CVJ, nr., 476, luni 21 octombrie

16
Control la asociaþie, dupã debranºãri abuzive >>> PAGINA A 7-A Scandalul conductelor de pe strada Mãrãºeºti se mutã la CSM! >>> PAGINILE 8-9 „CCM”-ul „neviabililor” a fost „îmbunãtãþit” >>> PAGINA A 11-A Maratoniºti de top, în Ungaria >>> PAGINA A 16-A Rudele bãrbatului accidentat mortal de Constantin Grecu cer daune de la omul de afaceri >>> PAGINA A 6-A Liderul PSD Petroºani, Ioan Rus, strict monitorizat de ºefii judeþeni >>> PAGINA A 5-A USL-iºtii i-au mai dezamãgit o datã pe locuitorii Vãii >>> PAGINA A 4-A Simota a coman- dat bãtaia cruntã încasatã de Gherasim >>> PAGINA A 3-A Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 476 Luni, 21 Octombrie 2013 Sindicalistul – deputat Vasile Savu trebuia sã fie zdrobit cu ciocanul de „sãgeþile” lui Simota A lin Simota s-a rãzbunat, sau cel puþin a încercat sã se rãzbune, pe toþi cei care nu au dansat aºa cum cânta el, fie cã vorbim despre parteneri de afaceri, fotbaliºti de la Jiul Petroºani, diverse personaje din anturajul sãu ori pe cei care îi datorau bani. Dar, acþiunile violente ale grupãrii infracþionale conduse de el, îi vizau mai ales pe cei care îi blocau interesele financiare ori politice. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A

description

CVJ, nr., 476, luni 21 octombrie

Transcript of CVJ, nr., 476, luni 21 octombrie

Page 1: CVJ, nr., 476, luni 21 octombrie

Control la asociaþie, dupã

debranºãri abuzive>>> PAGINA A 7-A

Scandalul conductelor de pestrada Mãrãºeºti se

mutã la CSM!>>> PAGINILE 8-9

„CCM”-ul „neviabililor” a fost

„îmbunãtãþit”>>> PAGINA A 11-A

Maratoniºti detop, în Ungaria

>>> PAGINA A 16-A

Rudele bãrbatuluiaccidentat mortal

de ConstantinGrecu cer daune

de la omul deafaceri

>>> PAGINA A 6-A

Liderul PSDPetroºani,

Ioan Rus, strictmonitorizat deºefii judeþeni

>>> PAGINA A 5-A

USL-iºtii i-au maidezamãgit o datãpe locuitorii Vãii

>>> PAGINA A 4-A

Simota a coman-dat bãtaia cruntã

încasatã deGherasim>>> PAGINA A 3-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 476

Luni, 21 Octombrie 2013

Sindicalistul – deputat Vasile Savu trebuia

sã fie zdrobit cu ciocanul de„sãgeþile” lui Simota

A lin Simota s-a rãzbunat, sau cel puþin a încercat sã se rãzbune, pe toþi cei carenu au dansat aºa cum cânta el, fie cã vorbim despre parteneri de afaceri,

fotbaliºti de la Jiul Petroºani, diverse personaje din anturajul sãu ori pe cei care îidatorau bani. Dar, acþiunile violente ale grupãrii infracþionale conduse de el, îi vizaumai ales pe cei care îi blocau interesele financiare ori politice. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Page 2: CVJ, nr., 476, luni 21 octombrie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN7 IzvorulRece - HaltaGeoagiu DN7Halta Geoagiu -Orãºtie DN7Orãºtie - Spini

DN 7 Spini -Simeria Veche -Simeria DN7Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada -Burjuc DN7Burjuc-Zam Deva, CaleaZarand; Sântuhalm; DN76 Câinelul deJos - Bejan Petroºani pe DN66 ºi B-dul 1Decembrie

Radare în Hunedoara

SC DRUPO SRL, cu sediulin Calan, str. Furnalistului, nr.14, tel. 0734.779.423, fax.0254541720, produce si comercializeaza la Baza deProductie din Petrosani (fostCONPET ), str. Fabricii, nr.11 urmatoarele produse:pavele, borduri carosabile side trotuar; rigole carosabile;dale pentru rigole carosabile;betoane diferite clase, la pre-turi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Page 3: CVJ, nr., 476, luni 21 octombrie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013 Actualitate 3

Carmen COSMAN

Unul dintre cei vizaþi deagresiune nemiloasecomandate de miliardarulAlin Simota, spunprocurorii, este ºi fostullider al minerilor din ValeaJiului, ex-deputatul VasileIoan Savu. Pentru Savu s-apregãtit o rãzbunare cruntã,pentru cã acesta s-ar fiopus unor afaceri pe careSimota vroia sã le derulezecu Compania Naþionalã aHuilei. „Simota Alin, în cur-sul anului 2005, i-a cerutinculpatului LiteraConstantin Cristian s-aiaplice o bãtaie numituluiS.V., fost lider de sindicat

în Valea Jiului ºi paralmen-tar, întrucât acesta seopunea unor afaceri peacre Simota Alin urma sã lederuleze cu întreprindereaminierã unde S.V. era liderde sindicat”, se aratã înrechizitoriul procurorilorcare au instrumentatdosarul. Constantin Litera aformat imediat o echipã desmardoi, care l-au urmãrittrei zile pe Savu, înapropierea locuinþei acestu-ia, înarmaþi cu ciocane. Atreia zi, spun procurorii, apãrut poliþia, iar bãtãuºii auabandonat misiunea, VasileSavu scãpând ca prin min-une nevãtãmat.

A faceri cu cântec

Pentru Alin Simota,Compania Naþionalã aHuilei Petroºani a fost obunã vacã de muls, alãturide alte instituþii ale statuluicu care a avut contracteprofitabile. Indiferent decine se afla la guvernare,ori al conducerea CNH,firmele patronate deSimota nu s-au pututplânge de lipsã de con-tracte avantajoase, chiardacã unele au fost la limitalegii, ori dincolo de aceastãlinie imaginarã.Oricum,afacerile miliardarului cuCNH Petroºani au intrat ºiîn atenþia organelor deanchetã din cauza condiþi-ilor în care s-au derulat.Unul dintre cele mai con-troversate contracte estelegat de prestarea, prinfirma Atomis InternaþionalSRL Petroºani, a serviciuluide protecþie prin relee ºiautomatizãri (PRAM) lanivelul CompanieiNaþionale a HuileiPetroºani. Un control efec-

tuat de Direcþia FinanþelorPublice Hunedoara a scosla ivealã, în anul 2003, cãfirma Atomis InternaþionalSRL Petroºani ar fi obþinutpeste 30 de miliarde de leiîn plus de la CNH, dintr-uncontract de prestãri servicii,diferenþele fiindrezultatul dintresumele pretinseºi cele facturateprin devizele dereparaþiiîntocmite defurnizor. "Prinorele de inter-venþie rezultatedin autorizaþiilede lucru emiseºi orele de muncã con-venþionalã negociate,prestatorul nu poate justifi-ca valoarea prestaþieipretinse prin devize delucrãri din cauzã cã, lanegocierea de tarife, nu aprezentat o fundamentarerealã a acestora, bazatã penorme de muncã", se aratãîn raportul DGFP.

C orb la corb îºiscoate ochii?!

Nici liderul de sindicat-deputat Vasile Ioan Savu nua fost uºã de bisericã ºi aavut, de asemenea, prob-leme cu legea. De fapt,Vasile Savu, un personajextrem de controversat careîn 2011 a scãpat derãspunderea penalã prinîmplinirea termenului deprescripþie a faptei, adevenit exemplu negativ datde Comisia Europeanã înRaportul pe Justiþie, în cares-a solicitat României sã

accelereze dosarele decorupþie la nivel înalt.Dosarul penal al fostuluilider de sindicat s-a totplimbat prin instanþe pânãla împlinirea termenului deprescripþie a faptei.Preºedinte al LigiiSindicatelor Miniere ValeaJiului, Vasile Savu a fost ºideputat între 2000 ºi2004, din partea AsociaþieiMacedonenilor Slavi din

România. În anul 2006procurorii DNA au decistrimiterea lui în judecatãpentru fapte de corupþie ºiau stabilit cã fostul parla-mentar a fãcut excursiirepetate în SUA, Africa deSud, dar ºi în þãri europenepe banii Ligii SindicatelorMiniere din Valea Jiului ºiai ConfederaþieiSindicatelor Miniere dinRomânia. Potrivit rechizito-riului întocmit de DNA,Vasile Savu a fost acuzat defolosire a influenþei în scop-ul obþinerii de foloase necu-venite, fals în înscrisuri subsemnãturã privatã ºi abuz înserviciu contra intereselorpersoanelor. Condamnat deprima instanþã de judecatãla trei ani de închisoare ºiplata a 50.000 de euro,fostul lider al minerilor ascãpat basma curatã în celedin urmã, dupã ce în lunaaprilie 2011 Curtea deApel Bucureºti a constatatîncetarea procesului fostuluideputat PSD.Maximilian

GÂNJU

Abia acum apare ºidovada implicãrii luiSimota, iar victima, PaulGherasim, a primit 10 miide euro ºi 20 de mii de leipentru a pãstra tãcerea.Totul apare în rechizitoriulprocurorilor DIICOT, iarlegea tãcerii s-a aplicat ºicu ajutorul unui poliþist.

