CVJ NR. 776, JOI 15 IANUARIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 776

Joi, 15 Ianuarie 2015

S atul de case din apropierea

minei Paroºeni a fostzguduit pur ºi simplude vestea cã un tânãrlocalnic a ales sãmoarã.

Avea doar 23 de ani ºi nimeni nu înþelege, nici mãcar familia sa, ce l-a determinat sã aleagãºtreangul. Trupul fãrã viaþãa fost descoperit chiar demama lui, care a sunatimediat la 112, dar acum se pregãteºte deînmormântare.

Silviu Cristian avea 23

de ani ºi ziua de marþi 13a fost una în care a ales sãmoarã. Mama sa este ceacare l-a gãsit atârnând înºtreang, puþin dupã miezulnopþii ºi acum întreagacomunitate este pur ºi

simplu ºocatã. Nimeni nuînþelege ce l-a determinatsã aleagã moartea.

„Zice cã nu a avutnimic. Nici mãcar prietenã, ca sã zicã cã seomoarã pentru ea, sau

ceva. S-a trezit cã a ieºitdin casã, dupã ce au statla masã toþi, a ieºit ºipeste un sfert de orã, l-augãsit mort. Când i-au tãiatsfoara, nu au mai pututface nimic. Când o venitSMURD-u nu au mai pututface nimic. Asta e tot”,spune o vecinã din sat.

Vestea a cãzut ca untrãsnet peste sãtucul de lapoalele muntelui,neobiºnuit cu astfel deevenimente, dar poliþiºtiispun cã nu sunt suspiciuniîn acest caz care este clarunul de sinucidere. Dinpãcate, cea care i-a datviaþã, l-a ºi gãsit fãrãsuflare.

„În jurul orelor 12,30noaptea am fost sezizaþi

de cãtre mama decedatului,cã pe o stradã dinParoºeni se aflã decedat încurte un tânãr în vârstã de23 de ani. Am ajuns lafaþa locului, de altfel, acoloera ºi ambulanþa ºiSMURD-ul, ocazie cu cares-a constatat decesul. Nucunoaºtem datele realecare au dus la acest eveni-ment”, a precizat MugurelTeodosiu, comandantadjunct Poliþia Vulcan.

Trupul fãrã viaþã altânãrului, care nu a lãsatnici mãcar un bilet deadio, a fost transportat laserviciul de medicinãlegalã. Din pãcate, familiase pregãteºte acum deînmormântare.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cu gâtul tãiat ºi îngheþat bocnã

„Geniul Petrilei”, Gelu Criºan, agonizeazã

pe un pat de spital

Zãpadã se menþine pe pârtiile din Valea Jiului

Î n ambele staþiuni de schi

din Valea Jiului stra-tul de zãpadã încãeste suficient pentru ase schia în condiþiifoarte bune pe majori-tatea pârtiilor, chiar dacã vremea este înîncãlzire.

În munte, tempera-turile cu plus încã n-aureuºit sã afecteze stratulde zãpadã de pe pârtii,astfel cã la Straja, spreexemplu, ieri dimineaþãstratul de nea încãmãsura circa 40 de centimetri.

O valoare apropiatãera ºi în Parâng, iarstarea pârtiilor era bunã.Cu câteva excepþii, atâtla Straja cât ºi în Parângse poate schia bine,administratorii fiindajutaþi ºi de faptul cãpeste noapte este ger ºi

pot fi pornite instalaþiilede zãpadã artificialã.

”Încã nu putem faceo estimare a numãruluide turiºti care vor veni,la schi, în acest sfârºit desãptãmânã, pentru cãdepinde ºi de cumevolueazã vremea”,explicã ºeful SalvamontLupeni, George Resiga.

Totuºi, mulþi turiºti voralege Straja pentru acestweek-end admite ºefulsalvatorilor, atât datoritãpreþurilor cât ºi numãru-lui de pârtii deschise ºicare oferã grade de dificultate diferite.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Tânãr spânzurat la Paroºeni

C âteva mii de turiºti sunt aºteptaþi înstaþiunile de schi din Valea Jiului,

pentru a se bucura zãpada care oferãcondiþii ideale pentru schi.

U n destin de excepþie, frânt de mintea tulburatã de boalã. Un personaj depoveste al Petrilei se zbate între viaþã ºi moarte ºi doar o minune îl poate

întoarce de pe drumul morþii. Gelu Criºan, cãci despre el este vorba, a fost gãsitîn faþa blocului cu gâtul tãiat ºi îngheþat bocnã... >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Ianuarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

Gaz pentrutoþi lupenenii

I ntroducereagazului metan

în toate zonele localitãþii. Asta îºidoreºte edilulmunicipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã,pentru acest an.

De ani de zile, la Lupenise încearcã finalizarealucrãrilor de introducere agazului metan, însã pânãacum planurile edililor nus-au concretizat.

“Prioritatea mea este sãintroduc gazul metan înlocalitate. Mai trebuie înpartea de jos a oraºului”, adeclarat Cornel Resmeriþã,primarul municipiuluiLupeni.

Potrivit edililor, gazul

metan ar mai trebui introdus în zona de jos alocalitãþii, mai exact dupã

ªcoala GimnazialãNumãrul 1.

