CVJ, Nr. 444, joi, 5 septembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 444

Joi, 5 Septembrie 2013

Petrila, inclusãpe lista

staþiunilor deschi din RomâniaP etrila devine cea mai

nouã staþiune de schidin România. Guvernul amodificat ºi completatProgramul naþional de dezvoltare a turismului „Schiîn România”, prin adãugareape listã a oraºului Petrila.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 16-A16-A

Douã ministere,douã poziþii

vizavi de CastelulCorvinilor

P oarta Veche ºi BastionulAlb de la Castelul

Corvinilor sunt cuprinse în programul de investiþiipentru acest an.

>>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Unitãþileminiere viabile,

în atenþia conducerii CEHM uncesc în subteran cu

lucruri aduse de acasã.Sistemul minier din ValeaJiului, cel care este consideratviabil, este atâta de greuîncercat ºi de secãtuit încâtminerii nu au cu ce lucra.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 111-A1-A

40% din pãrinþiidin Petroºani au anunþat

SPLAS cã pleacãîn strãinãtate

D oar un sfert dinpãrinþii care au plecat

la muncã în strãinãtate aunotificat Serviciul Local deAsistenþã Socialã dinPetroºani cu privire la faptulcã cei mici sunt lãsaþi îngrija familiei lãrgite.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

P erimetrele miniere închise sunt un real pericol. Nici mãcar o minã din cele care ºi-auîncetat activitatea n-a fost conservatã ºi închisã astfel încât sã nu punã probleme pe

viitor susþine fostul lider al minerilor din Valea Jiului.. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cozma: Nici mãcar o minãdin Valea Jiului

nu este cu adevãrat închisã!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

P erimetreleminiere

închise sunt unreal pericol. Nicimãcar o minã din cele care ºi-auîncetat activitatean-a fost conservatãºi închisã astfelîncât sã nu punã probleme pe viitorsusþine fostul lideral minerilor dinValea Jiului.

Banii alocaþi pentruprogramele deînchideri de mine aufost cheltuiþi doar pelucrãri de faþadã ºi nupentru a închide corecto galerie minierã, aºacum cer normativeleastfel ca pe viitor sãpoatã fi redeschisãpentru exploatare saupentru a nu prezentapericol.

Afirmaþia îi aparþinelui Miron Cozma, fostul lider al minerilordin Valea Jiului ºi fostinginer minier. Fostullider susþine cã s-aubãgat miliarde de leivechi în închidereaminelor din ValeaJiului ºi se vor maibãga ºi în cele aflateacum pe program deînchidere cum ar fiPetrila, Paroºeni ºiUricani. În realitate,lucrãrile de închideresunt fãcute doar lasuprafaþã, în subteransunt pe hârtie.

Galeriile cum ar ficele de la fosta minãDâlja din Petroºani, unexemplu de unitateînchisã deficitar, suntun pericol pe viitor.

„Mi-ar plãcea sãvedeþi cum aratã ominã închisã, eu amvãzut în Anglia,

Germania. În Românianu existã o minãînchisã, distruse sunt,toate sunt distruse.Sunt un pericol pentrucã huila este un cãr-bune superior, ea ºiafarã dacã o þinemnetratatã cu substanþeignifuge, se auto-aprinde. Gândiþi-vã însituaþia în care s-arauto-aprinde în subte-ran, pentru cã nicimãcar protejate nusunt straturile de cãrbune. Dacã totvroiau sã facã, puteausã inunde galeriile. În acel moment toategazele dispar pentru cãsunt obturate cu apãspaþiile în care se acumuleazã gaze ºialte substanþe pericu-loase, dar în specialgaze de minã. O minãînchisã înseamnãsecurizat startul, stratulexploatat pânã la limi-tã, pânã în zona unde

dispare, iar celelaltestraturi conservate.Dâlja nu este închisã,stratul trebuiaexploatat pânã lacapãt”, a declaratMiron Cozma.

R esurse pentru

200 de aniExemplul dat

de Miron Cozma,respectiv fosta minãDâlja, avea huilã pentru 236 de ani.

„O minã închisãînseamnã cum amvãzut eu în Anglia, nuca la Dâlja, asta ebãtaie de joc. Plus cãla mina Dâlja mai estecãrbune pentru 236 deani vã spune minerulCozma. Unde-i Dâlja,în mijlocul Vãii, înmijlocul stratului decãrbune.

Cum sã închizi ominã ca Dâlja, e ca ºicum ai lua o pâine ºi

ai mânca doar coaja,miezul nu-l mãnânci.Am ºi eu o întrebare,vreau sã ºtiu ºi eucosturile, sã vãd ºieu unde sunt baniistatului, baniimei pentrucã ºi euplãtesc. Ce s-afãcut cu baniinoºtri pentru cãs-au furatbani înneºtire”,a maideclaratMironCozma.Pe dealtã parte,probleme lamina datã exempluau fost semnalate dupãînchidere. În anul2009, locuitoriicãtunului Dâlja Marede lângã Petroºani, sat pe sub care suntgaleriile fostei mine,arãtau cã pãmântulameninþã sã seprãbuºeascã. Oameniimai arãtau cã pericolulapare în zona fostuluisuitor de aeraj pentruventilaþie, aferentPuþului auxiliar 3.

Odatã cu închidereaminei, fãcutã înperioada 2005 –2006, cu bani de laBanca Mondialã ºiGuvernul României,rambleierea (n.r.umplerea) puþului nu afost fãcutã cum tre-

buie.„Dacã arunc o pia-

trã, se aude cum cadezeci de metri. Au tur-nat o placã de betondeasupra puþului ºiasta a fost închiderea.În minã este metancare iese la suprafaþãprin gãurile din placade beton, ºi mi-eteamã cã o sã sãrimtoþi în aer. Este pericolaici”, spuneaulocuitorii zonei.

Mina Dâlja a fostînfiinþatã în anul

1867 ºi afuncþionatpânã în1931. Înanul 1964,a fost reluatãactivitateaextractivã,iar în1999 afostînchisã.A intratîn con-servare în

2004 ºipentruºtergereade pe

hartaperimetrelor

miniere s-aucheltuit 56 de

miliarde leivechi.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 2013 Actualitate 3

Cozma: Nici mãcar o minãdin Valea Jiului

nu este cu adevãrat închisã!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 20134 Actualitate

L a 141 de ani de la trecerea

în nefiinþã a„Crãiºorului munþilor”,Avram Iancu, mii deoameni sunt aºteptaþila manifestãrile ce vorfi organizate în datade 15 septembrie, la Þebea.

Ca în fiecare an, manifestãrile organizate înmemoria lui Avram Iancuvor debuta în „PanteonulMoþilor” de la Þebea, lângã

Gorunul lui Horea, cu o ceremonie de depunere decoroane de flori. Va urmaapoi de o slujbã depomenire ºi evocare a personalitãþii marelui patriot, iar mai apoi pescena amenajatã pe platoulde lângã Cimitirul Eroilorvor evolua artiºti de seamãai folclorului românesc.

Practic, ºi de aceastã datãvor fi douã moment distincte: unul desfãºurat înincinta Complexului Istoricdin localitatea Þebea -

comuna Baia de Criº, unde de regulã se strângpoliticienii din toatã sferapoliticã româneascã, iaraltul pentru oameni, undememoria Crãiºorului va ficinstitã ºi sãrbãtoritã princântec, dans ºi voie bunã.

E roul moþilor

Avram Iancu s-a nãscut la1824, într-o familie de moþiînstãriþi din comuna Vidrade Sus. De profesie avocat,la Revoluþia de la 1848Avram Iancu fãcea partedintre fruntaºii intelectuali-tãþii româneºti transilvãneneluptãtoare pentru emanci-pare socialã ºi naþionalã. A fost unul dintre iniþiatoriiºi organizatorii adunãrilorpublice de la Blaj, din 30aprilie, 15-17 mai ºi 15-23septembrie 1848, ºi con-ducãtorul cetelor înarmatede þãrani ºi mineri dinMunþii Apuseni, în rândurilecãrora se bucura de o marepopularitate. Avram Iancu s-a stins din viaþã la 10 septembrie 1872, încomuna Baia de Criº, ºi afost înmormântat în cimitirulde la Þebea, la umbraGorunului lui Horea.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Mii de oameni aºteptaþi în“Panteonul Moþilor” de la Þebea

PROGRAMUL MANIFESTÃRILORCeremonialul public va avea loc la Complexul Istoricdin localitatea Þebea, comuna Baia de Criº, judeþulHunedoara, dupã urmãtorul program:- ora 11.00 -13.00– Ceremonia depunerii de coroaneºi slujba religioasã de pomenire ;- ora 13.00 – Evocare istoricã, mesajele autoritãþilor.Manifestãrile vor continua cu un spectacol folcloricsusþinut de formaþii ºi interpreþi de muzicã popularã.

D oar un sfertdin pãrinþii

care au plecat lamuncã în strãinã-tate au notificatServiciul Local deAsistenþã Socialãdin Petroºani cuprivire la faptul cãcei mici sunt lãsaþiîn grija familieilãrgite.

