CVJ NR. 821 JOI 19 MARTIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 821

Joi, 19 Martie 2015

Sfârºitul lui GheorgheGheorghiu-Dej

J oi, 18 martie 1965. Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar-general alP.M.R. ºi preºedintele Consiliului de Stat, participã la Sesiunea Marii

Adunãri Naþionale de la Palat þinând un amplu discurs legat de lucrãrilecelei de-a cincea legislaturi. Participã o serie de miniºtri ºi preºedinþi aidiferitelor departamente de stat. Nimeni nu prevedea cã a doua zi mareleconducãtor comunist va înceta din viaþã. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5

S tadionul JiulPetroºani va fi

închiriat. Autoritãþilelocale de la Petroºaniau în vedere închiriereastadionului Jiul tuturorcelor care vor sãdesfãºoare diferiteactivitãþi.

Pânã acum ºi-auanunþat intenþia magistraþii care vor sãdesfãºoare la Petroºani uncampionat de fotbal, dar ºi un cult religios.

“Momentan nu avemtarife dar sunt solicitãri

deja. Reprezentanþii unuianumit cult vor ca lasfârºitul lunii iunie ºi înluna august sã le punem ladispoziþie stadionul pentruo întrunire a cultului

respectiv. Mai existã solici-tãri pentru un campionatde fotbal al magistraþilorpe terenul sintetic de labaza sportive ºi atuncivom intra tot în urmã-

toarea ºedinþã ordinarã ºivom propune consiliuluilocal sã aprobe anumitetarife pentru cã în absenþaacestora noi nu vom puteaînchiria baza ºi este pãcatcã se pot aduce niºte venituri la bugetul local.Aceast[ prerogativã esteexclusiv a consiliului local”,a declarat Adrian Negoe,secretarul PrimãrieiPetroºani.

Deocamdatã nu au foststabilite tarifele ceurmeazã a fi percepute.

“Nu sunt stabilite încã.Rãmâne sã le discute domnul primar cu domniiconsilieri ºi apoi vom

definitiva proiectul dehotãrâre care intrã în dezbatere. Mai este delucru ºi la bazã pentru cã s-a cam deteriorat ºitrebuie sã þinem cont ºi defaptul cã nu este într-osituaþie foarte bunã ºi nuputem sã percepem niºtetaxe ºi mai bine sã încasãmceva decât nimic”, a maispus sursa citatã.

Fostul patron alClubului de Fotbal JiulPetroºani percepea o taxã de 3000 de lei pe zipentru închirierea bazeisportive.

Monika BACIUMonika BACIU

Spaniolii dinDefileu ne-arputea punela platãL ucrãrile la artera

din Defileul Jiuluinu vor fi gata nici în2016. Asta spun ceicare reprezintã firma ce executã lucrãrile,însã, dacã UniuneaEuropeanã nu agreeazãideea cã lucrãrile nu seîncheie la timp, vom dabani de la noi.

Nu s-au încadrat întermene, au bãtut pasul peloc ºi, dupã ce trebuiau sãfinalizeze totul în 2014, vin sã ne anunþe cã nu vortermina lucrãrile nici în2015. Ba mai mult, lasã ºipentru 2016. Spaniolii dela Copisa vor lucra încãmult ºi bine, iar asta îndefavoarea celor cetranziteazã acest drum. „M-aº bucura sã vã dau oveste bunã, însã, pot sã vãtransmit cã, spre surprinde-rea mea, constructorul nueste foarte optimist în privinþa finalizãrii lucrãrilorîn acest an. Problema sepune de a continua lucrãrileºi în 2016, însã, doar pe o

anumitã zonã. Este vorbadespre un nou pod pesteJiu, practic, un tronson dedrum care nu afecteazã circulaþia în momentul defaþã ºi acolo sunt ºi problemetehnice ºi probleme legatede niºte expropieri. Practic,pe noi, cei care tranzitãmacest drum, nu ne-ar incomoda, dacã ei ar lucra,dar strict la acest tronson”,a spus Adrian David,vicepreºedintele C. JHunedoara.

Mai mult, Copisa ne-arputea pune ºi la platã. „Maieste o problemã legatã ºi definanþarea acestui proiect,pentru cã, dacã nu se vaobþine finanþarea pe 2016,asta înseamnã, continuarealucrãrilor pe 2016, cu acor-dul finanþatorului european,va trebui susþinut din buge-tul Guvernamental”, a maiprecizat vicepreºedinteleC.J. Hunedoara.

Spaniolii care faclucrãrile pe DN 66 înDefielul Jiului au intrat încrizã de timp. Lucãrile auînceput abia în 2013 ºi suntfinanþate prin ProgramulOperaþional RRegional2007 – 2013, iar investiþiaeste de 150 de milioanede lei. Totul ar trebui sã fiegata în 31 decembrie2015, dar lucrãrile nu auajuns nici la jumãtate.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Stadionul Jiul, închiriat magistraþilor

S -a topit zãpa-da, dar firul

ierbii abia se vedede tonele de deºeurice zac peste tot. Nu sunt lipsite nicialbiile apelor, iarmai multe instituþiidin judeþulHunedoara pornescacum, în prag deprimãvarã, ofensivagunoaielor.

Peste tot unde arunci ochii, fie cã vorbim de albia apelor,care colcãie de peturiºi deºeuri de tot felul,fie de ºanþul drumurilornaþionale ori judeþene,

toate sunt nãpãdite demizerii. Acum a sosittimpul curãþeniei, iarpe fiecare zonã va ficonstituitã o comisiecare sã ºi acþioneze.Mai ales cã nu suntexcluse poli abundenteºi inundaþii în aceastãperioadã. „Chiar astãzi(n.r marþi, 18 martie),am primit un ordinprivind constituireacomisiei de verificare.Este vorba despre ocomisie mixtã, unordin semnat dePrefectul deHunedoara, iarcomisia va fi formatãdin noi, cei de la sistemul hidrotehnic,

Garda de Mediu ºi ceide la ISU. Vom luafiecare primãrie înparte ºi vom face unprogram de mãsuripentru salubrizareacursurilor de apã ºicurãþirea ºanþurilor,pentru pregãtireachiar ºi în caz de inun-daþii. Acum este posi-bil sã avem ºi astfel defenomene”, a spusSorin Corici, ºefSistemul HidrotehnicApe Jiu

De fiecare datã seacþioneazã asupraefectelor ºi prea puþinasupra cauzei care legenereazã. Practic,voluntarii adunã

mizeriile, dar cei carele fac sunt rar sancþio-naþi ºi doar când suntprinºi în flagrant, deºiamenzile sunt enormde mari ºi ar trebui sãîi sperie. „Pentru per-soane fizice amenzilesunt de 3.500 de lei,iar juridice 1.200 delei. Au fost cazuri,avem câteva unitãþi,

persoane juridicesancþionate pentrupoluare ºi de asemena,cei de la Gardã deMediu au aplicat ºi lapersoanele fizice”, amai precizat Corici.

Din pãcate, potrivitlegislaþiei, cei care potfi amendaþi dacãpolueazã sunt doaraceia care sunt prinºi

în flagrant, pentru cãaltfel nu se poatedovedi vinovãþia lor.Situaþiile sunt rare ºi lafel de rare sunt ºiamenzile, iar tocmaidin acest motiv, avemalbiile apelor, ori marginile drumurilorsufocate de deºeuri.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

M ii de pensionari dinjudeþ au fost anul trecut

în staþiunile balneare din þarã.Pensionarii din Valea Jiuluireprezintã o pondere importan-tã în rândul celor care aupetrecut câteva zile de relaxareîn staþiunile din þarã.