Monika BACIUMonika BACIU

Prin acest proiect seare în vedere reabil-itarea ºi construcþiaunui numãr de 750 degrãdiniþe la nivelnaþional. La niveluljudeþului Hunedoara25 de astfel de obiec-tive ar urma sã fie

realizate. “În judeþul

Hunedoara sunt 25 degrãdiniþe cuprinse înPRET, dar în acestmoment nu existã grã-diniþe aflate în stadiude execuþie, deoareceofertele prezentate la

licitaþie au fost necore-spunzãtoare”, se aratãîntr-un document alMinisterului EducaþieiNaþionale.

G rãdiniþã dinAninoasa,

scoasã la licitaþieO grãdiniþã din

Aninoasa va fi scoasãla licitaþie în acest anîn vederea reabilitãrii.În localitate sunt douãgrãdiniþe cuprinse înproiectul PRET, ºianume grãdiniþa cuprogram normal nr. 1+ nr. 2 Aninoasa cucinci sãli de clasã ºigrãdiniþa cu programnormal Iscroni cu douã

sãli de clasã. “Menþionãm cã,

grãdiniþa cu douã sãlide clasã din localitateaIscroni este cuprinsã înHotãrârea de Guvernnr. 963/2011 ºi poatefi scoasã la licitaþie în

anul 2015, în funcþiede alocãrile bugetareacordate proiectuluiPRET”, se mai aratãîn documentele MEN.

Numãrul locurilordin grãdiniþe este insu-ficient. Mai grav este

faptul cã multe astfelde unitãþi deînvãþãmânt nu deþinaviz de funcþionare pemotiv cã sediul lor seaflã la parterul unorblocuri.


A utoritãþile locale auîn vedere accesarea

de fonduri europene pentru redarea în circuitul cultural al cinematografului Victoria.

“Încercãm sã accesãm fonduri europene pentru acestproiect important din punct devedere cultural”, au declaratreprezentanþii administraþieilocale de la Petroºani.

În anul 2011, consilieriilocali de la Petroºani au conce-sionat cinematograful Victoriaomului de afaceri SiminelIordache. Fostul Cinematograf

Victoria a fost concesionat, în vara lui 2011, omului deafaceri Siminel Iordache, acestaavând de achitat o concesiunede 15.000 de lei pe an. Potrivitlegii, chiriaºul nu are voie sãschimbe în totalitate destinaþiaimobilului, chiar dacã poatedeschide un bar sau o cafeneaîn incinta unde, în mod obliga-toriu, se vor proiecta filme.

Acum, dupã trei ani, municipalitatea a prelaut dinnou în administrareb acest cinematograf pentru a accesafonduri europene prin care sã îl modernizeze ºi sã în redeaîn circuit.


Sãrãcia/principalacauzã a abandonuluiºcolar din Vale

S ute de copii din Valea Jiului aurenunþat sau sunt nevoiþi sã

renunþe la ºcoalã, pentru cã pãrinþiisau întreþinãtorii lor nu mai au cu cesã-i trimitã sã înveþe carte.

ªcolarii fie au ales sã nu mai meargã la ore ºiau fost exmatriculaþi, ori s-au retras singuri, fieunii au plecat dupã pãrinþii aflaþi la muncã înstrãinãtate, în ideea cã-ºi vor continua acolostudiile. Alþii, însã, au ajuns "afarã" de capul lor în speranþa cã vor gãsi ceva de lucru, chiardacã sunt minori. Foarte puþini dintre eleviiexmatriculaþi îºi vor mai relua, însã, studiile mai ales cã o diplomã de bacalaureat nu maireprezintã o garanþie de angajare.

În acest timp, alþi copii au fost siliþi, din cauzaproblemelor familiale, sã renunþe la ºcoalã.Chiar dacã ar fi vrut sã-ºi continue studiile,pãrinþii au fost nevoiþi sã-i retragã, nemaiputân-du-le asigura banii necesari rechizitelor sauhainelor. Sunt ºi situaþii în care ºcolarii se þin deºcoalã pentru cã este cam singura lor ºansã de aavea ce mânca, pacheþelul guvernamental fiind, în cazul lor, un motiv extrem de importantpentru a merge la cursuri.

Pe de altã parte, câteva mii de copii ºi adolescenþi din Valea Jiului au pãrinþii plecaþi lamuncã în strãinãtate ºi minorii au rãmas în grijabunicilor sau a altor rude. În acest timp, scãpaþide sub un control mai strict, mulþi dintre elevichiulesc de la ore sau chiar abandoneazã ºcoala.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Ministerul Educaþiei Naþionale vrea 25 de noi grãdiniþe în HunedoaraR eprezentanþii Ministerului Educaþiei

Naþionale implementeazã, prinUnitatea de Management a Proiectelorpentru Modernizarea Reþelelor ªcolare ºiUniversitare, un proiect privind reformaeducaþiei timpurii (PRET-n.r.).