În luna decembrie 2008,consilierul PDL, PaulGherasim din Petroºanieste acostat în apropierea

blocului de mai mulþi indi-vizi cu cagule ºi înarmaþi curãngi ºi bâte aveau sã-lbatã cu cruzime. Printr-unnoroc Gherasim a scãpatcu viaþã pentru cã bãtãuºiii-au rupt picioarele ºi l-aulovit repetat în cap cubâtele. Pentru a-ºi reveni aavut nevoie de jumãtate dean de spitalizare iar maiapoi de încã doi ani de zilede recuperare ºi operaþiicomplicate. Paul Gherasima fãcut imediat legãtura cuAlin Simota ºi a indicat depe patul de spital cã el este

în spatele agresiunii, însãmai apoi ºi-a schimbat radi-cal declaraþiile. Chiar aprimit ºi o condamnare cususpendare pentru cã nu amai recunoscut cele spune.Numai cã, fostul consilieravea un motiv întemeiat:teama de cãlãii lui Simota.Procurorii DIICOT facluminã în acest caz ºi înrechizitoriu aratã cum audecurs evenimentele ºi cinesunt bãtãuºii lui Gherasim.Astfel, Alin Simota a puspe capul lui Paul Gherasimsuma de 20 de mii de leipentru corecþie, iar CristianLitera împreunã cu încãtrei aghiotanþi, ValerLãcãtuº, Ioan Moldovan ºiCãtãlin Penciuc au pus înexecutare ordinul. Doarunul dintre agresori a fostprins ºi condamnat pentruatacul asupra fostului con-silier, respectiv ValerLãcãtuº.

Simota a comandat bãtaia cruntãîncasatã de Gherasim

T imp de cinci ani de zile bãtaia sorã cumoartea încasatã de un fost consilier

local din Petroºani, care l-a þinut pe patulde spital mai bine de jumãtate de an, a fostînvãluitã în mister. Deºi se bãnuia cãSimota era în spatele agresiunii, în totacest timp nimeni n-a confirmat oficiallegãtura afaceristului cu incidentul.

Sindicalistul - deputat Vasile Savu trebuia sã fie zdrobit cu ciocanul de „sãgeþile” lui Simota

A lin Simota s-a rãzbunat, sau cel puþina încercat sã se rãzbune, pe toþi cei

care nu au dansat aºa cum cânta el, fie cãvorbim despre parteneri de afaceri,fotbaliºti de la Jiul Petroºani, diverse per-sonaje din anturajul sãu ori pe cei care îidatorau bani. Dar, acþiunile violente alegrupãrii infracþionale conduse de el, îi vizaumai ales pe cei care îi blocau intereselefinanciare ori politice.

Page 4: CVJ, nr., 476, luni 21 octombrie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 20134 Actualitate

S -a scris mult înpresã despre

agenþiile ºi agenþioarelecare sufocã bugetul deStat, aspect care continuã sã existe ºi înprezent când acesteagenþii au rãmas racordate la conductabanului public, deºi puterea politicã s-aschimbat de mai bine deun an ºi jumãtate.

Cu privire la acesteaspecte, se poate exemplifi-ca existenþa Ajofm-urilor lanivelul fiecãrui judeþ cuAlofm-urile aferente pluscele sectoriale din Bucureºtila care se adaugã ANOFM-ul, agenþii ºi agenþioare careprintr-o strategie economicãatentã ar putea fi constituiteîn compartimente ale ITM-urilor (InspectorateleTeritoriale de Muncã) situaþie care cu siguranþã nu ar influenþa cu nimic,într-un mod sau altul, rataºomajului.

Multitudinea de salariaþi

ai acestor agenþii guverna-mentale încaseazã veniturisalariale mult mai maridecât alþi bugetari, aºa cuma constatat ºi Prim-MinistruVictor Ponta, în discursuldespre starea naþiunii, cândspunea: „Avem oameni înbirouri care câºtigã de cinciori cât un medic, profesorsau poliþist”, dar cele spusede cãtre Premier au rãmasla stadiul de constatare.

Mai mult decât atât, laconducerea unora din aces-te agenþii, care practic suntparazitare, au rãmas aceiaºiindivizi numiþi pe criteri

politice de cãtre precedentaguvernare ºi dupã cum sevede nimeni nu ne maipoate scãpa de ei, deºi pentru acest lucru cetãþeniiacestei þãri ºi-au dat votulprintr-o majoritatecovârºitoare iar aceste gãºtiîºi continuã drumul spreîmbogãþire, fãrã sã le pesede nimic, beneficiind încontinuare de aceleaºi multe privilegii printre careimensele venituri salariale,sub privirile actualeiguvernãri care pareneputinciasã deºi are osusþinere parlamentarã de

70%.În acest sens, un exem-

plu punctual din judeþulHunedoara este al luiIorgovan Velichi cel care afost numit pe criteri politicela conducerea AJOFM-Hunedoara în urmã cu 9ani, mai precis la începutulanului 2005, menþinut ºi înprezent la conducereaagenþiei, fiind un descur-cãreþ din cercul „bãieþilordeºtepþi” ºi care printr-opiruetã fãcutã cu „succes”anul trecut, odatã cu schim-barea puterii politice cânddupã 17 ani de membruPDL, a devenitmembru PNL partidcare l-a primit cubraþele deschisemenþinându-l cuplatla conducta banuluipublic.

Este vorba de celcare încasa veniturisalariale de peste6900 lei lunar înanul 2007, potrivitdeclaraþiei sale deavere din anul2008.

Oare, cine poatesã ne spunã, cefãcea acestfuncþionar public,mai funcþionardecãt alþi

funcþionari bugetari, în cele8 ore de „muncã” pentrucare primea 321 lei zilnicde la bugetul Statului, cât opensie lunarã a multor sutede mii de pensionari dinRomânia.

Este doar unul din exem-ple dar ele pot continua lanivelul tuturor Ajofm-urilorsau a celorlalte agenþiiguvernamentale subordo-nate Ministerului Muncii,minister condus în prezentde cãtre doamna MarianaCâmpeanu cãreia cetãþeniidintr-un colegiu hunedoreani-au asigurat un loc de 4 aniîn Parlamentul Românieipentru care trebuie sã fieresponsabilã de tot ce seîntâmpla în ministerul pecare vremelnic îl conduce,cât despre placa uzatã cã „nu sunt bani la buget”putem spune cã în Româniasunt bani dar trebuiedirecþionaþi acolo unde estenevoie stringentã, la pensi,sãnãtate, învãþãmânt, etc, ºinu în buzunarele „bãieþilordeºtepþi”.

PetrPetre e LUNGOCILUNGOCI

V alea Jiului nu vaplãti apa potabilã

subvenþionatã chiardacã deputaþii au votatlegea iniþiatã de unsenator în acest sens.Nu în perioada imediaturmãtoare, pentru cãaleºii au votat de faptun raport de respingere a legii.

Printr-un comunicat depresã Camera Deputaþiloranunþa cã aleºii au votat:„Propunerea legislativãprivind acordarea pentrufamiliile cu venituri redusea diferenþelor de tarif laserviciile de alimentare cuapã ºi canalizare furnizatede S.C. ApaServ S.A.Valea Jiului (Pl-x132/2013) — lege ordi-narã — 195 voturi pentru,52 împotrivã, 3 abþineri”,în realitate aceºtia nici nuau luat legea în discuþie.De fapt, aleºii au votatpentru raportul de respin-gere a proiectului de lege

de pe ordinea de zi, însãlupta nu este pierdutãsusþine iniþiatorul legii.

„Camera Deputaþilor erafor decizional, dacã se votalegea, urma sã fie promul-gatã de preºedinte ºi apoipublicatã în MonitorulOficial. Apoi îºi produceaefectele, dar dacã a fostaºa trebuie sã o reiniþiez. Ovoi repune în circuit ºi vomvedea pentru cã se mai rup

guverne, se refacmajoritãþile, o sã o bag dinnou. Acesta este adevãrulºi din pãcate au votat da,dar pentru raportul derespingere” explicã iniþia-torul proiectului de lege.Dacã realitatea ar fi fostaºa cum au comunicatreprezentanþii CamereiDeputaþilor, legea ar fi subvenþionat

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

De ce nu se renunþã la cercul „bãieþilor deºtepþi”?!

USL-iºtii i-au mai dezamãgit o datã pe locuitorii Vãii

Page 5: CVJ, nr., 476, luni 21 octombrie

În loc sã fie o organizaþie puternicã,activã, cu atitudine ladeciziile privitoare laadministrarea municipiului Petroºani,cu acþiuni de avengurãcum stã bine unorsocial-democraþi, îninterioul PSDPetroºani seducea/duce o luptãacerbã declanºatã depreºedintele Ioan Rus,ce putea distruge organizaþia.

Rus ºi ”oameniimei”, cum ºi-a numitgrupul care îi agrea ºisusþinea comportamen-tul, a reuºit sã goleascãlocul din jurul sãu, darºi sediul partidului, prinintrigi ºi minciunã, darmai ales prin lipsa deactivitate ºi ”interzicerea” ei pemotiv cã ”nu suntemîn an electoral” sau”nu ne permitem pentru cã nu avembani”. Situaþia s-aagravat gradual, încâtoameni importanþi aipartidului au fãcut paºiîn spate, sau chiar aupãrãsit partidul...

Ca urmare, PSDPetroºani a trecut prin”momente pericu-loase”, datoritã feluluicum a fost condusãaceastã organizaþie,

mai ales înultimele10 luni,ceeace

a determinat condu-cerea judeþeanã a partidului sã intervinã.Astfel, deputatulLaurenþiu Nistor -preºedinte PSD filialajudeþeanã Hunedoara,deputat CristianResmeriþã, preºedinteexecutiv ºi Emil Rîºteiu– secretar executiv ausosit la Petroºani cugând sã asculte toatepãrþile, sã detensionezesituaþia ºi, eventual, sãia mãsuri...