În ceea ce priveºte oferta de anulacesta, reprezentanþii Casei dePensii Hunedoara spun cã pentruaceastã perioadã încã mai suntlocuri libere în staþiunea GeoagiuBãi. “Anul trecut pentru 2014 s-auacordat un numãr de 4700 debilete cu 25% mai mult decât înanul 2013.

Întotdeauna din Valea Jiului sunt o treime din cei care pleacã înstaþiuni. Dacã extrapolam ºi otreime din populaþie trãieºte înValea Jiului. ªi anul acesta sperãmcã vom da cu 25% mai multe bilete,dar acest lucru se discutã la nivel deMinisterul Muncii. Pânã acum auplecat în jur de 300-350 de pensionari în primele trei serii.

Probabil cã este început de an pentru cã nu au fost solicitate toatelocurile care fost repartizate. ªiacum mai avem locuri libere. Unadintre cele mai solicitate staþiunieste din judeþul Hunedoara ºi estevorba de Geoagiu Bai. Facem unapel pentru cei care doresc pentrucã existã locuri libere, ºi se potsuplimenta în alte locuri chiar dacãnu au fost extraºi de calculator con-form criterilor care au fost elaboratede Ministerul Muncii”, a declaratIlie Toma, director Casa de PensiiHunedoara. Pentru a obþine un biletde tratament, solicitantul are nevoiede cuponul de pensie, copie dupãbuletin ºi cererea tip de la CJP.

Criteriile în baza cãrora pensionarii pot intra în posesiabiletelor sunt mai multe, printrecare tipul pensiei, cuantumul ei ºi dacã au mai benefi-ciat de asemenea bilete în ultimiidoi ani. Cei cãrora li se repartizeazãun bilet de tratament trebuie sãdepunã ºi o recomandare de lamedicul specialist


Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 martie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

Bãtãuºi despãrþiþide jandarmiD oi tineri de 18 ºi 20 de ani

s-au luat la bãtaie în faþaunei ºcoli din Petroºani, iar dascãliiau cerut ajutor jandarmilor pentrua-i potoli pe scandalagii.

O patrulã care avea misiunea de aasigura liniºtea în zona unitãþilor deînvãþãmânt i-a despãrþit pe bãtãuºi ºii-a dat pe mâna poliþiei. „Jandarmiicare acþioneazã, în sistem integrat,pentru menþinerea climatului deordine ºi siguranþã publicã în zonainstituþiilor de învãþãmânt preuniversi-tar din municipiul Petroºani, au fostsesizaþi de cãtre un profesor cu privirela faptul cã în imediata apropiere aºcolii s-a produs o altercaþie în careerau implicaþi doi tineri.

Jandarmii au intervenit ºi auaplanat conflictul, constatând faptul cãincidentul a pornit de la discuþii contradictorii între cei doi tineri ºi acontinuat cu lovituri”, a declaratLucian Stoichiþoiu, purtãtorul decuvânt al IJJ Hunedoara. Cei doitineri sunt cercetaþi acum pentrulovire ºi alte violenþe. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))

Primãvara rãsar gunoaiele

Din ce în ce mai mulþi pensionari în staþiunile balneare

U n Comitet inter-ministerial pentru

stimularea ºi facilitareaînfiinþãrii de noi parcuriindustriale va fi înfiinþatîn România, dupã participarea MinisteruluiEconomiei la o întâlnirecu investitorii dinAustria.

Reprezentanþii adminis-traþiei locale de la Petroºanis-au întors din delegaþia de laViena cu o viziune nouãasupra parcurilor industriale.Acum, reprezentanþiiMinisterului Economiei vin ºiei cu propria concluzie.

“Demnitarul român aprezentat oportunitãþile deinvestiþii, adresându-lepartenerilor austrieci invitaþiade a vizita România pentru acunoaºte mai bine potenþialulzonei, apreciind cã„în con-junctura actualã, a dezvoltãriisocietãþii pe plan naþional ºinu numai, cea mai marenevoie cunoscutã de toþi factorii implicaþi este creareaimediatã de locuri de muncã.Pe termen scurt ºi mediu, cel

mai economic, rapid ºisustenabil mod de creare delocuri de muncã este de arealiza parcuri industriale.Prin crearea parcurilor indus-triale se urmãreºte stimulareainvestiþiilor directe, autohtone ºi strãine, îndomenii precum industrie,servicii, cercetare ºtiinþificã,dezvoltare tehnologicã ºi inovare ce vor stimula dezvoltarea regionalã ºicrearea de noi locuri demuncã”, se aratã într-uncomunicat al MinisteruluiEconomiei.

În acest sens, a fost cons-tituit Comitetul interministeri-al pentru stimularea ºi facili-tarea înfiinþãrii de noi parcuriindustriale, CIPI, al cãruiscop este acela de a coor-dona procesul de stimulare ºifacilitare a înfiinþãrii de noiparcuri industriale, ca structuri de afaceri, în vede-rea atragerii de investiþii ºicreãrii de locuri de muncã.

“CIPI identifica plat-formele industriale existentesau dezafectate undeproprietarii acestora suntinteresaþi sã le transforme în

parcuri industriale. Deasemenea, CIPI sprijinã participarea autoritãþiloradministraþiei publice localela reuniuni ºi întâlniri interneºi internaþionale privindatragerea de investiþii”, semai aratã în comunicat.

Din delegaþie au fãcutparte reprezentanþi aiMinisterului DezvoltãriiRegionale ºi AdministraþieiPublice, precum ºi primari ºiviceprimari de municipii.


S taþia de SalvareMinierã se va

reînfiinþa. Dupã ce fosta conducere aComplexuluiEnergetic Hunedoa-ra a desfiinþat, ilegal, StaþiaCentralã de SalvareMinierã, acum nouãechipã managerialãîncearcã sã repare“dãuna”.

Staþia Centralã deSalvare MinierãPetroºani a fost înfiinþatã prin Hotãrârea de Guvern nr. 170 din 15 februarie 1990 ca parte a Combinatului Minier Valea Jiului.

Legal, desfiinþareaSalvaminului nu se putearealiza decât printr-o hotãrârede Guvern în acest sens.Constantin Jujan, noul direc-

tor al Complexului EnergeticHunedoara a declarat pentruCronica Vãii Jiului cã deo-camdatã iniþiativa se aflã lastadiul de propunere careurmeazã sã fie avizatã deAdunarea Generalã aAcþionarilor.

“Reînfiinþarea Salvaminuluiface parte din planul de reor-

ganizare al ComplexuluiEnergetic Hunedoara. Amavut ºedinþã de Consiliu deAdministraþie în data de 16martie ºi urmeazã ca sã seanalizeze acest lucru ºi deAdunarea Generalã aAcþionarilor care va avea locpe la sfârºitul lunii”, adeclarat directorul general alCEH, Constantin Jujan.

Dacã desfiinþareaSalvaminului s-a fãcut ilegalsau nu, Jujan nu vrea sãcomenteze.

“Nu vreau sã vorbesc detrecut, noi avem un plan delucru pe care sã îl punem în

aplicare”, a mai precizatdirectorul general al CEH.

D ivizia Minierãse desfiinþeazã

Tot din planul de reorgani-zare a societãþii face parte ºidesfiinþarea Diviziei Miniereca structurã de conducere.

“Pânã acum unitãþileminiere erau consideratepuncte de lucru, iar acumvrem sã le ridicãm la nivel desucursale. Nu era normal camâna Lupeni sã fie punct delucru la fel ca dispensarele.Vrem ca unitãþile miniere

sã fie la egalitate cu termocentralele. Totul faceparte din planul de reorganizare a activitãþii”, amai spus Jujan.

