINAA16-A

PRM-iºtii intrã în grevã

Post negru pentruVadim

>>> PAGINAA11-A

Piste inutile>>> PAGINAA12-A

Un bãrbat în stareavansatã de

ebrietate a pus pejar echipele de

intervenþii>>> PAGINAA6-A

”Liderii de carton”primesc

o loviturã grea>>> PAGINILE 8-9

La Petrila, generaþiamicilor internauþi l-ar fi bucurat pe

Andersen>>> PAGINAA5-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 588

Luni, 7 Aprilie 2014

U n scandal provocat de un recidivist în vârstã de 23 de ani din municipiul Vulcan,duminicã dimineaþa, în jurul orei 5, s-a transformat într-o baie de sânge dupã ce

individul a atacat cu cuþitul alþi doi tineri. Un tânãr de numai 26 de ani, angajat cabodyguard la un bar din Vulcan, ºi-a pierdut viaþa. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Crimã sângeroasã la Vulcan

Bodyguard ucis de un client recalcitrant

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN76 Baia de Criº -Târnava de Criº DN7 Mintia –Veþel DN7 Veþel– Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –Gurasada DN7

Gurasada – BurjucDN7 Burjuc-

Zam Deva, CaleaZarand;

Sântuhalm; DN 76ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A,Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

U n scandalprovocat de un

recidivist în vârstãde 23 de ani dinmunicipiul Vulcan,duminicã dimineaþa,în jurul orei 5, s-atransformat într-obaie de sânge dupãce individul a atacatcu cuþitul alþi doitineri.

Un tânãr de numai26 de ani, angajat cabodyguard la un bardin Vulcan, ºi-a pierdutviaþa. Totul a pornit dela o altercaþie în barulde manele din centrullocalitãþii Vulcan,dupã ce criminaluls-a îmbãtat ºi apois-a luat la ceartãcu alþi tineri carepetreceau. Iniþial,conflictul a pornitîn interiorul localu-lui ºi a continuatafarã, iar urmeleodioasei crime i-auîngrozit pe cei care autrecut duminicãdimineaþa prin faþabarului respectiv.

În loc sã se bucurede viaþã ºi de copilulcare a venit pe lumede numai câteva luni,Claudiu Blaj, un tânãrde 26 de ani ºi-a gãsitsfârºitul într-o baltã desânge, în faþa localuluidin Vulcan unde era

angajat ca bodyguard.Cunoscuþii tânãruluisusþin cã acesta erachiar vãrul luptãtoruluiTolea Ciumac. Barul,

Madness Bar, unde aînceput scandalul estesituat într-o zonã centralã din municipiulVulcan, chiar la stradã,iar localnicii care autrecut ieri dimineaþãprin zona respectivãau asistat la scene decoºmar. Pe trotuarulplin de sânge stau

mãrturiile crimeicumplite care a avutloc noaptea trecutã înmicuþa localitateminierã.

Potrivit unor surse,totul a pornit de la unscandal izbucnit în

incinta localuluirespectiv, în urmacãruia patronulbarului, MihaiRobert Otescu de24 de ani, a fostagresat de Coco, untânãr din cartierul

Dallas. Bodyguardul aintervenit pentruaplanarea scandalului,dar asta l-a costat pânãla urmã viaþa.

“În jurul orei 4:30,Poliþia MunicipiuluiVulcan a fost sesizatãcã într-un bar din zonapieþei agroalimentaredin Vulcan, are loc unconflict între trei per-soane. Echipa opera-tivã care s-a deplasatla faþa locului a stabilitcã într-un bar, pe fon-

dul bãuturilor alcoolice,a izbucnit un conflictîntre trei persoane.Ulterior cele trei persoane au continuatconflictul în stradã,una dintre ele înjunghi-indu-le pe celelalte cu un cuþit. Una dintrevictime cu plagãînjunghiatã inghinalã adecedat. Agresorul afost diagnosticat cutraumatism craniocerebral ºi este încomã la Spitalul deUrgenþã Petroºani. Deasemenea ºi cealaltãpersoanã (n.r. patronullocalului) este internatãla spital. Sunt continu-

ate cercetãrile subsupraveghereaParchetului de pelângã TribunalulHunedoara sub aspec-tul comiterii infracþiuniide omor calificat", adeclarat Laura Bradu,purtãtor de cuvânt laInspectoratul de PoliþieJudeþean Hunedoara.

Claudiu Blaj a fostînjunghiat în arterafemuralã, iar surselemenþionate anteriorspun cã tânãrul nu arfi sesizat gravitatearãnii ºi ar fi fugit dupãagresor. Nu a reuºit,însã, sã parcurgã decâtcâþiva metri ºi s-aprãbuºit la pãmânt,într-o baltã de sânge,chiar în stradã, undeºi-a gãsit sfârºitul.Pentru el, medicii nuau mai putut facenimic ºi doar au constatat decesul.

Patronul barului (23 de ani), a ajuns,însã, la Spitalul deUrgenþã Petroºani ºieste internat la Secþiade Terapie Intensivã.

În stare gravã la spi-tal a ajuns ºi criminalulcare a fost bãtut decãtre clienþii ºi prieteniicelor douã victime,dupã ce a încercat sãfugã de la locul crimei.În urma „imobilizãrii”recidivistul a primit ºi oloviturã în zona capuluiºi a intrat în comã.

”Ambele victimeprovenite din altercaþiade la Vulcan au fostinternate pe secþiaATI, iar una dintre elea fost supusã uneiintervenþii chirurgicale.Ca evoluþie, probabilîn zilele urmãtoare nevom putea pronunþa,deocamdatã nu sepoate spune cã sunt înafara oricãrui pericol”,a declarat dr. AlinVasilescu, managerulSUP.

Cazul a fost preluatde procurorii de laParchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara,care vor stabili ceanume s-a întâmplat înacest caz care i-a ºocatpe localnici.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 2014 Actualitate 3

O uãle pot deveni pericu-loase pentru sãnãtatea

noastrã dacã sunt cumpãratede oriunde. Medicii sanitar-veterinari atrag atenþia asupraacestui aspect, drept pentrucare vor demara ºi controalevizavi de comercializarea ºidepozitarea acestora.

Consumul ouãlor poate devenipericulos dacã acestea suntcumpãrate din locuri unde nu aufost depozitate corespunzator.Ouãle se pot altera în doar câtevaore, mai ales dacã sunt þinute însoare sau chiar într-un loc care nueste aerisit sau cu temperaturipotrivite. Dar cum putemrecunoaºte un ou proaspãt, bun deconsumat, indiferent de unde îlcumpãrãm?!

În primul rând, trebuie sã veri-ficãm data expirãrii inscripþionatãpe coaja oului. Apoi, la un ouproaspãt, coaja este mai durã laatingere, aproape grunjoasã, pecând la cel vechi, este matã ºilucioasã. De aici încolo, calitatea ºiprospeþimea unui ou se recunoaºte

atunci când îl spargem. “Oul careeste vechi, atunci când îl spargem,se împrãºtie, gãlbenuºul nu îºi maipãstreazã forma rotundã, com-pactã, iar albuºul nu mai este sufi-cient de gelatinos, are periferiaapoasã. La oul proaspãt, înmomentul când îl spargem, sepãstreazã compact gãlbenuºul, iarraportul dintre înãlþimeagãlbenuºului ºi diametru, trebuie sã fie de 1/2, 1/ 3. Dacã aveþisuspiciuni cum cã oul nu ar corespunde din punct de vedereorganoleptic, atunci se face deter-minarea PH-ului, care poate fifãcutã de cãtre orice specialist alnostru în teren sau la circumscripþi-ile sanitar – veterinare ºi de siguranþã a alimentelor ”, ne-audeclarat reprezentaþii DirecþieiSanitar – Veterinarã ºi de Siguranþãa Alimentelor Hunedoara.

Consumul de oua necorespunzã-toare din punct de vedere fizico-chimic poate duce la îmbolnãviri ºicomplicaþii grave de sãnãtate.

Medicii din Valea Jiului vor facemai multe controale vizavi de acestaspect pânã la Paºte.

Adriana PAdriana PAAVELVEL

Crimã sângeroasã la Vulcan

Bodyguard ucis de un client recalcitrant

Locul crimei Scãrile de la intrarea în bar

Claudiu BlajFoto facebook

Atenþie la consumul de ouã!

Ziua Verde a fostorganizatã în Petroºanicu sprijinul mai multorONG-uri, al primãriei ºial Asociaþiei Casa ProUrbis, fiind una dintrecele mai importanteacþiuni de igienizare aspaþiilor verzi din oraº.În centrul municipiuluiPetroºani au venit sutede tineri cu gândul sãparticipe la acest eveniment. Imediatdupã orele de curs,copiii s-au echipat cumãnuºi ºi pungi de plastic, pe care le-auprimit de la organizatoriºi au plecat spre spaþiilepe care le-au curãþat.

„Am venit sã facemcurãþenie. SuntemPrietenii Apelor ºi vommerge pe mai multecursuri de apã sã lecurãþãm de PET-uri ºiresturi”, au spus copiiigrupaþi sub titulaturaPrietenii Apelor. Alþii au

ales sã cureþe zoneleverzi din oraº ºi de laperiferia acestuia. „Vom pleca spre zonelede centurã ale oraºului.Curãþãm tot ce sepoate acolo ºi apoipregãtim totul pentruplantarea florilor ºi aarbuºtilor ornamentali”,au spus ºi cei care auavut misiunea de acurãþa oraºul de pungiºi PET-uri.

Primarul Tiberiu

Iacob Ridzi a fost celcare a dat startul acþiu-nii ºi care a participat laecologizarea din zonaBrãdet. „Vreau sã lemulþumesc tuturor celorce au participat la ZiuaVerde, eveniment alcomunitãþii noastre,ajuns la ediþia a III-a.Mulþumesc membrilorasociaþiei Casa ProUrbis, împreunã cucare am organizat acesteveniment, dar ºi

elevilor ºi profesorilorcare ne-au ajutat sãfacem curãþenie. Sperca numãrul sacilor cudeºeuri sã scadã în aniiurmãtori, pentru cãacesta ar fi cel maiimportant efect al dezvoltãrii unei atitudinicetãþeneºti normale.Asta pentru cã am constatat cã, numai dinzona de agrementBrãdet, copiii au strânszeci de saci cu deºeuri”,

a spus Tiberiu IacobRidzi, primarul dinPetroºani.