Pãrinþii sau tutoriicare au copii înîntreþinere ºi doresc sãplece la muncã înstrãinãtate vor fi obli-gaþi sã notifice serviciulde asistenþã socialã cu40 de zile înainte de apãrãsi þara, nominali-zând persoana care seva ocupa deîntreþinerea copiluluipe perioada absenþei.Mai mult, ºi pânãacum pãrinþii care ple-cau la lucru în strãinã-tate aveau obligaþia dea anunþa Serviciile deasistenþã socialã.

”Începând din 2006printr-un ordin alAutoritãþii Naþionalepentru ProtecþiaCopilului se stipula cãtoþi pãrinþii care pleacãla muncã în strãinãtateau obligaþia de a se

prezenta la servicile deAsistenþã Socialã pen-tru a da o declaraþieprin care ne spuneauintenþia lor de a plecala muncã în strãinãtateºi declarau câþi copiiau în întreþinere ºi nespuneau unde vorrãmâne copiii, în fami-lia lãrgitã de obicei cubunicii, cu unul dintresoþi pentru cã nu defiecare datã pleacãamândoi la muncã. Nutoþi pãrinþii fãceauasta, noul act normativnu este încã înMonitorul Oficial,rãmâne sã vedem, s-arputea acum sã seimpunã ºi anumite

sancþiuni pentru cãpânã acum nu preaexistã o bazã legalã.Dacã oamenii plecaucu contracte de muncãstatul respectiv leputea cere o dovadãdin partea primãrieicum cã au notificat.Unii dintre ei maiveneau la noi sãsolicite diferite lucruriºi doar atunci seajungea ºi la acestedeclaraþii. În acelaºitimp noi mai fãceam ºifacem ºi în continuare,facem niºte situaþiicentralizatoare privindcopiii ai cãror pãrinþisunt plecaþi în strãinã-tate, situaþii în care le

fãceam trimestrial ºi lecomiunicam Direcþiede Protecþie aCopilului. Aceste situa-þii le luãm în generalde la ºcoli, acestea ºtiumai bine, noi cu eicolaborãm, trimestrialne dãdeau aceste situa-þii, la rândul nostru le

întocmeam, le centra-lizam ºi le trimiteamDirecþie de Protecþie aCopilului”, a declaratCristina Mraz (foto),ºef SPLAS Petroºani.

Potrivit ultimei centralizãri, la nivelulmunicipiului suntaproximativ peste 400de copii care au rãmaîn grija rudelor în timpce pãrinþii au plecatpeste hotare încãutarea unui trai mai bun.

”Din ultima cen-tralizare fãcutã dinaprilie, iunie 2013avem 57 de familii încare ambii pãrinþi auplecat la muncã înstrãinãtate, în acestefamilii existând 124 de

copii care mai toþi suntlãsaþi la rudele degradul IV. Cu un singurpãrinte avem 176 defamilii în care sunt 202copii, cu un pãrinteunic susþinãtor avem63 de familii cu 114copii. Un total ar fi de440 de copii ar fiproveniþi din acestefamilii în care cel puþinun pãrinte este plecatîn strãinãtate”, a maispus sursa citatã.

În tot acest timp,puþini sunt pãrinþii careau notificat ServiciulPublic Local deAsistenþã Socialã dinPetroºani despre faptulcã au lãsat copiii îngrija familiei lãrgite.

”Destul de puþini,din totalul înregistrat auvenit aproape un sfertdin aceºtia, din actelepe care le avem, sãzicem undeva la 40%.Vom vedea ce prevãdultimele norme”, a maispus Cristina Mraz.

La nivelul judeþuluiHunedoara 2.266 decopii sunt lãsaþi în grijarudelor sau a vecinilordin cauza pãrinþilorcare au plecat pestehotare la muncã.

Monika BACIUMonika BACIU


A faceristul dinPetroºani n-a

avut nici de aceastãdatã sorþi de izbândã laÎnalta Curte de Casaþiesi Justiþie. Magistraþiii-au respins recursuldeclarat împotrivaarestãrii preventive,decizie dictatã deCurtea de Apel Alba.

Hotãrârea judecãtorilorde la Înalta Curte deCasatie si Justiþie este definitivã. Ca atare, Simota,fost consilier local PNL laPetroºani, ºi care în urm[ cu

câþiva ani apãrea în clasa-mentul celor mai bogaþiromâni, mai rãmâne dupãgratii încã 30 de zile.

Omul de afaceri dinValea Jiului este acuzat deDIICOT cã a coordonat o

grupare infracþionalãdeosebit de violentã, constituitã din opt persoa-ne, grupare specializatã încomiterea unor infracþiunide ºantaj asupra unoroameni de afaceri locali,

cãmãtãrie, înºelãciune, carea acþionat în principal peraza judeþului Hunedoara.

Din materialul probatoraflat la dosarul cauzei, liderul grupãrii era AlinSimota, cel care transmiteaordinele cãtre inculpatulCristian Constantin Literacare asigura punerea lor înexecutare.

La solicitarea lui AlinSimota, au fost executatemai multe acte de violenþãla comandã, rãpiri ºi ºantajeasupra unor persoane, cuscopul de a fi divulgateadresele unde se aflã dator-nici de la care acesta aveade recuperat sume de bani,sau pentru ca aceºtia sã-ºiretragã memoriile ºi plân-gerile formulate cãtre

diverse instituþii. Tot astfel, un candidat

pentru funcþia de consilierlocal a fost agresat la solici-tarea lui Alin Simota, pen-tru cã s-a opus unor cereriºi proiecte de lucrãri solici-tate de firmele pe careinculpatul le administra.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

40% din pãrinþii din Petroºani au anunþatSPLAS cã pleacã în strãinãtate

Simota rãmâne dupã gratii

În semestrul I 2013,produsul intern brut acrescut, comparativ cusemestrul I 2012, cu1,8%, atît pe seriebrutã cît ºi pe serieajustatã sezonier.Astfel, cã serie ajustatãsezonier PIB s-a plasatîn trimestrul al doilea la154,295 miliardepreþuri curente, încreºtere în termenireali cu 0,5% faþã detrimestrul I 2013 ºi cu1,4% faþã de trimestrulÎI 2012. Produsulintern brut estimat pen-tru primul semestrueste de 307,263 mil-iarde preþuri curente, înurcare, în termeni reali,cu 1,8% faþã de semes-trul I 2012. Cã seriebrutã, PIB a fost de145,643 miliarde lei întrimestrul al doilea, maimare cu 1,5% faþã deprimele trei luni aleanului, iar în primul

semestru din 2013 afost de 266,539 mil-iarde lei, în urcare cu1,8% comparativ cuaceeaºi perioadã din2012.

Ce sectoare au fostmotorul economiei

Cele mai importantecontribuþii la creºtereaPIB în semestrul I2013, comparativ cusemestrul I 2012, le-auavut industria (+1,1%),cu o pondere de30,3% la formarea PIBºi al cãrei volum deactivitate s-a majorat cu3,9%, tranzacþiile imo-biliare (+0,3%), cu opondere de 7,9% laformarea PIB ºi alcãror volum de activi-tate s-a majorat cu3,2%, agriculturã, silvi-cultura ºi pescuitul(+0,2%), cu o ponderemai redusã la formareaPIB (3,5%) ºi al cãrorvolum de activitate s-a

majorat cu 6,1%, ºiactivitãþile profesionale,ºtiinþifice ºi tehnice;activitãþi de servicii

administrative ºi activ-itãþi de servicii suport(+0,2%), cu o ponderede 5,8% la formareaPIB ºi care au înregis-trat o creºtere a volu-mului de activitate cu3,2%. Reducerea volu-mului de activitate dinconstrucþii, cu 3,1% aavut un impact negativasupra evoluþiei PIB,contribuþia sa lacreºterea PIB fiind de -0,2%.

Monika BACIU

”Ne-a afectat acestlucru, dar în sens pozi-tiv în sensul cã ne-aucrescut sumele laîncasãri, am reuºit sãmai apropiem puþindatoriile pe care leaveam. Am încercat sãevitãm datoriile maimari de 30-90 de zile,dar cu aceste sume pecare le-am obþinut înplus am reuºit sãastupãm mici gãuri dindatoriile la facturile pecare le aveam de achi-tat. Asta înseamnã cã

ne apropiem de ooarecare eficientizareºi la sfârºitul luniiviitoare vom fi cuabsolut toate facturilela zi”, a declarat Sorinpristavu, ºefAdministraþia PieþelorPetroºani.

Prioritatea reprezen-tanþilor administraþieipieþelor din Petroºanieste plata dãrilor cãtrestat, apoi plata datori-ilor cãtre diverºi furni-zori.