Societatea COMPLEXULENERGETIC HUNEDOARASÃ a fost înfiinþata în bazaHotãrârii de Guvernnr.1023/2011 ca urmare aprocedurii de fuziune princontopire a urmãtoarelorsocietãþi comercialeElectrocentrale Deva,Electrocentrale Paroºeni ºiSocietatea Naþionalã a Huilei.


L iderii de sindicat ai minerilorºi energeticienilor din judeþul

Hunedoara se specializeazã întehnici de negociere ºi modul degestionare a conflictelor.

Un curs util, dacã þinem cont demultitudinea acþiunilor de protest dinValea Jiului sau de nemulþumirile exprimate adesea de angajaþiiComplexului Energetic Hunedoara

Cursul la care participã 7 lideri aiSindicatului Muntele este organizat deCartel Alfa, confederaþie la caresindicaliºtii sunt afiliaþi ºi FNME. În total,spune preºedintele „Muntele”, Petre Nica,sunt 40 de ore, cursul având atât moduleteoretice, cât ºi practice. Nica a mai precizat cã este un curs de perfecþionarepe teme sindicale (negociere, legislaþie,mod de gestionare a conflictelor, etc). Câtpriveºte oportunitatea cursului, CristianIºtoc, liderul Departamentului Energeticdin cadrul Sindicatului Muntele, este depãrere cã: „Având în vedere transfor-mãrile apãrute pe scena miºcãrii sindicale,a faptului cã nu mai putem negocia doarîn stradã, se impune o instruire continuã aliderilor sindicali. Negocierile de azi se faccu ajutorul argumentelor, liderii fiindnevoiþi sã înveþe legislaþia în vigoare ºinoþiuni de mediere, iar aceste cursuri suntun mijloc de instruire rapidã a liderilorsindicali. Cu siguranþã pregãtirea

profesionalã, aduce un plus în orice activi-tate, iar noi toþi, avem nevoie de acest plus”.

Sindicatul Muntele este structura sindi-calã reprezentativã la nivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 martie 2015 Actualitate 3

O NOUA PREMIERÃ, Sâmbãtã 21 martie, de la ora 18:00 -

comedia „GUNOIERUL”, regia artisticãSebastian Lupu, scenografia Vioara Bara.

A fost nevoie de o vizitã la Viena pentru a face ceva

Ministerul Economiei înfiinþeazã CIPI pentruatragerea investitorilor

Liderii minerilor trec de la „politica pumnuluiîn masã” la tehnici de negociere moderne

Dupã ce Salvaminul a fost desfiinþat, ILEGAL, Jujan vrea sã repare acest lucru

Dar cine a fostGheorghe Gheorghiu-Dej, cel care între anii1948-1965 a fost liderulcomunist al României?

Un simplu muncitor,nãscut în 1901 la Bârlad,devenit electrician laAtelierele C.F.R. dinGalaþi ºi Bucureºti. Vaintra în rândurile P.C.R.în anul 1930, dardatoritã implicãrii salemasive în acþiuni anti-guvernamentale, va fiarestat ºi în mai multe

rânduri, fiind

deþinut al închisorilor dela Doftana, Jilava,Vãcãreºti, Ocnele Mari,

Aiud,Caransebeº ºi Tg. Jiu,fiind eliberat în august1944. Este ales secretar-general al P.C.R. în1945, unul din þelurilesale fiind epurareapoliticã în interiorul partidului ºi eliminareaadversarilor, chestiunedesfãºuratã în trei etape:1945-48, lichidarea lui

ªtefan Poriº ºi LaurenþiuPãtrãºcanu, apoi epura-rea Anei Pauker, Vasile

Luca ºiTeohari Georgescu ºi anihilarea lui IosifChiºinevschi ºi MironConstantinescu în 1957.

Ceea ce a urmat, afost un stil de conduceresub influenþa politicã sovi-eticã a liderului de laRãsãrit, I.V. Stalin, printransformarea economieiromâneºti dupã modelul

economiei planificatecentralizate sovietice. Lanivel politic, Gh. Gh.-Dejnu fãcea nimic fãrã consultarea lui Stalin,represiunea de laMoscova vizând toatãsocietatea româneascã.Pentru consolidarea puteriisale, Gh. Gh.-Dej ºi-aeliminat doi foºti tovarãºide luptã, ªtefan Foriº ºiLaurenþiu Pãtrãºcanu.

Odatã cu dispariþia luiStalin în

1953, Gh. Gh-Dej a trebuit sã urmeze stilulreformelor noului lidersovietic, N.S. Hruºciov,devenind astfel arhitectulunei noi politici externeºi economice.

S-a încercat cu paºimãreþi, eliminarea influ-enþei SOVROM-urilor,acele întreprinderi mixteeconomice, precum ºieliminarea influenþei culturale a U.R.S.S. O victorie importantã aobþinut-o în 1958,secondat de vechiul sãuprotejat NicolaeCeauºescu, prin deter-minarea guvernului sovietic de a-ºi retragetrupele de pe teritoriulRomâniei, aflate aici de14 ani, încurajând senti-mentele antisovietice.Dupã 1962, Gh. Gh.-Dejva fi artizanul unor

deschideri largi prin stabilirea unor relaþiidiplomatice cu stateleoccidentale capitaliste,precum ºi a unei creºteria nivelului de trai.

D e mai multe ori în

Valea JiuluiÎn calitatea sa de om

politic, Gh. Gh.-Dej aavut trei prezenþe înValea Jiului. Prima oarã,pe 23 nov. 1944.Nevoia accentuatã derefacere rapidã a industriei, pentru sprijinularmatei în cel de-alDoilea Rãzboi Mondial,precum ºi cererea masivãde combustibili necesaribunei funcþionãri a cãilorferate, necesar pentrufrontul antihitlerist, aimpus ca problemacreºterii extracþiei de cãrbune din Valea Jiuluisã treacã pe primul loc.

În aceste condiþii estetrimis în Valea Jiului Gh.Gh.-Dej, în calitate deministru al transpor-turilor, pentru a dezbatela faþa locului, împreunãcu muncitorii mineritoate aceste probleme.

În anul 1948, cuocazia lucrãrilor la caleaferatã de pe defileulJiului, a înnoptat la Casade oaspeþi, în actualaclãdire a TeatruluiDramatic „Ion D. Sîrbu”din Petroºani.

Patru ani mai târziu, înzilele de 28-29 iunie1952 are loc la PetroºaniConferinþa pe þarã alucrãtorilor din industriaminierã la care participãconducãtori de partid ºide stat, printre care ºiGh. Gh.-Dej. Mai trec alþizece ani, când în iunie1962, ajung într-o vizitãla Lupeni, Gh. Gh-Dejînsoþit de primul-secretar

al P.C. al U.R.S.S., N.S.Hruºciov.

D ispariþia unuidictator

Marile acuze care i seaduc lui Gh. Gh.-Dej, aufost cele legate de stiluldespotic cu care a con-

dus România în perioadalui Stalin, precum ºi valulde represiuni asupraoamenilor politici inco-mozi, prin instaurareaunui regim penitenciar,prin crearea unor lagãrede muncã asemãnãtoarecelor din U.R.S.S., toateacestea la sugestia luiStalin.