Fonduri europene pentru cinematograful Victoria

Poliþiºtii spun cã, cel puþin în acestmoment, se merge petentativã de suicid, iarcauzele ar fi generatede boala de care bãr-batul suferea, respectivschizofrenie. “Nu suntsuspiciuni de comiterea unei fapte penale.Bãrbatul a fost gãsit înjurul orei 5 dimineaþade un vecin, în faþablocului. Din datele depânã acum, acesta s-aautomutilat cu ajutorulunui briceag, care afost gãsit în locuinþasa, iar apoi a coborâtîn faþa blocului”, adeclarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara. Cugâtul tãiat, Gelu Criºan(54 de ani) s-a prãbuºitîntr-o baltã de sângeºi, pânã sã fiedescoperit, a îngheþat.Practic, aceasta este ºiprincipala problemãcare îi pune viaþa înpericol. Vecinul sãu asunat imediat la 112,iar bãrbatul a fosttransportat la Spitalulde Urgenþã dinPetroºani, fiind internat la ATI. “Pemoment, pacientulpare stabil, dar pro-blema este hipotermia.Vom vedea cum

rãspunde la manevrelede încãlzire. De faptaceasta este principalaproblemã”, a declaratmanagerul Spitaluluide Urgenþã dinPetroºani, dr AlinVasilescu. Când aajuns la spital, tempe-ratura corporalã a luiGelu Criºan scãzusepânã la 25 de grade,

fiind efectiv îngheþat!Nu este prima datã

când bãrbatul încearcãsã-ºi ia zilele. S-a aruncat de la etaj, ºi-atãiat venele, dar a scãpat mereu cu viaþã.

Omul era îngrijit detatãl sãu, dar dupã ceacesta a fost dus la

spital din cauza unorprobleme, cel maiprobabil a vrut sã sesinucidã.

Gelu Criºan aveaterminatã Cibernetica,iar cei care locuiesc laPetrila ºtiu foarte binecã era un om deosebitde inteligent. Dinpãcate, însã, circulautot felul de zvonuri cãar fi fost bãtut de fostSecuritate ºi aºa s-ar fiales cu o boalã

mintalã. „Îl vedeammereu pe stradã, alerga, apoi fãcea oflotare ºi dispãrea”,spun oamenii despreel. „Cred cã avea IQ-ulmai mare ca noi toþi laun loc”, spune unaltul.

Trupul însângeratzãcea în zãpadã mier-curi la prima orã, când

a fost descoperit de untrecãtor care a alertatimediat autoritãþile la112. Primii care auajuns sunt paramediciiSMURD din Petrila.„Am fost sesizaþi prin112 cu privire la faptulcã un bãrbat aveagâtul tãiat ºi eraîngheþat în zãpadã.Ne-am deplasat ime-diat la faþa locului ºiam constatat cã bãr-batul prezenta semnevitale, i-am acordatprimele îngrijiri ºi l-amtransportat la Spitalulde Urgenþã dinPetroºani”, spuneNeculai Alexandrescu,ºeful SMURD Petrila.

M ãrire ºidecãdere

Gelu Criºan are opoveste de viaþãextrem de tristã. Estecercetãtor în geofizicãºi electronicã, specia-list în astronavigaþie,dar povesteºte cã afost distrus deSecuritate prin aºa zisa metodã ”spãlareacreierului”. Cei care i-au fost colegi ºivecinii povestescdespre Gelu cã a fostcercetãtor în fizicãatomicã ºi profesoruniversitar la Bucureºti.De fapt, a studiat perând Topografia,Geofizica,Programarea numericãa datelor ºi Electronicã.A lucrat un an la minaPetrila, apoi laInstitutul de CercetarePetrol ºi Gaze, a fostprofesor universitar laBucureºti, a fãcut cercetare ºi proiectare,

apoi a trecut în astro-navigaþie. S-a îmbol-nãvit, însã, iar apro-piaþii spun cã gelu adevebit omul de acumîn urma unei injecþii.

”A fost un copileminent, a intrat dinprima la liceu, apoi lafacultate ºi la a douafacultate. A devenitcercetãtor ulterior, pela Bucureºti. A fostcãsãtorit, socrul sãu,am înþeles cã lucra înComitetul Central pevremea lui Ceauºescu.Are un copil, care avenit sã-l invite lanunta lui. Am aflat cãa fãcut o informarepoliticã, aºa cum se

fãcea atunci, dupãcare a ajuns aºa. Sespune cã ar fi criticatsistemul ºi mai alespracticile din domeniulîn care lucra el. Acea infirmare politicãnu doar cã a scris-o,dar a ºi suþinut-o, cucopletãrile ºi argu-mentele lui. A fost unbãrbat tare frumos,senin ºi deschis. Seºtie cã dintr-o injecþie.Dar toþi spun cãSecuritatea a fãcutasta. Generaþia nostrãa fost o generaþiebãtutã de soartã.

Majoritatea celorcu adevãrat buni, colegi de-ai mei, aumurit. Au fost ºaseoameni eminenþi…Tatãl sãu a lucrat laminã, acum este pen-sionar ºi stau împre-unã. Mama lui a fostnevoitã sã plece înFranþa… Gelu a rãmasun om de bunã cali-tate, chiar dacã mintealui o mai ia razna”,

spunea cu ceva timp înurmã o fostã colegã deºcoalã generalã ºivecinã cu Gelu Criºan.

Gelu este un ade-vãrat personaj ºi toatãPetrila îl cunoaºte caomul care umblã des-culþ prin zãpadã, iarvara poartã bocanci ºiuneori costum de schi.Uneori, când i se facerãu, se culcã singur pepãmânt, apoi îºiurmeazã drumul cucâinele sãu, poate singurul sãu prietenadevãrat…

CarCarmenmenCOSMAN–PREDACOSMAN–PREDA

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Ianuarie 2015 Actualitate 3Cu gâtul tãiat ºi îngheþat bocnã

„Geniul Petrilei”, Gelu Criºan, agonizeazã pe un pat de spitalU n destin de excepþie, frânt de

mintea tulburatã de boalã. Un personaj de poveste al Petrilei sezbate între viaþã ºi moarte ºi doar o minune îl poate întoarce de pe drumulmorþii. Gelu Criºan, cãci despre el estevorba, a fost gãsit în faþa blocului cugâtul tãiat ºi îngheþat bocnã, într-o baltãdes sânge, iar medicii se luptã sã-isalveze viaþa.

