CVJ, Nr. 111, 24 aprilie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 111

Marti, 24 aprilie 2012

PAGINA A 3-A

La ”Masa iubirii creºtine” de la Sãlãtruc

Muntean a împãrþit ciocolatã în numele lui Moloþ

Tunuri imobiliare ºi risipã de bani publici

Afacerea PUG-ul. Urbanismdevastat cu tracþiune 4X4

la Primãria DevaP rimãria Deva nu respectã nici o regulã în

materie de urbanism. În reºedinþa de judeþ seconstruieºte haotic, clientelar sau de-a dreptul nelegal.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Din Rolls – Royce,Dan Diaconescu

face apologia sãrãcieiD e la înãlþimea unei averi impresionante,

Dan Diaconescu – candidatul la PreºedinþiaRomâniei din partea PP-DD plânge de milasãracilor, pe care – spune el- vrea sã-i scape dejugul „ciocoilor” care i-au înrobit timp de 22 de ani.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 9-A9-A

Pe urmele celui maimare escroc român

D upã ce a ieºit din puºcãrie,pentru cã nu suporta

detenþia, Gheorghe Popilean arevenit la vechile nãravuri, de a-iînºela pe oameni, promiþându-letinerilor câºtiguri enorme, dacã

vor lucra în domeniul absorbþiei fonduriloreuropene. >>> P>>> PAGINAAGINA 1111

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 aprilie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV12:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r)15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Iubire interzisã (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping11:30 Comanda la mine 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Plasa de stele 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Ultimul amurg

7:00 ªtirile Pro TV 110:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Dexter (s) 0:00 MasterChef (r)

9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist -pastila 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete 20:30 Puterea Dragonilor 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist -pastila 1:00 Focus (r)

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Cãlãtorii la superlativ11:25 Dincolo de celebritate 11:30 M.A.I. aproape de tine (r) 12:00 Finanþe ºi afaceri 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului -Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 16:50 Al zecelea regat 17:40 Legendele palatului -Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live)21:00 Studio UEFAChampions League (live) 21:40 Fotbal: F.C.Barcelona - Chelsea (live)23:50 Studio UEFAChampions League (live) 0:20 Al zecelea regat (r) 1:15 Finanþe ºi afaceri (r) 1:40 Cãlãtorii la superlative (r)

U niunea Naþionalã aJudecãtorilor din

România (U.N.J.R.) constatã cuîngrijorare cã în urma publicãriiîn Monitorul Oficial a Deciziilorcu nr. 223 ºi 224 din data de13.03.2012 ale CurþiiConstituþionale, instanþelejudecãtoreºti au fost asaltate cucereri din partea pensionarilorprin care se solicitã sã le fierestituite sumele încasate cutitlu de CASS.

Potrivit unui comunicat al UNJRsemnat de judecãtor Natalia,Roman, preºedintele uniunii, încondiþiile în care la acest momentinstanþele de judecatã au desoluþionat un numãr foarte marede dosare, ceea ce afecteazã cele-ritatea desfãºurãrii proceselor, unnou val de litigii ar duce la blo-carea activitãþii la nivelul secþiilorspecializate în soluþionarea litigiilorde muncã. “În acest context, soli-citãm ferm Guvernului Românieisã intervinã de urgenþã prinadoptarea de mãsuri de ordin le-gislativ ºi administrativ prin care sãsoluþioneze situaþia pensionarilorafectaþi de mãsura declaratãneconstituþionalã, evitând astfel

cheltuielile imense care vor fi ge-nerate de aceste litigii precum ºiblocarea activitãþii instanþelor dejudecatã”, se aratã în comunicatulsemnat de Natalia Roman.Totodatã, U.N.J.R. reaminteºteGuvernului României, ºi în specialministrului justiþiei, domnul CãtãlinMarian Predoiu, cã “este respons-abil pentru asigurarea funcþiona-litãþii justiþiei ca serviciu public”, ºicã “este momentul sã se impliceactiv în vederea identificãriimãsurilor necesare pentru ges-tionarea acestei situaþii, respon-sabilitatea Domniei Sale fiinddeopotrivã faþã de cetãþenii pen-sionari cãrora trebuie sã le asigurerespectarea drepturilor lor legale,cât ºi faþã de sistemul judiciar,cãruia trebuie sã îi asigure condiþi-ile materiale ºilogistice pentru aputea funcþionaîn mod eficient”.U.N.J.R. solicitãde asemenea,ConsiliuluiSuperior alMagistraturii sãîºi îndeplineascãrolul de garant alindependenþei

justiþiei ºi sã acþioneze ferm în ve-derea evitãrii supraîncãrcãrii pânãla blocaj a instanþelor de judecatã.

“Reamintim C.S.M. cã împartecu Ministerul Justiþiei responsabili-tatea pentru asigurarea funcþional-itãþii sistemului judiciar, astfel încâteste momentul sã acþioneze con-cret în acest sens. În acestmoment este nevoie nu de decla-raþii incurajatoare sau de exerciþiide imagine, ci de mãsuri urgente ºiferme pentru gestionarea acesteisituaþii care poate deveni extremde pãgubitoare atât pentru cetãþenicât ºi pentru sistemul judiciar”, semai precizeazã în comunicatulUNJR semnat de preºedinteleNatalia Roman.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

VÂNZÃRIVând spaþiu comercial în

zonã centralã str. 1Decembrie 1818 la

parterul blocului 124,suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000m² în Vulcan (Valea

Ungurului). Telefon 0722 448 428

Instanþele de judecatã grav afectatede cererile pensionarilor

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 aprilie 2012 Anchetã 3

Primãria Deva nu respectãnici o regulã în materie deurbanism. În reºedinþa de judeþse construieºte haotic, clientelarsau de-a dreptul nelegal.ZIARUL HUNEDOREANULUIprezintã, în serial, afacereaPlanului Urbanistic General(PUG) prin care spaþiul urban afost nãpãdit de interese, cum s-au cheltuit bani publici peconstrucþii inutile ºi s-au pierdutfonduri nerabursabile, prin ceartificii juridice au fost puºidevenii sã plãteascã biruri abe-rante ºi cum au ajuns spaþiileverzi ale oraºului sã fie sufocatede construcþii dubioase

Mitul cu „Deva, oraº model”este o poveste bunã de livratcelor care tranziteazã oraºul ºinavetiºtilor. Dincolo de princi-palele artere de circulaþie,Deva rãmâne un oraº neîngri-jit, în care mai existã locuinþecu WC în fundul curþii ºi strãzi„municipale” de pãmânt.Planul Urbanistic General(PUG), documentul care stã labaza dezvoltãrii urbane, esteexpirat din noiembrie 2009.Acest fapt a favorizat dez-voltarea unui pãienjeniº deafaceri necurate. Interesul pri-marului Mircia Muntean pentruactualizarea PUG-ului a apãrutabia spre finalul anul trecut,atunci când municipalitateaîncepea sã piardã fondurieuropene nerambursabile.

ª ase ani de bâlbâ-ialã controlatã

Cu trei ani înainte sã expirevechiul PUG, în 2006,Primãria Deva a angajat firmaDS Birou de Arhitecturã SRL

Bucureºti pentru elaborareaPUG-ului actualizat. În anul2008, planul a fost depus spreavizare la autoritãþile de Mediu.Documentele au fost returnateprimãriei în 2010, pentru cãgospodarii târgului au omis sãdepunã în completare actelecerute de lege. De atunciPlanul Urbanistic General afost þinut „în adormire” pânãîn luna octombrie a anului trecut.

D eveni curãþaþi deparale

PUG-ul Devei e invalid dinnoiembrie 2009. În data de 11 februarie 2011, guvernul aemis o hotãrâre prin careoferea administraþiilor publicelocale posibilitatea de prelun-gire cu doi ani a PUG-ului încazul în care el expirase.Primãria Deva nu a profitat deaceastã oportunitate mai binede jumãtate de an, din martie

pânã în data de 5 octombrie,din motive încã neelucidate.(Unii susþin cã ar fi vorba deneglijenþa angajaþilor din servi-ciul juridic care nu erau lacurent cu actul normativ emisde guvern. Alþii, dimpotrivã,sunt de pãrere cã executivul aignorat cu bunã ºtiinþã facili-tatea ca sã mai stoarcã baninecuveniþi de la cei care solici-tau autorizaþii de construcþie.Astfel, solicitantul era obligatsã plãteascã elaborarea unuiPlan Urbanistic Zonal, într-uncircuit al banilor din care seînrezãreºte para-ndãrãtul).Ulterior, ordonanþa guvernuluia fost invocatã de trei ori dePrimãria Deva, ºi a fost inter-pretatã de fiecare datã în altchip.