”Bineînþeles cãprima datã ne facemdatoria sã plãtim tax-

ele cãtre stat, ulteriorca prioritate sunt util-itãþile ºi avem onegociere cu furnizoriide materiale sã ne maipãsuiascã un pic pen-tru cã se mai stricãuna, trebuie cârpitãalta ºi din cauza astamai avem nevoie sãachiziþionãm materiale,dar am avut întotdeau-na înþelegere”, a maiprecizat ºeful pieþelordin Petroºani.

Existã însã tarabagiicare nu ºi-au plãtitaceste taxe de câtevaluni. Pentru recuper-

area datoriilor soluþia afost simplã.Administraþia pieþelora apelat la instanþã.

”Sunt cazuriexcepþionale, amîncercat împreunã cupartea juridicã sãevitãm aceste lucruri,însã în momentul încare aceste datorii s-auacumulat fie dinneputinþã, fie din reavoinþã am fost obligaþisã apelãm la inter-venþia justiþiei ºi sãdeferim justiþiei pe ceicare au avut întârzierila bani. Nu este unlucru foarte plãcut,însã acest lucru s-afãcut imperios necesarpentru cã nu putem sãne permitem sãmergem cu carenþe înîncasãri la nesfârºit ºitrebuie sã avem învedere cã la fiecare zide întârziere se acu-muleazã penalitãþi ºiacestea cresc suma

respectivã, deci se rãs-frânge ca un tãvãlugtot asupra celui care ºi-a creat aceste datorii”,a mai spus Pristavu.

Comercianþii suntînsã de cealaltã parte abaricadei ºi spun cãabia vând marfã pen-tru a-ºi plãti taxa pen-

tru tarabe. Mai mult,unii sunt veniþi înpieþele din Petroºanitocmai din Oltenia ºipe lângã faptul cã suntnevoiþi sã plãteascãtaxe de tarabã suntpuºi în postura de aplãti ºi chirie ºi trans-port.


Economia a crescut în trimestrul II

P rodusul intern brut în trimestrul ÎI 2013 a fost, în ter-meni reali, mai mare cu 0,5% comparativ cu trimestrul

I 2013 (date ajustate sezonier), conform Institutului Naþionalde Statisticã (INS). Estimãrile iniþiale arãtau un avans maimodest, de 0,3%. Faþã de acelaºi trimestru din anul 2012,produsul intern brut a înregistrat o creºtere cu 1,5% pe seriabrutã ºi cu 1,4% pe seria ajustatã sezonier.

Taxe mai mari, planuri mai mari

Î n urmã cu câteva luni consilierii locali de laPetroºani au votat un proiect de hotãrâre prin care

au aprobat mãrirea taxelor pentru închirierea tarabelordin pieþele din municipiu. Acest lucru a contribuit labugetul administraþiei pieþelor care au reuºit sãplãtescã o parte din datoriile pe care le înregistrau.

MaximilianGÂNJU

Adunarea GeneralãJudeþeanã a ColegiuluiMedicilor Veterinari fil-iala Hunedoara îºi vaalege astãzi structurade conducere, iar laDeva sunt aºteptaþimedicii veterinari dinlocalitãþile judeþului

care vor trebui, prinvot secret, sã-ºi aleagãnoul preºedinte alColegiului. Noulpreºedinte îi vareprezenta în urmã-torii trei ani de zile. Înprezent funcþia estedeþinutã de mediculGheorghe Cristea,ºeful CSVSA Vulcan.

Potrivit unor surse,medicii vor ca funcþiade preºedinte sãrevinã pentru urmã-torii trei ani unuimedic din zona cen-tralã a judeþului, maiexact din Deva, dat

fiind faptul cã pânãacum a aparþinut VãiiJiului. ColegiulMedicilor Veterinariare personalitatejuridicã ºi, la nivelnaþional, avizeazãproiectele de acte nor-mative, reglementãrileºi normele deexercitare a profesiuniiîn toate domeniile deactivitate specifice.


Carmen COSMAN

Prin decizia PrimuluiMinistru, nr. 371/2013, s-aaprobat transferul lui AttilaDezsi din funcþia publicã deinspector guvernamental încadrul SecretariatuluiGeneral al Guvernului înfuncþia publicã specificã deexecuþie vacantã de inspec-tor de concurenþã superiorîn cadrul Direcþiei teritorialedin structura Consiliului

Concurenþei. “Având învedere solicitareaConsiliului Concurenþeiprivind transferul în intere-sul serviciului al domnuluiDezsi Attila din funcþia pub-licã de inspector guverna-mental în cadrulSecretariatului General alGuvernului în funcþia pub-licã specificã de execuþievacantã de inspector deconcurenþã superior încadrul Direcþiei teritoriale

din structura ConsiliuluiConcurenþei, înregistratã laSecretariatul General alGuvernului cu nr.20/14.015/I.M. din 26august 2013, precum ºiacordul scris al domnuluiDezsi Attila cu privire laacest transfer (…) prim-ministrul emite prezentadecizie: Începând cu dataintrãrii în vigoare a prezen-tei decizii, domnul DezsiAttila, inspector guverna-mental în cadrulSecretariatului General alGuvernului, se transferã îninteresul serviciului înfuncþia publicã specificã deexecuþie vacantã de inspec-tor de concurenþã superiorîn cadrul Direcþiei teritorialedin structura ConsiliuluiConcurenþei. Numirea în

funcþia publicã specificã deexecuþie vacantã de inspec-tor de concurenþã superiorîn cadrul Direcþiei teritorialedin structura ConsiliuluiConcurenþei se face prinact administrativ alpreºedintelui ConsiliuluiConcurenþei”, se aratã îndecizia semnatã de VictorPonta.

Attila Dezsi a fost numitîn funcþia de prefect aljudeþului Hunedoara pe 6

ianuarie 2010. În perioada2006-2008, a deþinutfuncþia de subprefect, iarpânã sã fie numit prefect,ºi-a desfãºurat activitatea cainspector guvernamental înjudeþul Covasna. În decem-brie 2011 a fost numitSecretar General alGuvernului, iar dupã schim-barea gãrzii politice arãmas inspector guverna-mental.

DianaMITRACHE

Astfel, Comisiajuridicã a CamereiDeputaþilor a luat îndiscuþie miercuri pro-cedura referitoare laproiectul de legeprivind câinii comuni-tari, stabilind ca sãp-tãmâna viitoare sãreia dezbaterile celmai probabil într-oºedinþã comunã cuComisia de adminis-

traþie ºi cu invitareamai multor decidenþide la nivelul adminis-traþiilor locale.Proiectul de lege afost depus în urmã cu

aproape 7 ani, prin2007 la Parlament. În2012, proiectul a fostvotat în plen, dupãcare legea a fost ata-catã pentru neconsti-tuþionalitate la CurteaConstituþionalã.

Mai mulþi factoridecizionali ºi organiza-þii vor fi invitate ladezbateri ºi apoi se valua o decizie comunã.

Fostul prefect de Hunedoara, Attila Dezsi,transferat la Consiliul Concurenþei

D emis din funcþia de inspector guverna-mental în cadrul Secretariatului

General al Guvernului la începutul luniiaugust, ca urmare a deciziei primului min-istru, fostul prefect de Hunedoara, AttilaDezsi, a fost numit inspector de concurenþãsuperior.

Camera Deputaþilor ia în vizormaidanezii

C azul copilului sfâþâiat de câiniîn Bucureºti ºi numeroasele

incidente similare din þarã îi fac pedeputaþii români sã reconsidereLegea maidanezilor.

Se alege ºeful Colegiului Medicilor Veterinari Hunedoara

M edicii veterinari ºi inspectoriiîn siguranþa alimentarã

din cadrul Direcþiei SanitarVeterinare ºi pentru SiguranþaAlimentelor Hunedoara suntchemaþi astãzi la urne.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Lupeni: B-dul Pãcii,Bl. 3AB, parterTel. 0254.560.987

Email: [email protected]

P oarta Veche ºiBastionul Alb de

la Castelul Corvinilorsunt cuprinse în programul de investiþiipentru acest an.ReprezentanþiiMinisterului Culturiispun cã pentru acestan sunt cuprinse fondurile necesarereabilitãrii unor aripia CasteluluiHuniazilor.

”Prin ProgramulNaþional de RestaurareRealocare 2013 sunt dejaprevãzute fonduri pentrudemararea procedurii deachiziþie publicã de serviciide proiectare la obiecteledin ansamblul rãmas deexecutat, respectiv PoartaVeche ºi Bastionul Alb. Înceea ce priveºte rectifi-carea bugetarã, rãmâne devãzut dacã va fi pozitivã ºicuantumul sumei alocate,abia apoi în funcþie deaceste date vom analizaprioritãþile de redistribuiresau suplimentare a poziþi-ilor existente”, se aratãîntr-un document alMinisterului Culturii.

În perioada 1997-2012prin programele de restau-rare gestionate de InstitutulNaþional al Patrimoniului,

la Castelul Corvinilor s-auderulat lucrãri de consoli-dare-restaurare la AripaMatei ºi la TurnulBuzdugan ºi lucrãri de conservare-restaurare componente artistice-piatrãla Sala dietei, Capelã,Galeria Bethlen, CameraDomniþelor, Camera deaur ºi la Loggia Matia.