În Ziua Verde, laPetroºani, toþi cei careau vrut sã fie voluntariau venit la oreleprânzului, au primitechipamente ºi ºepciverzi ºi s-au dus înzonele în care au fãcutcurãþenie, una dintreacestea fiind zona deagrement de la Brãdet.Aici vor fi amenajatemai multe locuri de picnic ºi tocmai pentrucã se fac lucrãri, zona a fost ecologizatã înZiua Verde.

Pentru prima datã,anul acesta, la cea de atreia ediþie a Zilei Verzi,a fost organizatã ºi oexpoziþie de flori laghiveci, flori ce pot fiachizionate acumprimãvara. „Mã bucurfoarte mult cã ºi anulacesta am putut organiza, cu sprijinulprimãriei, o altã ediþie aZilei Verzi. Sunt ºi acti-vitãþi noi, una dintre ele fiind o expoziþie deflori, iar Asociaþia CasaPro Urbis a mers laBrãdet sã vedem ce sepoate face acolo, pen-tru a planifica acþiunileviitoare”, a declaratEduard Wersanski,preºedintele Asociaþiei

Casa Pro Urbis.Alãturi de copii a

venit ºi iniþiatorul ZileiVerzi, preotul OctavianPãtraºcu fiind cel care aavut primul iniþiativaPro Urbis, cu scopul dea uni comunitatea ºi alansa proiecte comune.„Ne este dragã naturaºi facerea bunuluiDumnezeu ºi ne dorimca ºi municipiul ºi Valeanoastrã sã fie aºa cumvedem în alte pãrþi, unoraº verde, oraº-parc ºiam lansat aceastã ideede a face ºi noi o ziverde, o zi în caretineretul ºi întreagacomunitate sã iasã înnaturã pentru a plantaºi pomi ºi flori. Nu nedãm seama acum, dardacã plantãm ºi avemgrijã de ceea ce facem,peste ani ºi ani, cândvedem roadele munciinoastre, ne vom bucuraºi chiar ne vom lãuda înfaþa urmaºilor noºtri cuce am fãcut noi”, aspus Octavian Pãtraºcu,preotul care a avutiniþiativa „verde”.

În aceastã primãvarãsuntem la a III-a ediþie azilei dedicatã primãveriiºi acþiunea va continuacu plantarea de pomiornamentali înPetroºani.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 20144 Actualitate

C ine nuplãteºte ce

consumã este eva-cuat. Asta dupãdouã luni. Mãsuraa fost de comunagreatã între ApaServ ºi PrimãriaPetrila ºi este vala-bilã pentru chiriaºiidin blocurile socialede la Petrila.

Au consumat pânãacum, în medie, 100de metri cubi de apãrece, dar contracteleabia sãptãmânaviitoare le semneazãcu Apa Serv.Conducerea firmei dedistribuþie a apei dinValea Jiului a cãzut decomun acord cu pri-marul Ilie Pãducel ºiîmpreunã au decis sãstipuleze în contractcã cine nu plãteºteapa, este evacuat dinlocuinþã. ªi asta dupãdoar douã luni în careacumuleazã debite.

Vorbim desprechiriaºii din blocurilesociale ce au fost dateîn folosinþã laînceputul acestui an înLonea, iar mãsuraeste una preventivã,date fiind anteceden-tele din alte localitãþi.

„La sfârºitul sãp-tãmânii trecute m-amdeplasat la primãriaPetrila, unde am avuto nouã discuþie cudomnul primar IliePãducel ºi am conven-it ca în contractul pecare îl vom face cuproprietarii acelorapartamente sã fie oclauzã ca, în condiþiileîn care în douã luni nuîºi achitã factura, be-

neficiarul va plãti fac-tura ºi locatarul va fievacuat. Eu sper sã nuse ajungã pânã acolo,cã sunt mulþi oamenitineri”, a declaratCostel Avram, directorSC Apa Serv ValeaJiului.

Din aceastã sãptãmânã, fiecarelocatar va semna unastfel de „pact” cuApa Serv ºi, dacã nuîºi achitã factura laapã, plus sumele acumulate în lunile încare au stat pânãacum în locuinþe, va fievacuat de primãrie.Apa Serv se confruntãcu grave probleme înzonele cu locuinþesociale, din cauzacelor care sunt preasãraci sã-ºi achite consumurile ºi atunciîºi ia din timp mãsuride precauþie.

Timp de 3 luni dezile, de la începutulacestui an, atâtprimãria, cât ºi

responsabilii ApaServ au cãutat maimulte soluþii pentru ase pune în gardã încazul în care locatariinu ar achita facturile,dar se pare cã abiaacum au gãsit o vari-antã convenabilã. Dacãlocatarul nu plãteºte,factura este achitatã deprimãrie, iar cel carestã în apartament esteevacuat a doua zi.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cine nu plãteºte riscã evacuarea

Ecologizare ºi împãdurire, de Ziua VerdeV ineri a fost Ziua Verde în Petroºani ºi acþiunea a început în jurul prânzului. Toþi cei

care au vrut sã participe au venit în zona pietonalã din centrul civic, iar florãreseleau adus cu ele flori în ghiveci, care sã fie plantate în ronduri de flori din faþa blocului.Asta pentru cã Ziua Verde a fost instituitã ca o zi a curãþenie ºi a frumosului.


IleanaFIRÞULESCU

Proverbul cu ceiºapte ani de acasã, lacare se adaugã ºidascãlii cu chemare,care simt responsabili-tatea educãrii generaþi-ilor de copii ce mânepot conduce destineleunei naþii, nu pare a fidoar o zicere ºi atât.Profunzimea acestuiproverb s-a manifestatde ”ZiuaInternaþionalã a cãrþiipentru copii”, laPetrila. Vreo 250 decopii din ºcolileoraºului au marcataceastã zi în faþa sedi-

ului PNL Petrila. N-aifi zis cã acei copii con-sideraþi internauþi,uneori uneorietichetaþi înaite de-aicunoaºte, ºtiau exactce hram a purtat ºipoar tã cel în cin-stea cãriua a fostdeclaratã aceastã zi

chiar de ziua lui -Hans ChristianAndersen. Copiii aupomenit de CrãiasaZãpezii, Degeþica,Fetiþa cu chibrituri,Mica Sirenã toatepoveºti scrise deChristian Andersen.Am vãzut uimire pechipurile organizato-rilor – tinerii liberali aiPetrilei.

”Am fost uimit sãvãd copii din generaþiainternetului cã ºtiu, cãau citit, cã iubesccartea. Vreau sã vã

spun cãplãcerea de ale dãrui cãrþiparcã a fostînzecitã vãzândcu câtãbucurie leprimesc”- adeclarat plinde entuziasmDaniel Preda,preºedinteleTNL Petrila ºivicereºedinteTNL filialajudeþeanãHonedoara.

Timp de osãptãmânãtoatã suflarealiberalã petrileanã aadunat cãrþi cupoveºti, cãrþi de col-orat, culegeri, basme,poezii… Unii au adusde acasã sau de lacolegi ºi vecini, alþii aucumpãrat luând larând librãriile. Aºa auadunat peste 600 decãrþi pentru copii. Unclown ºi ajutoarea luiau împãrþit baloane,iar tineri, femei ºiseniori au împãrþitcãrþi. S-au iniþiat ºiconcursuri de ghicitoriºi proverbe, la carecopiii s-au înghesuit,mânuþele lor fluturauîn aer exprimând dor-inþa de a spune ceºtiu, ce au citit, iarrãsplata a fost încã ocarte în plus.

”Nu-mi venea sãcred - cunoscând oparte dintre copii caresunt lipiþi de calcula-toare - cã ºtiu atâtealucruri, chiar ºi cân-tece ale copilãriei.

Daa, au cântat cutoþii, de la mic la maimare ”o lume minu-tatã în care veþi gãsinumai copii”. Vommai face acþiuni pen-tru ei pentru cã este osatisfacþie extraordi-narã. Atmosfera a fostcaldã pentru cã ne-ampurtat ºi ei ne-au per-ceput ca pe niºte fraþimai mari. Cu adevãratdragostea faþã decarte s-a împletit cudragostea faþã de ei” –a precizat DanielPreda. La manifestareseniorii, în frunte cuCostel Avram,preºedintele PNL ºiDoiniþa Bãlãnesc,preºedinte OFLPetrila, se fotografiaucu copiii costumaþi înpersonaje de basm, iartineretul distra pe cin-ste copiii. Nici profe-sorii nu au lipsit, ochi-ul lor vigilent monitor-iza fiecare copil ºi petoþi la un loc.

DianaMITRACHE

Cu greu s-au abþin-ut cei prezenþi sã nudanseze ºi, mãcar odatã au fãcut un „onein one”, la indicaþiileinstructorului DanielObleagã, instructorinternaþional II, unuldintre cei mai buniantrenori de fitnessdin România.

La party a venit ºiun instructor deBokwa din Deva,Diana Stirbet ºi eaunul dintre primiiinstructori internaþion-ali din România.Petrecerea a avut locla ceas aniversar, pen-tru cã la Petroºani,cel mai nou tip de fit-ness, Bokwa, a ajunsacum un an în lunaaprilie 2013.

Întreaga asistenþã a

intrat „în horã” ºitimp de douã oretoatã lumea a arscalorii pe ritmuri dedans, într-o combi-naþie de dans ºi fit-ness. Sportul are dejaun mare succes ºi laPetroºani ºi sala deantrenament estemereu plinã de cur-sanþi. Toþi au venit lapetrecerea aniversarã.

În fapt, Bokwa esteo activitate aerobicãde tip cardio, foarteenergicã ºi care tebinedispune. Succesulexploziv înregistrat deacest concept cardiose explicã prin faptulcã este foarte uºor deurmat de oricine ºtieliterele alfabetului ºicifrele, este eficient înarderea caloriilor ºi încreºterea capacitãþiicardio-respiratorii,este energic ºi revigo-

rant ºi totodatã þineactivã mintea pe par-cursul întregii ore.Fãrã paºi de dans,fãrã coregrafii presta-bilite, fãrã elementenumãrate, Bokwaînseamnã 50 deminute de activitatecardio bazatã pemiºcãri ce traseazãlitere, cifre ºi semne,executate pe fundalulsonor al unor hituriinternaþionale.