Oraº hunedoreanpretendent latitlul de OraºulReciclãrii în 2015N u mai puþin de 46 de

oraºe s-au înscris anulacesta în competiþia OraºulReciclãrii, care se va derulatimp de ºase luni.

Astfel, în perioada 1 ianuarie -30 iunie 2015, 46 de municipii ºioraºe din þarã vor încerca sã arate

cã au cel mai performant sistem decolectare separatã a deºeurilor deambalaje.

Printre acestea se aflã ºi munici-piul Deva, iar locuitorii împreunã cumunicipalitatea trebuie sã atingãobiectivele privind calitatea servici-

ilor de colectareselectivã a deºeurilorde ambalaje (însem-nând accesul popu-laþiei la containerelecolorate, aspectulacestora ºi corecti-tudinea depuneriiseparate a deºeurilorîn containere), cantitatea de deºeuricolectate separat perlocuitor ºi campaniile

de conºtientizare ºi mobilizare apopulaþiei pentru a separa deºeurilede ambalaje derulate pe parcursulcelor 6 luni de competiþie.

La finalul celor ºase luni, câºtigãtorul va obþine titlul de OraºulReciclãrii ºi marele premiu: un parctematic în valoare de 12.000 euro -un spaþiu inedit de relaxare amena-jat cu mobilier realizat din deºeurireciclabile. Acesta este dedicat tuturor locuitorilor oraºului care vorsã se relaxeze ºi, în acelaºi timp, sãafle o serie de informaþii utiledespre reciclarea deºeurilor deambalaje. Cei peste 5 milioane delocuitori din cele 46 de oraºeînscrise în competiþie pot separadeºeurile de hârtie, sticlã, plastic ºimetal prin intermediul a peste10.200 de containere colorate pecare le au la dispoziþie.

Competiþia Oraºul Reciclãrii sedesfãºoarã sub patronajul Comisieide Mediu ºi Echilibru Ecologic aCamerei Deputaþilor ºi alMinisterului Mediului ºi SchimbãrilorClimatice ºi în parteneriat cuAsociaþia Municipiilor din Româniaºi Institutul pentru Politici Publice.

Maximilian GânjuMaximilian Gânju

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Ianuarie 20154 Actualitate Actualitate 5

E levii de laºcoala Avram

Stanca, structurã aColegiului NaþionalMihai Eminescu dinPetroºani sunt primiicare au primit tableleºi piesele de ºah. Totei fac parte dinproiectul gândit decei de la ministerpentru a îmbunãtãþiactivitatea educaþio-nalã ºi chiar s-auarãtat interesaþi cândau primit vestea.

ªcoala din Petroºania fost miercuri ca în zide sãrbãtoare, dupã ceau sosit instrumentelepentru ora de ºah. Uniiºtiu ce înseamnã ºahul,alþii au auzit, iar ceicare nu au pus mânape o piesã, ne explicã

acum ce cred cãînseamnã sã fii ºahist.„Aceasta este dama,poate sã mergã în dia-gonalã ºi ca tura. Estefoarte importantã regi-na, cu ea poþi sã câºtigijocul”, ne spune uncopil care a ales aceastãpiesã despre care ºtiacâte ceva. „ªtiu despreºah care sunt piesele,modul de joc ºi mai ºtiucã este un joc de logi-cã. Îmi place, iar celmai mult mã joc searacu tata, când nu avemce face. Tatãl meu,însã,câºtigã mereu, cã nureuºesc sã îl bat”, neexplicã experienþa sa unalt copil.

În viziunea copiilor,e simplu: ºahul e unspot al minþii ºi îþi tre-

buie niºte calitãþi ca sã-lînþelegi. „Concentrare,dar ºi matematicã tre-buie sã ºtii. Ca sãgândeºti cum mutãadversarul ºi sã calculezimatematic mutarea lui”,ne spune despre scurtasa experienþã cu acestsport un alt mic ºahist.

Copiii au împãrþitpiesele, le-au aºezat ºiunii chiar ºtiu ce fac.Cert este cã ºcoala lorface parte dintr-unproiect unic pânã acumîn Valea Jiului ºi orelede pregãtire vor începeîn curând. „Sunt doar 5ºcoli din judeþulHunedoara, iar ªcoalaAvram Stanca a avutcinstea de a fi una dintre ele. Este vorbadespre un prim pas în

ceea ce priveºte imple-mentarea proiectului de

predare a ºahului înºcoli, aºa cum era în

viziunea fostului minis-tru Remus Pricopie.Cred cã acest programva continua ºi ºahul vadeveni o materie careva fi predatã în ºcoalã.Pânã atunci, ºcoalanoastrã a fost desem-natã sã introducã acestsport al minþii în edu-caþie ”, a spus RobertHummel, directorªcoala Avram Stanca

Pentru început se vororganiza concursuri înºcoalã ca sã fie încura-jaþi toþi copiii sã înveþe,apoi ºahul va fi predatla clasã. Cei care dejase pregãtesc pentruperformanþã, vor fi ceicare le vor arãtacolegilor lor cum esteacest sport al minþii ºiapoi, vor putea intra încompetiþie.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cãsãtorii la înãlþimeC uplurile care vor sã îºi uneascã

destinele în faþa ofiþerului destare civilã în staþiunea montanãStraja vor trebui sã scoatã dinbuzunare începând din acest ansuma de 300 de lei.