La mijlocul anilor `60,când Gh. Gh.-Dej trecusela un dezgheþ politic ºieconomic, la vârsta de64 de ani, se declanºeazãsemnalele unei boligalopante. Încã din lunaianuarie 1965, mediciisemnaleazã începutulunei afecþiuni pulmonare,

marcatã de tuse ºi expectoraþii. Un controlradiologic efectuat în lunafebruarie indicã prezenþaunei formaþiuni de aspect tumoral la nivelulplãmânului drept, exa-menele de laborator evi-denþiind ºi prezenþa de

formaþiuni tumoralehepatice. Un alt examenclinic, efectuat pe 2 mar-tie 1965, stabileºte undiagnostic de neoplasmpulmon ºi hepatic, în ter-meni obiºnuiþi, plãmânulºi finacul extrem de afectate. A fost tratat dedoctori români ºi strãini,dar boala a avansat agre-siv, instalându-se un ictermecanic ºi o insuficienþãhepato-renalã.

În data de 19 martie1965, dupã orele 16:00,starea lui Gh. Gh.-Dej s-aînrãutãþit brusc, acestaintrând în comã,încetând din viaþã la ora17:43.

O undã de tristeþecuprinde România,moartea celui care a con-dus þara timp de 16 anica prim lider comunist,uluindu-i pe oameni.

Comunicatele depresã au acelaºi ton, dela Bucureºti, pânã înValea Jiului, unde ziarullocal „Steagul Roºu”,organ al ComitetuluiOrãºenesc al P.M.R.deplânge pe pagini întregi dispariþia tãtuculuiRomâniei. ComitetulCentral al P.M.R.hotãrãºte zile de doliunaþional în perioada 19-24 martie 1965, pânã înziua funeraliilor. Are loc oºedinþã comunã de doliu,a C.C. al P.M.R. ºi aConsiliului de Miniºtrilegat de organizareafuneraliilor, precumºi o serie de mãsurilegate de acelaºimoment. Auînceput sã aparã,imediat redate înpresã, telegrame decondoleanþe din toatãlumea, „oamenii munciidin Capitalã ºi din þarã”au trecut cu miile prinfaþa catafalcului unde eraexpus corpul neînsufleþita lui Gh. Gh.-Dej.

P lânge þara,plânge Valea...

În dupã-amiaza zilei de19 martie 1965, când s-a anunþat moartea luiGh. Gh.-Dej, la cele douãcinematografe dinPetroºani, „7 Noiembrie”ºi „Republica”, rulaufilmele „Sãlbaticii de pe

Râul Morþii” respectiv„Haine aproape noi”, laPetrila „Cei treimuºchetari”, la Vulcan„Dragoste la zero grade”iar la Lupeni, „Diavoluldeºertului”. Imediatfilmele au fost întrerupte,publicul trimis acasã.

Apoi, în ziarul local„Steagul Roºu” au apãruto serie de articole con-sacrate tristului moment.„Lacrimi de durere, lacrimi de dragoste” pentru „cel mai iubit fiual poporului” erau sloganele funebre.Oraºele Vãii Jiului auarborat drapele în bernã,

iar la sediul ComitetuluiOrãºenesc de Partid sutede oameni au trecut prinfaþa portretului îndoliat aldefunctului lider comunist,expus la intrare. „Uniþisub steagul partidului” ºi-au transmis mesaje decondoleanþe prin inter-mediul aceluiaºi oficios„Steagul Roºu”, ziar ce-ºidedica întregul conþinutacestui moment. Aiciavem ºi o fotografie ineditã când „oamenii au

încremenit” pe pasajulC.F.R. din Petroºani,atunci când sirena aanunþat la ora 14:30,timp de trei minute,oprirea oricãrei activitãþi,inclusiv „mersul pe jos”,la momentul introducerii

lui Gh. Gh.-Dej înMausoleul de laBucureºti.

Bãtãlia pentruocuparea postuluide lider comunist afost una durã, plenara Comitetului

Central al P.M.R. din22 martie 1965

alegându-l în funcþia deprim-secretar al P.M.R.pe Nicolae Ceauºescu,luându-se o serie dehotãrâri hilare precum„eternizarea memoriei (!)tov. Gh. Gh.-Dej, pre-cum ºi o serie de deciziiprivind editarea lucrãrilorsale, ridicarea de busturiºi statui, precum ºiatribuirea unor pieþe,strãzi, combinate ºi aunui oraº, Oneºti,numele de Gh. Gh.-Dej.

Lucruri exagerate,care nu au fost duse laîndeplinire decât parþial,

Gh. Gh.-Dej ieºind dingraþiile structurilor„tovarãºilor” mult mairepede decât s-ar ficrezut.

Trupul sãu îmbãlsãmata fost depus într-un mau-soleu din Parcul Libertãþiidin Bucureºti, ulteriorexhumat – în 1990 - ºi reînmormântat la cimitirul Bellu. În urma saau rãmas douã fiice ºi oistorie controversatã.

Gh. Gh.-Dej, omul carea condus România vremede 16 ani, a dispãrut într-ozi de martie. Amintirea luis-a estompat încet-încet,în primul rând din cauzaluptelor interne din propriul partid, care l-aurepudiat în urmãtorii ani,dar ºi a consolidãrii cultuluipersonalitãþii a urmaºuluisãu, Nicolae Ceauºescu.

La o jumãtate de veacde la moartea primuluidictator comunist alRomâniei, am încercatrememorarea acelormomente din martie1965, o predare conjunc-turalã de ºtafetã într-untimp istoric ce va mai duraun sfert de veac...

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 martie 20154 Raftul de colectie Raftul de colectie 5

Anul 4 Numãrul 86 Joi, 19 martie 20152 pagini Coordonator Genu TUÞU

Sfârºitul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej

J oi, 18 martie 1965. GheorgheGheorghiu-Dej, secretar-general al

P.M.R. ºi preºedintele Consiliului de Stat,participã la Sesiunea Marii AdunãriNaþionale de la Palat þinând un amplu discurs legat de lucrãrile celei de-a cincealegislaturi. Participã o serie de miniºtri ºipreºedinþi ai diferitelor departamente destat. Nimeni nu prevedea cã a doua zimarele conducãtor comunist va înceta dinviaþã. Au trecut de atunci 50 de ani...

Anunþul decesului lui Gh. Gh.-Dej în ziarul local din Petroºani

Comunicatul C.C. al P.M.R., privind numirea lui Nicolae Ceauºescu în

locul lui Gh. Gh.-Dej

„Oamenii muncii” deplâng la unisonmoartea „tãtucului” comunist

Gheorghe Gheorghiu-Dej prezent printre minerii Petrilei în 1944

La ora 14.30 a zilei de24 martie 1965, pe

pasarela C.F.R. Petroºani,timp de trei minute s-auþinut momentele de doliu

Petroºenenii aducând un ultim omagiu... tablouluilui Gh. Gh.-Dej în faþa Primãriei Petroºani

Drapele arborate în bernã în zilele de doliu de la Petroºani

ªefii de stat din lumea întreagã au trimistelegrame de condoleanþe

Sicriul cu trupul neînsufleþit a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej este dus spre mausoleu ºi de cãtre noul secretar-general Nicolae Ceauºescu

Dar cine a fostGheorghe Gheorghiu-Dej, cel care între anii1948-1965 a fost liderulcomunist al României?