Reþeta creatã dePaul Mavi, o person-alitate în domeniul fit-ness-ului din StateleUnite, este simplã,eficientã ºi distractivãînsã trebuie încercatã”pe viu” pentru a figustatã pe deplin. Lao astfel de

„degustare” ne invitãsâmbãtã Daniel ºiSimona Obleagã, laPetroºani, la un an dela înfiinþarea clasei deaici.

La Petrila, generaþia micilor internauþi l-ar fi bucurat pe Andersen

”Am fost uimit sã vãd copii din generaþia internetu-lui cã ºtiu, cã au citit, cã iubesc cartea. Vreau sã

vã spun cã plãcerea de a le dãrui cãrþi parcã a fostînzecitã vãzând cu câtã bucurie le primesc”- DanielPreda, preºedinte TNL Petrila ºi vicereºedinte TNL fil-iala judeþeanã Honedoara.

Bokwa Fitness - un an la Petroºani

Z eci de tineri ºi copii au luatparte la petrecerea aniversarã

a echipei Bokwa Fitness de laPetroºani. Totul s-a petrecut în aer liber, la ºtrandul Keops ºiintrarea a fost liberã.

MaximilianGÂNJU

Cele patru per-soane au plecat sãculeagã leurdã, dar s-au abãtut de la drumdupã ce s-au speriatde câinii de la ostânã. Pentru cã s-alãsat întunericul ºi seaflau într-o zonãîmpãduritã, iar în plusnu aveau niciolanternã, au cerut aju-tor prin 112. Printrecei patru se afla ºi unminor de 12 ani.

„Pe baza indicaþiiloroferite telefonic jan-darmii montani auajuns dupã o orã lacele patru persoane,pe Valea ªerpoane, o

zonã greu accesibilã.De altfel, jandarmiimontani au fost per-manent în dialog cupersoana care a fãcutsesizarea la numãrulde urgenþã 112. Celepatru persoane seaflau într-o stare desãnãtate bunã, nu auavut nevoie de îngrijiri

medicale, fiind trans-portate de jandarmiimontani în oraºulUricani, unde eraudomiciliate. Cei patrunu erau echipaþi core-spunzãtor pentrudeplasare în zonamontanã, nu aveaunicio sursã de luminã,nu au fãcut o planifi-care corectã a durateide deplasare ºi înacest fel s-au pus înpericol”, a declaratpurtãtorul de cuvânt alIJJ Hunedoara,Nicolae Rãducu.Jandarmii montani

atrag atenþia celorcare merg în zonamontanã sã respecteregulile minime deautoprotecþie, iar dacãsunt în pericol potsolicita sprijinul jan-darmilor montani ºisalvamontiºtilor lanumãrul de urgenþã112, dar este impor-tant sã respecte indi-caþiile acestora.

DianaMITRACHE

În fapt, jandarmiihunedoreni au fostsesizaþi de cãtre unbãrbat în data de 6aprilie a.c., în jurulorei 04.00, printr-unapel la numãrul deurgenþã 112, cuprivire la faptul cã s-arãtãcit. Bãrbatul a pre-cizat cã s-a rãtãcit dincauza ceþii în timp cecobora din staþiuneaParâng, de la vilaParâng cãtre HotelRusu.

Iniþial bãrbatul acomunicat faptul cã apãrãsit drumul, a mers

douã ore ºi se aflãîntr-o zonã împãdu-ritã.

“În cãutarea bãrbat-ului au pornit 2 jan-darmi montani ºi 2salvamontiºti. Aceºtiaau verificat zonadescrisã de bãrbat caposibil loc în care s-arafla, în apropiere deHotel Rusu, însã fãrãniciun rezultat. Dupãalte discuþii telefonicecu bãrbatul în cauzã,acesta le-a comunicatjandarmilor montani ºisalvamontiºtilor cã seaflã lângã gardul uneicabane ºi înapropierea sa se aflãun autovehicul. Pe

baza acestei ultimedescrieri, în jurul orei06.00, jandarmiimontani ºi salvamon-tiºtii l-au gãsit pe bãr-batul „rãtãcit” lângãgardul unei cabane, învãditã stare de ebri-etate, la aproximativ200 m de locul undepetrecuse pe timpulnopþii. Bãrbatul învârstã de 52 ani,domiciliat în municipi-ul Petroºani, nu anecesitat îngrijiri med-icale fiind condus dejandarmii montani ºisalvamontiºti la ocabanã dinapropiere”, declarãRãducu Nicolae, ofiþer

relaþii publice dincadrul IJJ Hunedoara.

Jandarmii montanil-au sancþionat contra-venþional cu amendãîn valoare de 100 leipe bãrbat pentru cã asolicitat intervenþiastructurilor specializatela faþa locului fãrã unmotiv întemeiat.Dupã ce i s-a explicatrolul serviciului deurgenþã 112, acesta adat semne cã a înþelesgravitatea fapteicomise .

Este al doilea cazde acest gen cu carejandarmii montani dinHunedoara se con-fruntã. În data de 26

martie a.c., un alt bãr-bat aflat sub influenþabãuturilor alcoolice, peun drum public, lângão cabanã pe ValeaRâului Mare, aanunþat cã s-a „rãtãc-it” solicitând inter-venþia la faþa locului ajandarmilor montani.ªi în acel caz bãrbatul

a fost sancþionat con-travenþional de jan-darmii montani.

Jandarmii montaniatrag atenþia cu privirela faptul cã numãrul112 se apeleazã însituaþii de urgenþã, iarpersoana careefectueazã apeluluitrebuie sã cooperezecu forþele de ordine ºisã le ofere datecorecte. Alarmareaorganelor specializatepentru a interveni încaz de pericol, prindarea semnalelor depericol sau, dupã caz,prin solicitarea inter-venþiei la faþa locului,fãrã motiv întemeiatconstituie contravenþieºi se sancþioneazãconform Legii61/1991.


Un bãrbat în stare avansatã de ebrietate a pus pe jar echipele de intervenþii

U n bãrbat în stare de ebrietate a pus pe jarechipele de intervenþie din masivul Parâng, dupã

ce a sunat la 112 ºi a anunþat cã s-a rãtãcit. Dupã douãore de cãutãri, jandarmii montani ºi salvamontiºtii l-augãsit pe bãrbatul „rãtãcit” lângã gardul unei cabane, învãditã stare de ebrietate, la aproximativ 200 m de loculunde petrecuse pe timpul nopþii.

Au plecat dupã leurdã ºi s-au rãtãcit

T rei adulþi ºi un minor de 12ani au avut nevoie de ajutorul

jandarmilor montani dupã ce s-aurãtãcit în zona Valea de Brazi dinUricani/Câmpu lui Neag. Cei patruau plecat sã culeagã leurdã.

Undemergem desãrbãtori?

P aºtele se apropie cupaºi repezi, iar de

puþin timp, site-urile despecialitate s-au umplutpur ºi simplu de oferte devacanþe în locuri care maide care.

P aºtele la munte

Pentru Valea Jiului, ofertelepromovate intens pe internet înaceste zile sunt cele la cabaneledin Straja. Un sejur de 3 zileîn care un turistul beneficiazãde cazare,demipensiune ºimasa pascalã, costã 250 lei depersoanã.

Masa Pascalã conþinemânãcãruri traditionale, respectiv pascã, ouã roºii, cior-bã de miel, drob de miel, ceapãverde, cozonaci de casã, plus

bãuturile alcoolice. Aceasta este oferta pentru 3

zile, iar cea pentru 5 zile,adresatã celor cu mai multe zilelibere, costã un 100 de lei înplus. De altfel, un atuu adus îndiscuþie de cabanierii din Strajaîn promovarea ofertelor lor,este acela cã turiºtii vor puteaasista la Slujba de Inviere, care se va face la schitul dinstaþiune.

U n Paºte exotic

Ofertele turistice sunt atât debogate ºi de pline de bonusuri,încât o familie de clasã medie,spre exemplu, care vrea sã

petrecã un Paºte de neuitat, cugreu se poate decide încotro sãmeargã.

Spre exemplu, un sejur înstaþiunea Nisipurile de Aur dinBulgaria, începe de la 140 deeuro de persoanã. O vacanþãpe insula Thassos, numitã ºiInsula de Smarald din Grecia,de 5 zile, începe de la 156 deeuro de persoanã. ªi, astfel deoferte sunt cu sutele pe internetºi afiºate chiar la agenþiile deturism din Valea Jiului.Bineînþeles, rezervãrile trebuiefãcute cât mai repede de ceicare vor sã petreascã ºi altfelPaºtele decât acasã.



Î n Valea Jiuluica ºi în restul

judeþului de altfel,sunt zeci, poatechiar sute decerºetori care ape-leazã la mila noas-trã în fel ºi chip.Unii dintre eiafiºeazã feþe câtmai chinuite ºi car-toane cu diversemesaj pentru a neface sã ne deschi-dem portofelul.

Este îngrijorãtorfaptul cã 10 % dintrecerºetorii sunt minori,care sunt puºi sã facãasta chiar de cãtrepãrinþi lor. In topulcelor care sunt vãzuþicei mai des cerºind,sunt ºi falºii cãlugãrisau cãlugãriþe carepretind cã adunã banipentru ridicarea unorlãcaºuri de cult. Dar cutoate acestea, mulþioamenii din ValeaJiului nu se mai arataatât de miloºi in ultimiiani.

Poveºtile cucerºetorii prefãcuþi

care îºi ascund mâinilesub haine pentru apãrea cã au un handi-cap, îi fac pe trecãtorisã se gândeascã dedouã ori înainte de ada vreun ban.

“Dacã vãd un omcu adevarat amãrât ºipe care îl cunosc, ºtiucã nu are ce pune pemasã, îi dau ºi bani ºimâncare. Dar dacã îivãd pe unii care carecer pentru diferitecauze, nici nu mã

intereseazã”, a afir-mat un bãrbat dinVulcan. În ValeaJiului, poliþiºtii localinu prea au dat amenziacestor cerºetori, falºisau nu, dar în parteade nord a judeþului, laDeva, spre exemplu,doar anul trecut,Poliþia Localã a aplicat346 de sancþiuni dintre care 301 deamenzi în valoare de32.000 de lei per-soanelor care apelau la

mila trecãtorilor. ªi, aºa cum era deaºteptat, din aceastãsumã nu s-a plãtit nicimãcar un leu pânã laora actualã.

R esmeriþã,primarul

care punepiciorul în prag

Reamintim faptul cãîn Valea Jiului, singuruledil care s-a gândit saia atitudine împotrivaacestui fenomen, pen-tru ca cerºetoria adevenit un fenomen,este primarul de laLupeni, CornelResmerita.