Consilierii locali de la Lupeni vor trebui sã voteze pentru aprobarea unortaxe speciale pentru activitatea de starecivilã. Astfel,o cununie regilioasã înstaþiunea montanã Straja va costa 300 delei, în timp ce aceastã oficiere a relaþiei vacosta 150 de lei în timpul programului delucru, adicã în zilele de luni pânã vineri.

Pentru oficierea cãsniciei la sediulPrimãriei Lupeni în afara programuluidelucru sau a zilelor nelucrãtoare tineriiînsurãþei vor scoate din buzunar 150 delei. Se va percepe o taxã de 200 de leipentru încheierea cãsãtoriei înainte deexpirarea termenului de 10 zile ºi o taxãde 300 de lei pentru oficierea cãsãtorieipentru persoanele care nu au domiciliulsau reºedinþa în municipiul Lupeni. Ediliispun cã aceastã mãsurã este necesarã a fiaplicatã pentru a suplimenta veniturileServiciului de Evidenþã a Populaþiei.

“Taxele pentru activitatea de stare civilãsunt venituri cu destinaþie specialã, fiindinstituite în vederea acoperirii cheltuielilorde organizare ºi funcþionarea ServiciuluiPublic Comunitar Local de Evidenþã aPersoanelor, respectiv pentru acoperireanecesarului de formulare cu regim special(registre de naºtere, cãsãtorie ºi decese),cernealã specialã, achiziþionarea detehnicã de calcul, echipamente biroticãºi consumabile”, se aratã în documenteleproiectelor de ºedinþã.


P opulaþia dinValea Jiului

trebuie sã ºtie cãapa se va scumpi.Nu vom plãti foartemult în plus, dar ceide la Apa Serv setem cã le vor plecaspecialiºtii pentru cãnu le cresc salariile,chiar dacã au reuºitsã vândã energie,graþie abilitãþilor lor.

Apa Serv, societateacare distribuie apa înValea Jiului a fãcut unbilanþ ºi specialiºtii deaici au constatat cã,dupã ce au vândut, prinmicrohidrocentralelelor, energie pe bursã,sunt pe profit. Acumne explicã ºi faptul cãar putea sã piardãoamenii specialiºticãrora nu le-au mãritsalariile. „Cu oameniide aici am putut sã vindem toatã energia ºila un preþ bun. Vomvedea anul acesta ce vafi, dar am funcþionat ºi

am avut ºi un profit,unul mic, datoritã aces-tor microhidrocentrale,care au funcþionat ºicare ne-au ajutat penoi. De mâine încolovoi avea o discuþie cufiecare angajat în parteºi vom vedea exact cevom face pentru cã nuam putut creºte salari-ile”, a spus CostelAvram, director generalApa Serv Valea Jiului.

Înainte de conferinþade presã a avut locºedinþa AdunãriiGenerale aAcþionarilor, la care afost prezent ºi

preºedintele Asociaþieide DezvoltareIntracomunitarã ªtefanPãºcuþ, însã, concluziilesunt clare. Apa se vascumpi, pentru cãavem proiecteeuropene în curs de

implementare, idiferentde situaþia econimicã asocietãþii. „Majorareapreþului în Valea Jiului,preconizãm cã va fi dela 1 februarie. Preþul laapa potabilã va creºtecu 66 de bani, iar cu

TVAva ajunge la 81 debani. Preþul lacanalizare va creºte cu30 de bani, fãrã TVA,respectiv cu 60 debani, cu TVA, iar apameteoricã este egalã cupreþul la canal. Aceea eun metru cub pentrutoatã populaþia. Însumate, cele 3 servicii ar fi 65,9bani cu TVA la metrucub”, a spus ªtefanPãºcuþ, preºedinteleADI Apa Serv.

Cei de la Apa Servau recunoscut cã preþulapei în Valea Jiului nua mai fost majorat deani buni, fiind þinut la ovaloare scãzutã caarmã politicã. În plus,acum se întâmplã la fel,dar populaþia zoneiriscã enorm. „Datoritãfuncþionãrii foartebune, din punct devedere economic alApa Serv, s-a reuºit casã se pãstreze nivelulpreþului apei fãrã sã îlmai creºtem. Dar amajuns în situaþia în caretrebuie sã ne respectãmpromisiunea fãcutãinvestitorilor de a creºtepreþul la apã, conformacelui plan tarifar, altfelriscãm sã pierdem

finanþarea ºi e vorbadespre prima etapã aproiectului de 40 mili-oane de euro de careau beneficiat locuitoriidin Petrila, Petroºani,Aninoasa ºi Vulcan ºidacã nu respectãmacest contract, acesteadministraþii vor ram-bursa banii. ªi etapa aII-a este de 80 de mil-ioane de euro, în carevor intra ºi Lupeniul ºiUricaniul, iar eu calocuitor al oraºuluiLupeni, vã spun cãavem probleme cucanalizarea ºi avemnevoie de aceºti banipe care îi mai primimcu condiþia majorãriitarifului cu ratainflaþiei”, a conchisPãºcuþ.

Preþul majorat îl vom simþi abia din lunamartie, când vor venifacturile, dar pânãatunci, toþi primarii trebuie sã acceptemajorarea tarifarã. ApaServ este o societatecare are proiecteeuropene ºi asta se varepercuta în confortulcelor ce vor beneficiade investiþii.