O rbecãind prin lege

Absenþa PUG-ului s-a simþitîn momentul în care PrimãriaDeva a devenit interesatã defonduri europene neram-bursabile. (Europenii nu plãtescproiecte pentru care nu existão situaþie lãmuritã a terenurilorproprietate publicã.) În data de5 octombrie 2011, MirciaMuntean iniþiazã un proiect deprelungire a valabilitãþii PUG-ului pentru doi ani de la dataexpirãrii, adicã pânã la 23noiembrie 2011. Specialiºti înurbanism ºi drept administrativsusþin cã este singurul docu-ment legal din ºirul de acte ceaveau sã urmeze pe acelaºisubiect. În data de 25 noiem-brie, la douã zile dupã expi-rarea primului termen de pre-lungire, primarul iniþiazã un alt

proiect prin care propune pre-lungirea la prelungire cu încãdoi ani, în baza aceleiaºi ordo-nanþe de guvern, pânã la datade 23 noiembrie 2013.Practic, Primãria Deva a profi-tat de douã ori de facilitatea dedoi ani ºi ºi-a extins, laºmecherie, valabilitatea PUG-ului cu patru ani.

G reºeºte ºi dã vinape alþii

Artificiul juridic a fost preasubþire sã reziste unei verificãritemeinice, astfel cã Prefecturaa început sã returnezePrimãriei Deva proiectele cufinanþare europeanã pe motivcã Deva nu are Plan UrbanisticGeneral (PUG). În luna martiea acestui an, Primãria Devalanseazã un nou proiect deextindere a valabilitãþii PUG-ului pe o perioadã de doi ani,adicã pânã la data de 10februarie 2013 (HCL 85 dinmartie 2012). Proiectul a fostvotat de susþinãtorii primaruluiMircia Muntean. Culmea e cã,dupã tot haosul provocat de

executivul primãriei, au fostacuzaþi consilierii USL Deva cãse opun dezvoltãrii oraºului ºibinelui public. ªi penibilitateasituaþiei nu se opreºte aici.Instituþia Prefectului a fostsesizatã cã ºi acest din urmãdemers este nelegal. „În acestmoment dosarul este în lucrula juriºtii instituþiei noastre.Urmeazã sã ne pronunþãm încâteva zile asupra legalitãþiihotãrârilor adoptate deConsiliul Local Deva în legã-turã cu Planul UrbanisticGeneral”, a declarat prefectulªtefan Dezmeri.

Va urma.MarMarcel cel BOTBOT

Tunuri imobiliare ºi risipã de bani publici

Afacerea PUG-ul. Urbanism devastat cutracþiune 4X4 la Primãria Deva

O afacere cu iz de ilegalitate a primarului Devei, Mircia Muntean, a fost dezvãluitã de Ziarul Hunedoreanului sub semnãtura luiMarcel Bot. Pentru cã persoana din spatele acestei afaceri este candidat la funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean din parteaunui partid în care s-au adunat toþi trãdãtorii, UNPR, Cronica Vãii Jiului a considerat de cuviinþã sã preia aceastã investigaþie jurnalisticã, cu atât mai mult cu cât mai bine de un sfert din alegãtorii înscriºi pe listele electorale la nivelul judeþului Hunedoarasunt din Valea Jiului, iar aceºtia trebuie sã-i cunoascã pe cei care vin sã le cerºeascã voturile. (Marius MITRACHE)(Marius MITRACHE)

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 aprilie 201244 Actualitate

R omânii care amdatorii mari la

întreþinere ºi caredepãºesc cu multperioada de scadenþã,se pot trezi cu recupera-torii pe cap.

Firmele de utilitãþi pot apelala executorii judecãtoreºti, iardupã toate semnele care indicãdatorii din ce în ce mai maridin partea populaþiei, acestlucru este posibil sã se întâm-ple mai des ca înainte.“Recuperarea debitelor pentruutilitãþile consumate, se poateface în prezent prin pro-movarea unei acþiuni în justiþiede cãtre furnizorul de utilitate,acþiune care sã aibã ca obiectobligarea debitorului - con-

sumator la plata sumei de banidatorate ca urmare a consumu-lui de utilitãþi. De regulã, aces-te acþiuni se judecã la instanþade la domiciliul pârâtului, iar

acesta, consumatorul debitor,are posibilitatea sã se apere îninstanþe prin formularea uneiîntâmpinãri, act procesual caretrebuie sã contureze motivele

pentru care nu s-au plãtit acelesume de bani sau motivelepentru care se refuzã plata. Deobicei, în instanþã se contestãrealitatea acestor sume de

bani, raportat la consumul deutilitate avut în vedere de furni-zor la momentul când a fostemisã factura”, ne-a declaratavocatul Ciprian Coandreº.

În Valea Jiului, de departe,firmele care au cele mai maridatorii de recuperat de la con-sumatorii casnici sunt SC ApaServ Valea Jiului SA, care dealtfel trimite în jur de 3000 desomaþii lunar, SC TermoficareSA Petroºani ºi firmaPregoterm din Vulcan. “Existãastfel de demersuri care suntfinalizate prin executare silitãcare se poate face prin celetrei modalitãþi, respectivpoprirea veniturilor debitorului,executare mobiliarã ºi exe-cutare imobiliarã”, a mai spusCiprian Coandreº.

LuizaLuiza ANDRONACHEANDRONACHE

Executaþi în contul datoriilor la întreþinere

P rimãria de laPetroºani este în

negocieri cu proprietariide terenuri aflate lagraniþa celor 3 cimitire dinlocalitate. Motivul: nevoiade spaþiu pentru noimorminte, deoarecesuprafeþele actuale suntaproape de saturaþie.

Nu mai sunt locuri suficiente încimitire, iar dacã la Petrila s-a con-struit ºi se va amenaja un noucimitir, la Petroºani edilii spun cãvor sã le extindã pe cele trei dejaexistente. Fiecare cetãþean acumpãrat un mic spaþiu, l-aîngrãdit, a construit un mormânt,iar acum, chiar dacã nu sunt toc-mai presaþi, deoarece au maicumpãrat ceva teren în urmã cuvreo doi an, edilii se gândesc din

nou sã extindã spaþiul. „Suntem în tratative cu propri-

etarii de terenuri din acele zone,deoarece nu mai sunt spaþii sufi-ciente pentru amplasareamormintelor. Este vorba atâtdespre porþiuni în cimitirul central,în cel din Cartierul Aeroport, darºi în cel de la Sohodol, unde amdiscutat în prealabil cu proprietariiºi urmeazã sã extindem, dupã cevom achiziþiona terenurile”, a

declarat Tiberiu Iacob Ridzi, pri-marul din Petroºani

Numai în cimitirul central, celcare a ºi fost preluat de adminis-traþia localã, sunt aproximativ6.300 de morminte ºi locurile deveci au fost cartografiate aºa încât,cele foarte vechi ºi a cãror propri-etari nu le mai revendicã dindiferite motive, sã poatã fi datealtora.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Extind cimitirele

C apace decanal, furate

de magneþi.Administraþialocalã din Lupeniface un efort finan-ciar pentru aînlocui capacele decanal ce au fostfurate.

În total, un numãr de72 de astfel de obiecteau dispãrut din mai multezone ale municipiuluiLupeni. Potrivit reprezen-tanþilor administraþieilocale, un astfel de capaccostã în jur de 400 delei.

“Încercãm sãcumpãrãm capace decanal pentru a le înlocui

pe cele care au fostfurate. Este un efortfinanciar destul de marepentru noi mai ales încondiþiile în care se furãzilnic”, afirmã Resmeriþã,primarul municipiuluiLupeni.

Astfel, conform unuicalcul simplist, cei de laPrimãrie alocã 28.800

de lei pentru capacele decanal furate.

ªi asta nu e tot. Înfiecare zi se furã acesteobiecte, care trebuieacoperite. În întreagaVale a Jiului se întâlneºteacest fenomen al furtuluide capace. Pânã acumniciuna dintre adminis-traþiile locale nu a reuºit

sã rezolve aceastã pro-blemã chiar dacã s-aurecurs la mai multemetode. Unii edili au vrutchiar sã suspende activi-tatea centrelor de fiervechi.