A fost astfel convocatã o ºedinþã aComitetului executiv alPSD Petroºani, care s-a întins pe câteva orebune. S-au spus, rãspicat, directlucrurilor pe nume,fiecare nemulþumit avorbit ”cu subiect ºipredicat” despre practicile lui Ioan Rus,despre minciunã ºiintrigã, cu exempleconcrete, despre lipsade consideraþie pentruoameni, despredezbinãri ºi lepãdareade oamenii care aucerut un singur lucru –activitate, pentru aputea merge cu frun-tea sus pe stradã, înmijlocul cetãþenilor.

Laurenþiu Nistor i-a îndemnat sã vorbeascã, nu a permisnimãnui sã întrerupãpe cel aflat la cuvânt,intervenþiile au fostinteractive, cu întrebãridirecte, pentru confirmare, adresatepreºedintelui local Ioan

Rus, s-au spus cuvintedure, fãrã menajamente...

Ioan Rus a replicatcã lucrurile nu stauchiar aºa, cã presa erea ºi are parte dinvina problemelor saledin partid...

Preºedintele PSDHunedoara, LaurenþiuNistor a însãrcinat criticatul, cel care atransformat organizaþiade la Petroºani într-unbutoi de dinamitã, sã-ºi schimbe ati-tudinea, sã înþeleagãcã este preºedinteletuturor membrilor PSDde la Petroºani, sãtreacã la treabã ºi maiales sã se axeze ºi pecalitatea noilor primiþiîn partid, nu doar pecantitate, fãcândreferire la faptul cãPetroºaniul are un centru universitar, darprea puþini membri laPSD, etc., etc.

”Am fost în Vale, laPetroºani, ºi am þinutsã aibã loc ºedinþaComitetului ºi nu a

Biroului executiv. Aufost cam 47-48prezeni, au lipsit doarcâþiva, dar motivat. I-am ascultat cu atenþiepe fiecare ºi mã bucurcã au vorbit. S-au spuscuvinte tãioase, i-amîndemnat sã vorbeascãpentru a ºti ce este defãcut. PreºedinteluiIoan Rus i-am spus cãtrebuie sã existe colaborare strânsã cuBiroul organizaþiei, cuComitetul, cu toþi con-silierii ºi cã TREBUIEsã înþeleagã cã fiecaremembru de partid arepersonalitatea sa, caretrebuie tratatã ca atare,cã trebuie respectatãfiecare persoanã nunumai grupul sãu deapropiaþi. Am hotãrâtcã nimeni nu pleacãdin organizaþia de laPetroºani, niciPostolache, nicialtcineva. I-am spus cãprimirile în partid nutrebuie sã se axezedoar pe cantitate, ci ºipe calitate. Iar pe ceicare existã nu trebuiesã-i dea la o parte deteamã cã îi ia cineva

locul. Eu mi-amînchegat o echipãtânãrã, energicã, cuResmeriþã, Riºteiu,Natalia Intotero ºi alþii, pentru cã cu câtechipa este mai puternicã, cu atât ºipreºedintele e puternic. Valoarea odã echipa.

La Petroºani au casarcinã, pânã lasfârºitul lunii decem-brie, sã se rezolveaceste probleme identi-ficate ºi voi veni sãurmãresc îndeplinireacelor stabilite, pentrucã anul viitor este unan greu, cu douã campanii electorale.Campania trebuie sãînceapã din a doua zidupã ce ai fost ales.Asta trebuie sã se înþeleagã ºi laPetroºani. Dacã nu sevor întâmpla toateacestea, va trebui sãluãm mãsuri” – adeclarat deputatulLaurenþiu Nistor,preºedinte PSD filialajudeþeanã Hunedoara.

De precizat, cãprintre toate sarciniletrasate de LaurenþiuNistor lui Ioan Rus este ºi cea de a aduceîn PSD Petroºani 10profesori universitari,ceea ce e greu decrezut cã Rus se vaachita de aceastãsarcinã. Organizaþia aavut cadre universitare,a avut oameni cu greu-tate profesionalã, dargradual s-au retras,deºi mulþi încã au carnet de partid, cumse spune. Se pare cãpentru ei conteazãfoarte mult calitatealiderului cu care îºi asociazã numele ºicariera de-o viaþã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013 Politic 5

Liderul PSD Petroºani, Ioan Rus,strict monitorizat de ºefii judeþeni

P entru cã PSDPetroºani

devenise un butoi dedinamitã, conduce-rea judeþeanã PSD apoposit în teritoriu,unde a auzit cuvintedure, cu argumenteºi întrebãri directeadresate ”împricina-tului”, situaþii aiuri-toare create de liderul Ioan Rus,situaþii ce ar fi pututdesfiinþa organizaþia.Preºedintelui Rus i s-au dat sarciniprecise, cu termende îndeplinire pânãla sfârºitul anului.Dacã nu, se vor luamãsuri care nu-i vorfi pe plac.

Page 6: CVJ, nr., 476, luni 21 octombrie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 20136 Actualitate

C hiar dacã pepartea de

rãspundere penalã a primit o condamnare,omul de afaceri din PetroºaniConstantin Grecuva da din nou ochiicu magistraþii de laJudecãtoriaPetroºani. Rudelebãrbatului omorâtcu maºina deConstantin Grecu s-au constituit pãrþi civile în acestdosar ºi cer daune.

Constantin Grecucompare din nou înfaþa instaneþi de judecatã, într-o cauzãdisjunsã din dosarul încare a fost judecatpentru ucidere dinculpã. Magistraþii dela Petroºani l-au con-

damnat deja la doi anide închisoare cususpendare pe

Constantin Grecu,pentru ucidere dinculpã, dar a mai rãmasde rezolvat . Pe lângãrudele bãrbatului, înaceastã cauzã ºiSpitalul de UrgenþãPetroºani, unde victima accidentului s-astins din viaþã, s-a con-stituit parte civilã, iarprimul termen de jude-catã în acest dosareste programat pentruluni, 21 octombrie. La mijlocul lunii sep-tembrie 2011, un bãr-bat de 40 de ani, dinPetroºani, care seîntorcea acasã de lalucru, a fost ucis înperimetrul trecerii depietoni din zona GãriiPetroºani deConstantin Grecu,care s-a urcat bãut lavolan. ªoferul a fost

testat cu aparatuletilotest pentru a sestabili dacã a consumatbãuturi alcoolice, iarrezultatul a fost pozitiv,de 0,33 la sutã înaerul expirat, dupãcare Grecu a fost condus la spital pentrurecoltarea de probebiologice. Poliþiºtii l-aureþinut pe omul deafaceri pentru 24 de

ore, iar ulterior a fostdus la audieri laParchetul de pe lângãJudecãtoria Petroºani,poliþiºtii solicitândarestarea preventivã alui. Procurorii l-au pus,însã, în libertate, dupãce au concluzionat cãvictima nu era pe tre-cerea de pietoni, ci înapropierea ei. CarCarmen men COSMANCOSMAN

Primãria Lupeni sejudecã în continuare cu

o parte a Guvernului

M agistraþii de la TribunalulHunedoara au acordat un nou

termen de judecatã în procesul dintrePrimãria Lupeni, pe de o parte, ºi mai multe ministere responsabile, pe de altã parte.

Procesul se reia în 14 noiembrie, datã pânãla care edilii din Lupeni trebuie sã comunice unexemplar al acþiunii cãtre Autoritatea Naþionalãpentru Turism, care susþine cã nu l-a primit.Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºiAdministraþiei Publice, Ministerul Economiei,Autoritatea Naþionalã pentru Turism, dar ºiDepartamentul pentru Întreprinderi Mici ºiMijlocii, Mediul deAfaceri ºi Turismsunt chemate în instanþã demunicipalitateadin Lupeni dupãce nimeni nu amai decontatlucrãrile executateîn StaþiuneaStraja.Constructorul aexecutat pânãacum lucrarea pebanii lui, dar are mari dificultãþi financiare ºi esteîn procedurã de insolvenþã. Pentru recuperareasumelor restante, executantul a dat în judecatãPrimãria Lupeni care, la rândul ei, a decis sã-itragã la rãspundere în instanþã pe cei care trebuiau sã asigure finanþarea.

Pentru domeniul schiabil din Straja, primãriaLupeni spune cã are de încasat aproape 50 demilioane de lei de la Guvern, bani pe care trebuie sã îi achite firmelor intrate în asocierecare au executat lucrãri.

CarCarmen men COSMANCOSMAND ouã expertize judicia-

re au fost admise îndosarul în care ºefii de laMina Uricani sunt acuzaþide ucidere din culpã. Latermenele anterioare avo-caþii inculpaþilor au solicitatinstanþei de la Petroºanirealizare unor noi expertizeîn acest dosar, iar magis-traþii au admis solicitãrile.

”S-au admis douã expertizejudiciare, urmeazã a fi desem-naþi experþii ºi sã se stabileascãobiectivele care vor fi avute învedere de cãtre aceºtia”, adeclarat Daniel Tomescu, avocatul pãrþilor implicate înproces.

Existã însã posibilitatea casingura expertizã ce va fi luatãîn considerare sã fie cea realizatã de INSEMEX, aceastafiind singura instituþie de acestgen care poate realiza astfelde expertize.