DianaDianaMITRACHEMITRACHEÎ n cazul unor situaþii de

urgenþã, se va intervenipânã în ultimul sat ºi nudoar la nivel de comunã, aºacum se întâmpla pânã acum.ªi asta datoritã faptului cã,la ultima întâlnire aComitetului Judeþean pentruSituaþii de Urgenþã a fostmodificat Registrul deCapabilitãþi ºi harta deriscuri, dupã cum a precizatprefectul judeþuluiHunedoara, Sorin Vasilescu.

Comitetul Judeþean pentruSituaþii de Urgenþã a fost convocat în ºedinþã extraordi-narã de prefectul judeþuluiHunedoara, Sorin AdrianVasilescu, iar în urma întrunirii afost analizat ºi aprobat Registrulde Riscuri ºi Capabilitãþi aljudeþului Hunedoara, carecuprinde tipurile de risc generatoare de situaþii deurgenþã precum ºi al resurselorexistente la nivelul judeþuluimenþionând, totodatã, timpii dereacþie în raport de tipul de risc

ºi zona de intervenþie conformcriteriilor operaþionale.

“S-a trecut pe program deintervenþie pânã în ultima locali-tate a unei comune, pânã înultimul sat”, a declarat prefectuljudeþului Hunedoara SorinVasilescu. De precizat, cã lanivelul fiecãrei unitãþi adminis-trative existã comisii locale pentru situaþii de urgenþã, careau obligaþia sã intervinã imediatcum situaþia o impune.

Pe de altã parte, conformordinului prefectului judeþuluiHunedoara, nr.4, din 13 ianua-rie 2015, locotenent colonel

Viorel Demean, inspectorul ºefal Inspectoratului pentru Situaþiide Urgenþã “Iancu deHunedoara” al judeþuluiHunedoara, a fost numit înfuncþia de vicepreºedinte alComitetului Judeþean pentruSituaþii de Urgenþã, cu atribuþiide coordonare unitarã a tuturorcomponentelor cu responsabili-tãþi în realizarea intervenþiei.

“Conform unei hotãrâri deGuvern din 2014, inspectorulºef al ISU devine vicepreºedinteal CJSU. Acum sunt doivicepreºedinþi”, a mai precizatprefectul de Hunedoara, care amenþionat cã ºi pânã acumreprezentanþii Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã eraumembri ai CJSU.

Þinând cont de situaþiile careau necesitat reunirea ºi acþiuneaComitetului Judeþean, pe lângãcele constituite la nivel local,prefectul Sorin Vasilescu spunecã nu a fost un an greu: “A fost un an normal din punctde vedere al riscurilor sau al situaþiilor de urgenþã”.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Avram Stanca, ºcoalã pilot pentru ºah Apa se scumpeºte, dar vom avea infrastructurã

CSJU intervine pânã în ultimul sat afectat. Registrul de Capabilitãþi ºi de Riscuri a fost modificat

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Ianuarie 20156 Administratie

L iberalii dinPetroºani au

tras din rãsputeripentru a-ºirecâºtiga postul deviceperimar almunicipiului.

Potrivit unor sursepolitice, liberalii dinValea Jiului ar fi dat oloviturã de graþie PSDPetroºani, dupã ce aunegociat, în secret, o

nouã majoritate în legislativul local, iar laºedinþa de la finalulacestei luni vor veni cuo propunere pentruscaunul de viceprimaral municipiului.

Aceleaºi surse susþincã, dacã înþelegereaparafatã în secret cupartenerii politici cucare s-a negociat va firespectatã, postul de

viceprimar va din nou al liberalilor îndetrimentul PSD.

Preºedintele PNLPetroºani, Dorina Niþãconfirmã cã liberalii auun om cu care vormerge în ºedinþa de lafinele acestei luni.

”În mod normal artrebui sã existe un candidat al nouluiPNL. Vom merge cu

acest candidat ºi esteposibil sã fie ºi peplacul celorlalte par-tide. Vedeþi cã nici înpartea cealaltã (n.r.PSD) pare cã nu existãun consens, cine va ficandidat”, a declaratliderul PNL Petroºani.Coordonatorul PNLValea Jiului, CostelAvram recunoaºte cãs-a discutat cu ”ºi cualte tabere politice” osusþinere a candidatu-lui PNL, însã respingeipoteza cã negocierileau fost duse în secret.

”Postul de vicepri-mar a aparþinut PNL,nu vãd ce este anor-mal ca PNL sã aibãiarãºi un candidat? Nuconfirm ºi nici nuinfirm ce spuneþi, nu

ºtiu ce surse aveþi, însãrecunosc cã ºansele sãavem viceprimar suntfoarte mari. Semnalelenoastre spun cã un liberal va fi viceprima-rul municipiuluiPetroºani. Noi împreunã cu colegiidin PDL facem totposibilul sã câºtigãmaceastã funcþie” adeclarat liderul liberalilor din Valea

Jiului, Costel Avram.ªansele unei rsturnãride forþe în CLPetroºani sunt foartemari, dat fiind faptulcã PSD ºi UNPR audoar un consilier înplus, iar orice ”dezertare” poate înclina balanþa înfavoarea opoziþiei.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Ianuarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

6 membri în comisia deprivatizare a CEHD irectorul general al CEH ºi

alþi reprezentanþi ai minis-terelor vor face parte din comisiade privatizare a societãþii.