Coºuri de gunoi van-dalizate la Petrila

În partea de est a VãiiJiului existã o altã

problemã.Cea a coºurilor de

gunoi. Administraþia dinlocalitate a înlocuit încursul anului trcutcoºurile de gunoi. Înzona de intrare în locali-tate acestea au fost van-dalizate de persoane nei-dentificate...încã.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Efort financiar pentru distrugerile bunurilor publice

Vulcãneniiau locuride picnic

S e apropie data de1 Mai ºi negreºit,

aceastã zi se petrecela iarbã verde cu miciºi bere.

Însã ce facem anul acesta,mai ales cã legea nu ne maipermite sã încingem grãtaruloriunde, iar primãriile nu auamenajat spaþiile, aºa cum arfi trebuit?! Dacã locuitorii dinPetroºani se pot duce liniºtiþila picnic în lunile careurmeazã, pentru cã primãriale dã voie sã meargã ori-unde, fãrã a-i amenda, pen-tru cã administraþia localã nua amenajat încã niciun spaþiuspecial, la Vulcan lucrurilestau altfel. Aici, edilii spun cãau deja spaþii potrivite pentrutradiþionalul grãtar de 1 Mai.Unul dintre cele mai cunos-

cute este locul cunoscutdrept La Brazi, unde vara,oamenii vin mai tot timpul laiarbã verde. “Am stabilit înzona Brazi, care este o zonãcu tradiþie în aºa ceva înMunicipiul Vulcan. Aici avemdeja amenajat locul, în sensulcã avem WC-uri publice,avem containere ºi spernumai ca oamenii sã fie ºicivilizaþi ºi sã nu lase toategunoaiele împrãºtiate. Ammai stabilit un alt loc în zonaCrucii lui Bogdan pe drumulcare merge înspre PasulVulcan. O altã destinaþie oavem deasupra CabaneiCãpriºoara, pe cursul pârâu-lui. Astfel, avem în principiu

trei locuri, iar domnul primarne-a spus sã mai luãm în cal-cul unul spre Pasul Vulcan ,însã cele trei pot fi folositeca spaþii pentru picnic pentrutoþi cetãþenii”, a declaratAngela Stoica, viceprimarulMunicipiului Vulcan.

Astfel, cum spaþiile existãdeja, vulcãnenii nu mai aunicio scuzã de a nu respectaaceste indicative date deprimãrie, în caz contrar, suntpasibili de amenzi. “Chiar îirog sã respecte acest lucru,pentru cã în Consiliul Locals-a aprobat faptul cã pri-marul poate împuternici pecineva sau chiar el personalsã dea amenzi dacã nu se

respectã aceste locuri ”, amai spus Angela Stoica.

Luiza ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 aprilie 2012 Actualitate 5

O femeie de 79 deani din localitatea

hunedoreanã Bãniþa ºi-a dat ultima suflare,luni dimineaþã, în sediul Judecãtorieidin Petroºani.

Femeia venea dintr-un satde lângã Petroºani, iar pedrum i s-a furat suma de3.000 de lei.

Danciu Lucreþia venise laJudecãtorie sã stea de vorbã

cu avocatul sãu fiind parteîntr-un proces, când dintr-odatã i s-a fãcut rãu.

Avocaþii au sunat imediatla 112, iar echipajul de laSMURD a sosit foarterepede, însã în ciuda eforturilor nu au mai putut são salveze pe femeie.

„Cei de la SMURD auîncercat câteva zeci deminute sã o resusciteze.Eforturile lor au fost, însã, înzadar ºi la final nu au maiputut decât sã constate

decesul. Femeia venise lajudecãtorie ca sã vorbeascãdespre un proces de al ei pecare îl are pentru o suprafaþãde pãmânt”, a declarat avocata Ana Modorca, unuldintre avocaþii care a vãzutce s-a întâmplat.

Martorii întâmplãrii spuncã femeia tocmai le povestiseavocaþilor de la Petroºani cãa scos de la CEC suma de3.000 de lei ca subvenþie dela APIA ºi, când a ajuns la

Judecãtorie a constatat cã numai avea poºeta.

Asta pentru cã, se pare cãa fost ajutatã de o femeie denaþionalitate rromã care s-aoferit sã îi care bagajele pânãla sediul Judecãtoriei.

Corpul neînsufleþit alfemeii a fost transportat lamorga Spitalului de Urgenþãdin Petroºani, unde mediciilegiºti urmeazã sã stabileascãcu exactitate cauza morþii.


O bãtrânã a murit în sediul Judecãtoriei Petroºani Aºteaptãoferte pentrumonument

A dministraþia localã de laPetroºani a ridicat un soclu

pe care a promis cã va amplasaºi un monument. Pânã acum,însã, nu s-a întâmplat nimic ºi ceide la primãrie spun cã totul va figata pânã la toamnã.

Ziua Armatei din anul trecut s-a þinutla un soclu montat în faþa Casei de cul-turã din municipiul Petroºani. Pe loculpe care cândva a fost amplasat un ceascu lãmpaº, acum ar trebui sã rãsarã unmonument dedicat eroilor ºi armatelorromâne. Totuºi, deocamdatã locul e totgol ºi ceasul a dispãrut de luni buni.

Administraþia de la Petroºani spune,însã, cã aºteaptã oferte din partea orga-nizaþiilor pentru a stabili cum sã arateMonumentul Eroilor. Acesta ar trebui sãfie gata pânã la sfârºitul toamnei. „Lapropunerea organizaþilor care au iniþiataceastã idee s-a decis amplasarea monu-mentului în acest loc central. Aºteptãmacum propuneri, care sã fie realizate întimpul rãmas. Luãm apoi o decizie ºistabilim ce va fi amplasat în acel loc,pânã în octombrie, deoarece pe 25 esteZiua Armatei Române”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani.

În Petroºani nu existã nici un monu-ment reprezentativ ºi, de fiecare datã,manifestãrile legate de Ziua Eroilor ºiZiua Armatei se þin fie în cimitiruleroilor, fie în Parcul Carol Schreter.


U niversitãþile vor avea programe de masterat

speciale pentru tinerii care vor ocarierã didacticã. Programeleîncep din toamna acestui an, iarcei care-l vor urma vor primiburse de 700-800 de lei.

Cei care vor sã devinã profesori suntnevoiþi sã absolve, pe lângã studiile supe-rioare de specialitate ºi un master didacticurmar de un stagiu practic de un an într-o ºcoalã, sub coordonarea unui profesor.Pe parcusrul stagiului de pregãtire, statul

îl va plãti cu 700 de lei lunar, iar tânãrulse angajeazã cã rãmâne în învãþãmânt.

“Când un tânãr va opta pentru mas-teratul didactic, el va fi, în esenþã, angajatal sistemului ºi va primi o bursã egalã cusalariul unui debutant. Aceºti doi anicuprind pregãtire teoreticã ºi practicã, îndidactica materiei pe care urmeazã sã opredea. Dupã aceºti doi ani, va exista unexamen de dizertaþie, ca la masterat, iarcine nu îl va trece pur ºi simplu nu vaputea sã profeseze. Tinerii masteranzivor primi lunar în jur de 700-800 de lei,iar acesta este singurul program de mas-terat în care studenþii beneficiazã de

salariu’’, a declarat Cãtãlin Baba, ministrul Educaþiei.

Sindicaliºtii sunt de pãrere cã masterat-ul didactic este binevenit, deoarece estenecesarã o aprofundare a cunoºtinþelor.Mai mult, un absolvent al unui asemeneaprogram va avea ºi un salariu mai maredecât cel pe care îl au cei care au absolvitdoar trei ani de facultate. ”Viitorii profe-sori trebuie sã-ºi aprofundeze studiile despecialitate. Studiile sunt incomplete, dacãne gândim cã facultatea este de trei ani,eu, de exemplu, am fãcut cinci ani de facultate. Dacã nu ai studiile aprofundate,se vede ºi la grila de salarizare, fiindcã altfel se plãteºte un om care are studii delungã duratã”, a declarat Rodica Dojcsar,secretar general al Sindicatului ÎnvãþãmântPreuniversitar (SIP) Hunedoara.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Masterat special pentruviitorii dascãli

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 aprilie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Duminicã, la Bisericade la Sãlãtruc Petroºani, aavut loc praznicultradiþional de SfântulGheorghe organizat demomârlanii locului. A fostlume mai multã ca de obi-cei, pentru cã la ”Masaiubirii creºtine”, aºa cum anumit-o pãrintele OctavianPãtraºcu, s-a aºezat ºi ungrup de pelerini veniþi dinzona Hunedoarei în fruntecu preotul lor.