Inculpaþii de la Mina Uricani

acuzaþi pentru ucidere din culpãîn cazul accidentului de la MinaUricani din anul 2011 ar fi trebuit sã se prezinte vineri înfaþa magistraþilor de laPetroºani. Ar fi trebuit sã fieaudiaþia martorii, însã procesula fost amânat pentru data de25 octombrie din cauze întemeiate.

”S-a schimbat termenul dejudecatã pentru datã de 25octombrie 2013 pentru cãpreºedintele completului dejudecatã nu a putut fi astãziprezent în instanþã. S-a amânatcu o sãptãmânã cauza pentru afi prezent ºi pentru a se puteajudeca cauza”, a mai precizat

sursa citatã.La termenul viitor vor fi

audiaþi ºi martorii. În cadrulacestui proces s-a cerut de avocaþi ºi realizarea unor noiexpertize judiciare, care de altfel au fost realizate.

”Sã sperãm cã da, la urmã-torul termen sunt citaþi ºi oserie de martori, cred cã laurmãtorul termen vor fi ºi audi-aþi pentru cã în acest momentsunt citate toate pãrþile astfelîncât proceduda este fãcutã”, amai spus Tomescu.

Patru foºti ºefi ai ExploatãriiMiniere Uricani, respectivDragoº Aurelian Ciuca, ClaudiuLucian Butari, Nicusor FlorinMoga ºi Florinel Moldovan, aufost trimiºi în judecatã deprocurori, pentru ucidere dinculpã, iar avocaþii spun cã nuaceºtia sunt vinovaþii. Doi din-tre inculpaþi, Dragoº AurelianCiuca ºi Claudiu Lucian Butari,sînt apãraþi de avocaþii PaulaIacob ºi Daniel Ionaºcu.

Monika BACIUMonika BACIU

A scãpat de executarea pedepsei, dar ar putea rãspunde civil

Rudele bãrbatului accidentat mortalde Constantin Grecu cer daune de laomul de afaceri

Instanþa a decis: Expertize judiciare în cazulaccidentului de la Mina Uricani

Page 7: CVJ, nr., 476, luni 21 octombrie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013 Actualitate 7

DianaMITRACHE

ªi-au achitat con-sumul la apã, dar astanu a contat pentru ceidin conducerea ApaServ, care audebranºat sute deapartamente, pentrusimplul motiv cã asoci-aþia care îi reprezintãare datorii foarte mari.Gestul, hulit deoamenii care au achi-tat întreþinerea la zi, afost catalogat drept unabuz ºi de primarulTiberiu Iacob Ridzi,care nu a agreat ideeadebranºãrii la comun.

„Ceea ce se întâmplãcu aceste debranºãri,din punctul meu devedere, e un abuz. S-aales, de cãtre cei de laApa Serv, cea maisimplã cale, pentru ei.Eu cred cã ei ar trebuisã meargã pe caleainstanþei ºi sã recu-pereze acele datorii,sã facã toate demer-surile necesare, înaintede a lua apa. Darluând în forþã acestemãsuri de a debranºape toatã lumea, inclu-siv pe cei care suntbun platnici, e unabuz”, a precizatTiberiu Iacob Ridzi,

primarul municipiuluiPetroºani, în momen-tul în care oameniirãmaºi fãrã apã s-audus la primãrie sã îºicearã dreptul pentruun serviciu achitat.

Pe de altã parte,conducerea Apa Serva cãutat sã discute curesponsabilii din asoci-aþia de proprietari,însã, acolo nu enimeni în afarã decele douã femei, careau încasat provizoriubanii de la locatari,dupã ce fostul ges-tionar a murit. Unadintre femeile care aacceptat sã încasezebanii, în lipsa unuipreºedinte (n.r. celales dupã lungi ºedinþes-a internat în spital ºinu a mai ajuns la aso-ciaþie nici el), spune cã

nu are nicio vinã. „Nuam preluat, practic,nimic. S-a fãcut, prac-tic, o alegere ad-hoc,la care fiecare arefuzat cum a putut sãia frâiele asociaþiei, iareu considerând cã e odatorie de cetãþean,am zis sã încercãm sãfacem sã meargã niºtelucruri. Nu se poateface nimic, pânã nu sefac predãri corecte dehârtii”, a spus MariaBan, încasatoareadesemnatã de locatari.

Situaþia este unafãrã precedent ºioamenii care locuiescîn zona centralã aoraºului aruncã vinade la unii la alþii,întimp ce datoriilerestante se acu-muleazã zilnic. Situaþiaprost gestionatã

înainte de vechiulcomitet de conducere,a cãrui încasator amurit acum câtevaluni, nu a fostdesluºitã de nimeni ºinimeni nu a putut darelaþii celor de la ApaServ, care au decis sãdebranºeze toþilocatarii, încercândastfel sã forþeze tre-cerea spre o normali-tate.

Primarul dinPetroºani TiberiuIacob Ridzi a dat untermen de douã sãp-tãmâni celor de la aso-ciaþia de proprietari sãvinã cu actele nece-sare, pentru a descâlci

iþele. „Au venit maimulþi proprietari laPrimîrie, unde s-asemnat un protocolcu cei de la ApaServ, prin care pro-prietarii s-au obligatca, în termen dedouã sãptãmâni, sã-ºi desemneze un noucomitet executiv caresã meargã sã poarte

discuþii cu Apa Servºi sã vadã cum sepoate rezolva situaþiacu datoriile, pentru ase evita din noutãierea alimentãrii cuapã”, a spus TeodoraMititica, inspectorSPADPP, Asociaþiide Proprietari

Locatarii din maimulte blocuri dincentrul municipiuluiPetroºani au rãmasîn repetate rânduri,în ultimele luni, fãrãapã, din cauzã cãdatoriile asociaþiei deproprietari ajung laaproape 3 00 000de lei.

MaximilianGÂNJU

Politicianulpetrilean a condusPNL Petrila ºi a fostchiar candidatul for-maþiunii la funcþia deprimar, la alegerilelocale de anul trecut.

Alegerile pentruBiroul Politic Localal PDL Petrila auavut loc la finelesãptãmânii trecute,

iar fostul viceprimarRamaºcanu a fostsingurul care a can-didat pentru ºefiaorganizaþiei.

Tot atunci au fostaleºi ºivicepreºedinþii, sec-retarii ori trezorierulorganizaþiei, funcþiipentru care s-auînscris 20 de membride partid.ConstantinRamaºcanu a fost

ales cu unanimitatede voturi, iar laeveniment a partici-pat ºi vicepreºedin-tele OrganizaþieiJudeþene a PDLHunedoara, ClaudiuCornea. Ramaºcanudoreºte ca noua

echipã sã fie unacompetitivã în anul2016, pentru acâºtiga fotoliul deprimar, precum ºi oparte însemnatã dinConsiliul LocalPetrila.

Control la asociaþie, dupã debranºãri abuziveS ute de oameni care locuiesc în

centrul municipiului Petroºaniau stat mai bine de 24 de ore fãrãapã, la sfârºitul sãptãmânii trecute,din cauza unei decizii a conduceriiSC Apa Serv. Primarul spune cãacest fapt e un abuz ºi a cerut control la asociaþia de proprietari.

PDL Petrila are o nouã conducereF ostul viceprimar al localitãþii

Petrila este noul preºedinte alOrganizaþiei PDL a localitãþii dinestul Vãii Jiului. ConstantinRamaºcanu a fost exclus din PNL,anul trecut, dupã un conflict cu conducerea judeþeanã a liberalilor.

Page 8: CVJ, nr., 476, luni 21 octombrie

Carmen COSMAN

Municipiul Petroºani aintrat pe harta celor 16oraºe importante dinRomânia unde sâmbãtã afost organizatã Retroparadade toamnã, o expoziþie demaºini vechi ce odinioarãerau vedetele ºoselelor.Maºini cu poveºti impresio-nante, printre care ºi unMercedes ”bot de cal”, ce a

aparþinut unor cãlugãriþe dinAustria, pãstrat într-o stareimpecabilã. Iar ediþia detoamnã a acestei expoziþii -organizatã în Piaþa Victorieidin Petroºani de trei pasio-naþi de maºini „de colecþie”Ovidiu Zaharia, NicolaeGherghin ºi Adrian Brînzea –a fost un succes. „Aceastãediþie a fost o reuºitã, þinândcont cã ºi vremea a þinut cunoi dupã ce vineri a plouattorenþial. Am avut un numãr

total de31 demaºini ºiîn jur de15expozanþi,darmajori-tateamaºinilorprovin dinparculmeu ºi alcoleguluiNicuGherghin.O parte acelor careau venit sã

vadã aceastã expoziþie nucunoºteau mãrcile de maºinicare au circulat acum 40 –50 de ani pe ºoselele patrieiºi, mai ales tinerii, întrebauce fel de maºinã este, de unde provine. Cei în vârstã, înschimb, cunoºteau toatemaºinile care sunt expuseaici ºi chiar le-au apreciat cãsunt aduse în stadiul defuncþionare. Cea mai bãtrânãmaºinã expusã are 60 deani, este un Opel OlympiaRekord din 1953 ca an defabricaþie”, a declaratcomandantul Poliþiei Petrila,Ovidiu Zaharia, unul dintrecolecþionarii de maºini vechidin Valea Jiului.