Un simplu muncitor,nãscut în 1901 la Bârlad,devenit electrician laAtelierele C.F.R. dinGalaþi ºi Bucureºti. Vaintra în rândurile P.C.R.în anul 1930, dardatoritã implicãrii salemasive în acþiuni anti-guvernamentale, va fiarestat ºi în mai multe

rânduri, fiind

deþinut al închisorilor dela Doftana, Jilava,Vãcãreºti, Ocnele Mari,

Aiud,Caransebeº ºi Tg. Jiu,fiind eliberat în august1944. Este ales secretar-general al P.C.R. în1945, unul din þelurilesale fiind epurareapoliticã în interiorul partidului ºi eliminareaadversarilor, chestiunedesfãºuratã în trei etape:1945-48, lichidarea lui

ªtefan Poriº ºi LaurenþiuPãtrãºcanu, apoi epura-rea Anei Pauker, Vasile

Luca ºiTeohari Georgescu ºi anihilarea lui IosifChiºinevschi ºi MironConstantinescu în 1957.

Ceea ce a urmat, afost un stil de conduceresub influenþa politicã sovi-eticã a liderului de laRãsãrit, I.V. Stalin, printransformarea economieiromâneºti dupã modelul

economiei planificatecentralizate sovietice. Lanivel politic, Gh. Gh.-Dejnu fãcea nimic fãrã consultarea lui Stalin,represiunea de laMoscova vizând toatãsocietatea româneascã.Pentru consolidarea puteriisale, Gh. Gh.-Dej ºi-aeliminat doi foºti tovarãºide luptã, ªtefan Foriº ºiLaurenþiu Pãtrãºcanu.

Odatã cu dispariþia luiStalin în

1953, Gh. Gh-Dej a trebuit sã urmeze stilulreformelor noului lidersovietic, N.S. Hruºciov,devenind astfel arhitectulunei noi politici externeºi economice.

S-a încercat cu paºimãreþi, eliminarea influ-enþei SOVROM-urilor,acele întreprinderi mixteeconomice, precum ºieliminarea influenþei culturale a U.R.S.S. O victorie importantã aobþinut-o în 1958,secondat de vechiul sãuprotejat NicolaeCeauºescu, prin deter-minarea guvernului sovietic de a-ºi retragetrupele de pe teritoriulRomâniei, aflate aici de14 ani, încurajând senti-mentele antisovietice.Dupã 1962, Gh. Gh.-Dejva fi artizanul unor

deschideri largi prin stabilirea unor relaþiidiplomatice cu stateleoccidentale capitaliste,precum ºi a unei creºteria nivelului de trai.

D e mai multe ori în

Valea JiuluiÎn calitatea sa de om

politic, Gh. Gh.-Dej aavut trei prezenþe înValea Jiului. Prima oarã,pe 23 nov. 1944.Nevoia accentuatã derefacere rapidã a industriei, pentru sprijinularmatei în cel de-alDoilea Rãzboi Mondial,precum ºi cererea masivãde combustibili necesaribunei funcþionãri a cãilorferate, necesar pentrufrontul antihitlerist, aimpus ca problemacreºterii extracþiei de cãrbune din Valea Jiuluisã treacã pe primul loc.

În aceste condiþii estetrimis în Valea Jiului Gh.Gh.-Dej, în calitate deministru al transpor-turilor, pentru a dezbatela faþa locului, împreunãcu muncitorii mineritoate aceste probleme.

În anul 1948, cuocazia lucrãrilor la caleaferatã de pe defileulJiului, a înnoptat la Casade oaspeþi, în actualaclãdire a TeatruluiDramatic „Ion D. Sîrbu”din Petroºani.

Patru ani mai târziu, înzilele de 28-29 iunie1952 are loc la PetroºaniConferinþa pe þarã alucrãtorilor din industriaminierã la care participãconducãtori de partid ºide stat, printre care ºiGh. Gh.-Dej. Mai trec alþizece ani, când în iunie1962, ajung într-o vizitãla Lupeni, Gh. Gh-Dejînsoþit de primul-secretar

al P.C. al U.R.S.S., N.S.Hruºciov.

D ispariþia unuidictator

Marile acuze care i seaduc lui Gh. Gh.-Dej, aufost cele legate de stiluldespotic cu care a con-

dus România în perioadalui Stalin, precum ºi valulde represiuni asupraoamenilor politici inco-mozi, prin instaurareaunui regim penitenciar,prin crearea unor lagãrede muncã asemãnãtoarecelor din U.R.S.S., toateacestea la sugestia luiStalin.

La mijlocul anilor `60,când Gh. Gh.-Dej trecusela un dezgheþ politic ºieconomic, la vârsta de64 de ani, se declanºeazãsemnalele unei boligalopante. Încã din lunaianuarie 1965, mediciisemnaleazã începutulunei afecþiuni pulmonare,

marcatã de tuse ºi expectoraþii. Un controlradiologic efectuat în lunafebruarie indicã prezenþaunei formaþiuni de aspect tumoral la nivelulplãmânului drept, exa-menele de laborator evi-denþiind ºi prezenþa de

formaþiuni tumoralehepatice. Un alt examenclinic, efectuat pe 2 mar-tie 1965, stabileºte undiagnostic de neoplasmpulmon ºi hepatic, în ter-meni obiºnuiþi, plãmânulºi finacul extrem de afectate. A fost tratat dedoctori români ºi strãini,dar boala a avansat agre-siv, instalându-se un ictermecanic ºi o insuficienþãhepato-renalã.

În data de 19 martie1965, dupã orele 16:00,starea lui Gh. Gh.-Dej s-aînrãutãþit brusc, acestaintrând în comã,încetând din viaþã la ora17:43.

O undã de tristeþecuprinde România,moartea celui care a con-dus þara timp de 16 anica prim lider comunist,uluindu-i pe oameni.

Comunicatele depresã au acelaºi ton, dela Bucureºti, pânã înValea Jiului, unde ziarullocal „Steagul Roºu”,organ al ComitetuluiOrãºenesc al P.M.R.deplânge pe pagini întregi dispariþia tãtuculuiRomâniei. ComitetulCentral al P.M.R.hotãrãºte zile de doliunaþional în perioada 19-24 martie 1965, pânã înziua funeraliilor. Are loc oºedinþã comunã de doliu,a C.C. al P.M.R. ºi aConsiliului de Miniºtrilegat de organizareafuneraliilor, precumºi o serie de mãsurilegate de acelaºimoment. Auînceput sã aparã,imediat redate înpresã, telegrame decondoleanþe din toatãlumea, „oamenii munciidin Capitalã ºi din þarã”au trecut cu miile prinfaþa catafalcului unde eraexpus corpul neînsufleþita lui Gh. Gh.-Dej.

P lânge þara,plânge Valea...

În dupã-amiaza zilei de19 martie 1965, când s-a anunþat moartea luiGh. Gh.-Dej, la cele douãcinematografe dinPetroºani, „7 Noiembrie”ºi „Republica”, rulaufilmele „Sãlbaticii de pe

Râul Morþii” respectiv„Haine aproape noi”, laPetrila „Cei treimuºchetari”, la Vulcan„Dragoste la zero grade”iar la Lupeni, „Diavoluldeºertului”. Imediatfilmele au fost întrerupte,publicul trimis acasã.

Apoi, în ziarul local„Steagul Roºu” au apãruto serie de articole con-sacrate tristului moment.„Lacrimi de durere, lacrimi de dragoste” pentru „cel mai iubit fiual poporului” erau sloganele funebre.Oraºele Vãii Jiului auarborat drapele în bernã,

iar la sediul ComitetuluiOrãºenesc de Partid sutede oameni au trecut prinfaþa portretului îndoliat aldefunctului lider comunist,expus la intrare. „Uniþisub steagul partidului” ºi-au transmis mesaje decondoleanþe prin inter-mediul aceluiaºi oficios„Steagul Roºu”, ziar ce-ºidedica întregul conþinutacestui moment. Aiciavem ºi o fotografie ineditã când „oamenii au

încremenit” pe pasajulC.F.R. din Petroºani,atunci când sirena aanunþat la ora 14:30,timp de trei minute,oprirea oricãrei activitãþi,inclusiv „mersul pe jos”,la momentul introducerii

lui Gh. Gh.-Dej înMausoleul de laBucureºti.