Au fost ºi mulþi politi-cieni din tabere oponenteprecum cei din USLPetroºani, PSD ºi PNL, cuactuali consilieri ºi posibilviitori consilieri locali ºicandidatul la PrimãriaPetroºani , PDL - prinpreºedinte ºi primarulmunicipiului, viceprimarul,conducãtori de instituþii ºibirouri. Nu au lipsit nicidoi dintre candidaþii laºefia Consiliului Judeþeandin partea USL ºi UNPR–

liberalul Mircea IoanMoloþ, însoþit de deputatulMariana Câmpeanu, ºiMircia Muntean (UNPR),alãturi de Ioan David ºi otrupã de tineri foartesobri.

În timp ce liberalii, social-democraþii ºi democrat-libe-ralii au socializat, au râs ºiau glumit pe seama viitoareicompetiþii electorale, chiarºi UNPR-istul Bill David s-aînscris în aceeaºi notã rela-xatã, Mircia Muntean a fostmai stingher, ocolind cugrijã, ca ºi când nu ar fi existat, pe contracandidatulsãu M.Moloþ, deºi de pechip nu i-a dispãrut zâmbetul larg.

”Masa iubirii creºtine”a fost pestriþã – unamestec ciudat între USL(PSD, PNL) ºi USP (PDL,UNPR) – care numai laiubire nu te ducea cu gân-dul, dar a fost civilizatã înatitudini.

În timp ce se serveavestita varzã la cazan,grupul sobru al UNPR-istului Mircia Muntean,împãrþea tãcut mesenilor,din cutii aduse de lamaºini, ciocolatã cu rom ºicu lapte. Unii dintre tineriiUSL erau foarte atenþi lascenã ºi au sesizat cãoamenii lui Muntean nuerau prea dinamici, cidimpotrivã, ºi nici nucomunicau oamenilor ceeste cu acea ciocolatã pecare o primeau ºi dinpartea cui vine cadouldulce.

Vãzând scãparea dinlipsã de entuziasm, tineriidin USL Petroºani auacþionat spontan ºi aurevendicat ciocolata înnumele candidatului lor laºefia Consiliului Judeþean,Mircea Moloþ. Dupãce oamenii luiMuntean s-au retras,din grupul USL s-adesprins o persoanã,o doamnã dinamicãºi zâmbitoare, care astrigat la fiecaremasã: ”a primittoatã lumea cioco-latã de la domnulpreºedinte Moloþ?

Cine nu a primit sãspunã”. Au fost câþivacare au reclamat cã nu auprimit ciocolata electoralã.Doamna respectivã i-aservit prompt cu ciocolatacolegilor, devenind astfelcredibilã.

Scena culminantã a fostcea când respectiva aîntrebat chiar la masa ofi-cialã a politicienilor: maieste cineva care nu aprimit ciocolatã de la dl.Moloþ? În acel momentfaþa lui Mircea Ioan Moloþexprima profundã uimireamestecatã cunedumerire, iar ochii i semãriserã în spateleochelarilor.

Mai mult, primvicepreºedintele UNPR,Ioan David, era cât pe cesã ofere chiar el o cutie de

ciocolatã USL-ului…Noroc de perspicacitateafostului ºef de Poliþie, carei-a replicat doamnei, ceera o veche cunoºtinþã:”tu cui faci campanie?”Doamna: ”nouã, fireºte!”

Dupã aceste momente,echipele USL s-auîmprãºtiat spre nedeia dela Câmpul lui Neag ºi ceadin Dâlja Mare, iar partici-panþii la praznicul Bisericiidin Sãlãtruc au ºtiut cãMircea Moloþ le-a oferitciocolatã cu rom ºi lapte,cu multã generozitate,chiar câte 2-3 de per-soanã.

Ioan Rus ºi-a semnatcutiuþele cu ouã cu sur-prize împãrþite, aºa, ca sãfie sigur…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU ”A m adus de la cineva de

la Câmp (Câmpul luiNeag – n.n.) modelul de pecatrinþã ºi l-am pus ºi pebaticul ãsta de catifea ºi aºanu are nimeni. Mi-s mândrãde costum, cã toate mã între-abã de unde îl am” – LucreþiaM., Dâlja Mare, Petroºani.

În Valea Jiului, la nedeile specificesãrbãtorilor pascale, anul acesta costu-mul popular momârlãnesc a fost vãzutpurtat de mult mai multe persoane, darmai ales de tineri ºi copii. Valoarea ºipreþiozitatea acestor straie fusesrãuitate, ba chiar erau considerate caînvechite ºi demodate în rândulmomârlanilor care se doreauorãºeni.

Cum la nedeile precedente afost observat interesul strãinilor dezonã pentru portul popular, tineriis-au mai gândit ºi unii dintre ei aurevenit la gânduri mai bune.

”La costumul ãsta s-a lucrat unan de zile. Am lucrat la el ºi eu ºimama din primãvara anului trecut.Am cãutat modele pe care sã nu leaibã nimeni ºi am lucrat pe ascunssã nu ne fure modelul. Am adus dela cineva de la Câmp (Câmpul luiNeag – n.n.) modelul de pecatrinþã ºi l-am pus ºi pe baticulasta de catifea ºi aºa nu arenimeni. Mi-s mândrã de costum,

cã toate mã întreabã de unde îl am” – apovestit Lucreþia M., din Dâlja Mare,Petroºani, o tânãrã frumoasã carepãrea de pe scena unui spectacol defolclor de calitate.

Fetiþe ºi bãieþi de la doi ani pânã laflãcãi ºi tinere neveste au purtat anulacesta costumele cu mândrie, fiecarepiesã fiind adevãratã operã de artã, iarcârpele (baticele specifice – n.n.) nu ausemãnat una cu alta oricât am cãutat.

Doi fotografi strãini de Valea Jiuluiau imortalizat detalii ale acestor cos-tume ºi au cules informaþii despremodul de confecþionare al straielormomârlãneºti.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

T ortul cãmaºã.Primarul

municipiului Vulcan,Gheorghe Ile, a primit uncadou inedit, ieri, cuocazia SfântuluiGheorghe. El a primitdin partea celor dinadministraþia publicã untort în formã de cãmaºã.Cireaºa de pe tort este defapt... cravatã tricolorã.

“Mulþumesc tuturor celor cemi-au trimis atât de frumoasegânduri, cuvinte, daruri virtuale.

Am primit ºi un cadou foarteoriginal.

Un tort pe care sincer o sã-mivinã greu sã-l stric pentru a-lsavura. Mulþumesc doamnelorcare s-au gândit cã o cãmaºãdulce cu o cravatã tricolorã la felde dulce sunt binevenite înaceastã zi. Mulþumesc”, scrieGheorghe Ile pe Facebook.

I le ºi armata

Dupã cum se ºtie, SfântulGheorghe S-a înrolat în armataromanã ºi, parcurgând ierarhiamilitarã, Sf. Gheorghe s-a fãcut

remarcat prin îndemânareacu care mânuia armele.

În ciuda decretului împotriva creºtinilor, emisde Diocleþian în 303, Sf.Gheorghe a ales sã-ºi mãrturiseascã public credinþa creºtinã.

Din ordin imperial, sfântula fost întemniþat ºi supus tor-turii pentru a-ºi renega cre-dinþa. Loviri cu suliþa,lespezile de piatrã aºezate pepiept, trasul pe roatã, groapacu vãr, încãlþãmintea cu cuie,bãutura otrãvitã, bãtaia cuvâna de bou ºi toate celelaltetorturi nu au reuºit sã-l facãsã renunþe la credinþa sa.

Aºa ºi Gheorghe Ile esteunul dintre cei care au purtatcu cinste costumul ArmateiRomâne.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

La ”Masa iubirii creºtine” de la Sãlãtruc

Muntean aa îîmmppããrrþþiitt ciocolatã îînn nnuummeellee lluuii MMoollooþþT inerii din USL Petroºani au profitat de lipsa

de entuziasm ºi tãcerea oamenilor UNPR-istu-lui Mircia Muntean, candidat la ºefia ConsiliuluiJudeþean, ºi ºi-au asumat ciocolata, împãrþitã mesenilor de la praznicul Bisericii din Sãlãtruc, ca fiind din partea PNL-istului Mircea Ioan Moloþ.