D e la mãnãstire,la Petroºani

Una dintre vedetele expo-ziþiei a fost un Mercedes „botde cal”, ce aparþine unui omde afaceri din Valea Jiului.Dincolo de aspectul absolutimpecabil, de parcã timpul

nu ar fi trecut deloc peste el,automobilul are o povesteimpresionantã. A aparþinutunor mãicuþe din Austriacare o foloseau doar lunea.Îngrijitã ºi feritã de intem-perii, maºina aratã aproapeca atunci când a ieºit peporþile fabricii. „Are ca an defabricaþie 1972. Este maºinaprietenului meu Gigi Sânziandin Petrila, care a cumpãrat-o în urmã cu câþivaani de la niºte cãlugãriþe dela o mãnãstire din Austria.Maºina este 100% originalã,este în culoarea originalã ºiare foarte puþini kilometri labord. Este o maºinã putemsã spune unicat în România”,a mai spus Ovidiu Zaharia.

ªi tot la capitolul „vedete”este ºi un microbuz extremde vechi ce aparþine unui altpasionat de maºini vechi,Nicolae Gherghin. Maºinaeste în curs de restaurare, darchiar ºi aºa interesul pentruea a fost extrem de mare. Omulþime de curioºi s-au înghe-suit sã vadã vechiul microbuz,

un model care a ajutatGermania sã se ridice eco-nomic. Proprietarul ei,Nicolae Gherghin, ºtie cãeste dificil sã redai strãlucireade odinioarã maºinii, mai alescã piesele se gãsesc extremde greu, dar nu s-a gânditnicio clipã sã renunþe. „Suntmembru al ClubuluiRetromobil chiar de laînceputuri, din 1998, amlegitimaþia nr. 27. Cea maiscumpã maºinã este acestmicrobuz WV T1 din 1957.Mai existã încã douã în þarãde acest tip: unul la Bucureºtiºi unul la Lugoj. (…) Este omaºinã foarte scumpã ºifoarte rarã, atât pe piaþa dinEuropa de Est, cât ºi înEuropa de Vest. Numai un farpentru acest microbuz arcosta 250 de euro. Eu amachiziþionat maºina dinLupeni, dar provine de laBucureºti, de pe AeroportulOtopeni, unde a fost în servi-ciu, a cãrat bagaje, personalulde la aeroport ºi, din anii ’70a achiziþionat-o cineva dinLupeni. De doi ani mã chinuisã îi gãsesc piese, sã o fac câtpot de originalã. Piesele suntfoarte rare, le gãsim doar peInternet ºi când apar se vândfoarte repede ºi la niºtepreþuri fabuloase. O astfel demaºinã s-a vândut recent înAustria cu 87.000 de euro,Practic aceastã maºinã a pusGermania pe roþi dupã AlDoilea Rãzboi Mondial”, aexplicat Gherghin.

A cumpãrat motoci-cleta pe care a

condus-o prima datã

Mândru de maºinile lacare a lucrat ani de zile esteºi Adrian Brînzea, care laexpoziþia de sâmbãrã a fostprezent cu douã maºini, cu

un WV decapotabil care aatras sunte de priviri admira-tive, ºi un ARO 114. „Este opasiune care implicã cheltu-ieli, timp, multã dragoste ºidãruire. În momentul de faþãam 7 maºini în diferite etapede reconstrucþie. Maºinile leiei de unde poþi, de la cine

poþi, degradate, dar încercãmsã le aducem din nou peºoselele patriei. Restaurareaunei maºini a durat ºi doi anide zile, dar o maºinã adusãîn stadiul de epavã a fãcut de6 ori Transalpina anul aces-ta! Depinde de posibilitãþi, decum poþi sã-þi procuri pieselepentru cã la maºinile vechieste o adevãratã problemã.Eu acum am în proprietate ºiun Chevrolet Corvette din1962. Sunt doar douã maºiniîn România. Are multe pieselipsã, le-am gãsit pe E-bay,prin Anglia, SUA, darpreþurile sunt… Dar este unproiect pe termen mai lung”,a spus colecþionarul. Iar întrezecile de maºini s-a remarcatºi o motocicletã Java, pecare proprietarul ei ºi-a

dorit-o extrem de mult, pen-tru cã a fost prima pe care acondus-o. „Anul de fabricaþieeste 1960. Motocicleta esterefãcutã total, de la cea maimicã piesã, curãþatã, mon-tatã la loc.. Acum este abso-lut funcþionalã. Motocicleta

am cumpãrat-o de la un fostcoleg de serviciu, într-o staredeplorabilã. A fost multãmuncã, aproape un an dezile, dar satisfacþia este pemãsurã. La finalul munciiapare satisfacþia”, spuneAlexandru Vulpe.

Ar mai trebui spus cã, înceea ce priveºte numãrul demaºini expus, Retroparadade toamnã de la Petroºani aîntrecut oraºe mari, cum ar fiTimiºoara sau Craiova.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 20138 Reportaj Reportaj 9

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

EXT.

Dacã unele dintre autoturisme sunt doarpentru expoziþii, sunt ºiproprietari de maºiniretro care se folosescde aceste ”bijuterii” zide zi. Gyorgy Kis, unuldintre participanþii laRetro-parada Toamneieste unul dintre aceºtiiubitori de maºini vechi.Bãrbatul se mândreºtecu autoturismul.”Maºina pe care ovedeþi are 37 de ani,circul cu ea zilnic, num-a lãsat niciodatã înpanã. Întreþinerea estefoarte ieftinã deoarecepiesele sunt foarte rezis-

tente. Maºina este întotalitate originalã ºi sespune cã din cauzaacestor maºini firma”mamã” Mercedes erasã dea faliment pentruca piesele erau foartebine fãcute ºi rezistau ºinu se cumpãrau foartemulte piese”, a spusGyorgy Kis, unul dintreparticipanþii la paradamaºinilor retro.

”Avem ºi astfel demaºini, majoritatea potrula zi de zi pe drumuridar pentru cã perfor-manþele lor nu mai suntactuale, este de preferatsã fie pãstrate în garaj.

Majoritatea mai au încão maºinã cu care circulãzi de zi. Acestea con-sumã puþin mai mult,necesitã o întreþinere ºio atenþie mai specialã.

În cazul nefericit alunui accident pieselepentru astfel de maºini

sunt foarte rare ºi demulte ori le cumpãrãmdin strãinãtate ca sã leputem menþine origi-nale. Farmecul lor estesã circule aºa cum le-afãcut fabrica”, spuneGherghin.

Monika BACIU

Succes neaºteptat

Vechea maºinã a unor cãlugãriþe, vedetã la Retroparada de toamnã de la PetroºaniM aºini vechi de zeci de ani, care odinioarã

erau vedetele ºoselelor din întreagalume, ºi-au depãnat sâmbãtã, preþ de câtevaore, poveºtile impresionante la Retroparada detoamnã, organizatã la Petroºani. A fost cea dea doua ediþie, un succes care a depãºit chiar ºiaºteptãrile organizatorilor prin numãrul demaºini expuse în faþa sutelor de curioºi.

Carmen COSMAN

Instanþa de laPetroºani a decis sãaprobe cererea de ordo-nanþã preºedinþialãintrodusã de SC GeromReal Estate, firmã con-

trolatã de AurelianSerafinceanu, care vizablocarea lucrãrilor de pestrada Mãrãºeºti pânã lafinalizarea procesului pefond. Beneficiariilucrãrii, respectivApaServ Valea Jiului SA

au cerut acordarea unuinou termen pentrupregãtirea apãrãrii, încondiþiile în care jude-carea ordonanþei s-afãcut fãrã citareapãrþilor, iar juriºtii dis-tribuitorului de apã au

aflat cu totul întâmplã-tor de proces. Numai cãjudecãtorii au decis sãdea sentinþa pe loc, laprimul termen, ºi sãlase sã curgã procesulpe fond care sã sta-bileascã cine are drep-tate, chiar dacã astapoate întârzia lucrãrilerealizate cu fondurieuropene ºi pune înpericol chiar ºifinanþarea, dupã cum ausubliniat oficialiiApaServ Valea JiuluiSA. Pentru cã ordo-nanþa preºedinþialã esteexecutorie, vineri

lucrãrile au fost blocate,însã scandalul estedeparte de a se fiîncheiat. ConducereaApaServ a formulat dejaapel la sentinþa pro-nunþatã de JudecãtoriaPetroºani ºi va înainta ºiun memoriu la CSM.

„Da, lucrarea a fostopritã, iar de suferit auoamenii de acolo. Vreausã vã spun, însã, cã mãderanjeazã foarte tarefaptul cã AurelianSerafinceanu se lãuda,înainte de proces, curelaþiile lui sus-puse, cãjustiþia îi va rezolva

favoabil solicitarea pen-tru cã este vecin, esteprieten cu PreºedinteleJudecãtoriei Petroºani.Dacã este aºa, estefoarte grav, iar luni vomînainta un memoriu laCSM”, a declarat direc-torul SC AapServ ValeaJiului SA, CostelAvram.

C onductelenãscãtoare

de probleme

Scandalul de pe stra-da Mãrãºeºti a început

dupã ce societatea carea câºtigat licitaþia pen-tru reabilitarea reþelelorde apã ºi canal înPetroºani a ajuns culucrarea în zonarespectivã.

Dupã deschidereaºantierului muncitoriiau dat peste mai multeconducte metalice careodinioarã alimentau cuapã fostul UMIROM,actualul Gerom.

Reþelele, spun cei deal ApaServ, erau deza-fectate de ani de zile,mai ales cã hoþii audemolat aproape înîntregime bazinele de

apã care le alimentau.În consecinþã,

muncitorii au scos con-ductele din pãmânt ºile-a depozitat la sediulsocietãþii, cu posibili-tatea ca proprietarii lorsã ºi le poatã recupera.