El a declarat rãzboicerºetorilor anul trecutºi a mai afirmat încâteva rânduri ca vacontinua sã facã totceea îi stã în putinþãsã scape oraºul deaceastã tagmã, indiferent cât va dura.Într-o localitate încare economia este lalimita subzistenþei,locurile de muncã suntpuþine, iar investitoriiºi mai puþini, numãrulcelor care trãiesc dinmila trecãtorilor estepe zi ce trece tot maimare. Toate parcãrilesupermarket-urilor sauieºirile din magazineledin cartier suntîmpânzite de cei carecer bani pentru a trãi.Unii sunt singuri, iaralþii vin în grup. Ceimai mulþi cerºetori auzonele lor favorite, pecare ºi le adjudecã

printr-un fel de regulãa lor. Este bine ºtiut cãunii îºi fac veacul înparcarea unui super-market, iar ceilalþi înfaþa altui magazin. De obicei nu prea îºi încalcã teritoriile,pentru cã atunci selasã cu scandal întreei. ªi, o mare proble-mã pe care cerºetoriio au este aceea de atitudine. Cei maimulþi dintre ei nuacceptã refuzul preauºor ºi hãrþuiescoamenii pe stradã purºi simplu. De altfel,problema cerºetorieieste una valabilã întoatã þara. În ValeaJiului, în toate local-itãþile, cerºetori sunt cuzecile ºi cei mai mulþisunt aceiaºi. ªi laPetroºani sunt familiiîntregi care fac asta deani de zile.


Record negativ stabilitde un tânãr teribilist

U n ºofer în vârstã de 25 de ani afost prins de poliþiºtii hunedoreni

circulând cu 211 kilometri pe orã pe undrum unde viteza maximã este de 100.

Tânãrul prins de poliþiºti este din Haþeg ºi s-a ales cu permisul de conducere suspendatpentru urmãtoarele trei luni, dar ºi cu oamendã contravenþionalã.

„În data de 03.04.2014, în jurul orei09:38, poliþiºtii Formaþiunii Rutiere Haþeg audepistat în trafic un tânãr în vârstã de 25 ani,din oraºul Hateg, în timp ce conducea un auto-turism pe DN 68, la km 59+400m, în afaralocalitãþii Pãcliºa, cu viteza de 211 km /h, fiindînregistrat de aparatul radar montat peautospeciala de serviciu. Tânãrul a fost sanc-tionat contraventional cu amenda în valoare de765 lei ºi i s-a reþinut permisul de conducereîn vederea suspendãrii dreptului de a conduceautovehicule pe o perioada de 90 zile”, adeclarat Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt alIPJ Hunedoara. ((M. GÂNJU)M. GÂNJU)

Valea Jiului, o zonã cu cerºetori la tot pasul

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 20148 Actualitate Actualitate 9

Grea loviturã pentrumultitudinea de sindicatedin cadrul unitãþilorminiere din Valea Jiului,care parcã s-au înfiinþat,sau altele s-au încãpãþâ-nat sã rãmânã, pentru asparge forþa pe care oaveau minerii în a-ºi ceredrepturile. Fiecare între-prindere minierã arecâte douã, trei ºi patrusindicate, care mai decare mai rãzboinice întreele risipindu-ºi în vântenergia ºi menirea de aapãra, negocia ºi parafacondiþii de muncã,salarii, contracte demuncã din care salariatulºi angajatorul sã aibã decâºtigat. Pentru cã seºtie: o afacere bunã întredouã pãrþi, patronate-sindicate, este aceea dincare au de câºtigatambele implicate. Înplus, se mai ºtie cã dacãsindicatele sunt puter-nice ºi conducerileunitãþilor vor fi pemãsurã.

De o perioadã bunãde timp, presa scrisã,

radiourile ºi televiziuniledin Valea Jiului reflectãscandaluri cu lideri desindicat sau scandaluriîntre lideri de sindicat, încare minerul/salariatuleste uitat, aºa cum fac ºipoliticienii cu cetãþeanul.

Aºa se face cã la celeºapte exploatãri minieredin cele cinci localitãþiale Vãii Jiului existã 17sindicate, situaþienemaiîntâlnitã în istoriasindicatelor din mineritulîn huilã.

Lupeniul deþine supre-maþia cu 4 sindicate,urmat de Livezeni cu 3sindicate, restul minelorau câte douã sindicate.

O nouã lege caremodificã ºi completeazãLegea 62/2011 privindDialogul Social desfi-inþeazã aceastã puzderiede sindicate înfiinþate cuscopul de a distruge uni-tatea sindicalã, dinorgolii ºi

chiar din trãdãri aleminerilor – cum se dis-cutã printre unii politi-cieni, directori ºijurnaliºti la ceas de searãprin cabanele munþilornoºtri. Cã s-ar putea sãfie reale aceste trãdãri, odovedeºte aruncarea înderizoriu a acestei meniride lider de sindicat, încâta ajuns de ruºineabreslei. ªi cum nu se potface de ruºine degeaba,poate fi vorba deprostie, de bani saufoloase…

Respectiva lege a fostiniþiatã de vreo 71 dedeputaþi ºi vreo 50 desetori ºi a trecut deCamera Senatului.Acum se aflã la comisiiledin Camera Deputaþilor.

La art.143, punctulD, indice n), se spune cãla nivel de unitate estereprezentativ sindicatulcu 35% din numãrullucrãtorilor unitãþii.Restul nu sunt luate înconsiderare.

S-ar putea interpretao condiþie a reprezenta-tivãtãþii la nivel de grupde unitãþi – cel puþin 7%din numãrul agajaþilorgrupului unitãþilor. Decine-am scos – ar puteazice liderii. Doar cã sepleacã tot de la acel35% pe unitate, ca sã sepoatã negocia cu admi-nistraþia respectiveiunitãþi, pentru cã aici sepot ”face cãrþile”.

”La Petrila, Lonea ºiUricani lucrurile suntclare. Fiecare avempeste 50%. Nu am aflatde aceastã lege, dardacã este aºa, sunt deacord pentru cã numãrulmare de sindicate aslãbit mult puterea pecare trebuie s-o aibã oasemenea organozaþie.La Petrila, în sindicatulpe care îl conduc are330 de membrii din

totalul de 517 salariaþi,vreo 20-25 nu suntmembrii de sindicat, iarrestul sunt în sindicatullui Ion Temneanu. Estebunã acestã modificare alegii pentru cã eliminãniºte aberaþii ºi vã dauun exemplu: circa 700de membri de sindicat,Petrila ºi Uricaniul, nuau fost primiþi de vreo100 de oameni care eraSindicatul Huila. Cum vise pare asta?! Aberaþie!Doar pentru cã acoloerau niºte orgolii. Mineriinu au nevoie de orgolii,ci de sindicat puterniccare sã le apere drep-turile ” – a declaratCãtãlin Cenuºã, liderulSindicatului ”OrizonturiNoi” al Minei Petrila.

Clar, mineritul dinValea Jiului are nevoiede sindicate respons-abile. Sigur legiuitorii s-au gândit ºi la ce au înogradã ºi încercã sã-iîmpace pe cât este posibil.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

“Prin scrisoarea nr.2138/2/13/03.2014,adresatã domnului secretar de stat MaricelPopa, conducereaComplexului EnergeticHunedoara, reconfirmãfaptul cã va preluasalariaþii SN ÎnchideriMine SA Valea Jiului,

care la momentulîncetãrii activitpþii, nuîndeplinesc condiþiilede pensionare”, searatã în document.

În urmã cu câtevasãptãmâni, responsa-bilii CEH spuneau cãdeocamdatã nu se ºtiece va fi dupã 2018

atunci când se vorînchide cele trei unitãþiminiere neviabile.Directorul general aSocietãþii Naþionale deÎnchideri Mine spuneacã peste 300 de persoane din cadrulentitãþii nu vor îndepli-ni condiþiile de pen-sionare la momentul2018 ºi se discutã de oeventualã preluare aacestora de CEH.Rãspunsul oficialillor dela CEH suna....

”Nu am avut astfelde discuþii cu domnuldirector”, au spusresponsabilii CEH înurmã cu câteva sãp-

tãmâni. La momentul actual

numãrul de personal dela Complexul EnergeticHunedoara este decirca 7.000, din careactivitate energeticanumãrã aproximativ1.800 de persoane iarcea minierã 5100.

Tot responsabiliiDepartamentului pen-tru Energie spun cãentitatea energeticã vaprelua absolute toatãcantitatea de cãrbuneprodusã de SNÎMVJ.

“Se angajeazã, deasemenea, de a preluaîntraga cantitate de cãrbune extrasã de SNÎnchideri SA ValeaJiului pânã la momen-tul închiderii celor treimine, respectiv Petrila,Paroºeni ºi Uricani”, semai aratã în document.

Dupã anul 2018,fãrã investiþiile nece-sare la minele viabile,CEH nu va putearezista fãrã cãrbune dinimport.

Monika BACIUMonika BACIU

Curtea de Conturila SNÎMVJI nspectorii de la Curtea

de Conturi au luat lapuricat actele de laSocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine. Potrivitconducerii, aceste controalesunt absolute normale.

“Au fost într-un control defond care îl fac la orice societatenaþionalã, în principal întot-deauna se verificã modul degestionare al ajutorului de stat,principalele contracte cu benefi-ciarii, partea de resurse umanecum am gestionat-o în anulanterior. Încã nu avem raportulfinal al Curþii de COnturi, îl aºteptãm în mod normalprobleme deosebite nu au fostla Societatea Naþionalã deÎnchideri. Problemele mici doarei îl pot spune când ne vorînainta raportul care ni-l vorînainta ºi unde vor puncta

lãmuririle justificative legate demicile probleme constate”, a declarat Aurel Anghel, directorul general a SocietãþiiNaþionale de Închideri MineValea Jiului.

Societatea care se ocupã deînchiderea minelor neviabile aîncasat ºi ajutorul de stat pentruacest an. Banii urmeazã sã fieutilizaþi lunar pentru programelede închidere.