De cealaltã parte se aflãDepartamentul pentruTurism, departament aflatîn subordinea MinisteruluiEconomiei. ReprezentanþiiDepartamentului pentruTurism spun cã nu auprimit din partea adminis-traþiilor locale cereri cuprivire la acest obiectiv

turistic.”Pânã în prezent,

administraþia publicã amunicipiului Hunedoara nua transmis instituþiei noas-tre nicio solicitare de alo-

care de fonduri pentrureabilitarea CasteluluiCorvinilor ºi nici nu adepus vreo documentaþietehnico-economicã aferen-tã acestui proiect. Pentru a

putea avea o abordareconcretã ºi practicã a soli-citãrii, ar trebui sã primescdin partea autoritãþilorlocale o solicitare oficialãcare sã aibã la bazã unproiect în baza cãruia sãpoatã obþine finanþare pentru reabilitareaCastelului Corvinilor dinmunicipiul Hunedoara”,spun reprezentanþiiDepartamentului pentruTurism.

Unicitatea Castelului dela Hunedoara constã îngradul înalt de reprezenta-tivitate pentru arhitecturamilitarã din sud-estulEuropei secolului XV, elîntrunind cele mai dez-voltate elemente de arhi-tecturã civilã. Palatul Mareeste o construcþie de inspi-raþie francezã, unicã înspaþiul dominat de regatulmaghiar în acea perioadã,ilustrând mãreþia unei mari familii, cea aHunedoreºtilor, capabilã sãîmprumute modele arhitec-turale dintr-un spaþiu caregãzduieºte una dintre celemai strãlucite civilizaþii

medievale: Franþa, se aratãpe site-ul CasteluluiCorvinilor.

Castelul Corvinilor agãzduit mai multe producþiicinematografice (filmeartistice, documentare ºiclipuri publicitare), întrecare ºi pelicula "GhostRider 2", cu Nicolas Cageîn rolul principal.

Muzeul CastelulCorvinilor este adãpostit înCastrul regal, care esteamintit în documenteprima datã în anul 1364 ºicare, în 1409, este donatcneazului Voicu ºi rudelorsale. Iancu de Hunedoaraîntreprinde lucrãri de mareanvergurã în douã etapeîntre anii 1441-1456,iniþial mãrind dimensiunilefortificaþiei militare ºi apoitransformând-o într-un castel somptuos prinlucrãri unde predominãstilul gotic. Matei Corvincontinuã dupã anul 1458lucrãrile, insistând mai ales pe aspectul de înfru-museþare a construcþieiexistente, astfel pãtrunzândinfluenþe renascentiste.

Ultima etapã de con-strucþie are loc între anii1618-1624, cândprincipele TransilvanieiGabriel Bethlen realizeazãultimele construcþii de

mare anvergurã (turnul noual porþii ºi palatul baroc depe latura de est - actual-mente cu faþadãneogoticã). În anul 1724castelul intrã în propri-etatea tezaurizatului habs-burgic, situaþie care semenþine pânã în 1880.Noua destinaþie, dupã anul

1724, produce monumen-tului daune însemnate,printre care ºi douãincendii, ultimul, cel din1854 transformându-l într-o ruinã, dupã care este

abandonat pânã în 1868când începe restaurareacare dateazã pânã în1914. Castelul a suportato nouã etapã de restaurareîntre anii 1956-1968.

Dupã 1997 începeproiectul de punere în valoare a monumentuluicare este unic în partea

rãsãriteanã a Europei ºireprezentativ pentru arhi-tectura civilã ºi militarãmedievalã. Muzeul înfiinþatîn 1974 cuprindea iniþialpiese de lapidariu proveni-te de la lucrãrile de restau-rare efectuate asupra mon-umentului la sfârºitul secolului al XIX-lea ºiînceputul secolului al XX-lea. În prezent, muzeuldeþine ºi colecþii de arhe-ologie - ceramicã, pieselitice, metalice ºi osteolo-gice provenite din sãpã-turile sistematice efectuateîn zona Hunedoarei,acoperind cronologicperioadele istorice dinpaleolitic ºi pânã în evulmediu; etnografie - piese ºirecuzitã din portul pãdure-nesc, unelte specifice aces-tei zone; artã decorativã -piese de mobilier sculptat,lãzi de breaslã, farfurii dinceramicã ºi metal, icoanepe lemn ºi sticlã, tablouripe pânzã, statui din lemn;numismaticã - monede dinsecolele XVI - XIX; tehnicãmilitarã - arme de tãiere,împingere, lovire, arme defoc (marea majoritate fiindreplici).


Punerea în valoare a potenþialu-lui judeþului, în condiþii optime depromovare, devine extrem deimportantã, putând conduce laatingerea nivelului "Hunedoara – oexperienþã unicã", stabilit de"Strategia de Dezvoltare Turisticã",aprobatã de Consiliul JudeþeanHunedoara.

Festivalul Filmului Turistic seorganizeazã cuscopul prezentãriiºi promovãriiobiectivelor turis-tice ºi ale tradiþiilorpopulare, serviciide recreere, cul-turale ºi sportiveale judeþuluiHunedoara.

La festival vorparticipa realiza-tori de filme tem-atice, împãrþiþi petrei categorii de

vârstã: elevi, studenþi, adulþi.Compania Judeþeanã de Turism

Hunedoara asigurã promovarea ºipublicitatea pentru festival prinpresa localã, producþia ºi difuzareaspoturilor video, pliante ºi publi-caþii cu caracter turistic.

De asemenea, asigurã spaþiilepentru proiecþie ºi jurizarea festi-valului în parteneriat cu instituþiile

de specialitate. ”Judeþul Hunedoara este

deosebit de important pentruRomânia din punct de vedere alpotenþialului turistic, iar pentru aavea succes pe o piaþã turisticãdinamicã ºi competitivã în viitor,judeþul Hunedoara va trebui sãinvesteascã în dezvoltarea de temeºi produse turistice pentru adeveni „o experienta unicã”.

Planificarea turisticã pe termenmediu ºi lung la nivel judeþean estevitalã pentru generarea încrederiiinvestitorilor ºi organizarea dezvoltãrii turistice de succes.Strategia de dezvoltare turisticã ajudeþului reprezintã doar o primãetapã dintr-un lung proces ceurmeazã ºi care presupune

propuneri concrete de programeºi proiecte în cadrul consiliuluijudeþean, precum ºi dezvoltarea deactivitãþi comune cu diverºiparteneri ºi factori de decizie relevanþi în domeniu, pentru arealiza parteneriate puternice îndomeniul turismului hunedorean”,se aratã în documentele CJH.

Parteneri în acest program suntConsiliul Judeþean Hunedoara,Primaria Deva Asociaþia ProStraja, Asociaþia Râuºor, AsociaþiaMândra, Asociaþia de Dezvoltare ºi Promovarea TurismuluiGeoagiu-Bãi, Parcul NaþionalRetezat, Asociaþia de Ecologie„Petro Aqua”.


Douã ministere, douã poziþii vizavi de Castelul Corvinilor

Festivalul filmului turisticC onsiliul Judeþean Hunedoara în parteneriat cu

asociaþii turistice din judeþ organizeazã în cursul acestei luni ”festivalul filmului turistic”. Festivalul FilmuluiTuristic, aflat la ediþia a III-a, urmãreºte promovarea obiectivelor istorice, culturale, recreative, sportive ºi turistice ale judeþului Hunedoara.

Calendarul ºcolar,durata semestrelor,perioadele de vacanþã,dar ºi cele în care sevor da tezele este urmãtorul:

SEMESTRUL ICursurile vor începe

luni, 16 septembrie ºise vor încheia vineri,20 decembrie.

În perioada 2 - 10noiembrie 2013, clasele din învãþãmîntulprimar (clasa 0 - clasa aIV-a) ºi grupele dinînvãþãmîntul preºcolarsunt în vacanþã.

Vacanþa de iarnã vaîncepe sîmbãta, 21decembrie 2013, ºi vadura pînã duminicã, 5ianuarie 2014.Cursurile se vor relualuni, 6 ianuarie 2014 ºise vor încheia vineri,31 ianuarie 2014.

Vacanþa intersemes-trialã se va derula de

sîmbãta, 1 februarie ºipînã duminicã, 9 februarie 2014.

SEMESTRULAL II-LEA

Elevii vor începe cursurile luni, 10 februa-rie, ºi le vor încheiavineri, 11 aprilie.

Vacanþa de primã-varã va fi de sîmbãta,12 aprilie, pînã marþi,22 aprilie (Paºtele se vasãrbãtori în 20 aprilie).

Cursurile se vor reluamiercuri, 23 aprilie ºivor dura pînã vineri, 20iunie.

Vacanþa de varã vadebuta sîmbãta, 21iunie ºi se va încheiaduminicã, 14 septem-brie.