Bãtãlia pentruocuparea postuluide lider comunist afost una durã, plenara Comitetului

Central al P.M.R. din22 martie 1965

alegându-l în funcþia deprim-secretar al P.M.R.pe Nicolae Ceauºescu,luându-se o serie dehotãrâri hilare precum„eternizarea memoriei (!)tov. Gh. Gh.-Dej, pre-cum ºi o serie de deciziiprivind editarea lucrãrilorsale, ridicarea de busturiºi statui, precum ºiatribuirea unor pieþe,strãzi, combinate ºi aunui oraº, Oneºti,numele de Gh. Gh.-Dej.

Lucruri exagerate,care nu au fost duse laîndeplinire decât parþial,

Gh. Gh.-Dej ieºind dingraþiile structurilor„tovarãºilor” mult mairepede decât s-ar ficrezut.

Trupul sãu îmbãlsãmata fost depus într-un mau-soleu din Parcul Libertãþiidin Bucureºti, ulteriorexhumat – în 1990 - ºi reînmormântat la cimitirul Bellu. În urma saau rãmas douã fiice ºi oistorie controversatã.

Gh. Gh.-Dej, omul carea condus România vremede 16 ani, a dispãrut într-ozi de martie. Amintirea luis-a estompat încet-încet,în primul rând din cauzaluptelor interne din propriul partid, care l-aurepudiat în urmãtorii ani,dar ºi a consolidãrii cultuluipersonalitãþii a urmaºuluisãu, Nicolae Ceauºescu.

La o jumãtate de veacde la moartea primuluidictator comunist alRomâniei, am încercatrememorarea acelormomente din martie1965, o predare conjunc-turalã de ºtafetã într-untimp istoric ce va mai duraun sfert de veac...

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 martie 20154 Raftul de colectie Raftul de colectie 5

Anul 4 Numãrul 87 Joi, 19 martie 20152 pagini Coordonator Genu TUÞU

Sfârºitul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej

J oi, 18 martie 1965. GheorgheGheorghiu-Dej, secretar-general al

P.M.R. ºi preºedintele Consiliului de Stat,participã la Sesiunea Marii AdunãriNaþionale de la Palat þinând un amplu discurs legat de lucrãrile celei de-a cincealegislaturi. Participã o serie de miniºtri ºipreºedinþi ai diferitelor departamente destat. Nimeni nu prevedea cã a doua zimarele conducãtor comunist va înceta dinviaþã. Au trecut de atunci 50 de ani...

Anunþul decesului lui Gh. Gh.-Dej în ziarul local din Petroºani

Comunicatul C.C. al P.M.R., privind numirea lui Nicolae Ceauºescu în

locul lui Gh. Gh.-Dej

„Oamenii muncii” deplâng la unisonmoartea „tãtucului” comunist

Gheorghe Gheorghiu-Dej prezent printre minerii Petrilei în 1944

La ora 14.30 a zilei de24 martie 1965, pe

pasarela C.F.R. Petroºani,timp de trei minute s-auþinut momentele de doliu

Petroºenenii aducând un ultim omagiu... tablouluilui Gh. Gh.-Dej în faþa Primãriei Petroºani

Drapele arborate în bernã în zilele de doliu de la Petroºani

ªefii de stat din lumea întreagã au trimistelegrame de condoleanþe

Sicriul cu trupul neînsufleþit a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej este dus spre mausoleu ºi de cãtre noul secretar-general Nicolae Ceauºescu

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 martie 20156 Actualitate

Elevii ºireciclareaP roiecte ecologice în

rândul elevilor dela ªcoala GimnazialãIG Duca din Petroºanivor avea loc în urmã-toarea perioadã. Eleviisunt învãþaþi de mici,de cãtre cadrele didac-tice, sã pãstreze mediulcât mai curat ºi sã reci-cleze anumite deºeuri.

“În fiecare an astfel deproiecte de educaþie ecolog-icã sunt desfãºurate înºcoala noastrã ºi este firescca la gimnaziu sã fie o astfelde educaþie pentru cã esteo educaþie care pânã laurma formeazã copii pentruabilitãþi legate de reciclare.Este vorba de proiectul Oºcoalã pentru o Românieverde care se desfãºoarãpânã la sfârºitul anuluiºcolar. Mai nou ne-am

înscris în proiectul naþional0 Waste la care la fel copiiiîmpreunã cu cadrele didac-tice îºi propun sã reciclezede la hârtie, sticle din mate-rial plastic, precum ºi dozede aluminiu”, a declaratNicoleta Demeter, directorªcoala Gimnazialã IG Duca

din Petroºani. Elevii aºteaptã cu interes acesteactivitãþi de educaþie civicã.

“Ei sunt încântaþi. Pe dealtã parte ei împreunã cu diriginþii la orele de dirigenþie existã teme peacest tip de educaþie. Maigreu ne descurcãm cu acelepuncte de colectare a aces-tor deºeuri dar sperãm cãpânã la urmã vom rezolvaºi aceastã problemã. Noi nedorim încã din clasele micipentru cã sunt responsabi-lizaþi de cãtre cadrele didac-tice. Aceasta educaþie tre-buie tot timpul menþinutã”,a mai spus sursa citatã.

“ªcoala Zero Waste” esteun concurs naþional de edu-caþie ecologicã ºi colectareselectivã destinat tuturorºcolilor din învãþãmântulprimar ºi gimnazial dinRomânia. Perioada dedesfãºurare a competiþieieste 20 Aprilie – 29 Mai.Premiul cel mare estereprezentat de o tablã inter-activã.


A u mai rãmas câteva zile pânã

când elevii vor aveaactivitãþi diferite.Sãptãmâna altfel vaavea loc în perioada 6-10 aprilie, iar la niveluluitaþilor de învãþãmântdeja sunt stabiliteactivitãþile ce vor fidesfãºurate cu elevii.

“Sunt proiecte diverse.Fiind o ºcoalã mareatingem tot felul de tipuride activitãþi. Aº începe cuexcursii care sunt fireºti înaceastã perioadã. Excursiicare sunt din zona noastrãdar ºi în afarã judeþului. Pede altã parte ca în fiecarean avem un parteneriat cufundaþia Noi Orizonturi ºicopiii merg în tabãra Viaþa.În acest an avem unparteneriat ºi cu Tolba deEducaþie unde sunt tot felulde activitãþi. În aceastãperioadã se desfãºoarã totfelul de concursuri la nivelde judeþ. Învãþãmântul special are un concurs cutradiþii, este vorba deSpecial Olimpics. La nivelde învãþãmânt primar ºi degimnaziu sunt tot felul de ateliere creative, meserotunde. Activitãþi în careîmpreunã cu cadrele didac-tice se bucura de o sãp-tãmânã altfel. Sunt activi-tãþi educative pentru cãasta ne ºi dorim. Acest

program este foarte binevenit”, a declarat NicoletaDemeter, director ªcoalaGimnazialã IG DucaPetroºani.

Sãptãmâna 6-10 aprilie2015 este dedicatã activi-tãþilor educative extracurri-culare ºi extraºcolare încadrulprogramului naþional"Sã ºtii mai multe, sã fiimai bun!", organizat deMinisterul EducaþieiNaþionale. În aceastãsãptãmânã cursurile nu sederuleazã conform oraruluiobiºnuit al unitãþii deînvãþãmânt, ci dupã unorar special.