“Vineri am încasat ajutorul destat, destinaþia lui în moddeosebit a fost sumele datoratebugetului de stat, le-am achitatîn totalitate pe lunile decembrie,

ianuarie ºi februarie, suntem lazi cu dãrile cãtre stat, urmândca luniile viitoare sã accesãmajutorul de stat plus baniiproveniþi din vânzarea cãrbunelui cãtre ComplexulEnergetic Hunedoara. Amrãmas la acelaºi plafon de 17milioane, lucrãm la 60 de zilecu dânºii pânã acum ne-au asigurat salariile ºi chenzina unuºi chenzina doi”, a mai precizatsursa citatã.

Tot din ajutorul de stat vor fiplãtiþi ºi viitorii disponibilizaþi. O nouã tranºã de concediericollective va avea loc în a douajumãtate a acestui an.

“Disponibilizãrile prevãzute în BVC le avem prinse pe cheltuieli excepþionale ºi suntprinse în programul nostru deexploatare în luna noiembrie.Vom face un plan de disponibi-lizare, anul acesta 256 de per-soane vor pleca din sistem”, amai spus directorul general alSNÎMVJ.

Pânã în 2018 toþi angajaþiiSNÎMVJ vor pãrãsi sistemulminier. Pentru aceºtia se vorpregãti ºi cursuri de reconversieprofesionalã.

Monika BACIUMonika BACIU

S indicaliºtii de la„Muntele” sunt

unici reprezentativi lanivelul unitãþilorminiere viabile din ValeaJiului. Aºa au stabilitmagistraþii de laTribunalul Hunedoara.

Sindicatul „Muntele”rãmâne reprezentativ ºi aredreptul sã negocieze înnumele minerilor de launitãþile extractive viabileincluse în ComplexulEnergetic Hunedoara, dar ºia energeticienilor. TribunalulHunedoara a pronunþatsentinþa în acest dosar ºi a decis respingerea, canefondate, a apelurilor civile

declarate de cãtre pãrþileinterveniente în proces,respectiv Sindicatul LiberElectrocentrale Deva-Mintia,Sindicatul "Libertatea 2008Livezeni, Sindicatul Liber ºiIndependent E.M. Lupeni,Sindicatul EPCVJ Vulcan,Sindicatul SCSM Petroºani,Sindicatul Liber SE Paroºeni,Sindicatul IndependentTermoserv Paroºeni ªiSindicatul Liber Independent"Electrocentrale" Mintia.

Practic, aceºtia contestausentinþa din octombrie 2013,pronunþatã de JudecãtoriaPetroºani, prin care“Muntele” devenea reprezentativ.

Pe parcursul procesului, ladosar au fost depuse maimulte documente solicitatede instanþã, iar magistraþii aucerut oficialilor ComplexuluiEnergetic Hunedara o situaþie a numãrului total desalariaþi, în mod punctual,

pentru fiecare divizie componentã, precum ºinumãrul de membri de sindicat. Asta pentru a sestabili dacã existã o majori-tate a membrilor de sindicatla structura ce se doreareprezentiativã.

Majoritatea cerutã de lege

a fost pusã în pericol dupãce liderul minerilor de laLivezeni, Adrian Jurca, s-aretras din structura sindicalãîmpreunã cu vreo 300 demembri de sindicat, însã liderii de la „Muntele” aususþinut cã au reuºit sãatragã alþi angajaþi ai CEH –inclusiv energeticieni - aºaîncât sã-ºi asigure reprezen-tativitatea la nivelul CEH.

În aceste condiþii, lideriisindicatului declaratreprezentativ, vor intra lanegocieri cu patronatulComplexului EnergeticHunedoara pentru noul con-tract colectiv de muncã alminerilor ºi energeticienilor.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

“Muntele” rãmâne reprezentativ ºi intrã la negocieri cu patronatul CEH

”Liderii de carton”primesc o loviturã grea

Î n Valea Jiului, cele ºapte exploatãriminiere au 17 sindicate, situaþie unicã

în istoria sindicalismului! Supremaþia odeþine mina Lupeni - cu patru sindicate,urmatã de Livezeni – trei sindicate, iarrestul - câte douã. Legea care modificã ºicompleteazã Legea 62/2011 a DialoguluiSocial a trecut de Camera Senatului ºispune cã sindicatul reprezentativ la nivelde unitate trebuie sã deþinã cel puþin 35%din numãrul angajaþilor unitãþii. Cine sesitueazã sub acest procent, nu existã! Acestlucru poate fi o grea loviturã datã armateiliderilor de carton.

”Este bunã acestã

modificare a legii

pentru cã eliminã niºte

aberaþii, ºi vã dau un

exemplu: circa 700 de

membri de sindicat,

Petrila ºi Uricaniul, nu

au fost primiþi de vreo

100 de oameni -

Sindicatul Huila. Cum

vi se pare asta?!

Aberaþie! Doar pentru

cã acolo erau niºte orgolii ale liderilor.

Minerii nu au nevoie de orgolii, ci de sindi-

cat puternic care sã le apere drepturile ” –

Cãtãlin Cenuºã, preºedinte Sindicatul

”Orizonturi Noi”, Mina Petrila.

Departamentul pentru Energie:

“CEH va prelua angajaþii de la SNÎMVJ”C omplexul Energetic Hunedoara va

prelua angajaþii de la SNÎMVJ dupãînchiderea minelor neviabile. ResponsabiliiDepartamentului pentru Energie spun cãdupã anul 2018, personalul de laSocietatea Naþionalã de Închideri MineValea Jiului care nu îndeplineºte condiþiilede pensionare va fi preluat de cãtreComplexul Energetic Hunedoara.

Monika BACIU

“Am venit la Petroºanisã mã întâlnesc aici cuorganizaþia ºi cu prieteniimei sã stãm de vrobã sãvedem care sunt problemele lor, cu ceputem sã îi ajutãm ºi sigur

încep pregãtirile pentrueuroparlamentare.

Judeþul are un candidat,e vorba de domnulWinkler, care este ºi capde listã. Sigur cã va aveajudeþul Hunedoara uneuroparlamentar, nu ºtiucum stau celelalte partide,dar UDMR-ul va da ºipentru acest judeþ un dep-utat în ParlamentulEuropean.

Am venit sã îi ajutãmcu ce putem. Am avut oîntâlnire scurtã ºi cu pri-marul, ne cunoaºtem de

foarte mult timp ºi am dis-cutat ºi despre problemeledin judeþ, dar mai ales dinmunicipiul Petroºani ºiacesta este scopul vizitei.Sper cã voi reveni în maiîn timpul campaniei pro-priu-zise ºi de fiecare cândpot în judeþul Hunedoaraºi în Valea Jiului încerc sãajung ºi sã vãd care suntproblemele ºi necesitãþilecomunitãþilor de aici”, adeclarat ministrul Culturii,Kelemen Hunor, laPetroºani.

Ministrul a participat ºila “Drumul Crucii”, eveni-ment specific catolicilor.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Maximilian GÂNJU

La conferinþajudeþeanã de alegeri aUDMR Hunedoara auparticipat 108 delegaþidin cele 16 organizaþiilocale, dar ºi preºedinteleUniunii, Kelemen Hunor.Imediat dupã cea fost reconfi-mat înfuncþia depreºedinteal UDMR

Hunedoara,Winkler

a declarat cã structura deconducere îºi propune caUniunea sã obþinã un scorelectoral bun la alegerilepentru ParlamentulEuropean ºi sã îºiîntãreascã prezenþa înadministraþia publicã dinlocalitãþile în care trãiescmembri ai comunitãþiimaghiare. „Ne dorim în 25

mai sã avem un foartebun rezultat la alegerilepentru ParlamentulEuropean ºi sã nepregãtim mult mai binepentru alegerile din

2016. Sã recâºtigãm,dacã se poate, prezenþa

în Consiliul LocalPetroºani, são întãrimpe cea dinDeva,

Hunedoara, Lupeni, în aºafel încât acolo unde avemcomunitãþi mai importantemaghiare sã fim prezenþi ºiîn forurile locale dedecizie”, a declaratpreºedintele UDMRHunedoara. Mandatul depreºedinte al filialeijudeþene UDMRHunedoara este pentru operioadã de doi ani, înconformitate cu prevederileinterne ale formaþiunii.Iuliu Winkler este cel mailongeviv preºedinte deorganizaþie judeþeanã dinHunedoara, el ocupândaceastã funcþie din 2001.A intrat în UDMR în 1990ºi a fost consilier judeþean,apoi subprefect al judeþului.Din 2000 ºi pânã în 2004a fost deputat deHunedoara, apoi ministrudelegat pentru Comerþ,ministru al Comunicaþiilor,în cele douã guverne con-duse de Cãlin PopescuTãriceanu. Din 2007 esteeuroparlamentar. În lunamartie, forurile de conduc-ere ale UDMR l-au desem-nat drept cap de listã alUniunii pentru alegerilepentru ParlamentulEuropean.

Ministrul Culturii, în vizitã la PetroºaniM inistrul Culturii, în vizitã, neoficialã, la Petroºani. La

sfârºitul sãptãmânii trecute, Kelemen Hunor, ministrulCulturii s-a aflat în vizitã la Petroºani. Aceasta s-a întâlnit cumembrii organizaþiei UDMR ºi cu primarul Tiberiu Iacob Ridzi.Vizita a fost una de curtoazie, iar în cadrul discuþiilor s-au stabilitcâteva direcþii în ceea ce priveºte alegerile europarlamentare.

Winkler a fost reales preºedinte alUDMR Hunedoara

E uroparlamentarul Iuliu Winkler afost reales în funcþia de preºedinte

al filialei judeþene UDMR Hunedoara,el fiind astfel la cel de-al ºaptelea man-dat în fruntea organizaþiei.Organizaþiile din Petroºani ºi Lupenivor fi în atenþia preºedintelui.

Diana MITRACHE

Vor sta în greva foameipe toatã perioada alegeriloreuroparlamentare, dacã luiVadim Tudor i se respingecandidatura la ParlamentulEuropean.

Potrivit Biroului ElectoralCentral (BEC), tribunul nu aadunat suficient de multesemnãturi, lucru cu carePRM-iºtii din Petrila nusunt de acord ºi atuncispun cã vor recurge la ges-turi extreme. Se vor lega culanþuri de sediul B.E.C. dela Bucureºti, sau chiar vorîndura foamea „ca sã sefacã dreptate”.