Cînd se dau tezeleÎn primul semestru,

tezele se vor susþinepînã la data de 20decembrie 2013, iar încel de-al doilea semes-

tru, pînã la data de 23mai 2014.CÎND SE SUSÞIN

EXAMENELEPotrivit Ministerului

Educaþiei, pentru claseleterminale de la liceu,anul ºcolar va avea 37de sãptãmîni, din caredurata cursurilor este de33 de sãptãmîni, 4 sãptãmîni fiind dedi-cate desfãºurãrii exame-nului de Bacalaureat.Cursurile claselor termi-nale se încheie în datade 30 mai 2014.

Pentru clasa a VIII-a,anul ºcolar are 36 desãptãmîni din caredurata cursurilor este de35 de sãptãmîni, o sãp-tãmînã fiind dedicatãdesfãºurãrii Evaluãriinaþionale. Cursurileclaselor a VIII-a se

încheie în data de 13iunie 2014.

Pentru clasele dinînvãþãmîntul liceal - filiera tehnologicã, cuexcepþia claselor termi-nale, durata cursuriloreste cea stabilitã prinplanurile-cadru deînvãþãmînt, în vigoare.

SÃPTÃMÎNA«ªCOALA ALTFEL»

În intervalul 7-11aprilie 2014, se vadesfãºura programul

"ªcoala altfel: Sã ºtiimai multe, sã fii maibun!". În aceastã sãp-tãmînã, elevii vor aveaun orar specific ºi voravea activitãþi extra-curriculare ºiextraºcolare. Scopulacestui program esteimplicarea preºcolarilor,elevilor ºi cadrelordidactice în activitãþicare sã rãspundã intere-selor ºi preocupãrilordiverse ale copiilor, sãpunã în valoare talen-tele ºi capacitãþile aces-tora în diferite domenii.

ACTELE MEDICALE PENTRU

ÎNSCRIEREAÎN COLECTIVITÃÞI

SÎNT GRATUITEAnalizele necesare

pentru înscrierea copi-ilor în colectivitãþi sîntefectuate gratuit, iarmedicii de familie

elibereazã documentelenecesare fãrã taxã, aanunþat Casa Naþionalãde Asigurãri deSãnãtate (CNAS).

"Chiar dacã pãrinþiinu sunt asiguraþi, copiiipînã la 18 ani benefi-ciazã în mod gratuit dedocumentele menþio-nate.

ªi tinerii cu vîrsteîntre 18 ani ºi 26 deani, care sunt elevi sauabsolvenþi de liceu, pînãla începerea anului universitar (dar nu maimult de trei luni), uceni-ci sau studenþi ºi nurealizeazã venituri dinmuncã, au dreptul laaceste analize gratuite",a precizat CNAS.Analizele necesare pen-tru înscrierea copiilor încolectivitate sînt efectu-ate pe baza biletului detrimitere emis demedicul de familie.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

C el mai prestigiosliceu din Valea

Jiului ºi al 15-lea cavaloare pe þarã are onouã conducere.Schimbarea a fostfãcutã cu data de 1 septembrie ºi nu estesingura modificare dinstructura de conducerea învãþãmântului dinValea Jiului.

Conducerea celui maivaloros liceu, dupã numãrulde premii ºi performanþeleelevilor, a fost modificatã

începând cu noul an ºcolar.Fostul director GilbertDanciu a fost înlocuit, dupãce i-a expirat contractul demanagement, în locul sãu afost numitã DanielaCiontescu.

Directorul adjunct estecel care a confirmat modifi-care. „Eu sunt în continuaredirector adjunct, împreunãcu doamna Acs Eva, lasecþia maghiarã, iar directoral Colegiului este domanaDaniela Ciontescu, profesorde fizicã, profesor foartebun ºi schimbarea s-a fãcutîn mod firesc, normal.Lucrurile merg în grafic”, a

declarat Robert Hummel,director adjunct ColegiulTeoretic „Mihai Eminescu”din Petroºani.

Daniela Ciontescu ne-aconfirmat faptul cã a fostnumitã în funcþia de directorºi a declarat cã se simteonoratã ºi impulsionatã de acest lucru.

„Din 1 septembrie, anulacesta, sunt noul director alColegiului, - un lucru caremã onoreazã ºi îmi dã aºa ostare de emoþie. Este oonorae sã fii dascãl laColegiul Mihai Eminescudin Petroºani ºi, implicit, eo onoare sã fii director, dar

ºi o responsabilitate foartemare. Asta pentru acestcolegiu ocupã locul 15naþional, un loc fruntaº înþarã. Asta îmi oferã mie oresponsabilitate ºi mã obligãsã rãmânem acolo sus”, aprecizat Daniela Ciontescu,noul director al ColegiuluiTeoretic „M. Eminescu”.

Schimbãri s-au fãcut ºi înstructura de conducere aClubului Copiilor dinPetrila, unde funcþia dedirector este ocupatã de la1 septembrie de RaduChinþa. Profesorul de arteplastice a luat locul luiConstantin Barbu.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Schimbare de conducere la „Mihai Eminescu”

Începe ºcoala. Iatã Calendarul ºcolar, durata semestrelor ºi perioadele de vacanþã

C lopoþelul va suna din nou înºcoli în data de 16 septembrie.

Vacanþa mare se va încheia, iar eleviivor începe anul ºcolar 2013-2014, ceva avea 36 de sãptãmîni (176 de zilelucrãtoare) de cursuri, pînã la 20iunie 2014.

Monika BACIU

Acum, reprezen-tanþii ComplexuluiEnergetic Hunedoaralucreazã la un bugetde venituri ºi cheltuielicomun pentru celedouã termocentrale ºidivizia minierã, iarbugetul trebuie sã

cuprindã mici investiþiiabslout necesare.

”Aceste miciinvestiþii suntem oblig-aþi sã le facem indifer-ent cum va arãtabugetul pentru cã alt-fel nu vom puteafuncþiona. Vom gãsisoluþii pentru acestemici investiþii pânã

vom face marileinvestiþii pentru cã alt-fel nu vom puteafuncþiona”, a declaratDaniel Andronache,directorul ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Potrivit conduceriiComplexului, fiecareunitate minierã viabilãse confruntã cu prob-

leme majore, prob-leme care þin de mate-riale ºi utilajele nece-sare procesului deextracþie. Pe viitor seare în vedere reme-dierea acestor prob-leme.

”Nu sunt spectacu-loase. La fiecare uni-tate minierã sunt

probleme majore carecu eforturi mici se potrezolva. Chiardimineaþa am avut odiscuþie cu colegii dela Vulcan, au o situaþiedeosebitã, dar sperãmsã le rezolvãm lafiecare din exploatãrieste aceeaºi situaþie.Avem în vedere ºipreparaþia Coroieºticare vrem sã o reac-tivãm ºi sã funcþionezepe profit, vom aveabuget pe fiecare uni-tate minierã ºi sper sãajungem acolo undene dorim, în 2015, ºi

sã terminãm investiþi-ile pentru cã altfel nuvom putea vorbi de unpreþ la gigacaloriecare sã ne permitãprofit”, a mai precizatsursa citatã.

Situaþia este cu atâtmai gravã cu câtminerii se confruntãcu lipsuri acute. Estevorba de lucruri carela prima vedere parnesemnificative, însãîn acest domeniu suntlucruri care conteazã.

”Cu lipsa minimeidotãri, de la o sapã, lao macara, lucruri

mãrunte, care se potrezolva ºi la aceastãorã nu existã. Încer-cãm sã facem ca laaceastã muncã grea sãîi ajutãm cu minimulnecesar sã fie maipuþin grea ºi sã fiemai eficientã”, a spusAndronache.

Mai mult,Andronache spune cãeste posibil ca mineriisã vinã de acasã cusapa pentru a lucra,însã nu cunoaºte dacãexistã ºi situaþii con-crete.

”Sper ca de acumtoate achiziþiile sã lefacem corect. Acumlucreazã greu, cu ceeace au, sper ca toate

informaþiile ce leculegem sã fie corecteºi sã putem acþiona înconsecinþã. Nu ºtiudacã chiar aduc deacasã, dar în unelesituaþii este posibil sãmai aducã de acasã.Este posibil (sã aducãde acasã sapa-n.r.)„, amai precizat directorulComplexului EnergeticHunedoara.

Achiziþii s-au real-izat nenumãrate lanumãr ºi la sumeimportante de bani,însã materialele nece-sare muncii ortacilor s-au ”evaporat„ acesteaneajungând la locurilede muncã, iar situaþiaactualã este gravã.


Monika BACIU

”Avem o listã, suntaproximativ 400 depersoane care arputea pleca, deocam-datã avem 65 decereri, e vorba de pen-sionare la cerere. Vom

discuta cu fiecare per-soanã ºi nu putemobliga pe nimeni sãiasã la pensie, dar noine dorim întinerireaforþei de muncã”, adeclarat DanielAndronache, direc-torul general al

Complexului EnergeticHunedoara.

Potrivit directoruluigeneral al CEH, dincele 65 de cereri depensionare ”nu suntposturi care sã nupoatã fi ocupate”.