Totuºi, cei de laGerom au reclamatfaptul cã le-au fostafectate interesele ºichiar alimentarea cuapã, solicitând reintro-ducerea conductelor înpãmânt, aºa cum aufost gãsite. Iar de aicipânã la un scandal întoatã regula a mai fostexact un pas.

Scandalul conductelor de pe strada Mãrãºeºti se mutã la CSM!

L ucrãrile de introducere a canalizãrii pe stradaMãrãºeºti din Petroºani au fost stopate, dar scandalul

este departe de a se fi stins. Firma controlatã de AurelianSerafinceanu a avut câºtig de cauzã la prima instanþã înceea ce priveºte cererea de ordonanþã preºedinþialã de sto-pare a lucrãrilor pânã la judecarea procesului pe fond, însãacum conducerea SC ApaServ Valea Jiului SA este decisã sãformuleze un memoriu la Consiliul Naþional al Magistraturii.

Page 9: CVJ, nr., 476, luni 21 octombrie

Carmen COSMAN

Municipiul Petroºani aintrat pe harta celor 16oraºe importante dinRomânia unde sâmbãtã afost organizatã Retroparadade toamnã, o expoziþie demaºini vechi ce odinioarãerau vedetele ºoselelor.Maºini cu poveºti impresio-nante, printre care ºi unMercedes ”bot de cal”, ce a

aparþinut unor cãlugãriþe dinAustria, pãstrat într-o stareimpecabilã. Iar ediþia detoamnã a acestei expoziþii -organizatã în Piaþa Victorieidin Petroºani de trei pasio-naþi de maºini „de colecþie”Ovidiu Zaharia, NicolaeGherghin ºi Adrian Brînzea –a fost un succes. „Aceastãediþie a fost o reuºitã, þinândcont cã ºi vremea a þinut cunoi dupã ce vineri a plouattorenþial. Am avut un numãr

total de31 demaºini ºiîn jur de15expozanþi,darmajori-tateamaºinilorprovin dinparculmeu ºi alcoleguluiNicuGherghin.O parte acelor careau venit sã

vadã aceastã expoziþie nucunoºteau mãrcile de maºinicare au circulat acum 40 –50 de ani pe ºoselele patrieiºi, mai ales tinerii, întrebauce fel de maºinã este, de unde provine. Cei în vârstã, înschimb, cunoºteau toatemaºinile care sunt expuseaici ºi chiar le-au apreciat cãsunt aduse în stadiul defuncþionare. Cea mai bãtrânãmaºinã expusã are 60 deani, este un Opel OlympiaRekord din 1953 ca an defabricaþie”, a declaratcomandantul Poliþiei Petrila,Ovidiu Zaharia, unul dintrecolecþionarii de maºini vechidin Valea Jiului.

D e la mãnãstire,la Petroºani

Una dintre vedetele expo-ziþiei a fost un Mercedes „botde cal”, ce aparþine unui omde afaceri din Valea Jiului.Dincolo de aspectul absolutimpecabil, de parcã timpul

nu ar fi trecut deloc peste el,automobilul are o povesteimpresionantã. A aparþinutunor mãicuþe din Austriacare o foloseau doar lunea.Îngrijitã ºi feritã de intem-perii, maºina aratã aproapeca atunci când a ieºit peporþile fabricii. „Are ca an defabricaþie 1972. Este maºinaprietenului meu Gigi Sânziandin Petrila, care a cumpãrat-o în urmã cu câþivaani de la niºte cãlugãriþe dela o mãnãstire din Austria.Maºina este 100% originalã,este în culoarea originalã ºiare foarte puþini kilometri labord. Este o maºinã putemsã spune unicat în România”,a mai spus Ovidiu Zaharia.

ªi tot la capitolul „vedete”este ºi un microbuz extremde vechi ce aparþine unui altpasionat de maºini vechi,Nicolae Gherghin. Maºinaeste în curs de restaurare, darchiar ºi aºa interesul pentruea a fost extrem de mare. Omulþime de curioºi s-au înghe-suit sã vadã vechiul microbuz,

un model care a ajutatGermania sã se ridice eco-nomic. Proprietarul ei,Nicolae Gherghin, ºtie cãeste dificil sã redai strãlucireade odinioarã maºinii, mai alescã piesele se gãsesc extremde greu, dar nu s-a gânditnicio clipã sã renunþe. „Suntmembru al ClubuluiRetromobil chiar de laînceputuri, din 1998, amlegitimaþia nr. 27. Cea maiscumpã maºinã este acestmicrobuz WV T1 din 1957.Mai existã încã douã în þarãde acest tip: unul la Bucureºtiºi unul la Lugoj. (…) Este omaºinã foarte scumpã ºifoarte rarã, atât pe piaþa dinEuropa de Est, cât ºi înEuropa de Vest. Numai un farpentru acest microbuz arcosta 250 de euro. Eu amachiziþionat maºina dinLupeni, dar provine de laBucureºti, de pe AeroportulOtopeni, unde a fost în servi-ciu, a cãrat bagaje, personalulde la aeroport ºi, din anii ’70a achiziþionat-o cineva dinLupeni. De doi ani mã chinuisã îi gãsesc piese, sã o fac câtpot de originalã. Piesele suntfoarte rare, le gãsim doar peInternet ºi când apar se vândfoarte repede ºi la niºtepreþuri fabuloase. O astfel demaºinã s-a vândut recent înAustria cu 87.000 de euro,Practic aceastã maºinã a pusGermania pe roþi dupã AlDoilea Rãzboi Mondial”, aexplicat Gherghin.

A cumpãrat motoci-cleta pe care a

condus-o prima datã

Mândru de maºinile lacare a lucrat ani de zile esteºi Adrian Brînzea, care laexpoziþia de sâmbãrã a fostprezent cu douã maºini, cu

un WV decapotabil care aatras sunte de priviri admira-tive, ºi un ARO 114. „Este opasiune care implicã cheltu-ieli, timp, multã dragoste ºidãruire. În momentul de faþãam 7 maºini în diferite etapede reconstrucþie. Maºinile leiei de unde poþi, de la cine

poþi, degradate, dar încercãmsã le aducem din nou peºoselele patriei. Restaurareaunei maºini a durat ºi doi anide zile, dar o maºinã adusãîn stadiul de epavã a fãcut de6 ori Transalpina anul aces-ta! Depinde de posibilitãþi, decum poþi sã-þi procuri pieselepentru cã la maºinile vechieste o adevãratã problemã.Eu acum am în proprietate ºiun Chevrolet Corvette din1962. Sunt doar douã maºiniîn România. Are multe pieselipsã, le-am gãsit pe E-bay,prin Anglia, SUA, darpreþurile sunt… Dar este unproiect pe termen mai lung”,a spus colecþionarul. Iar întrezecile de maºini s-a remarcatºi o motocicletã Java, pecare proprietarul ei ºi-a

dorit-o extrem de mult, pen-tru cã a fost prima pe care acondus-o. „Anul de fabricaþieeste 1960. Motocicleta esterefãcutã total, de la cea maimicã piesã, curãþatã, mon-tatã la loc.. Acum este abso-lut funcþionalã. Motocicleta

am cumpãrat-o de la un fostcoleg de serviciu, într-o staredeplorabilã. A fost multãmuncã, aproape un an dezile, dar satisfacþia este pemãsurã. La finalul munciiapare satisfacþia”, spuneAlexandru Vulpe.

Ar mai trebui spus cã, înceea ce priveºte numãrul demaºini expus, Retroparadade toamnã de la Petroºani aîntrecut oraºe mari, cum ar fiTimiºoara sau Craiova.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 20138 Reportaj Reportaj 9

L=220 cm, l=87 cm, DESC.=190/115 cm

* Oferta valabilã în limita stocului disponibil.

EXT.

Dacã unele dintre autoturisme sunt doarpentru expoziþii, sunt ºiproprietari de maºiniretro care se folosescde aceste ”bijuterii” zide zi. Gyorgy Kis, unuldintre participanþii laRetro-parada Toamneieste unul dintre aceºtiiubitori de maºini vechi.Bãrbatul se mândreºtecu autoturismul.”Maºina pe care ovedeþi are 37 de ani,circul cu ea zilnic, num-a lãsat niciodatã înpanã. Întreþinerea estefoarte ieftinã deoarecepiesele sunt foarte rezis-

tente. Maºina este întotalitate originalã ºi sespune cã din cauzaacestor maºini firma”mamã” Mercedes erasã dea faliment pentruca piesele erau foartebine fãcute ºi rezistau ºinu se cumpãrau foartemulte piese”, a spusGyorgy Kis, unul dintreparticipanþii la paradamaºinilor retro.

”Avem ºi astfel demaºini, majoritatea potrula zi de zi pe drumuridar pentru cã perfor-manþele lor nu mai suntactuale, este de preferatsã fie pãstrate în garaj.

Majoritatea mai au încão maºinã cu care circulãzi de zi. Acestea con-sumã puþin mai mult,necesitã o întreþinere ºio atenþie mai specialã.

În cazul nefericit alunui accident pieselepentru astfel de maºini

sunt foarte rare ºi demulte ori le cumpãrãmdin strãinãtate ca sã leputem menþine origi-nale. Farmecul lor estesã circule aºa cum le-afãcut fabrica”, spuneGherghin.