Guvernul României a emis ohotãrâre privind unele mãsuri refe-ritoare la derularea proceselor de pri-vatizare pentru unele societãþi comer-ciale la care Ministerului Energiei,Întreprinderilor Mici ºi Mijlocii ºiMediului de Afaceri este acþionar.

În ceea ce priveºte ComplexulEnergetic Hunedoara din comisia deprivatizare vor face parte ministrulenergiei, întreprinderilor mici ºimijlocii ºi mediului de afaceri în cali-tate de preºedinte, un reprezentantal Ministerului Finanþelor Publice,numit prin ordin al ministruluifinanþelor publice, un reprezentantdin cadrul Cancelariei Primului-Ministru, numit de prim-ministru, unsecretar de stat din cadrulMinisterului Energiei, ÎntreprinderilorMici ºi Mijlocii ºi Mediului deAfaceri, numit prin ordin al ministru-lui energiei, întreprinderilor mici ºi

mijlocii ºi mediului de afaceri, unreprezentant al direcþiei generale despecialitate cu atribuþii în domeniulprivatizãrii din cadrul MinisteruluiEnergiei, Întreprinderilor Mici ºiMijlocii ºi Mediului de Afaceri, numitprin ordin al ministrului energiei,întreprinderilor mici ºi mijlocii ºimediului de afaceri ºi directorul general al Societãþii ComplexulEnergetic Hunedoara.

Prin Hotãrârea Guvernului nr. 86din 6 martie 2013 pentru aprobareastrategiei de privatizare prin metodamajorarii de capital social prin aportde capital privat a SocietatiiComerciale Complexul EnergeticHunedoara - S.A., s-a aprobat privatizarea societãþii prin majorarea capitalului social prin aport de capital privat în numerar prin emisiunea de noi acþiuni prindobandirea de cãtre un nou investitor a unui pachet de acþiunireprezentând 51 % din capitalulsocial al Societãþii ComplexulEnergetic Hunedoara S.A..


S ediul PSD Petrila,reabilitat pe banii

primãriei din localitate.Primarul Ilie Pãducel,membru al PSD, nu vedenimic anormal în acestlucru, pentru cã, spuneel, spaþiile sunt aleadministraþiei publice.

Le-a pus Dumnezeumâna în cap unor reprezen-tanþi ai partidelor politicedin localitatea Petrila, inclusiv ai PSD. Nu mai trebuie sã scoatã nici un leu din buzunar pentru

reabilitarea spaþiilor în carefuncþioneazã, pentru cã deacest lucru se ocupãPrimãria Petrila.

Potrivit unor sursepolitice, la finele anului2014 primarul Ilie Pãducel,aflat acum în PSD, ar fi

iniþiat un proiect dehotãrâre pentru alocareaunor sume de bani, desti-nate reabilitãrii sediilor departid de la Strada Minei,printre care se aflã, absolutîntâmplãtor, desigur, ºi sediul PSD. Aºa cã, pentru

politicienii care au noroculsã ocupe sedii pe StradaMinei, s-a terminat cu frigulºi cu aspectul nesatisfãcãtordin punct de vedere alesteticului.

Primarul Ilie Pãducelrecunoaºte cã reabilitareaspaþiilor respective se face,ori s-a fãcut deja, cu banidin bugetul local ºi chiar dela Guvern, dar susþine cã nule-a fãcut nici un favor.

„Acele sedii de partid figureazã ca ºi spaþii comer-ciale. Eu le-am moºtenit(nr.?!) ca ºi sedii de partid.Spaþiile sunt în proprietatea

primãriei ºi sunt închiriatecu contract – ºi aºa sper sãpun ºi capãt speculaþiilorcare au apãrut în ultimaperioadã – cãtre partidepolitice, care plãtesc chirie.Este normal ca spaþiilerespective sã fi fost reabili-tate, dacã s-au reabilitat ºiblocurile la parterul cãrorasunt amenajate, pe programguvernamental”,a declaratprimarul Ilie Pãducel.

Acesta spune cã toate sedi-ile de partid ce funcþioneazãla parterul blocurilor intrate peprogram de reabilitare vor fimodernizate.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Sedii de partid reabilitate pe banii Primãriei Petrila!

Negocieri duse în secret pentru postul de viceprimar

Cronica Vãii Jiului | Joi, 15 Ianuarie 20158 Sport

Asta în timp ce omul cu ºoul îndirect se strofoca cuproblema musulmanãºi efectul ei asupracreºtinismului. Vã daþiseama ce conectat eratelespectatorul lafoarte interesanta dezbatere – de fapt, unperpetuu monolog –de pe sticlã... Atât aînþeles omul nostru de

acasã din dizertaþiaacademicã despre „jesuis Charlie”.

Iatã deci, mai înglumã mai în serios,monotonia unui ºoupoate fi spartã ºi înfelul acesta, sportiv aº spune, cu stareaºahului hunedorean.

Treabã de studiatpentru mânuitorii devorbe la toc-ºouri (sic!),

urmaºii-urmaºilor lui Tucã Show,Caracal-Show ºi alþishow-mani care auapus cam de multiºor.

Fraþilor, puneþimâna pe cartea cuºahul ºi daþi-i un matoricãrui intrus ce tulburã visele unorde mult apuºi moguliºi daþi-le cu ºoul înfrezã!