Doar de la DiviziaMinierã a ComplexuluiEnergetic Hunedoaraar urma sã iasã lapensie mai multe per-soane care deþinfuncþii de conducere,dar ºi persoane careocupã funcþii cheie însistem.

Unitãþile miniere viabile, în atenþia conducerii CEH

M uncesc în subteran cu lucruriaduse de acasã. Sistemul

minier din Valea Jiului, cel careeste considerat viabil, este atâta degreu încercat ºi de secãtuit încâtminerii nu au cu ce lucra.

65 de cereri de pensionare la CEH

400 de persoane din cadrulComplexului Energetic

Hunedoara îndeplinesc condiþiile depensionare, dar existã în prezentdepuse doar câteva cereri pentrupensionare. În momentul de faþã seface analiza de personal, iar înfuncþie de aceasta se va stabili câtepersoane vor pãrãsi sistemul.


LuizaANDRONACHE

Profesorii carepredau în ºcolile gen-erale de la Cimpa ºiJieþ sunt slab pregãtiþi.Aºa spun oamenii carevin în audienþã la pri-marul Ilie Pãducel,ameninþând chiar cãnu îºi vor mai lãsacopiii la ºcoalã. „Cetãþenii din Cimpa ºi

Jieþ, în masã, nu maidoresc sã-ºi ducã copi-ii la ºcoli cu toate cãsunt condiþii, din cauzaslabei pregãtiri acadrelor didactice carepredau la cele douãºcoli. Nu vreau sã fiuacuzat cã Pãducel aînchis ºcolile, darcetãþenii îmi spun cãnu mai lasã copii, pen-tru cã nu se faceºcoalã la Cimpa ºi la

Jieþ”, a declarat IliePãducel, primarulOraºului Petrila

De altfel, acestlucru va fi adus ºi lacunoºtinþaInspectoratului ªcolar,

mai spune edilul cares-a arãtat de-a dreptulsupãrat din aceastãcauzã. “ Rog conduc-erea Inspectoratului sãse trezeascã, sã vinã înteren, sã vadã totul ºi

sã ia mãsuri, pentru cacetãþenii sã-ºi aducã cuplãcere copiii laºcoalã”, a mai spusPãducel.

De fapt, în audienþãla primarul Petrilei auvenit mai mulþi pãrinþicu un memoriu sem-nat de peste 20 depersoane, prin caresolicitau decontareatransportului de laCimpa ºi Jieþ pânã laPetrila, la ºcoala gen-

eralã I.D .Sîrbu. Edilul le-a rãspuns

atunci cã nu estenevoie de acest lucruatât timp cât în satelelor existã ºcoli foartebune, cu toate condiþi-ile. Motivareapãrinþilor atunci a fostaceeea cã la cele douãºcoli, de fapt nu seface carte.

Pânã la oraînchiderii ediþiei,sesizarea cãtreInspectoratul ªcolarJudeþean nu s-a pututface, pentru cã pri-marul Ilie Pãducel nu areuºit sã dea deinspectorul general.

LuizaANDRONACHE

Reprezentanþii CFRPetroºani au pus la dis-poziþia lor trenuri carevor fi suplimentate cuvagoane dacã cerereava fi mare. De altfel,

scolarii vor beneficiade reduceri de 50%atât la bilete cât ºi laabonamente, aºa cumse întâmplã în fiecarean „ În circa douã sãp-tãmâni de la începereaºcolii, elevii trebuie sã-ºi punã viza pentru

anul ºcolar 2013 -2014 pe carnet, iar cuacesta, se pot prezentala casa de bilete ºi îºi

pot face abonament cu50 % reducere pe ceperioadã doresc ei, pe

lunã sau pe an”,ne-a declaratFlorin Ardelean,sef staþie CFRcãlãtori Petroºani

Cei caredoresc sã îºi facãabonament lunarde cãlãtorie, tre-buie sã se prez-inte la ghiºeeleCFR cu un actde identitate ºi

un act care sã îi con-firme calitatea de elevsau student.

LuizaANDRONACHE

Mulþi trecãtoripreferã sã traversezepe carosabil, printremaºini decât prinzona destinatã lor. Eispun cã nu este nor-mal ca într-o zonã cir-culatã intens sã nu seia masuri pentru sigu-ranþa lor. “Tabla de pepodul acesta s-a dedegradat în timp ºinimeni nu a vãzut sau

a fãcut ceva. Mie unami-e pur ºi simplufricã sã mai merg peaici”, ne-a spus ofemeie.

Autoritãþile localenu au primit niciosesizare oficialã înacest sens, iar despreresponsabilitarea efec-

tuãrii reparaþiilor,lucrurile sunt camambigue. “ În prezent,o persoanã din cadrulSPADPP, face, împre-unã cu un responsabilde la Apele Române,o evaluare a tuturorpodurilor din oraº. Înfuncþie de aceasta,vom vedea ce este defãcut ºi cum vomîmpãrþi costurile ”, ne-a declarat DorinaNiþã, viceprimarulMunicipiuluiPetroºani.

Pânã când se vaelucida aceastãchestiune, oameniisperã totuºi ca cinevasã ia cât mai repedemãsurile care seimpun pentru consoli-darea acelui pod,înainte ca cineva sãfie accidentat.

Pãrinþii din Cimpa ºi Jieþ nu mai vor sã-ºi lase copiiila ºcolile din sat pentru cã “ aici nu se face carte”

C adrele didactice de la ºcoliledin Cimpa ºi Jieþ nu mai sunt

dorite de pãrinþi. Oamenii spun cãnu îºi vor mai duce copiii la ºcoalã.

Pod “de când lumea”, la Petroºani

C ei mai mulþi oameni care merg spre piaþã pe stra-da Carol Schreter din Petroºani, se tem sã mai

traverseze podul peste pârâul Maleia din cauzã cãtabla de pe partea pietonalã este veche, mâncatã deruginã, pocneºte ameninþãtor la fiecare pas,iar con-strucþia oricând s-ar putea prãbuºi.

Elevii navetiºti care merg cu trenul, aureducere 50 % la bilete ºi abonamente

O datã cu începerea noului anºcolar elevii ºi studenþii din alte

localitãþi preferã sã facã naveta cutrenul pentru cã este mult mai ieftin.


LuizaANDRONACHE

De câþiva ani,locurile de veci caremai pot ficumpãrate, sunt totmai puþine, aºa cã laacest moment, aiciexistã o adevãratãproblemã din lipsaterenului. Anul tre-

cut, primãria anegociatcumpãrarea unorparcele cu doi pro-prietari, care însã aucerut un preþ preamare.

Anul acesta,administraþia localã,a reînceputnegocierile cu un altproprietar, în sper-

anþa de a rezolva câtmai repede aceastãsituaþie. “Acum se

poartã discuþii cuo persoanã pentruun teren limitrof ºiurmeazã sã sefacã o evaluare depreþ. Vrem sãcumpãrãm între500 ºi 800 demetri de pãmânt”,ne-a declaratDorina Niþã,viceprimarulMunicipiuluiPetroºani.

De altfel, ºi înpriveºte cimitiruluidin Livezeni senegociazã pentruachiziþionarea unui

teren pentru extin-derea locaþiei.

Monika BACIU

”În acest an am avutfoarte multe cercetãri aaccidentelor cu invaliditateºi nu numai a acestora ci aevenimentelor care au avutca rezultat ne încadrarea înaccident de muncã. Cred cãpânã acum am cercetatºapte cazuri soldate cu inva-liditate ºi avem în cercetareîncã un caz pânã la aceastãdatã de invaliditate evidentãîn cadrul unui accident decirculaþie a unei firme dinCaransebeº dar care s-a

produs pe teritoriul nostruundeva untre Haþeg ºiCaransebeº. Am avutcercetãri de încadrare îninvaliditate pentru accidenteproduse încã din anii 80pânã în 2013, accidentecare au trebuit sã fie cerc-etate þinând cont ºi delegisalatia de la acea datã,cercetãri pe legea 55-65,pe legea 90, ºi dupã aceeape legea 319, datoritã fap-tului cã de multe ori vic-timele care sunt încadrateca ºi accidente de muncã ºicu o invaliditate evidenta

datoritã sistemelormoderne de pro-tezare pot sã-ºi con-tinue activitatea lalocul de muncã,angajatorul îi dã omuncã mai uºoarãavând în vedere cã s-a accidentat în firmãdar dacã ulteriorfirma îºi restrânge activi-tatea sau se desfinteaza,dacã omul rãmâne pe dru-muri, se apeleazã la comisieºi se trece în pensie deinvaliditate ºi noi trebuie sãreluãm cercetarea din aceaperioadã ºi de multe ori neeste foarte greu pentru cãdosarul ºi documenteleiniþiale nu se mai gãsesc iaromul nu poate benefici depensie de invaliditate decâtîn conditile în care noifacem dosarele de invalidi-tate post accident demuncã”, a declarat Ileana

Bodea, ºef SSM-ITM ValeaJiului.