„Noi, încã ne pãstrãm

optimismul. Dovada cãsemnãturile sunt suficienteeste cã, pe lângã semnã-turile de Corneliu VadimTudor, tot semnãturi culista de susþinãtori PRM,au fost depuse ºi de

Gheorghe Funar. Funareste doar un fost lider, darcei care au semnat sunt totPRM-iºti. Deci, BEC-ul ainterpretat doar litera legii,deºi sunt 400.000 de sem-nãturi, nu 200.000 cât eranevoie. Dacã totuºi, dacã

justiþia nu vaþine cont deasta, de laPetrila, un grupde tineri PRM-iºine vom deplasala Bucureºti ºi înperioadaalegeriloreuroparla-mentare vomintra în grevafoamei”, adeclaratEmanuelAndronache,preºedintelePRM Petrila.Soluþionareacontestaþiilor privindadmiterea sau respingereacandidaturilor se face în celmult douã zile de la înregis-trarea contestaþiei, cel maitârziu 12 aprilie, de cãtreTribunalul Bucureºti, iarcandidaturile rãmân defini-

tive cel mai târziu în 16aprilie. BEC a respins,miercuri, candidaturiledepuse pentru alegerileeuroparlamentare înnumele PRM, atât celedepuse de Corneliu VadimTudor, cât ºi cele depuse deGheorghe Funar.

Monika BACIU

“Nici pe departe catsunt eu primar nu se vapune problema sa intramin insolventa pentru caprimaria nu are datoriifacute de primar, dacaerau datori facute de pri-mar erau datorii facutepe proiecte europene sipe proiecte guvernamen-tale pe care pana laurma primaria impreunacu Guvernul Romaniei,cu Consiliul Judetean vareusi sa plateasca con-

structorilor lucrarile caresunt effectuate”, a declaratprimarul municipiuluiLupeni, Cornel Resmeriþã.

Edilul spune cã în celedin urmã Guvernul va gãsio soluþie pentru rezolvareaacestor probleme.Resmeriþã spune cã înacest caz nu conteazãculoarea politicã, maiales cã toate proiecteledin Lupeni s-au realizatcu girul Guvenului.

“Nu este vorba deculoare politica darpana la urma sunt sigur

ca si Guvernul se va impli-ca sip e mine ma intere-seaza sa ducem proiectelela bun sfarsit sis a le termi-nam si sunt sigur ca vaveni si in sprijinul construc-torilor cu platile pe caretrebuie sa le faca. Eu caprimar nu faceam acesteproiecte, au fost nisteproiecte foarte indraznete,foarte curajoase, daca nuaveam si aprobareaGuvernului Romaniei“ , amai precizat sursa citatã.

Potrivit BuletinuluiMinisterului Finanþelorprivind situaþia plãþilorrestante mai mari de 90 dezile, judeþul Hunedoara aredatorii în total de 40,61milioane lei. Din suma

totalã, PrimãriaLupeni are arieratede 32,71 milioanede lei, de 10 orimai mult decâtPrimãria Aninoasacare se aflã în insol-venþã din cauzaincapacitãþii deplatã.


PRM-iºtii intrã în grevã

POST NEGRU PENTRU VADIM

G ata sã moarã de foame pentru Vadim.Aºa se declarã câþiva tineri din Petrila,

membri ai Partidului România Mare, care nusunt de acord cu faptul cã tribunului i s-arespins candidatura la ParlamentulEuropean, din motive de liste electorale.

R eprezentanþii administraþiei locale dela Lupeni exclud din start intrarea în

insolvenþã, asta deºi datoriile localitãþiisunt nenumãrate. Primãria municipiului

Lupeni se aflã în topul datornicilor dinjudeþul Hunedoara, la capitolul arierateale administraþiilor publice, dar asta dincauza sumelor pe care Guvernul nu le-amai decontat de ceva timp.

Insolvenþa exclusã

Monika BACIU

“Problemele eco-nomice ºi sociale (aufost ridicate de pri-marul din Petroºani-n.r.). E un oraº cuistorie foarte impor-tantã ºi cu un prezentdestul de greu ºi enevoie de multãatenþie pentruPetroºani ºi pentruValea Jiului fiindcã încontinuare eu cred cãse mai pot gãsi, ºi maiales dacã economiaîncepe sã creascã,investitori, locuri demuncã ºi un traidecent ºi un viitor pre-vizibil pentru aceastãzonã, pentru comu-

nitãþile de aici”, adeclarat ministrulCulturii, KelemenHunor, la Petroºani.

Ministrul a mai pre-cizat cã monumenteleistorice ale judeþuluivor fi reabilitate însãnu în acest an.

Bugetul prea mic alMinisterului Culturii nupermite efectuarea delucrãri de reabilitare în

acest an. În 2014, ceide la MinisterulCulturii vor lucra la unplan pentru anul2015, plan care va

cuprinde reabilitareamonumenteloristorice. Cele prio-ritare vor fi monu-mentele din categoriaA ºi anume cele deinteres naþional.

“În acest an, cândvorbim despre monu-mente istorice nu artrebui sã vorbimdespre un singur an,dar vorbesc de bugetulanului 2014 care esteun buget extrem de

mic. Aºa afost votat anultrecut, eu aºaam preluatMinisterulCulturii. Noiîncercãm înaceastã peri-odã sã pregã-tim proiectelepentru anulviitor. Astaînseamnã cãîn zona monu-

mentelor istorice înzona restaurãrii sãpregãtim acele dosareîn primul rând pentrumonumentele din cat-egoria A care pot fiîntr-o perioadã de doi-trei ani de zile reno-

vate, pentru cã într-unsingur an mareamajoritate a lucrãrilornu pot fi începute ºiterminate. Asta estenatura monumenteloristorice. Acolo selucreazã pe termenmediu. Sunt ºi cazuricând se lucreazã petermen lung mai alescând ne gândim laCastelul Huniazilor ºiatunci trebuie sãpregãtim prioritãþile.În acest an asta vomface ºi sigurHunedoara din acestpunct de vedereextrem de bogat înceea ce priveºte patri-moniul arheologic, darºi construit este învizorul nostru. Minuni

în 2014 nu potpromite fiindcã dinpãcate sunt doar 20de milioane de lei,suma contractatã deMinisterul Culturii,înainte sã vin eu, pen-tru restaurare”, a maispus Kelemen Hunorla Petroºani.

520 de monumenteistorice din judeþulHunedoara sunt înreg-istrate la nivelul minis-terului Culturii. Doarcâteva sute de monu-mente sunt incluse încategoria celor deimportanþã naþionalã.În Valea Jiului nuexistã niciun monu-ment istoric clasificat afiind de importanþãnaþionalã.


LUNI:• Ciorbã de pui a la greq / Supãcremã de praz cu cartofi• Gordon bleu de porc cu cartofiaurii / Ficãþei de pui cu piure• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorbã de burtã/ Supã cremã de þelinã• Pui Shanghai cu cartofi în crustãde muºtar/ Ceafã la grãtar cucartofi aurii• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de varza cu afumaturã/Supã cremã de ciuperci• Gulaº unguresc cu gãluºte/Tagliatelle cu piept de pui ºi ciuperci• Salatã + Desert

JOI:• Ciorba de periºoare/ Supã cremãde legume

• Chifteluþe marinate ºi piure decartofi / Piept de pui în crustã desusan ºi fulgi de porumb ºi garni-turã de cartofi aurii• Salatã + Desert

VINERI:• Ciorbã de fasole cu afumaturã/Ciorbã þãrãneascã de pui• Piept de pui umplut cu ciuperci ºiorez sârbesc/ Caºcaval pane cu sostartar ºi cartofi natur• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlã de0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert estede 15 lei ºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA APRILIEMonika BACIU

“Este prea scurtãpista pentru bicicliºtiºi nu sunt perioadecând autoturismelesunt parcate cu câte oroatã pe ea sau chiarpietonii sunt cei careo folosesc”, spune unbiciclist.

Aceasta este inutilãîn condiþiile în carepietonii care utilizeazãaceastã pistã nu þincont de perimetruldestinat celor cu bici-clete. Deºi municipali-tatea mai avea în planrealizarea unor astfelde piste, proiectul afost amânat.

“Nici asta nu esteprea folositã. Anulacesta deocamdatã nucred cã vom face altepiste pentru bicicliºti,nu am un proiect înacest sens, probabilcã în funcþie de cer-inþe pe viitor vom luaîn calcul aceastã posi-bilitate care este unabeneficã ºi modernãpentru orice oraº”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiuluiPetroºani.

Pietonii care mergpe pista pentrubiciliºti pot fisancþionaþi de poliþialocalã.

Piste inutile

Î n urmã cu câþiva ani munici-palitatea de la Petroºani a

realizat o pistã destinatãbicicliºtilor. Aceasta are 300 demetri, iar bicicliºtii spun cã nu esteprea utilã.

Monumentele istorice vor fi reabilitate, dar nu anul acesta

M onumentele istorice din judeþul Hunedoara vor fireabilitate, dar nu în acest an ºi nu toate.

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, s-a aflat la sfârºitulsãptãmânii trecute la Petroºani unde s-a întâlnit cumembrii organizaþiei UDMR ºi cu primarul municipiu-lui Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În urma discuþiilorpurtate, edilul petroºãnean a ridicat mai multe pro-bleme cu care se confuntã localitatea ºi Valea Jiului.

Carmen COSMAN - PREDA

Materialele erau depozi-tate într-un spaþiu dinColonie, din zona bloculuide locuinþe sociale. Numaicã, acesta era al PrimãrieiMunicipiului Petroºani, carei-a gãsit o altã utilitate.Practic, fosta magazie aApaServ va fi transformatãîntr-un azil de bãtrâni decãtre preotul OctavianPãtraºcu. Iar operatorul deapã din Valea Jiului vaamenaja, pe cheltuiala pro-prie, o nouã magazie.”Avem o mare problemã cumagazia centralã a noastrã,care va trebui mutatã de lablocul social, unde funcþioe-nazã acum, la sediul centralal societãþii noastre. Am

investit foarte mult în clãdi-rea în care sunt adãpostitemaºinile ºi aici vom muta ºimagazia.

Clãdirea în care afuncþionat pânã acum mag-azia este a PrimãrieiPetroºani, iar printr-ohotãrâre a Consiliului Locala fost transferatã cãtrepreotul Octavian Pãtraºcu,care va amenaja aici unazil. În aceste condiþii, noisunte nevoiþi sã ne mutãmîn altã locaþie”, a declaratdirectorul general al SCApaServ, Costel Avram.