Scopul programului estesã implice toþi elevii ºicadrele didactice. Profesoriirãspund intereselor ºi pre-ocupãrilor elevilor, le punîn valoare talentele ºicapacitãþile în diferitedomenii, nu neapãrat încele prezente în curricu-mul naþional.

Este stimulatã participareala acþiuni cât mai diverse, încontexte nonformale.


C lãdirile ºiterenurile în care

îºi desfãºoarã activitateaunitãþile de învãþãmântvor fi administrate deacestea. Este un proiectal administraþiei localede la Petroºani care îºipropune sã facilitezeaccesul unitãþilor ºcolarela proiectele europene.

“Primãria municipiluiPetroºani a lansat spre dezbatere un proiect dehotãrâre de regulament înbaza cãruia unitãþile deînvãþãmânt de pe razamunicipiului Petroºani pot sã închirieze spaþiileexcedentare aparþinând defiecare centru de execuþiebugetarã în parte. Practiccele douã proiecte se leagã.În ºedinþã ordinarã de sãptãmâna viitoare vompropune consiliului local almunicipiului Petroºani sã aprobe darea în administrare a clãdirilor ºiterenurilor în care îºidesfãºoarã activitateaunitãþile de învãþãmânt ºicãtre aceste unitãþi deînvãþãmânt. Este un actsolicitat ºi de cãtre Curteade Conturi, Camera de

Conturi Hunedoara în urmaauditului pe care la fãcut lainstituþia noastrã. Din experienþã anterioarã amconstatat cã în cazul implementãrii unor proiectecu finanþare europeanã,finanþatorul ne-a solicitat unact prin care sã demonstrãmcã clãdirea în care îºidesfãºoarã activitatea unitatea respectivã deînvãþãmânt sau terenul desport sau clãdirea în care sedesfãºoarã orele de sportsunt în administrarea unitãþiirespective de învãþãmânt.Vom veni ºi vom da ºaptehotãrâri prin care consiliul le va da în administrareclãdirea ºi terenurile respec-tive aºa cum solicitã ºi noualege a învãþãmântului legea1/2011”, a declarat AdrianNegoe, secretarul Primãriei

Petroºani. Doar în cazul în care la

nivelul unitãþilor deînvãþãmânt vor fi închiriatespaþiile excedentare atunci acestea vor plãti ocontribuþie de 50% cãtreadministraþia publicã.

“Nu trebuie sã plãteascãpentru cã le vor primi înadministrare. Ei vor plãti, nevor emite jumãtate dinchiria obþinutã în cazul încare au spaþii excedentare ºile vor închiria. Fie un chioºcalimentar sau o clãdire deza-fectatã dacã o vor închiriavor trebui sã remitã 50%din chirie bugetului local”, amai precizat sursa citatã.

Unitãþile ºcolare au astfelposibilitatea sã închiriezespaþiile care nu le folosescpentru procesul didactic.


Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani,

la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale

de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

Clãdiri ºi terenuri, predate ºcolilor Ateliere creative, excursii ºi alte activitãþi

Siderurgiºtii ºiminerii ar putea fiavantajaþi de câtevapropuneri legislative cesunt acum în dez-batere. Nu se ºtie cândvor deveni legi, dar ceicare au ieºit la pensiedin aceste sectoare arfi în avantaj. În plus,ºeful Casei de Pensiidin Deva a dat marþilãmuriri tuturor pen-sionarilor din ValeaJiului, care au o seriede doleanþe. „Se parecã existã un proiect delege, care a trecut tacitde Senatul României ºieste în dezbatere laCamera Deputaþilor.Se pare cã existã într-adevãr înþelegere ºi sevrea sã se voteze acelelegi. Aici facemreferire direct la a numai lua, pentru grupa Ide muncã, 6 ani ºi a

lua direct cât au lucrat,un an, doi, la schim-barea calculului pentrucondiþii deosebite demuncã ºi aici cu pre-ponderenþã avantajateste judeþul Hunedoara,unde avem subteran ºisiderurgiºti, sã nu semai împartã valoareadin punctul de pensiela 30, ci la 20”, le-aexplicat Ilie Toma,directorul CaseiJudeþene de PensiiDeva, pensionarilordin Valea Jiului.

În avantaj ar fi chiarºi cei care au fãcut oºcoalã profesionalã.Pentru ei existã acumposibilitatea de a-ºimajora veniturile lapensie.

„Se acordã uninteres deosebit ºiºcolii profesionale,pentru aplicarea unei

legi unitare, la nivel deþarã ºi aici, cei care auavut contracte demuncã ºi au ºi ºilucrat, sã li se con-sidere cã ºi stagiu decotizare acea perioadãa ºcolilor profesionale,dar toate sunt proiectede legi care nu ºtiucând se vor vota”, amai precizat Ilie Toma.

ªeful CaseiJudeþene de Pensii,Ion Toma vine periodicîn Valea Jiului pentru adiscuta cu pensionariiºi chiar le-a vorbitdespre posibilitãþile pe care le au, dupã 1aprilie, când laBucureºti vin reprezen-tanþii FMI, ca sã îºimai primeascã ºi gra-tuitãþile pierdute de laînceputul anului.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 martie 2015 Actualitate 7

0735.183175

E xistã discuþiila Ministerul

Sãnãtãþii care îipun pe jar pemedicii de familie.

Lor ar urma sã li seimpunã o serie deproiecte ºi toate, înopinia celor din ValeaJiului, ar duce la dis-trugerea cabinetelor încare consultã acum miide pacienþi. Mai mult,aceºtia ar putea fi preluaþi de lanþurile defarmacii, care „stau lapândã”.Scenariul pareacum de necrezut,însã, medicii de familieîºi fac deja griji. Totul din cauzã cã selucreazã la acte norma-tive, care ar distrugecabinetele medicilor defamilie. „Acum suntmari presiuni pentru adesfiinþa cabineteleindividuale. O sã auziþi,sunt discuþii foarteaprinse. Încearcã dinrãsputeri, cã medicinade familie sã fie desfi-inþatã”, a declarat dr.

Constantin Gheorghiu,vicepreºedinteleSocietãþii Medicilor deFamilie din JudeþulHunedoara.Mai mult,conform scenariilor,dupã desfiinþarea cabinetelor, medicii arurma sã fie daþi pemâna marilor lanþuride farmacii, care abia aºteaptã sã dealovitura.

„Alternativa ar fi canoi sã redevenim anga-jaþi ºi preluaþi de lanþuride farmacii, care staula pândã. Asculaþi cevã spun eu! E o mareagitaþie acum la nivelnaþional. Vor sã desfiinþeze limita de800 de pacienþi,pentru a putea fiinþaun cabinet medicalIndividual. Asta pre-supune cã un medicîºi poate face cabinetcu 100 de pacienþi.ªi astfel nu are cumsã reziste, la cum seplãteºte. Vor sãschimbe raportul de50% servicii, 50%capitaþie, la 20%

capitaþie, 80% ser-vicii”, a mai precizat dr.Constantin Gheorghiu,vicepreºedinteleSocietãþii Medicilor deFamilie din JudeþulHunedoara.