Munca inspectorilor esteuna anevoiasã în condiþiileîn care în aceste cazuri deinvaliditate nu se mai gãs-esc anumite documentecare atestã circumstanþeleîn care s-a produs acciden-tul. Dificultatea estedatoratã schimbãrii angaja-torilor ºi nu numai.

”Legea spune clar cãtoate actele legate de un

accident de muncã înfuncþie dacã îl cerceteazãangajatorul sau ITM,perioada de arhivare estepermanenta, dar din pãcatenu se întâmpla acest lucru.Noroc este faptul cã evi-denþele noastre sunt la zi ºiavem evidente ºi din aceiani, am gãsit o parte dindocumente la noi la inspec-torat inclusiv cu cauza pro-duceri evenimentului, for-mularul de înregistrare alevenimentului din care ºtimniºte amãnunte ºi încercãmde multe ori sã-i ajutãm peoameni, sã le facem dosaruldin acea perioadã”, a maiprecizat sursa citatã.

În cazul în care nu semai gãsesc documentelenecesare în aceste cazuripersoanele direct afectatepot rãmâne fãrã pensia sauajutorul cuvenit în situaþiadatã.

Cercetãri pentru cazuri petrecute în anii ’80

D osarele accidentelor soldate cu invalid-itate din anii comunismului sunt

redeschise de inspectorii ITM.Reprezentanþii Inspectoratului teritorial deMuncã Valea Jiului sunt puºi în postura dea cerceta mai multe cazuri de accidente demuncã soldate cu invaliditate care au avutloc înainte de anii ’90.

Nu mai avem unde sã ne îngropãm morþii!

A utoritãþile locale dinPetroºani sunt în negocieri

de ani de zile cu mai multe persoane care au terenuri înapropierea Cimitirului Centralpentru a reuºi sã extindã spaþiulin care se pot sãpa morminte.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Septembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Puteþi sã începeþi o afacere nouãsau sã vã gândiþi la investiþii petermen lung. Dimineaþa sunteþiîn formã ºi plin de entuziasm,spre bucuria partenerului deviaþã. Relaþiile cu prietenii suntexcelente.

S-ar putea sã reîntâlniþi un pri-eten vechi care vã propune sãfaceþi afaceri împreunã. Meritãsã încercaþi, însã ar fi bine sã nurenunþaþi la prudenþã. Dupã-amiazã sunteþi invitat la o petre-cere ºi vã hotãrâþi sã mergeþi înultima clipã. Fiþi cumpãtat, maiales la mâncare.

Sunteþi într-o formã deosebitã, decare ar fi bine sã profitaþi. Este ozi bunã pentru afaceri ºi cãlãtorii,dar puteþi avea succes ºi pe plansentimental. Aveþi ocazia sãcâºtigaþi bani în plus, pe lângãsalariu.

Intuiþia vã ajutã sã prindeþi oafacere care vã va îmbunãtãþisimþitor situaþia financiarã.Consultaþi-vã cu partenerul deviaþã! Ar fi bine sã acordaþi maimultã atenþie unei persoane maiîn vârstã din familie.

Sunteþi hotãrât sã începeþi o viaþãnouã. Puteþi sã intraþi în afaceri,pentru cã aveþi ºanse sã începeþisã lucraþi pe cont propriu.Dormiþi mai mult, ca sã nu vãextenuaþi. Puteþi sã þineþi contde intuiþie.

Dupã-amiazã aflaþi cã urmeazãsã primiþi o sumã mare de bani,probabil o moºtenire. Pãstraþi-vã capul pe umeri ºi abþineþi-vãde la speculaþii. Gândiþi-vã ºi laaºteptãrile partenerului de viaþã!

Traversaþi o perioadã favorabilãpe toate planurile, în care aveþiocazia sã rezolvaþi problemeimportante. Nu este exclus sãcumpãraþi o casã nouã sau sãfaceþi un schimb de locuinþe.

Pe plan financiar începe sã vãzâmbeascã norocul. Puteþicâºtiga o sumã frumoasã, dacãvã hotãrâþi sã colaboraþi într-oafacere.

Dimineaþa reuºiþi sã faceþi rost debanii necesari pentru a începe oafacere. Ar fi bine sã vã asociaþicu un prieten, de preferinþã unulcare se pricepe.

Vã gândiþi cã aþi putea ºi dum-neavoastrã sã începeþi o micãafacere. Fiþi realist ºi luaþi înserios eforturile care vã aºteaptã!Nu refuzaþi sã mergeþi în vizitã larude.

Aveþi un program foarte încãr-cat. Sunteþi nevoit sã faceþi omulþime de drumuri. Urmeazãsã plecaþi într-o cãlãtorie impor-tantã. Ar fi bine sã îi arãtaþipartenerul de viaþã cã îi apreciaþieforturile.

Este o zi foarte importantã peplan sentimental. Fie vã îndrã-gostiþi, fie relaþiile cu persoanaiubitã trec într-o nouã etapã.Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã faceþigriji din cauza banilor.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:45 Legendele palatului: KimSuro, regele de fier 10:30 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului –Gyebaek (r)11:50 Legendele palatului -Gyebaek (r)12:30 SCENART 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului -Gyebaek18:20 Legendele palatului -Gyebaek19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Marele alibi (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Alegerea vieþii17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Patru nunþi ºi o provo-care22:30 ªtirile Pro TV23:05 CSI: Miami0:05 Doctorul T ºi femeile

9:30 Viaþa secretã a lui DorisDuke11:30 Teleshopping 11:45 Danni Lowinski13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond16:00 Soþia perfectã (r)17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Ajutor! Vreau sãslãbesc!

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Pastila Vouã (r)15:00 Cuscrele16:00 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Poama acrã (r)

10:00 Cei 7 ani de acasã (r)11:30 ªatra (r)12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Restaurant Europa (r)14:00 Gaºca (r)14:45 Teleshopping 15:30 Testul de rezistenþã (r)16:45 Dragoste ºi pedeapsã18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet22:15 Voinþã de femeie

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Talk B1 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu

10:15 Que bonito amor (r)11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r)12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r)13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dragostea învinge15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Quebonito amor18:30Maricruz19:30 Iubirivinovate20:30 Regina22:00Poveºtiri denoapte

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 FANATIK Show 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport0:00 Rezumat Franþa1:00 Footbrazil1:30 Fotbal: Botafogo

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 Teleshopping 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special

A genþia dePlãþi ºi

Intervenþie pentruAgriculturã(A.P.I.A.) va plãtiîn avans aproxima-tiv 300 de milioanede lei fermierilorcare au depuscereri de platã încadrul Campanieide sprijin pesuprafaþã 2013.

Decizia APIA vineîn conformitate cuprevederile art. 9, alin.(2) al Regulamentului(CE) nr. 65/2011,Statele Membre potdecide sã plãteascã, încadrul angajamentelorîncheiate de beneficia-rii mãsurilor Axei II dinProgramul Naþional deDezvoltare Ruralã(PNDR), un avans încuantum de pânã la75% din suma cuvenitã fermierilorcare au depus cereride platã în cadrulCampaniei de sprijinpe suprafaþã 2013.

În acest contextMinisterul Agriculturiiºi Dezvoltãrii Rurale(MADR) împreunã cuAPIA au decis ca,începând cu data de05 septembrie 2013,sã efectueze plata înavans pentru beneficia-

rii mãsurilor de dezvoltare ruralã: 211„Plãþi pentru zonamontanã defavoriza-tã”, 212 „Plaþi pentruzone defavorizate –altele decât cele montane” ºi 214”Plãþi pentruagromediu”, din AxaII - Campania 2013.

Acordarea plãþilor înavans este justificatã denecesitatea pregãtirii

unor mãsuri adminis-trative care sã asigureefectuarea plãþilorcãtre toþi solicitanþii,pânã la finalul imple-mentãrii PNDR 2007– 2013, dar ºi pentrua veni în sprijinul fermierilor în vedereaacoperirii cheltuielornecesare pentru înfiinþarea culturilor detoamnã ºi pentru aîncuraja respectareabunelor practici agri-cole ºi de mediu.


VÂNZÃRI Vând teren

intravilan în suprafaþãde 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþnegociabil. Vând/închiriez

garaj zona Poarta 2Gerom la stradã.Relaþii la0734.543.820

Eurorevine la4,45 leiE voluþia monedei

naþionale conti-nuã sã se afle subinfluenþa factorilorexterni, iar aversiuneafaþã de risc ºi-a pusamprenta asupra sa.

Cursul mediu al euro aurcat de la 4,4358 la4,4461 lei. Piaþa s-adeschis la 4,4370 – 4,44lei, valori apropiate decele de la închiderea demarþi. Presiunea pecumpãrarea de valutã aîmpins treptat euro spre4,45 lei, la ora 14:00

cotaþiile fiind de 4,45 –4,4530 lei.