Pe de altã parte, Avrama precizat cã investiþiile dinfonduri proprii vizeazã ºiparcul auto al firmei, iaraici ne referim la utilajeleabsolut necesare pntrubuna desfãºurare a activ-

itãþii curente. „Chiar

dacã au fosttãiate unelecheltuieli,asta nuînseamnã cãnu aminvestit înparcul auto,care estefoarte vechi.Tot timpulam alocat,însã, fonduri

pentru ca utilajele sã poatãfuncþiona.

În plus, anul acesta amprevãzut achiziþionarea atrei maºini, la care seadaugã un caterpilar, pen-tru ca activitatea sã sedesfãºoare în condiþiioptime. ªi în echipamentulde protecþie al oamenilor s-a investit mult, aºa încât sãbeneficieze de salopete,cizme sau mãnuºi de ceamai bunã calitate”, a maispus Costel Avram.


Adriana PAVEL

Piaþa de la stadionuldin Petroºani, de câteva

sãptãmâni este plinã deoameni care cumpãrãdacã au bani, iar dacã nu,mãcar vin ºi se uitã. Aºas-a întâmpla ºi la târgulde duminica, atunci cândzona arãta ca un furnicarde oameni ºi maºini. Sutede potenþiali cumpãrãtoriau venit aici pentru avedea dacã preþurilehainelor de primãvarã –varã se încadreazã înbugetul lor. Dupã ce aufãcut un tur al tarabelor,dacã nu ºi-au cumpãratceva, sigur au trecut,mãcar de curioºi, ºi print-re comercianþii de vechi-turi. Aici au vãzut tot ceºi-au dorit sau nu.

Începând de aparatevechi de vârsta bunicii,tacâmuri, obiecte decora-tive ºi terminând cu totfelul de “minuni” cum arfi senzori de iluminat,bijuterii cu patina timpuluisau telefoane din primageneraþie de celulare.

T ârgul de laVulcan,

furnicar de oameni

ªi la Vulcan, târgul sãp-tãmânal de haine ºi pro-duse industriale care seþine sâmbãta, în zonaDincã, aproape de ieºireadin oraº spre Lupeni, afost un adevãrat furnicar.Cei mai mulþi vulcãnenispun cã vin de ani de zilela acest târg când vor sãîþi cumpere ceva, pentrucã multe haine sunt maiieftine decât în magazineºi în plus de asta, aici maipot ºi negocia preþul.

Diana MITRACHE

Preþul apei în ValeaJiului este unul dintre celemai mici din þarã. Astasusþine Costel Avram,directorul societãþii de dis-tribuþie a apei din aceastãzonã a judeþului, iar totul afost posibil pentru cã auinvestit în câteva micro-hidrocentrale pe cursurilede apã din zonã. Acum,Apa Serv vinde de aproape2 ani, energie la bursã ºi,chiar dacã preþul a maiscãzut faþã de anul trecut,populaþia este în câºtig.„Preþul apei în Vale estecel mai mic din România ºi

noi îl menþinem în condiþi-ile în care avem ºi alteactivitãþi conexe. ªi aicieste vorba despre faptul cãproducem energie ºi vin-dem lunar de aproape 900de milioane de lei vechi.Dacã nu am avea ºi aceºtibani, cred cã lucrurile s-arcomplica ºi nu am putea sãexistãm ºi sã fim din punctde vedere financiar, bine”,a spus Costel Avram.

Apa Serv a vândut anultrecut energie cu 200 delei Mega Watt-ul, iar acum,pentru cã preþul a scãzutpe piaþã, reuºeºte sã vândãcu un preþ mai mic, dar areîn vedere mai multe

investiþii în acest domeniu.„În decembrie, am vândutenergie pânã la sfârºitulanului, pe fiecare lunã,chiar dacã anul acesta afost 171 lei, comparativ cu200 de lei Mega Watt-ul,anul trecut. Dar asta este,preþul a scãzut ºi noi sun-tem bucuroºi cã avem uncontract ferm pânã lasfârºitul acestui an. Maimult chiar, avem ºi acelPZU –preþul zilei urmã-toare – în care vindemfoarte bine”, a mai adãugatAvram.

Operatorul de apã ºicanalizare din Valea Jiuluipregãteºte punerea înfuncþiune a unei noi micro-hidrocentrale, amenajate înzona Vulcanului, la Brazi,iar asta face ca din 43 deoperatori de apã din þarã,Valea Jiului sã fie pe locul39 din punct de vedere alpreþului de vânzare al apeicãtre populaþie.

Preþul apei, þinut cu energie

Î n Valea Jiului, preþul apei a fost þinutla valoarea minimã ºi nu s-au fãcut

majorãri de tarife, cu energie.Responsabilii Apa Serv au reuºit, cu aju-torul unor micro-hidrocentrale, sã vândãenergie la bursã ºi au compensat astfelcostul de producþie.

Lume multã la târgurile sãptãmânale de haine

O amenii din Valea Jiului comparã înaceastã perioadã preþurile din

magazin cu cele de pe tarabele din târ-gurile sãptãmânale, mai ales cã laînceputul fiecãrui sezon se impune o oarecare reînoire a garderobei.

De la magazia ApaServ, la azil de bãtrâni

Operatorul de apã din Valea Jiului, obligatã sã amenajeze unnou spaþiu pentru materialeC hiar dacã nivelul mai scãzut al

încasãrilor i-a determinat sã maireducã din cheltuieli, reprezentanþii opera-torului de apã ºi canal din Valea Jiului, SCApaServ Valea Jiului SA, investesc bani înaceastã perioadã în amenajarea unei noimagazii. ªi asta pentru cã spaþiul utilizatpânã acum îºi schimbã destinaþia.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Aprilie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Zi favorabilã studiului ºi comu-nicãrii. Puteþi obþine câºtiguriimportante din tranzacþii financia-re. În partea a doua a zilei, sun-teþi anunþat cã trebuie sã plecaþiîntr-o cãlãtorie în interes de afac-eri, iar partenerul de viaþã estenemulþumit.

Nervozitate vã poate pune într-osituaþie neplãcutã în cãmin.Pãstraþi-vã calmul ºi dedicaþi-vãunor activitãþi de rutinã. N-arstrica sã fiþi mai tandru cupartenerul de viaþã.

Puteþi obþine cu uºurinþã micicâºtiguri financiare, însã fiþi pru-dent ºi evitaþi speculaþiile de oricefel. În partea a doua a zilei,reuºiþi sã tensionaþi relaþia cupartenerul de viaþã. Se pare cãaveþi o idee fixã în legãturã cuschimbarea stilului de viaþã.

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o prob-lemã mai veche a familiei. Încursul dimineþii, descoperiþi oofertã avantajoasã pentrucumpãrarea unei case sau pentruun schimb de locuinþã. O per-soanã mai în vârstã din familie,se opune cu fermitate.

S-ar putea sã plecaþi într-odeplasare neaºteptatã. Nu estecazul sã regretaþi schimbarea pro-gramului: aceastã cãlãtorie poatereprezenta pentru dumneavoastrãun nou început. Aveþi succes peplan social ºi financiar. Profitaþide acest context favorabil.

Sunteþi în formã, iar relaþiile cuanturajul sunt excelente. Ziua deastãzi este favorabilã investiþiilor,demarãrii unei afaceri ºi cãlãtori-ilor în interes personal. În parteaa doua a zilei vi se propune ocolaborare. Nu vã grãbiþi înluarea unei decizii.

Reuºiþi sã faceþi schimbãri majoreîn viaþa dumneavoastrã, mai alespe plan profesional ºi în privinþarelaþiilor sentimentale. Azi suntfavorizate întâlnirile cu persoaneimportante, relaþiile de parteneri-at ºi cãlãtoriile personale.

În cursul dimineþii sunteþi anunþatcã aþi moºtenit o sumã mare debani. Sunteþi nevoit sã faceþi maimulte drumuri scurte, iar searavã pregãtiþi pentru o cãlãtorie,împreunã cu partenerul de viaþã.Ar fi bine sã amânaþi întâlnirile.

Este momentul sã puneþi în prac-ticã planurile în legãturã cu oafacere foarte promiþãtoare.Relaþiile cu partenerul de viaþãpot avea de suferit din cauzã cãneglijaþi rezolvarea problemelor.

Preocupat de problemele per-sonale, aveþi tendinþa sã neglijaþicãminul. Pentru rezolvareaproblemelor importante, vãputeþi baza pe intuiþie, dar ºi pesfaturile partenerului de viaþã.

Talentul creativ este la cote ridi-cate ºi vã poate ajuta sã rezolvaþiproblemele profesionale într-unmod original. Relaþiile sentimen-tale sunt în general bune, daraveþi tendinþa de a-i facereproºuri nejustificate.

În prima parte a zilei, este posibilsã aveþi mici dificultãþi în cãmin.Cu o vorbã bunã sau un miccadou, puteþi dezamorsa o situ-aþie tensionatã. O vizitã la pri-eteni, în cursul serii, readucearmonia ºi buna dispoziþie.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Ultima ediþie (r)11:25 Profesioniºtii... (r)12:25 Opinii fiscale12:30 În grãdina Danei (r)13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România 21:10 Între bine ºi rãu

7:00 ªtirile Pro TV10:05 România, te iubesc! (r)11:00 Bãrbaþii în negru II (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 O noapte la muzeu (r)17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Schimb de prizonieri22:30 ªtirile Pro TV23:05 Psihologia minciunii

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Vrei sã fii milionar? (r)13:30 Teleshopping 14:00 ªtirile Times NewRoman (r)14:30 Râzi ºi câºtigi (r)15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Epic Show

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Specialiºti în sãnãtate 15:15 Sacrificiul (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 Doamne de poveste (r)14:30 Doctorul casei (r)15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 O nouã viaþã21:30 Regina22:30 Poveºtiri de noapte

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: ASC PoliTimiºoara - Steaua12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: ASC PoliTimiºoara - Steaua13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: CFR Cluj -Petrolul Ploieºti14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: CFR Cluj -Petrolul Ploieºti15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Digi Sport Special16:00 Fotbal European 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Digi Sport Special 18:30 Fotbal: Gaz MetanMediaº - Pandurii Tg. Jiu 19:15 Digi Sport Special

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 Întâmplãri hazlii 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Junior Chef 22:30 Un show pãcãtos23:00 Un show pãcãtos

Monika BACIU

“Noi avem în plan acolosã punem douã sensurigiratorii, se lucreazã laproiectare în acestmoment, dar pe de o parte

asta nu ar excludefuncþionarea semafoarelor,însã avem o problemãtehnicã, firma care le-amontat de la Piatra Neamþnu reuºeºte sã ne procurepiesa respectivã ºi atunci

nu reuºim sã reparãminstalaþia de semafor”, adeclarat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Pânã la realizarea celordouã sensuri giratorii,municipalitatea spune cã înmãsura în care este posibilva face toate demersurilenecesare pentru a urgentareparaþia semafoarelor.