Monika BACIU

Succes neaºteptat

Vechea maºinã a unor cãlugãriþe, vedetã la Retroparada de toamnã de la PetroºaniM aºini vechi de zeci de ani, care odinioarã

erau vedetele ºoselelor din întreagalume, ºi-au depãnat sâmbãtã, preþ de câtevaore, poveºtile impresionante la Retroparada detoamnã, organizatã la Petroºani. A fost cea dea doua ediþie, un succes care a depãºit chiar ºiaºteptãrile organizatorilor prin numãrul demaºini expuse în faþa sutelor de curioºi.

Carmen COSMAN

Instanþa de laPetroºani a decis sãaprobe cererea de ordo-nanþã preºedinþialãintrodusã de SC GeromReal Estate, firmã con-

trolatã de AurelianSerafinceanu, care vizablocarea lucrãrilor de pestrada Mãrãºeºti pânã lafinalizarea procesului pefond. Beneficiariilucrãrii, respectivApaServ Valea Jiului SA

au cerut acordarea unuinou termen pentrupregãtirea apãrãrii, încondiþiile în care jude-carea ordonanþei s-afãcut fãrã citareapãrþilor, iar juriºtii dis-tribuitorului de apã au

aflat cu totul întâmplã-tor de proces. Numai cãjudecãtorii au decis sãdea sentinþa pe loc, laprimul termen, ºi sãlase sã curgã procesulpe fond care sã sta-bileascã cine are drep-tate, chiar dacã astapoate întârzia lucrãrilerealizate cu fondurieuropene ºi pune înpericol chiar ºifinanþarea, dupã cum ausubliniat oficialiiApaServ Valea JiuluiSA. Pentru cã ordo-nanþa preºedinþialã esteexecutorie, vineri

lucrãrile au fost blocate,însã scandalul estedeparte de a se fiîncheiat. ConducereaApaServ a formulat dejaapel la sentinþa pro-nunþatã de JudecãtoriaPetroºani ºi va înainta ºiun memoriu la CSM.

„Da, lucrarea a fostopritã, iar de suferit auoamenii de acolo. Vreausã vã spun, însã, cã mãderanjeazã foarte tarefaptul cã AurelianSerafinceanu se lãuda,înainte de proces, curelaþiile lui sus-puse, cãjustiþia îi va rezolva

favoabil solicitarea pen-tru cã este vecin, esteprieten cu PreºedinteleJudecãtoriei Petroºani.Dacã este aºa, estefoarte grav, iar luni vomînainta un memoriu laCSM”, a declarat direc-torul SC AapServ ValeaJiului SA, CostelAvram.

C onductelenãscãtoare

de probleme

Scandalul de pe stra-da Mãrãºeºti a început

dupã ce societatea carea câºtigat licitaþia pen-tru reabilitarea reþelelorde apã ºi canal înPetroºani a ajuns culucrarea în zonarespectivã.

Dupã deschidereaºantierului muncitoriiau dat peste mai multeconducte metalice careodinioarã alimentau cuapã fostul UMIROM,actualul Gerom.

Reþelele, spun cei deal ApaServ, erau deza-fectate de ani de zile,mai ales cã hoþii audemolat aproape înîntregime bazinele de

apã care le alimentau.În consecinþã,

muncitorii au scos con-ductele din pãmânt ºile-a depozitat la sediulsocietãþii, cu posibili-tatea ca proprietarii lorsã ºi le poatã recupera.

Totuºi, cei de laGerom au reclamatfaptul cã le-au fostafectate interesele ºichiar alimentarea cuapã, solicitând reintro-ducerea conductelor înpãmânt, aºa cum aufost gãsite. Iar de aicipânã la un scandal întoatã regula a mai fostexact un pas.

Scandalul conductelor de pe strada Mãrãºeºti se mutã la CSM!

L ucrãrile de introducere a canalizãrii pe stradaMãrãºeºti din Petroºani au fost stopate, dar scandalul

este departe de a se fi stins. Firma controlatã de AurelianSerafinceanu a avut câºtig de cauzã la prima instanþã înceea ce priveºte cererea de ordonanþã preºedinþialã de sto-pare a lucrãrilor pânã la judecarea procesului pe fond, însãacum conducerea SC ApaServ Valea Jiului SA este decisã sãformuleze un memoriu la Consiliul Naþional al Magistraturii.

Page 10: CVJ, nr., 476, luni 21 octombrie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 201310 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

”Este în curs dedesfãºurare o selecþiepentru membrii con-siliului de adminstratieîn regim privat, adicãprintr-o firmã derecrutare. S-a trecutde prima fazã a inter-viului urmând sã aibãloc urmãtoarele doauinterviuri care vor

finaliza listã”, adeclarat AurelAnghel, directorulgeneral al SNÎMVJ.

Potrivit directoru-lui, noul consiliu deadministraþie ar urmasã elimine deciziilepolitice. Asta deºisocietatea este con-dusã de un social-democrat, ca de altfelºi Complexul

Energetic Hunedoara.”O implicare

politicã mai micã, toþimembrii consiliului deadministraþie suntaleºi pe criterii strictprofesionale ºiselecþia este fãcutã deo firmã de recrutarepe criterii foarte bine

stabilite”, a mai spusAnghel.

Principalele cerinþe

pentru CA al SNÎMVJsunt studii superioareabsolvite cu diplomãde licenþã, minim 10ani experienþã profe-sionalã, experienþã deminim 5 ani în administrarea/man-agementul unor întreprinderi publicesau societãþi comer-ciale profitabile dindomeniul de activitateal societãþii ºi/sau înactivitatea de adminis-trare a unei societãþicomerciale.

Mircea NISTOR

„Dacã drumurilenoastre s-au despãrþitdin punct de vederejuridic, dorim ca, peviitor, sã-i slujim, uniþi,pe oamenii pe care-i

reprezentãm”, adeclarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului„Muntele”.

Printre puncteleînscrise în protocolulde colaborare ºi

susþinere reciprocã seaflã stabilirea unui cal-endar de acþiunicomune sau echili-brarea contractelor demuncã de la cele douãunitãþi miniere dinValea Jiului.

„Având în vedereproblemele comune cucare se confruntãsctivitatea minierã dinzonã am decis sãîncheiem acest proto-col de susþinere reci-procã în vedereaapãrãrii locurilor demuncã ºi respectãriicontractelor individ-uale de muncã de lacele douã societãþi.Protocolul cuprinde 6

puncte ºi anume:solidarizareaorganizaþiilor însituaþia apariþieiunor stãri deconflict în relaþiacu angajatorul;susþinerea unorContracteColective de

Muncã menite a nuface diferenþieri înprivinþa drepturilor ºifacilitãþilor între salari-aþii din cadrulSocietãþii Naþionale deÎnchideri Mine ValeaJiului ºi cei de laSucursala DiviziaMinierã ComplexulEnergetic HunedoaraSA; stabilirea unui cal-endar de acþiunicomune, având învedere cã ambele soci-etãþi se aflã sub coor-donarea aceluiaºi min-ister; efectuarea tutur-or demersurilor pentrucrearea unui cadrulegal care sã garantezelocuri de muncã salari-aþilor din cadrulSNÎMVJ care, dupãsistarea activitãþii, nuîndeplinesc condiþiilede pensionare, prinîncadrarea acestora încadrul CEH; acor-darea sprijinului nece-sar, în condiþiile legii,CEH pentru evitareaintrãrii acesteia îninsolvenþã ºiîncheierea unui proto-

col de susþinere aactivitãþii CEH înscopul implementãriiunor programe derentabilizare a activ-itãþii în vedereapãstrãrii locurilor demuncã la niveluljudeþului Hunedoara,având la bazãrecunoaºterea reci-procã”, a precizatLaszlo Domokoº,preºedinteleSindicatului „Huila”.

Pe de altã parte,vineri, reprezentanþiiSindicatului „Muntele”au solicitat afilierea laCentrala Minierã„Meridian”. „Amprimit solicitarea ven-itã din partea sindicat-ului din Valea Jiuluicare-i reprezintã peminerii de la mineleconsiderate viabile,suntem

de acord cu cererealor de afiliere, ºisperãm ca, împreunã,sã contribuim larenaºterea zonei.Trebuie sã avemcapacitatea de a vindeenergia ºi de aceeavom face planuricomune care sã nepermitã continuareaactivitãþii miniere dinValea Jiului”, adeclarat Ioan Popescu,preºedintele CentraleiMiniere „Meridian”.

„Muntele” s-a înfrãþit cu „Huila”

R eprezentanþii sindicali aiminerilor „viabili” ºi ai celor

„neviabili” au semnat un protocol decolaborare. Pe aceastã cale, sindi-caliºtii din Valea Jiului de laComplexul Energetic Hunedoara ºicei de la Societatea Naþionalã deÎnchideri de Mine doresc sã–ºiunifice eforturile privind contin-uarea activitãþii miniere în zonã.

Decizii separate de culoarea politicã

C onsiliu de administraþie ”apolitic” la o societatecondusã pe criterii politice. Ministerul Economiei

cautã management privat pentru Societatea Naþionalãde Închideri Mine Valea Jiului. De recrutarea adminis-tratorilor pentru SNÎMVJ se ocupã o asociere de firme,care va asigura asistenþa de specialitate în procesul derecrutare a membrilor Consiliului de Administraþie.Primii paºi deja au fost fãcuþi în acest sens.

Page 11: CVJ, nr., 476, luni 21 octombrie

„CCM”-ul„neviabililor”

a fost„îmbunãtãþit”C ontractul Colectiv de

Muncã al minerilordin cadrul SocietãþiiNaþionale de ÎnchideriMine Valea Jiului a suferito micã modificare.