Henþ cu mâna

Paginã realizatã deGenu TUÞU

ªahul bate ºoul!A m râs cu lacrimi într-o searã

de ianuarie Anul Curent (...) când un tip sobru l-a sunat în direct pe plicticosul ºi înverºunatul unei emisiuni tv locale, sã-l întrebe ce pãrere are despre starea ºahului hunedorean!?

O nouã rubricã ceva avea în atenþie

activitatea unor foºtisportivi ce au activat laechipe din Valea Jiului,va debuta astãzi. Cuapariþie sporadicã, eavã va þine la curent cuactivitatea acestora pemeleagurile undeactiveazã în prezent.

„Milionarul” BicfalviEric Bicfalvi (27 ani) a

fost unul din marile talentecare a activat la JiulPetroºani în campionatele2006-2009, fiind un titularal Naþionalei de Tineret de12 ori.

Apoi a plecat la Steaua,a mai jucat la Gloria Buzãu,dupã care în 2012 a ajunsîn Ucraina, la Volyn Luþk,unde a devenit golgeterulcampionatului ucrainean. În toamna trecutã a fostconvocat la Naþionala deseniori unde a ºi debutat,iar în prezent este în tratative avansate cu puternica echipã Qaballa din Azerbaidjan,care i-a oferit un salariu de1.000.000 euro pe an.

Pintilii rãmâne „arab”Zvonurile legate de

plecarea lui Mihai Pintilii(31 ani) din Arabia Sauditãau fost recent infirmate de

oficialii saudiþi. Selecþionatde 17 ori în NaþionalaRomâniei, Pintilii a fostcomponent al echipei JiulPetroºani între anii 2006-2009, dupã care a mai activat la InternaþionalCurtea de Argeº, PanduriiTg. Jiu ºi Steaua Bucureºti.În prezent joacã la vicecam-pioana Asiei, Al Hillal Riaddin Arabia Sauditã.

Ciprian Dinu în BanatFost campion naþional la

juniori cu CSS DâmboviþaTârgoviºte, dupã un stagiu

de trei ani (2002-2005) laUnirea Focºani, CiprianDinu (33 ani) a ajuns la JiulPetroºani unde a evoluattrei sezoane (2005-2008),dupã care ºi-a continuatcariera la CSM Rm. Vâlcea,Sãgeata Nãvodari, F.C.Botoºani, la aceasta dinurmã fiind ºi cãpitan deechipã.

Începând cu aceastãiarnã, el va juca în Liga a II-a, Seria a 2-a, la F.C.Caransebeº, sub baghetaantrenorului Alin Artimon,echipã la care au mai sositalþi opt jucãtori noi, printrecare ºi fostul portar alMinerului Lupeni din 2008-2009, Adrian Pascal(33 ani). Referitor la JiulPetroºani, Ciprian Dinu aspus: „M-am simþit foartebine la Jiul, unde am debu-tat în Liga I în anul 2005.

Este regretabil cã echipa aajuns în Liga a IV-a, pãcatde oraº, de baza sportivã deacolo, de suporteri. ªi laJiul s-a întâmplat ca ºi laalte foste mari echipe dispãrute din þarã”.

„Veteranul” HotobocPortarul Milicã Hotoboc

(36 ani), goal-keeperul de laOþelul Galaþi, a apãrat timpde zece ani la Jiul, înperioada 1998-2008, cumici excepþii când a jucat laSteaua ºi la „Poli”

Timiºoara, ultima oarã înValea Jiului apãrând laMinerul Lupeni în perioada2009-2010. Este în prezentcel mai vârstnic fost jucãtordin Valea Jiului.

„Pufi” din BãnieCristian Bãlgrãdean (28

ani) a fost portar la MinerulLupeni în ultima perioadã aechipei în Liga a II-a, în anii2006-2008. Apoi a plecatla Unirea Urziceni, dupãcare s-a impus timp de treisezoane la DinamoBucureºti. Începând cuacest campionat, „Pufi”Bãlgrãdean este portarulechipei revelaþie a turului,C.S.U. Craiova.

Roiu rezistãBogdan Roiu (25 ani)

este unul dintre jucãtoriiconstant rãmaºi în judeþulHunedoara. Fost compo-nent al Jiului în perioada2007-2008 în Divizia „B”,Roiu joacã de trei ani laF.C. Hunedoara în Liga aIII-a, în prezent sub condu-cerea antrenorului Titi

Alexoi. Roiu este convins cã valoarea echipei sale este cu mult peste poziþiaocupatã în prezent în Seriaa 4-a ºi este sigur cã echipasa se va clasa pe primeletrei locuri la finalul campionatului.

Scutaru în AntalyaPe vremea când juca la

Jiul (2007-2008), CristiScutaru a „prins” opt meciuri în echipa Naþionalãde Tineret. Apoi a plecat laTimiºoara, unde joacã ºi înprezent la echipa de Liga aII-a, A.C.S. (Recaº) Poli.Timiºoara. El va pleca cuechipa sa într-un stagiu depregãtire în staþiunea Lara din Antalya (Turcia),urmând a susþine ºase meciuri amicale.

Au bãut apã în Valea Jiului

ERIC BICFALVI

MIHAI PINTILII

CIPRIAN DINU

ADRIAN PASCAL

DUMITRU HOTOBOC

BOGDAN ROIU

CRISTI BÃLGRÃDEAN

CRISTI SCUTARU

CVJ NR. 776, JOI 15 IANUARIE 2015

Documents

Transcript of CVJ NR. 776, JOI 15 IANUARIE 2015