Toate, spun mediciide familie, ar duce la ocalitate mai slabã aactelor medicale, iarpacienþii vor fi daþideoparte în favoareaserviciilor. Asta, chiardacã acum, la cabi-netele medicilor defamilie se face inclusivconsiliere psihologicã,date fiind condiþiile decrizã ce au afectattoate familiile.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

4000 de ºomeriînregistraþi, altesute inexistenþiîn statistici A proape 4000 de ºomeri,

oficial, mult mai mulþineoficial. La nivelul Vãii Jiuluisînt înregistraþi aproape 4000de ºomeri, însã reprezentanþiiAgenþiilor Locale pentruOcuparea Forþei de Muncãrecunosc cã numãrul celor carenu au un loc de muncã estemult mai mare, însã date oficiale nu se cunosc.

“La sfîrºitul lunii februarie au fostînregistraþi 3779 de ºomeri, dincare 2798 sînt ºomeri neindem-nizaþi, doar 881 beneficiazã ºi deindemnizaþie de ºomaj. Este unnumãr scãzut, dar numãrul real alºomerilor e mult mai mare. Nu vinsã declare cã nu au loc de muncãpentru cã locurile de muncã pecare noi le deþinem sunt destul depuþine ºi nu pot beneficia deindemnizaþie de ºomaj sau de ajutorsocial ºi în aceste condiþii mareamajoritate nu sunt înregistraþi înevidenþele noastre”, a declarat

Iudith Babþan, ºef ALOFMPetroºani.

La nivel naþional, prima bursã alocurilor de muncã din acest an vafi organizatã în luna aprilie.

“Avînd în vedere cã nu avemfoarte multe locuri de muncã pînãîn momentul de faþã nu am avutnicio bursã a locurilor de muncã.La nivel naþional prima bursã stabilitã este în luna aprilie, iar dacãnoi vom avea locuri de muncãvacante cu care sã organizãm obursã la nivel de judeþ o vom orga-niza”, a mai spus sursa citatã.

În Valea Jiului se simte acut lipsalocurilor de muncã. Sunt societãþicare au nevoie de personal, însãaceste posturi sînt limitate. În zonãnu este niciun investitor care sãsolicite forþã de muncã în masã.Singurele angajãri care s-au fãcut înultima perioadã au fost cele de laComplexul Energetic Hunedoara.


Medicii de familie, desfiinþaþi de farmacii?!

E xistã câteva proiecte de legi, care ar avantaja acum pensionarii din judeþul Hunedoara. ªeful Casei Judeþene

de Pensii din Deva, Ilie Toma a venit la Petroºani, ca sã discuteºi cu pensionarii de aici ºi le-a expus câteva avantaje ce ardecurge din legile aflate acum în dezbatere.

Pensionarii hunedoreni, aavvaannttaajjaaþþii ddee lleeggii îînn ddeezzbbaatteerree

S-a încheiatCampionatul judeþeanal Seriei Valea Jiului,la juniorii C (gr. 2000),cu poziþia finalã pelocul 1 a celor de laJiul I Petroºani(antrenor CosminKanduth), dupã oultimã victorie cu 3-0împotriva „fraþilor” de la Jiul II.

Surpriza a înregis-trat-o Pro Fair PlayVulcan, echipa lui IosifIzsak, care în ultimaetapã a învins cu 6-4la Minerul Lupeni(Mândreci a marcattrei goluri!), care ar fiavut nevoie de un

rezultat de egalitatepentru a se califica laturneul final judeþean.

„A fost o surprizã ºipentru noi – declarãantrenorul vulcãne-nilor, Iosif Izsak –, dardacã tot ne-am calificat, ne vom vindescump pielea”.

„Regret cã am pierdut calificarea pemâna noastrã, deºiputem vorbi ºi desprecauze obiective. La orameciului, am avut oserie de absenþe dinpricina unor jucãtoricu gripã ºi am încropitce-am putut. Eu dorescsucces Jiului ºi

Vulcanului la turneulfinal” a spus SorinBejan, antrenorul de laMinerul Lupeni.

La juniori D (gr.2002), victo-

ria etapei a fost obþinutãde Minerul Lupeni, 7-0 cu Jiul Petroºani(autori: Ov. Iepure – 2,

M. Condescu – 2, A.Bogdan, Vl. Buþurcã,Alex. Goga), iarcealaltã echipã aJiului, Jiul I, a învinscu 7-0 la MinerulUricani, Dacian Szepfiind autorul a 4 goluri.

Î n aºteptareaturneului

final judeþeanÎn perioada

21 martie – 9 mai2015, la juniori C (gr.2000) un numãr deºapte echipe (FCHunedoara, CetateDeva, C.F.R. Simeria,Dacia Orãºtie,Retezatul Haþeg, Jiul IPetroºani ºi Pro Fair

Play Vulcan) vorparticipa, timp deºapte etape, la turneulfinal judeþean. Fiecareechipã va fi gazdã aunui turneu, primulurmând a avea loc laHaþeg în acest week-end. Cele ºapteetape vor avea loc ladatele de 21 martie,28 martie, 4 aprilie,18 aprilie, 25 aprilie,1 mai ºi 9 mai 2015.

Aºadar, JiulPetroºani ºi Pro FairPlay Vulcan vorreprezenta Valea Jiuluila faza finalãjudeþeanã.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 martie 20158 Sport

Am avut o strân-gere de inimã atuncicând am aflat cãseniorii Jiului din turau pãrãsit corabia, evident avândmotivele lor, fapt

pentru care nu-i condamnã nimeni. Nu puteam sã mãgândesc cu cine vorîncropi antrenoriiJiului o echipã care sãnu fie ciuca bãtãilor.

S-a fãcut trecerea înmasã a juniorilor A1,lideri în campionat, laechipa mare, rezervelelor rãmânând... titulariîn locul... titularilor!

A început returul ºilucrurile nu au statchiar atât de rãu.Seniorii-juniori aupierdut prima etapã laCãlan, reuºind

sãptãmâna trecutãun 1-1 acasã cuUricaniul, dupã ce aucondus cu 1-0. Bachiar juniorii-rezerveau câºtigat cu unneverosimil 5-0!

Peste douã zile va fio probã de foc. Jiuljoacã la Orãºtie cu oechipã ce nu a reuºitniciun punct în acest

retur. Inter Petrila ºiCetate Deva au spul-berat Dacia Orãºtie,Jiul ar putea face ofigurã frumoasã.Desigur, nu-i o maresfârâialã, dar nu-inici de ici, de colo.

Jiul Petroºani trebuie sã porneascãde undeva. Hai sãfie la Orãºtie!

Henþ cu mâna

ªI TOTUªI, SE MIªCÃ...

CAMP. JUD. JUN. C (GR. 2000)Etapa a 15-a, 14 martie 2015Jiul I – Jiul II Petroºani 3-0Min. Lupeni – Pro Fair Play Vulcan 4-6

CAMP. JUD. JUNIORI D (GR. 2002)Etapa a 13-a, 15 martie 2015Min. Lupeni – Jiul Petroºani 8-0Min. Uricani – Jiul I Petroºani 0-7Jiul II – Universitatea Petroºani 0-1

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Fotbal, juniori

VULCAN SE CALIFICÃ ÎN MECIUL DIRECT!

Antrenorul Sorin Bejan (Minerul

Lupeni Jun. C) apierdut calificarea laultimul meci în seria

Vaii Jiului

Juniorii C ai Jiului în meciul cuMinerul Lupeni, scor 1-0

Cosmin Kanduth (Jiul) ºi Iosif Izsak (Pro Fair Play Vulcan), antrenorii ce vor reprezenta Valea Jiului la turneul final judeþean Juniori C

CVJ NR. 821 JOI 19 MARTIE 2015

Documents

Transcript of CVJ NR. 821 JOI 19 MARTIE 2015