“Sensul giratoriu vrem sãîl facem cât mai repedeposibil însã nu excludemreaparea semaforului.Facem demersuri pentrurepararea acestuia, pânã lamomentul când vom facesensul giratoriu trebuie sãfacem semafoarele. Asta eo problemã tehnicã. Nuavem un plan de manage-ment al traficului în zonarespective însã ºtim caresunt problemele acolo însãcred cã este mult mai opor-tunã montarea unui sensgiratoriu, la spital în primulrand decât semaforizareaclasicã”, a mai spus edilul.

Pietoniisunt cei mairevoltaþi delipsasemafoarelor.Ei spun cãnu o datã cide mai multeori au fost pepunctul de adeveni vic-timele con-ducãtorilorauto.

“Estegroaznic fãrãsemafoare. ªoferii sunt toþigrãbiþi ºi nu þin cont demarcaje ºi de faptul cãexistã o trecere de pietoni.De câteva ori era sã deapeste mine chiar petrecere. Am observatcã nici celor de laambulanþã nu leacordã mereu priori-tate”, spune o trecã-toare.

Pânã cândsemafoarele vor fi rea-parate, trecãtorii tre-buie sã facã slalomprintre autoturisme ºi

sã fie atenþi sã nu fie vic-timele vreunui accident, iarºoferii trebuie sã îºi testezeabilitãþile în lipsa sem-nalelor luminoase care lepermiteau accesul liber.


Scopul campaniei estede a sensibiliza populaþia,profesioniºtii din domeni-ul sãnãtãþii ºi autoritãþilepublice în privinþaameninþãrii pe care oreprezintã vectorii ºi boliletransmise prin aceºtia ºistimularea familiilor ºicomunitãþilor pentru aacþiona ºi a se proteja.

Potrivit reprezentanþilorDSP Hunedoara, vectoriisunt entitãþi mici (þânþarii,muºtele, gândacii,cãpuºele, melcii de apãdulce) care pot transmiteboli de la o persoanã laalta ºi dintr-un loc în altul.Aceºtia ne pot punesãnãtatea în pericol atâtacasã, cât ºi atunci cândcãlãtorim. Campaniaorganizatã în anul 2014,cu ocazia Zilei Mondiale a

Sãnãtãþii, se concentreazãasupra unor vectoriimportanþi ºi a bolilor pecare aceºtia le pot cauza,precum ºi asupra a ceeace putem face pentru ane proteja.

Bolile transmise prinvectori sunt rãspunzã-toare pentru 17% dinpovara globalã estimatã

pentru toate bolileinfecþioase.Boala trans-misã prin vectori cu ceamai mare mortalitate,malaria, a cauzat în 2010aproximativ 660.000 dedecese. În România, înanul 2011 s-au înregistrat40 de cazuri de malarie,iar în anul 2012, au fostnotificate 32 cazuri con-

firmate, toate de import.Totuºi, boala transmisãprin vectori cu cea maimare creºtere în lumeeste febra Denga, cu ocreºtere de 30 de ori aincidenþei în ultimii 50 deani. În prezent, 40% dinpopulaþia lumii esteameninþatã de febraDenga. În 2012, o izbuc-nire epidemicã dininsulele Madeira(Portugalia) s-a soldat cupeste 2.000 de îmbol-nãviri ºi identificarea a 80de cazuri de import înalte 10 þãri europene.

În România s-au rapor-tat 2 cazuri confirmate în2011 ºi 3 cazuri în 2012(cãlãtori în Thailanda ºiMadeira).

Alte boli transmise prinvectori sunt: Infectia cuvirusul West Nile,Borrelioza Lyme,Encefalita de capusa,Febra butonoasa, Febrehemoragice,Leishmanioza, Filarioza,Tripanosomiaza ameri-cana, Tripanosomiazaafricana, Onchocercoza,Schistosomiaza.

“Ziua mondialã a sãnãtãþii 7Aprilie”

Ziua Mondialã a Sãnãtãþii se celebreazã în fiecare an în datade 7 aprilie, pentru a marca întemeierea Organizaþiei

Mondiale a Sãnãtãþii (OMS) în anul 1948 ºi reprezintã o oportuni-tate pentru locuitorii din orice comunitate sã se implice în activ-itãþi care pot duce la o stare de sãnãtate mai bunã.În acest anDirecþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara marcheazã aceastã sãr-bãtoare printr-o campanie ce se desfãºoarã sub sloganul „Entitãþimici, pericol mare!” ºi are ca tema „bolile transmise prin vectori”.

AngajareS.C. Netlog Computer S.R.L.

– Complex 3D Aqua recruteazãpersonal pentru ocuparea urmãtoarelor posturi:

bucãtarajutor bucãtar

ospãtarajutor ospãtar

barmanagent pazã (cu atestat)Cv-urile (cu foto) se depun la

sediul Complexului 3D Aqua dinPetroºani, str. Independenþei,PT5 pînã în datã de20.04.2014 (luni-sambãtã,între orele 11:00 – 16:00) ºi peadresa [email protected].

Semafoare defecte, trecãtori în pericol

D e câteva luni bune semafoarele de laintersecþia cu Spitalul ºi cel din cen-

trul localitãþii de lângã teatru nufuncþioneazã. Trecãtorii sunt mereu înalertã pentru cã ºoferii sã nu cumva sã îiaccidenteze. În tot acest timp, responsabiliide la Primãria Petroºani spun cã au învedere realizarea unor sensuri giratorii, darºi repararea acelor semafoare.

CarmenCOSMAN - PREDA

Sezonul de rafting2014 a debutat oficial,iar turiºtii au venit dejaîn Valea Jiului pentrua profita de primãvarace a venit maidevreme în acest an.Primele bãrci de rafting, ghidate deinstructoriprofesioniºti, aucoborât, sâmbãtã, peapele învolburate aleJiului, pe Defielulsãpat de râu de-a lun-gul timpului. În rafting, coborârea seface cu bãrci pneu-matice speciale, depânã la 12 persoane,la care se adaugaobligatoriu un instructor.

Valea Jiului esteconsideratã de mulþicea mai spectaculoasãzonã de rafting dinRomânia. Jiul aredebit mareîncepând dinprimãvarãpânã în toam-nã, iar peisajuleste spectacu-los. Râul Jiu, înDefileul pecare l-a sãpatîntre MunþiiVâlcan ºiParâng, de laLivezeni laBumbeºti Jiu,este sectorul încare practi-carea acti-vitãþilor de rafting sepoate face în cele maibune condiþii din þarãºi în cea mai mare

perioadã a anului, dinlunile martie/aprilie ºipânã în octombrie, cuo eventualã pauzã inlunile iulie - august aleanilor mai secetoºi. Iaratracþii sunt suficientepentru cei care se încumetã sã se aven-tureze cu barca peapele Jiului. Astfel,accesul este uºor chiarºi cu maºinile, traseulacvatic are o lungimetotalã de peste 40 km,iar cascadele, sãrito-

rile, meandrele ºiviteza mare a apeiasigurã toate condiþiilepentru o activitate mai

mut decât atractivã. ªipe asta au mizat ºi ceide la TransilvaniaAdventure, care auorganizat sâmbãtãprimele curse de rafting pe Jiu.

30de turiºti,vrãjiþi

de peisaj

Datoritã vremii pri-etenoase, cei de laTransilvania

Adventure au incluscursa de rafting pe Jiuîn team building-ulpregãtit pentru ungrup de 31 de per-soane din Bucureºti,care s-au aflat înweek-end în ValeaJiului. Iar 22 dintreaceºtia s-au echipatcorespunzãtor, ca lacarte, ºi s-au urcat înbãrcile ce au coborâtpe apele vijelioase pealocuri ale Jiului.

“În total au fost 3

bãrci, douãde câte 6persoane, ºiuna de 12persoane,fiecareînsoþitã decâte uninstructor.Râul Jiu esteîmpãrþit întrei tron-soane, iar deaceastã datãcoborârea s-a fãcut petronsonuldoi, carepleacã de pe lamijlocul Defileului ºi seopreºte înainte deLainici, pe o lungimede 13 kilometri.Traseul l-a parcurs înaproximativ douã oreºi jumãtate, cu opauzã pe la mijloculcoborârii”, a declaratSorin Sanda,reprezentantulTransilvaniaAdventure. De ce aralege turiºtii sãpãrãseascã drumulasfaltat pentru ocoborâre cu bãrcilepneumatice?! SorinSanda explicã: “Înprimul rând, peisajulde-o parte ºi de alta aJiului se vede cu totulaltfel faþã de cel pecare îl observi de pedrum, e mult maispectaculos. În aldoilea rând, suntcataractele, cani-noanele tarversate cubãrcile, care îþi oferã osenzaþie unicã”. Iar

turiºtii au fost extremde încântaþi ºi aupromis cã vor reveniimediat cum vor aveadin nou ocazia. Deplictisealã nici nupoate fi vorba, maiales cã adrenalina e lacote maxime, iar sân-gele îþi vierbe în vene.Amatorii primescechipament perfor-mant ºi au parte deinstructori specializaþiastfel încât viaþa sã nule fie pusã în pericol.De precizat cã DefileulJiului are cel mai ridi-cat grad de dificultatedin România în ceeace priveºte practicareaacestui sport iar petraseul de 25 de kilo-metri sunt peste 80 decascade. Viteza apeiatinge, pe alocuri, 35-40 de kilometri la orã,iar adâncimea eiajunge de la 15 metripânã la câþiva zeci decentimetri, acolo underâul este mai lat ºimai lin.


Adrenalinã la cote maxime

S-a deschis oficial sezonul la rafting pe JiuP rimãvara timpurie a deschis,

nesperat de repede, sezonul larafting pe Jiu, iar 30 debucureºteni au fost primii care auluat valurile în piept. Debitul mareal apei ºi soarele prietenos au fostingredientele principale ale distracþiei în bãrcile de rafting.

CVJ nr 588, luni, 7 aprilie

Documents

Transcript of CVJ nr 588, luni, 7 aprilie