Ile a primit în dar o cãmaºã... dulce

Renaºte mândriammoommâârrllaanniilloorr


„Localele” din acestan bat, deja, la

uºã! În urma alegerilor,în Petroºani, va rezulta(probabil) o nouã com-ponenþã a ConsiliuluiLocal care, în prezent,are o majoritate alcãtu-itã din reprezentanþiiPartidului Democrat –Liberal.

Interesant, însã, este faptulcã dintre consilierii „primor-diali”, proveniþi din toate for-maþiunile politice ajunse în par-lamentul local, doar 8 ºi-aupãstrat fotoliile ocupate îniunie 2008.

În cei (aproape) 4 ani trecuþide la ultimele alegeri locale,Consiliul Local al municipiuluiPetroºani a pierdut mai multde jumãtate dintre componenþiiiniþiali, rezultaþi în urmaalegerilor din iunie 2008. Cei19 candidaþi cãrora li s-auoferit iniþial mandatele de con-

silieri au fost urmãtorii: TiberiuIacob - Ridzi, Claudiu Cornea,Adrian Rus, Paul Gherasim,Valeriu Butulescu, Petronelaªodolescu, Florin Mârza,Izabela Kroutil, ConstantinBuzã ºi Ovidiu Munteanu, din

partea PD-L, HaralambieVochiþoiu, Ioan Rus, RobertHummel, Doina Popescu ºiValentin Fulger, reprezentanþiiPSD, Alin Simota, DanielSurulescu, Ioan Unguraº ºiPetru Drãgoescu, din partea

PNL. Deoarece Tiberiu IacobRidzi a devenit primar iarPetronela ªodolescu ºi AlinSimota au ajuns consilierijudeþeni, aceºtia au fostînlocuiþi de cãtre urmãtoriicomponenþi ai listei prezentate

de PD-L, respectiv PNL, adicãViorica Macavei, Dana Damianºi Gheorghe Iuliu Pavel.

Între timp, din diversecauze, au mai dispãrut dinschemã alþi 8 consilieri localiiniþiali. Este vorba despreDaniel Surulescu (care nu aluat parte la nici o ºedinþã deconsiliu), Ioan Unguraº,Gheorghe Iuliu Pavel,Haralambie Vochiþoiu, ValentinFulger, Constantin Buzã,Adrian Rus ºi Dorin Munteanu.Aceºtia au fost înlocuiþi cuVasile Pop, Dorina Niþã,Adrian Zvâncã, Florin Boboc,Ion Hortopan, Cristina Dura,Constantin Lupu ºi DanielBlag.

În parantezã fie spus, înurmãtorii 4 ani (2012 – 2016),Consiliul Local al municipiuluiPetroºani va fi alcãtuit tot din19 consilieri. Dupã 2016,însã, în urma scãderii popu-laþiei ºi numãrul consilierilorlocali va fi redus...

MirMircea cea NISTORNISTOR

Au rãmas doar 8 (din 19)

În urmã cu ceva ani, încartierele oropsite ale

municipiului Petroºani, aufost amenajate mai multeparcuri ºi locuri de joacã pen-tru copii. În timp ce înAeroport sau Bosnea acesteaau rezistat ºi pot fi utilizateºi astãzi, în Colonie parcurileau fost vandalizate imediatdupã ce au fost construite.

„Omul sfinþeºte locul” spuneo parabolã româneascã darproblema apare când omul areºi câte un cal prin preajmã.Veºnicii cai „libertini” deþinuþide un „om” din Colonie, careau hãlãduit chiar ºi prin parculcentral al municipiului, suntvinovaþi ºi de paºterea arborilorexotici plantaþi în parcul numit

„Pistruiatul”. ªi, cabalinele nuau pãscut orice fel de arbori ciniºte ditamai magnolii grandi-flora, aduse pe bani grei, carese pare cã au avut un gust plã-cut, pentru cã au fost roasepânã aproape de rãdãcinã…Amenajarea parcului a costatcirca 20.000 de lei, banieuropeni ajunºi, în parte, înburta patrupedelor, ºi eleeuropene.

Aceasta nu ar fi, însã, singu-ra problemã pentru cã niºtebipezi, spre deosebire de patru-pezii amatori de clorofilã au dis-trus bãncile ºi obiectele dejoacã pentru copii. Probabil, auavut nevoie de bani pentruachiziþionarea de ouã saucozonaci… În plus, într-un colþal „Pistruiatului” a rãsãrit ºi unspaþiu de depozitare agunoaielor.


Magnoliile au fost pãscute ºi rumegate

D uminica Tomii i-aadunat pe mai

marii judeþuluiHunedoara în Câmpului Neag, la NedeiaTroiþei, deºi în ultimiiani, când nu era cam-panie electoralã, nu auprea trecut pe acolo.

Au putut fi vãzuþi, laCâmpu lui Neag, MirceaMoloþ - preºedintele CJHunedoara, Cosmin Nicula –deputat PSD, MarianaCâmpean – deputat PNL,consilierul judeþean AlinSimota (PNL), Gheorghe Ile –primarul municipiului Vulcanºi Mircia Muntean, primarulDevei.

Momentele penibile alemanifestãrii nu au lipsit, avândîn vedere cã primarulBuhãescu, în loc sã vorbeascãdespre evenimentul în sine,despre istoria de neuitat alocuitorilor din Câmpu luiNeag care au fost luaþi cuforþa din casele lor, ºi-a fãcut

campanie electoralã pe faþã ºis-a mai milogit puþin de politi-cieni.

”Vã rog sã ne sprijiniþi, suntsigur cã puteþi. Salariile suntmici, este cel mai greu acum.Sperãm ca acest declin grav,uriaº, economic ºi social sã sestopeze. Poate avem ajutor dela anul ca acest declinnemaipomenit sã fie oprit”, adeclarat primarul DãnuþBuhãescu. Însã el a uitat sãprecizeze în ce constã”nemaipomenitul declin” allui, în condiþiile în care decla-raþia de avere aratã cã petimp de crizã s-a trezit cu oavere frumuºicã...

Mircea Moloþ a fost maicumpãtat în declaraþii ºi a vorbit scurt ºi la obiect:

”Momârlani, nu-i uitaþi pecei care v-au demolat casele ºiv-au distrus urbea. Sã vã bucu-raþi de lucrurile bune, sã vãîntristaþi de lucrurile rele pecare vi le fac unii ºi sã vãaduceþi aminte de ele”.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Nedeia Troiþeicu iz de politicã

D e la înãlþimea uneiaveri impresionante,

Dan Diaconescu – candida-tul la Preºedinþia Românieidin partea PP-DD plânge demila sãracilor, pe care –spune el- vrea sã-i scape dejugul „ciocoilor” care i-auînrobit timp de 22 de ani.

Presa i-a atribuit lui DanDiaconescu o avere colosalã,cifratã la 33 de milioane de euro.Numai cele 6 imobile pe care ledeþine sunt estimate la peste 17milioane de euro, iar DanDiaconescu trãieºte în cel mailuxos cartier Bucureºtean ºi conduce cele mai scumpe maºini.De asemenea, ar mai avea ºi vreo15 loturi de teren intravilan, însuprafaþã totalã de circa 17.650metri pãtraþi, singur sau în copro-prietate. Diaconescu nu neagã cãare o avere cât sã o cheltuiascã învreo 7 vieþi, dar spune cã ºi-acâºtigat-o cinstit.

„Lucrurile sunt adevãrate. Eusunt un om foarte bogat ºi toþioamenii din jurul meu sunt foartebogaþi. Dar este important cã

ne-am obþinut aceastã bogãþie fãrãsã facem afaceri cu statul ºi fãrã sãfacem afaceri ilegale cu mediul privat. Noi îi admirãm pe oameniicare se îmbogãþesc datoritãnorocului lor, minþii lor…”, adeclarat, la Petroºani, DanDiaconescu. Pe de altã parte,demn de amintit este faptul cã afost sau este anchetat de procuroripentru cel puþin trei fapte deºantaj pe care le-ar fi sãvârºit princolaboratorii sãi. De asemenea,presa vremii a relatat despre cumzestrea imobiliarã a lui Diaconescua fost mãritã în 2007, cu ajutorulPrimãriei din Sinaia, care i-a con-cesionat fãrã licitaþie un teren pen-tru extinderea casei de vacanþã pecare o are acolo. Valoarea conce-siunii suprafeþei de 70 de metripãtraþi era de doar 2.800 de euro„pe toatã durata construcþiei”, într-un an în care metrul pãtrat deteren se vindea la Sinaia ºi cu2.000 de euro.