Cursul dolarului ameri-can a urcat de la 3,3662la 3,3746 lei, o mediemai mare, de 3,3787 lei,fiind înregistratã în 19iulie. La rândul sãu, fran-cul elveþian s-a apreciatde la 3,5990 la 3,6043lei.

În perioada urmãtoarepresiunea pe leu se va

menþine în condiþiile îngri-jorãrilor geopolitice legatede o intervenþie militarã aSUA ºi aliaþilor sãi înSiria dar ºi perspectivei casãptãmâna viitoareRezerva Federalã ameri-canã sã decidã reducerealichiditãþilor pe care leinjecteazã în economiaamericanã, în cazul încare datele privind piaþamuncii din SUA vacunoaºte o îmbunãtãþiresemnificativã.

Monedele din regiuneaveau evoluþii diferite faþãde euro. Dacã ceapolonezã se menþinea înculoarul de marþi, 4,251– 4,275 zloþi, ceamaghiarã se deprecia la300,8 – 302,6 forinþi.

Perechea euro/dolar,care a coborât marþi pânãla 1,3139 dolari, minimal ultimei luni ºi jumãtate,

se tranzacþiona la 1,3157– 1,3187 dolari.Aprecierea dolarului afost sprijinitã de anunþulreferitor de creºterea înaugust a activitãþii indus-triei din SUA.

Investitorii sunt atenþiatât la Fed cât ºi la crizadin Siria, ei temându-sede amplificarea tensiu-nilor legate de statul dinOrientul Mijlociu.

În piaþa la termen de laSibiu, euro se tranza-cþiona pentru scadenþa demâine la 1,3165 –1,3188 iar pentru decem-brie la 1,3180 – 1,3190dolari, în timp ce unciade aur cobora pentruoctombrie la 1.401 –1.410 dolari.

Sunt folosite date ºi informaþii

disponibile pânã laora 14:00

R omânia a urcat douãpoziþii în topul celor

mai competitive þãri din lumeºi a devansat state precumMoldova, Slovacia sau Grecia.

Forumul Economic Mondial(WEF) a prezentat miercuri RaportulCompetitivitãþii Globale 2013-2014, ediþie în care România aurcat douã poziþii comparativ cuanul trecut, ocupând locul 76,informeazã un comunicat de presãal WEF. Scorul general obþinut deRomânia este de 4,13 puncte (în

creºtere faþã de 4,07 puncte anultrecut) pe o scalã de la unu la ºapte.Înaintea României se aflã state precum Polonia (locul 42), Cehia(46), Ungaria (63) ºi Croaþia (75).România devanseazã însã þãri precum Slovacia (78), RepublicaMoldova (89) ºi Grecia (91).

În topul celor mai competitivestate din lume, Elveþia ºi-a pãstratpoziþia de lider mondial pentru alcincilea an consecutiv (cu un scorde 5,67 de puncte), urmatã deSingapore ºi Finlanda. Germania aurcat pe locul patru devansândSUA.

Indonezia a înregistrat una dincele mai mari creºteri în acest anurcând 12 poziþii pânã pe locul 38.În schimb, unele din statele dinOrientul Mijlociu au înregistrat celemai mari scãderi, de exempluEgiptul a pierdut 11 locuri pânã pe poziþia 118 în timp ce Iranul apierdut 16 locuri pânã la poziþia 82.Studiul WEF a fost realizat pe bazaintervievãrii a 15.000 de directoride companii din 144 de þãri.

România a urcat în topul mondial

Plãþi în avans pentru proiectele pe agromediu

CarmenCOSMAN

Practic, în ºedinþãde Guvern s-a modifi-cat Anexa la Legea526/ 2003, pentruaprobareaProgramului naþionalde dezvoltare a turis-mului „Schi înRomânia”, aprobatãîn data de 16 decem-brie 2003, în sensulcã lista zonelor identi-ficate pentru dez-voltarea domeniuluischiabil ºi practicareaaltor sporturi de iarnãva cuprinde ºi oraºulPetrila. Practic, aici sepropune realizarea

domeniului schiabil încompletarea celui exis-tent în judeþul Alba, lagraniþa cu oraºulhunedorean.„Necesitatea este iden-tificatã de strategialocalã de dezvoltare.Prin dezvoltareadomeniului schiabil dinªureanu – Petrila sepoate completa dome-niul existent cu noipârtii, ceea ce va sporivaloarea turisticã azonei ºi va determinacreºterea numãrului deturiºti. Se va crea undomeniu schiabil cuacces din douã regiunigeografice diferite”, searatã în nota de fun-

damentare a proiectu-lui. În plus, varianta dedezvoltare a pârtiilorde schi în zonaoraºului Petrila estesingura care duce laapropierea domeniuluischiabil de zonalocuibilã, la o distanþãfoarte micã.

La Petrila, staþiuneava fi dezvoltatã, prac-tic, de acelaºi investi-

tor care a construit ºipe partea de Alba.Anul trecut, edilii deaici au încheiat uncontract de asocierecu investitorii care aurealizat domeniul schi-abil de la ªureanu ºi,în acelaºi timp, au fostdemarate demersuripentru modificarea ºicompletarea Legii 526pentru cuprinderea în

anexe ºi a domeni-ului schiabil sprePetrila, adicãpartea spre ªure-anu. Documentaþiaa fost depusã alminister, iar rezul-tatele sunt favora-bile.

Asociere la cer-erea investitoruluiprivat

Solicitarea deasociere a venitchiar de la cei careau amenajat dome-niul schiabil dinMunþii ªureanu ºi

care le-au propusedililor din Petrila sãdevinã parteneri, învederea extinderiidomeniului schiabil.Contractul dintre pãrþiprevede amenajarea apatru pârtii de schi,montarea unuitelescaun care estedeja dus în Vârfulªureanu, iar la baza

pârtiilor construireaunei locaþii hoteliere.În aceastã asociere,Primãria Petrila vinecu terenul aferent real-izãrii pârtiilor de schiºi se va ocupa de con-strucþia locaþiei hote-liere. De precizat cã înstaþiunea situatã la2000 de metri altitu-dine se va puteaajunge direct cumaºina. Existã undrum pietruit, de 18kilometrã lungime, ºimai sunt 5 kilometripânã la intrarea indomeniul schiabil, daraceastã cale de accesva fi amenajatã deinvestitor, conformcontractului. Nouastaþiune, pe parteajudeþului Hunedoara,se va întinde pe osuprafaþã de 27 dehectare pe care sã fieamenajate toate com-ponentele menþionate.


MariusMITRACHE

Cei doi turiºti ausesizat prin numãrulde urgenþã 112,înjurul orei 21.30, iarjandarmii montani dincadrul Postului deJandarmi Montan

Costeºti au ajuns la ei,dupã ce, în prealabil,pe baza informaþiiloroferite telefonic, auidentificat locul în carese aflau ºi anumezona montanã a local-itãþii Costeºti pe ValeaFãeragului, la aproxi-mativ 5 km spre local-

itatea Tîrsa.“Cele douã per-

soane, de sex feminin,ambele în vârstã de19 ani, domiciliate înjudeþul Cluj, respectivMaramureº, au fostgãsite de Jandarmiimontani în jurul orei22.30.

Persoaneleîn cauzã erausperiate dincauzã cã zonaîn care se aflaule era necunos-cutã, iar aces-tea nu au maiºtiut calea deacces înapoi”,declarãreprezentanþiiJandarmeriei.

Jandarmiimontani auîndrumat ºiînsoþit celedouã persoane

înapoi la pensiunea lacare acestea eraucazate.

Cele douã persoanenu au avut nevoie deîngrijiri medicale.

Jandarmii montanirecomandã turiºtilor caînainte de a pleca înexcursie, sã seinformeze asupra itin-erariului propus,gradului de dificultate,stare a vremii, condiþi-ile climatice locale,numerele de telefon cepot fi folosite în caz deurgenþã; în cazulapariþiei dificultãþilorpe traseu sauînrãutãþirii vremii, sãse retragã la cea maiapropiatã cabanã;apelaþi cu încredere lapatrulele de jandarmimontani ºi membriisalvamont.

Respectaþi indicaþi-ile acestora; Anunþaþicât se poate de repedeserviciul Salvamontsau JandarmeriaMontanã în cazul pro-ducerii unor accidentela numãrul 112.

Turiºti rãtãciþi, recuperaþi de jandarmi

Î n data de 3 septembrie 2013, în jurul orei 21.30,doi turiºti care au plecat spre cetatea dacicã

Sarmizegetusa Regia au apelat la ajutorul jandarmilormontani, dupã ce s-au rãtãcit, iar maºina cu care sedeplasau a rãmas împotmolit în noroi.

Petrila, inclusã pe lista staþiunilor de schi din RomâniaP etrila devine cea mai nouã

staþiune de schi din România.Guvernul a modificat ºi completatProgramul naþional de dezvoltare aturismului „Schi în România”, prinadãugarea pe listã a oraºului Petrila.

CVJ, Nr. 444, joi, 5 septembrie

Documents

Transcript of CVJ, Nr. 444, joi, 5 septembrie