S e aºtepta lacondiþii speciale

Chiar ºi în Valea Jiului, conside-ratã polul sãrãciei, staff-ul lui Dan

Diaconescu a venit cu maºini demulte mii de euro, asta în timp celiderul PP-DD fãcea apologia sãrã-ciei ºi îi cãina pe bieþii mineri, careîºi riscã viaþa zi de zi în mãrun-taiele pãmântului pentru vreo 400de euro salariu lunar. Diaconescua mãrturisit cã se aºtepta sã fiedus într-un loc mai special, astadeºi intra într-o minã, nu neapãratîntr-un abataj real.

„Intrarea în subteranul mineiLupeni a fost apreciatã chiar ºi degazdele noastre de acolo, dinLupeni ºi notatã într-un felistoricã, fiindcã de la Ceauºescu,nici un alt preºedinte nu a maiintrat într-o minã. Sigur cã nu aintrat preºedintele Diaconescu ci,evident, viitorul preºedinte DanDiaconescu. (…)

Ceea ce am vãzut acolo întreceorice fel de închipuiri. Pãrea cã eiadul pe pãmânt. Noroaie, apecare curgeau în jurul picioarelorbieþilor mineri, o cãldurã sufocan-tã, întuneric…Eu am, crezut cãtotul e luminat ºi când am primitniºte lanterne la intrare (n.r. lãmpide minã) mã întrebam ce sãfecem cu ele. (…) Mi-am datseama cã acolo chiar e pericol pe bune.

Eu am crezut cã atunci cândvin în vizitã oaspeþi de genul nostru, mai de al Bucureºti, maisclifosiþi cum se zice, o sã ne ducãîntr-un loc mai ferit, dar am înþeles cã nu existã un asemenealoc ferit în nicio galerie din Valea Jiului”, a povestit fondatorulPP-DD.. ªi, ca sã nu plece cumâna goalã, a dat la pikammer, ascos câteva sute de grame dehuilã, pe care vrea sã o ducã cu ella Bucureºti. Ca amintire din Valea Jiului.

P roiecte fantas-magorice

Ca ºi ceilalþi politicieni aflaþi încampanie electoralã în zonã, DanDiaconescu promite Raiul pepãmântul minerilor. El vrea liber-alizarea preþului la huila energeticãºi chiar vânzarea lui pe piaþaexternã – ceea ce, pânã la urmã,ar fi un lucru bun pentru mineritulVãii Jiului – dar imposibil de apli-cat în contextul actual, cu atât maimult cu cât Compania Naþionalã aHuilei se aflã sub monitorizareaFMI, dar ºi redeschiderea minelor.„Am aflat cã este cel mai tare cãr-bune pe care l-a lãsat Dumnezeupe pãmânt, cã este un cãrbunecare ne-ar putea îmbogãþi noi, toþiromânii, am aflat cã e un cãrbuneþinut la un preþ mic de cãtre mega– ciocoii de la Bucureºti. (…)Guvernul ar putea da o ordonanþãde urgenþã ºi în 5 minute sãredeschidã toate minele din Valea Jiului.

Ordonanþa ar trebui sã spuneîn felul urmãtor, pe un singur

rând: de mâine se liberalizeazãpreþul cãrbunelui românesc.(…)Deci, prin douã rânduri noirezolvãm situaþia dacã vom câºtigaalegerile parlamentare. Prin douãrânduri se redeschid toate mineleromâneºti”, a precizat DanDiaconescu. Din pãcate însã,minele închise au fost ecologizate,iar pe terenul unde funcþionauunele dintre ele, cum este Dâlja, acrescut deja iarba. În plus, modali-tatea de închidere face imposibilãredeschiderea lor, indiferent cine arveni la putere. ªi la capitolul„Senzaþional” cu Dan Diaconescu”intrã ºi turneul electoral nocturn pe care l-a fãcut acesta în judeþulHunedoara. ªi.a propus sã vizitezecâte 30 de localitãþi într-o zi. Caatare, a ajuns sã se întâlneascã cusimpatizanþii noaptea, aºa cum s-aîntâmplat la Deva. „Aºa ceva n-aþimai vãzut niciodatã. Probabil vaintra în Cartea Recordurilor întâl-nirea noastrã de la Deva”, a spuspatronul OTV.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 aprilie 2012 Actualitate 9

D an Diaconescua intrat pentru

prima datã în viaþalui în minã, laLupeni, în cadrulvizitei pe care o faceîn Valea Jiului. A datla pikamer ºi s-aminunat cât deîntuneric e în minã.

Aceasta a fost impresiacu care Dan Diaconescua ieºit la suprafaþã, dupã

ce a stat câteva ore, caîntr-un iad.

“Pãrerea mea e cãacolo e iadul pepãmânt. Întuneric, apecare curg pe lapicioarele bieþilormineri, iar eu nu mi-amimaginat aºa ceva. Amprimit niºte lanterne(n.r. lãmpaºe), ca sãlumineze în subteran ºini s-a spus cã þin vreo 3ore. Am avut noroc sãþinã pânã la ieºire ºi

mãºti de gaze. Credeamcã dacã vin oaspeþi aºamai sclifosiþi se aprindceva becuri, dar nu, afost beznã ºi ne-am ajutat doar de acelelanterne. Am intrat într-un loc în care neþineam de niºte þevi caresusþineau rocile de sus ºiam aflat cã în oricemoment am fi putut sãmurim, dacã seprãbuºeau. Mineri înjurul nostru dezbrãcaþi

pânã la brâu, cu târnã-coape tocite de muncaîn subteran ºi am dat ºieu la pikamer. Am scoscâteva grame de cãrbune pe care l-amluat acasã cu mine laBucureºti”, a povestitplastic, Dan Diaconescu,vizita în mina Lupeni dinValea Jiului.

Diaconescu s-a artãtatuimit de faptul cã a înþe-les cã minerii nu-ºi potvinde cãrbunii la un preþ

de piaþã ºi, dacã ar filãsaþi, atunci,în viziuneaeconomicã a patronuluide la OTV, CNH ar fi peprofit.

„Oamenii ãia scot cãrbuni de 30.000 deeuro pe zi ºi la final dezi minerul e plãtit cu300, faþã de celpolonez, care primeºte2.500 de euro. Einadmisibil”, a mai com-pletat Dan Diaconescu.

Candidatul la

preºedinþia României amai spus cã a fost uimitde numãrul mare deoameni care l-au aºteptatchiar ºi noaptea la Deva,Orãºtie sau Geoagiu ºicrede chiar cã ar putea sãintre în CarteaRecordurilor, datoritãorelor târzii la care s-aîntâlnit în noaptea deduminicã spre luni cusimpatizanþii sãi înHunedoara.


Dan Diaconescu a plecat cu cãrbunele acasã

DDiinn RRoollllss –– RRooyyccee,, Dan Diaconescu face apologia sãrãciei

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 aprilie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

H O R O S C O P 2 4 a p r i l i e 2 0 1 2

Puteþi sã începeþi o activitatenouã, mai ales pe plan social.Sunteþi entuziast ºi vã puteþi bazape sprijinul prietenilor ºi al per-soanei iubite. Dacã aveþi de luatdecizii importante, þineþi cont desfaturile unei persoane.

Se anunþã o zi cu mari satisfacþiiîn societate ºi pe plan financiar.Dupã-amiazã s-ar putea sã ple-caþi într-o cãlãtorie neprevãzutã,în interes de familie. Verificaþi cuatenþie actele ºi bagajele înaintede a porni la drum!

Se pare cã aveþi probleme senti-mentale ºi sunteþi nevoit sã luaþio hotãrâre tranºantã. Puteþi sãvã ascultaþi intuiþia. Apar rezul-tatele eforturilor din ultimaperioadã: câºtiguri financiare ºiafirmarea în societate.

Traversaþi o perioadã favorabilãdin toate punctele de vedere.Este posibil sã obþineþi un câºtigmaterial important, dar nu fãrãefort. Cu partenerul de viaþã vãînþelegeþi perfect. S-ar putea sãmergeþi într-o vizitã la prieteni.

Zi bunã pe plan sentimental ºisocial. În schimb, vã reco-mandãm sã fiþi prudent la servi-ciu ºi în afaceri. Nu este exclussã aveþi mici probleme cu banii,dar nu este cazul sã vã îngrijoraþi.

S-ar putea sã intervinã eveni-mente neprevãzute ºi, de aceea,este indicat sã nu vã planificaþinimic important. Vã reîntâlniþicu prieteni vechi, care vã invitãsã le faceþi o vizitã. Amânaþiîntâlnirile de afaceri ºi cãlãtoriile.

Aveþi succes în toate activitãþilecasnice ºi vã bucuraþi de sprijinulîntregii familii. Cei din jur vãapreciazã pentru schimbãrile pecare le promovaþi în afaceri ºi însocietate. Nu începeþi mai multetreburi deodatã.

Începeþi ziua hotãrât sã terminaþio lucrare în casã. Un bãrbat maiîn vârstã din familie vã ajutã cubani, dar încearcã sã-ºi impunãpunctul de vedere. Dacã nu vãstrãduiþi sã evitaþi o ceartã,riscaþi sã rupeþi relaþiile.

S-ar putea sã fiþi puþin confuz,din cauza problemelor sentimen-tale. Nu vã încãpãþânaþi sã vãrezolvaþi singur toate problemele!Acceptaþi ajutorul celor apropi-aþi. Apelând la înþelepciune, veþireuºi sã evitaþi o ceartã.

S-ar putea sã aveþi o micãneînþelegere cu partenerul deviaþã. Rezolvaþi aceastã disputãcu blândeþe. Spre searã, o vizitãla prieteni vã poate readucearmonia în cuplu ºi buna dispoziþie.

Puteþi avea un succes deosebit laîntâlnirile de afaceri. Sunt bineaspectate ºi relaþiile cu familia ºiprietenii. Dimineaþa vã întâlniþio persoanã cu care nu v-aþi vãzutde mult timp. Dupã-amiazã vãocupaþi de probleme familiale.

Sunteþi plin de energie ºi aveþiidei inspirate. Puteþi avea satis-facþii pe plan social ºi intelectual.Afacerile se pare cã merg dinplin, iar relaþiile cu parteneriisunt bune. Fiþi mai atent cumembrii familiei.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 aprilie 2012 Investigatii 11

Îþi plimbi nepoþiiprin parc, te îngri-

jeºti de grãdinã ºi,eventual, îþi tratezireumatismul la BãileTuºnad. Cu asta teocupi, de obicei, dacã aiajuns la 77 de ani ºi nuai nicio afecþiune gravã.

Nu este ºi cazul luiGheorghe Popilean, protago-nistul imensului scandalMondoprosper din anii 90.Dupã ce a ieºit din puºcãrie,pentru cã nu suporta detenþia,Gheorghe Popilean a revenit lavechile nãravuri, de a-i înºelape oameni, promiþându-letinerilor câºtiguri enorme, dacãvor lucra în domeniulabsorbþiei fondurilor europene.

Popilean are chiar ºi o paginã pe Wikipedia, unde sevorbeºte despre trecutul lui deescroc. Dacã în urmã cuaproape 20 de ani se dãdeadrept un bancher de succes,promþând dobânzi fabuloase,în prezent se oretinde un fel deguru al fondurilor europenenerambursabile.

F abrica de vise senaºte pe internet

În aceastã ipostazã a pusbazele unei caracatiþe la nivelnaþional, conducând operaþiu-nea în mai toate judeþele þãrii,dintr-o casã pãrãginitã aflatã încomuna ilfoveanã Chiajna. Deaici le promite tinerilor pânã în35 de ani câºtiguri tentante ºiun viitor strãlucit. Însã primulpas este sã dai 500 de lei lasemnarea contractului, iardupã câteva zile þi se mai cer1.000 de euro, pentruînceperea proiectului.

”Dacã ai pânã în 35 de ani,primeºti 10.000 de euroACUM ºi credit de 80.000 deeuro de la stat, dupã apro-barea dosarului. Condiþii: sã fiiharnic, sã ai voinþã, dornic dea lucra ºi o idee de afaceri.Depunerea dosarelor a începutla data de 15.02.2012. Noi,firma de consultanþã, îþielaborãm dosarul ºi te ajutãmsã faci tot ce trebuie, pentru adeveni tânãr întreprinzãtor,patron de firmã debutantã.Relaþii la..”, aºa sunã unul din-tre zecile de anunþuri postatede Popilean ºi aghiotanþii sãi

pe internet.De cãzut în plasã cad mulþi.

Cui nu i-ar plãcea sã câºtigebani mulþi, uºor ºi repede?Pentru a vedea cât de departepoate merge Popilean, l-amcontactat ºi am stabilit o întâl-nire cu el, în Bucureºti. I-amspus numele meu, de undesunt ºi cã vreau sã încep onouã viaþã în Bucureºti, dar segãseºte greu de lucru ºi am datpeste anunþul lui. La telefon arãspuns chiar Popilean, care s-aarãtat foarte încântat de orig-inea mea, întrucât ºi el a lucratla mina Petrila în tinereþile lui.

Telefonând în ziua întâlnirii,chiar de la telefon, GheorghePopilean mi-a promis cã voi fiangajatã cu un salariu de3.000 de lei pe lunã brut, iartot ce trebuia sã fac era sãajung la sediul firmei lui ºi sãam la mine 500 de lei, ”banipentru materialul didactic de1.200 de pagini”.

Odatã spartã gheaþa,Popilean mi-a indicat ca loc deîntâlnire parcarea din spatelegurii de metrou Gorjului, deunde urma sã fiu preluatã de omaºinã. Într-adevãr, în loculindicat aºtepta o maºinã (dacãpoate fi numitã aºa, având învedere vârsta venerabilã ºistarea tehnicã precarã), m-apreluat ºi a pornit spre o desti-naþie necunoscutã, cel puþinpentru mine, care nu cunoscBucureºtiul.

ªoferul, pe nume Vali, intrãabrupt în vorbã, promiþându-inaivei provinciale, în opinia lui,marea cu sarea: ”Dacã ºtii sãte porþi, nu câºtigi numai3.000 de lei pe lunã. Ãºtia3.000 de lei se pot transformaîn 3.000 de euro. Aici eBucureºti, e altceva faþã deValea Jiului, eu te pot ajuta sã-þi lãrgeºti orizonturile, cã ammare influenþã asupra luiPopilean”. Dar, pânã sã-miexplice cum mi se poate lãrgibrusc vreun orizont, maºinaajunge la sediul firmei luiPopilean, situat lângã vila luiOvidiu Ioaniþoaia.

Î n vizuina ”duºman-ului”

Sediul lui Popilean este ocasã nefinalizatã, din care

”profesorul” nu iese pânã nu-idau de veste acoliþii sãi.Mizerie, mirosuri nu tocmaiplãcute, piese de mobilierdepozitate anapoda, aparatede fitness – aceasta esteatmosfera interioarã. În locurileîn care altãdatã erau camerede supraveghere se cascã gãurimari, semn cã au fost smulsedin pereþi. Pentru a destindeatmosfera, GheorghePopilean, un bãtrân cu pãrulalb ºi ochii albaºtri, tulburi,povesteºte zâmbind despre vre-murile când a lucrat la minaPetrila, ”la orizontul 13, ºi atrebuit sã fac liceul la seral, laPetroºani, pânã m-au arestatcomuniºtii”.

Apoi trece direct la subiect,nu înainte de a-mi gâdilaorgoliul, descoperind dintr-odatã (nu trecuserã nici cinciminute din întâlnire) ce geniuascuns într-ale finanþelor zaceîn mine: ”Eu vreau sã teformez consilier pe fondurieuropene. Vei face un curs de10 zile, dar în acelaºi timpputem începe ºi munca, fiindcãeºti o capacitate. Mã uit la tineºi îmi dau seama cã poþi facefaþã, aºa cã te pot angaja deazi, ºi în acelaºi timp facem ºicursul. Cursul costã 500 de lei,bani pe care îi dai la început.Chiar dacã nu ai experienþã ºistudii, eu vreau sã lucrezi cumine, sã te iau sub aripa mea”,îmi explicã Popilean, dupãcare îmi înmâneazã un con-tract în alb pe care trebuie sã-lcompletez.

Prin documentul dat, ONG-ulcondus de Popilean, intitulatpompos ”Uniunea pentruAccesarea Integralã aFondurilor ComunitareEuropene Alocate ÞãriiNecesare pentru perioada2007-2013”, se obligã la plataunui salariu lunar de 3.000 delei, urmând sã fiu angajatã pefuncþia de consilier responsabilcu atragerea fonduriloreuropene. Nu pot lua contrac-tul pânp nu vin cu cei 500 delei.

Promiþându-i cã voi revenicu banii în seara aceleiaºi zile(programul de lucru al luiPopilean este unul de-a dreptulstahanovist, pânã la ora 24!),

am fost preluatã de o altãmaºinã, pentru a fi condusãînapoi, la staþia de metrouGorjului.

Pe drumul de întoarcere,ºoferul (altul, nu cel de lavenire) îºi dã drumul la gurã ºidezvãluie faptul cã afacerea nueste una localã, ci se întinde lanivel naþional, în mai toatejudeþele.

Oficial, Popilean nurecunoaºte nimic, chiar dacãnoi am fost în bârlogul sãu.”Sunt mai multe variante, maimulte posibilitãþi”, a rãspuns elenigmatic întrebat fiind în cedomeniu face angajãri. Apoi,când a venit vorba despreMondoprosper, tonul lui adevenit brusc tãios: ”Ãlea suntaiureli. Dacã discutãm despreaºa ceva, eu nu am timp”.Dupã care a închis telefonul.

D ar cine esteGheorghe

Popilean?Imediat dupã Revoluþie,

Gheorghe Popilean a cochetatmai întâi cu politica. Laalegerile din 1992 a candidatla preºedinþie din parteaPartidului Republican Creºtin.Constatând cã în politicã nu eloc ºi pentru el, s-a reprofilat ºia înfiinþat firma MondoprosperSRL, prin intermediul cãreia aînceput sã atragã bani de laoameni ºi de la firme,promiþându-le o dobândã anu-alã de 210%.

Afacerea s-a extins ºi pestegraniþele þãrii, înfiinþându-se laBudapesta o altã firmã, Gyand GyP Kft, care vindea ace-leaºi vise. Autoritãþile româneiau atitudine ºi, la 4 februarie1992, Garda Financiarãdescinde la sediulMondoprosper, confiscândnumerarul existent, din carevalutã convertibilã în valoarede aproape trei milioane dedolari.

Pe 26 august, ParchetulGeneral a emis mandat dearestare preventivã pentruGheorghe Popilean. Doi animai târziu, pe 23 decembrie1996, Popilean este condamnat la trei ani deînchisoare, dar este eliberat unan mai târziu.

Proaspãt ieºit din puºcãrie,Popilean nu pare sã se fipocãit ºi încearcã din nou afa-cerea cu Mondoprosper, pen-tru care este condamnat, înnoiembrie 2000, la alþi patruani de puºcãrie, dar oese în2002.

Dupã trei ani, are din nouprobleme cu legea, din cauzãcã a înºelat mai multe firme,dupã ce s-a dat drept ”comisarla Comisariatul NaþionalAnticorupþie”, o instituþie careexistã doar în mintea lui.

Dupã ce a ieºit dinînchisoare din nou, pe motivcã e bãtrân ºi nu suportãdetenþia, Popilean, la 77 deani, s-a apucat din nou deescrocherii, de data aceasta decea cu fondurile europenedescrisã mai sus.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Pe urmele celui mai mare escroc român

D oar vulturii potajunge la cetatea

dacicã de la Bãniþa,sau cei cu voinþã defier ºi condiþie fizicãpe mãsurã. Aflatã înpatrimoniul UNESCO,cetatea este de curândsemnalatã ca atare,printr-un indicatorplasat pe DN 66 înzona peºterii Bolii,dar drumul spre eaeste inexistent.

Doar un indicatorplasat pe DN 66 îi ajutãpe turiºti sã afle undeeste cetatea dacicã de alBãniþa, iar cei care nu aucondiþie fizicã pe mãsurãsau nu pot sã se caþerepot admira doar stâncape care odinioarã seînãlþa falnicã Cetatea.

De ani de zile sevorbeºte despre amena-jarea unei cãi de accesspre aceste vestigii importante ale istorieinoastre naþionale, darniciodatã intenþia nu s-amaterializat.

Recent a pãrut acestindicator, care ani buninu a existat, dar asta nu îiajutã prea mult pe ceiacre doresc sã o viziteze,pentru cã drumul dã într-o vale, iar mai apoistânca trebuie luatã pieptiº. Acum, oficialiiPrimãriei Bãniþa sperã sãobþinã fonduri europenepentru a amenaja o calede acces pentru turiºti.

“Acum lucrãm la unproiect, care sperãm sãfie aprobat la finanþare,pentru amenajarea unuicentru de informareturtisticã în comunaBãniþa ºi a cãii deacces spre cetateadacicã. Valoareatotalã a proiectuluieste de 200.000 deeuro”, a declarat pri-marul Ionel Burlec.

Proiectul, mai spuneprimarul Burlec, va fidepus spre finanþare peMãsura 313 „Încurajareaactivitãþilor turistice”, dinAxa III – „Îmbunãtãþireacalitãþii vieþii în zonelerurale ºi diversificarea

economieirurale”, care ca obiectivgeneral dezvoltarea activi-tãþilor turistice în zonelerurale care sã contribuiela creºterea numãrului delocuri de muncã ºi a veni-turilor alternative, precum

ºi la creºterea atractivitãþiispaþiului rural.

Cu o suprafaþã depeste 81.000 de metripãtraþi, Cetatea dacicã afost construitã în zonacea mai înaltã a DealuluiBolii, care se aflã la limitavesticã a bazinului VãiiJiului, deasupra PeºtereiBolii. Situatã pe un piscizolat, la peste 900 demetri altitudine, a fostdescoperitã cu ocaziasãpãturilor din 1961-1962.

Fiind vorba de o stâncãizolatã, cu pante foarteabrupte, accesul era posi-

bil numai pe latura denord. Cetatea de laBãniþa este contempo-ranã cu cele din MunþiiSebeºului, având rolul sãîmpiedice înaintarea trupelor care ar fi venitprin Defileul Jiului.

Istoricii spun cã sis-temul ei de fortificaþii eraalcãtuit dintr-un val for-mat din piatrã ºi pãmânt,dintr-un zid construit dinpiatrã de calcar fasonatãcu turnuri ºi platforme de luptã.

În urma sãpãturilor dinanii ‘60 s-a descoperit opoartã practicatã în zidul

de incinta, cu treptemonumentale, lucrate ºiele din aceeaºi piatrã decalcar ca ºi zidul.

Aici s-a gãsit o marecantitate de ceramicã,unelte ºi chiar tipare pen-tru turnat obiecte demetal, precum ºi un sanc-tuar, dar arheologii spuncã rolul cetãþii era militar,nicidecum acela al uneiaºezãri civile.

Istoria spune cãCetatea Bãniþei a fostultima atacatã înainte catrupele romane sã ajungãla Sarmizegetusa Regia ºirostul ei era de a apãraaccesul din Defileul Jiuluila complexul de fortificaþiidin Munþii Orãºtiei.

Pe baza materialelordescoperite cu ocaziasãpãturilor, în special aresturilor de ceramicã, sepresupune cã viaþa aputut începe aici încã dina doua jumãtate a secolu-lui 2 î.Cr., cetateafuncþionând pânã lacucerirea romanã. De pedrum, cetatea dacicã pareo simplã stâncã, care nu-ºi dezvãluie comorileascunse.

CarCarmen men COSMANCOSMAN


Încã o zi liberã.A 12-a!

Z iua de 30 aprilie va fideclaratã drept zi liberã,

urmând a fi recuperatã lunaviitoare, într-o zi de sâmbãtã.

Prin urmare, bugetarii vor fi liberi de sâm-bãtã pânã marþi, inclusiv, în perioada 28aprilie – 1 mai. Potrivit guvernanþilor, în acestfel, vor fi asigurate 4 zile de vacanþã, fapt cear urma sã vinã ºi în beneficiul operatorilor dinturismul românesc.

Odatã cu declararea zilei de 30 aprilie ca zinelucrãtoare, în acest an, românii vor avea, întotal, 12 zile libere legale. Dintre acestea, 4 aufost deja „bifate”, respectiv 1 ºi 2 ianuarie (deAnul Nou) ºi 15 ºi 16 aprilie (de Paºte).Celelalte sunt programate pe 30 aprilie (luni),1 mai (marþi – de Ziua Internaþionalã aMuncii), 3 ºi 4 iunie (duminicã ºi luni – deRusalii), 15 august (miercuri – AdormireaMaicii Domnului), 1 Decembrie (sâmbãtã –Ziua Naþionalã a României), 25 ºi 26 decem-brie (marþi ºi miercuri – Crãciunul).


Cetatea dacicã de la Bãniþa, “retrocedatã” vulturilor

CVJ, Nr. 111, 24 aprilie 2012

Documents

Transcript of CVJ, Nr. 111, 24 aprilie 2012