Mai exact, actului i s-a adãugat un mini-act adiþionalpotrivit cãruia angajaþii racordaþila reþeaua de termoficare vorprimi contravaloarea în bani aplãþii la încãlzire.

Aceasta, în limita a 8 raþii decãrbune. „Suntem conºtienþi defaptul cã nu vom avea niciodatã

contracte de muncã la fel cu ceide la minele viabile. Deºi de laînceputul anului s-a tot trâmbiþatînfiinþarea unei asociaþii de dezvoltare intercomunitarã careurma sã cuprindã societãþile determoficare ºi TermocentralaParoºeni, am ajuns la finele luniioctombrie ºi nu s-a materializatnimic în acest sens. Prinurmare, în cursul acestui an, laSNÎMVJ nu au putut fi acordatedrepturile prevãzute în contract.Mai exact bonurile de cãrbune ºitermoficare.

Negãsindu-se, din punct devedere legal ºi fiscal, niciuncadru legal pentru eliberareabonurilor celor branºaþi lareþeaua de termoficare am sta-bilit la finele sãptãmânii trecute,împreunã cu conducerea soci-etãþii, modificarea CCM, în sen-sul cã persoanelor racordate latermoficare, pe baza facturiloremise de cãtre societãþile de ter-

moficare din Valea Jiului, li sevor deconta facturile. Mai exact,vor primi contravaloarea înbani, bineînþeles în limita a 8raþii, aºa cum este prevãzut înCCM. Cei care folosesc pentruîncãlzire sobe vor putea sã îºiridice cãrbunele de la PreparaþiaCoroeºti pe baza bonurilor eliberate de societate”, a precizat Laszlo Domokoº,preºedintele Sindicatului „Huila”.

În prezent, dupã disponibi-lizarea recentã a unui numãr de489 de angajaþi, în cadrulSocietãþii Naþionale de ÎnchideriMine Valea Jiului mai activeazã2.018 persoane.573 la Petrila, 737la Paroºeni, 564 laUricani ºi 65 înstructura de condu-cere a societãþii.

MirMirceaceaNISTORNISTOR

Nu este posibil aºaceva, într-un stat dedrept! Solicitãmautoritãþilor sã iamãsuri urgente de aasigura pacea socialãîn zona MunþilorApuseni. Este dreptulnostru de cetãþeni aiRomâniei de a cerelocuri de muncã ºi dea crede în dezvoltareazonei prin minerit.

Mai mult, SVMaduce probe cã protestul “moþilor dinCâmpeni” este unulfabricat de cãtre ONG-uri, finanþate sã organizeze acest gende proteste.

Membrii Sindicatului”Viitorul Mineritului”au avut iniþiativa de aobserva toatemijloacele de transportcare au intrat astãzi înlocalitatea Câmpeni ºiau constatat cã zeci de

maºini ºi autocare cunumere de Cluj,Bucureºti, Timisoarasau alte oraºe trans-portau oameni laprotestul ”localnicilordin Câmpeni”.

Vã rugãm sã vedeþicu ochii dumneavoas-trã pozele de faþã –sunt doar niºte exem-ple dintre multe altele,dar ele demonstreazãfoarte clar cã protestuleste unul fabricat ºi cãnu are nimic în comuncu voinþa realã aoamenilor din comuni-tate. Aceºti activiºtisunt aduºi din toatãþara sã protestezeîmpotriva locurilornoastre de muncã ºi sãîi facã pe români sãcreadã cã noi, mineriidin Apuseni, nu maivrem minerit. Ei nu nereprezintã ºi, mai mult,nu reprezintã nici

comunitatea dinCâmpeni!

În ultimele câtevazile am vãzut cumactiviºtii ecologiºti s-aumobilizat pe internet,pentru mitingul deastãzi.

La Cluj, încã de laînceputul sãptãmânii,la sediul activiºtilor s-au fãcut înscrieri pen-tru microbuze ºi auto-care, care sã trans-porte ”localnicii” lamarºul de protest dinCâmpeni.

Iatã dovada:https://www.face-book.com/alburnus-maior/events?ref=stream&hc_location=stream

ªi la Bucureºti s-au

fãcut pregãtiri serioasepentru prezenþa ”local-nicilor” astãzi laCâmpeni. Iatã dovada:https://www.face-book.com/alex.gheo-rghe.988?hc_loca-tion=stream

Iatã cum sunã unmesaj mobilizator alacestui protest “alMOÞILOR” dinBucureºti:

Alex GheorghePentru cei care nu

au reuºit sã achiteavansul, am prelungittermenul pânã mâine18.10 orele 12.00.Contact - Alex

Gheorghe0725080555. Maisunt 12 locuri libere.Plecarea se va facedin Piata Revoluþiei-parcarea din faþaBCU orele 23.00

- PROGRAM:Se pleacã vineri 18

octombrie la ora23:00 cu autocarul.Ajungem sâmbãtã la08:00, vizitãmROSIA MONTANÃ ºivom fi la Câmpeni laora 13:00. La ora22:00 plecãm spreBucureºti, undeajungem duminicã la06:00.

Preþ transport: 90lei (grup minim 50 depersoane)

S-au fãcut eforturidisperate ºi în locali-tãþile vecine, pe ValeaArieºului, undeoamenii au fost ade-meniþi cu bani sã vinãastãzi la Câmpeni. LaRoºia Montanã, încãde ieri dimineaþã primim vizite ale unoraºa-ziºi turiºti, ”înar-maþi” cu aparate foto,care sunt extrem decurioºi cu privire laviaþa comunitãþii, darîn realitate sunt bloggeri din Bucureºti.

Vedem cum înultimele sãptãmâni,

aceste ONG-uriîncearcã cu disperaresã impunã ideea falsãcã minerii ºi oameniidin Apuseni nu îºidoresc minerit.Vedem cum PiaþaUniversitãþii dinBucureºti s-a mutat laCâmpeni, pentru cãtrebuie sã demonstrezecã ”localnicii ar fiîmpotrivã”.

În zona MunþilorApuseni oamenii îºidoresc minerit.Speranþa noastrã într-un trai mai bun seleagã de minerit, pentru cã ºtim cã estesingura noastrã ºansãla dezvoltare.

Moþii au demonstratacest lucru atât la refe-rendumul de anul tre-cut, cât ºi prin zecilede mii de înscrieri laGrupul de Susþinere aSindicatului ”ViitorulMineritului”, sau prinmanifestul moþilorsemnat de primarii dincele 45 de localitãþidin Munþii Apuseni,care au cerutrepornirea minerituluila Roºia Montanã.

Doamne-ajutã!Cristian Albu,

PreºedinteSindicatul

ViitorulMineritului

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013 Actualitate 11Sindicatul ”Viitorul Mineritului”:

ONG-urile aduc violenþa în Apuseni!R oºia Montanã, 19 octombrie 2013 –

Condamnãm public protestul ONG-urilor de astãzi din Câmpeni. “Fãrã forþãnu facem nimic. Trebuie sã mergem laRoºia Montanã ºi sã-i scoatem afarã dinþarã. Avem ºi coase, ºi securi ºi topoare,avem tot ce ne trebuie” – iatã ce am vãzutla televizor cã s-a declarat azi la Câmpeni.ONG-urile instigã la violenþã, ameninþân-du-ne cã vin peste noi la Roºia Montanãsã ne scoatã cu forþa afarã din þarã!

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANIOFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Page 12: CVJ, nr., 476, luni 21 octombrie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 201312 Actualitate

Ministrul Sãnãtãþii,Eugen Nicolãescu aspus cã o altã mãsurãde îmbunãtãþire a stãriide sãnãtate a popu-laþiei o reprezintãcreºterea numãruluiorelor de sport înînvãþãmânt.

Potrivit rezultatelorprogramului naþionalderulat în 2007-2008,mai mult de jumãtatedin populaþiaRomâniei, mai precis54%, avea tendinþe deobezitate. Din acestprocent, 12% erauelevi, iar circa 29%,tineri sub 35 de ani.

Toate aceste lucrurinu par însã sã îi speriepe tinerii din ziua deazi cãrora nu le preapasã de ceea cemãnâncã. Chiar dacãmulþi dintre aceºtia

pleca de acasãdimineaþa la ºcoalã cusuplimentul pus decãtre pãrinþi, supli-ment care de cele maimulte ori este unusãnãtos, aceºtiaprefera mâncarea detip fast food care decele maimulte ori nueste alegerea cea maisãnãtoasã, nu dinpunctul de vedere alcalitãþii acesteia ci dinprisma faptului cãaceasta mâncare s-a

dovedit stintific ca fiinduna care duce la obezitate.

Mai mult decât atâtnici aceste ore noi deeducaþie sanitata s-arputea sã nu facã mi-nuni, poate doar celormici de grãdiniþã sau

celor de gimnaziu,pentru ca celor maimari nu le plac niciorele de educaþie fizicãacestea fiind de celemai multe ori ore desavurat o cafea saualte bãuturi.

Monika BACIUMonika BACIU

Reuniunea deproiect, la care au participat alãturi deprofesori dinGermania, Portugalia,Turcia, Bulgaria,Olanda ºi Grecia ºidouã cadre didactice dela ªcoala Gimnazialã

Nr.7 din Petroºani, afost gãzduitã deTallinna Polutehnikum,un modern liceu curenume din Tallinn,capitala Estoniei.

Programul a inclusvizite la instituþia gazdãºi la alte douã instituþiide învãþãmânt

reprezentative,prezentarea unor aplicaþii privind implementarea teorieiinteligenþelor multiplela clasã, vizite la muzeeºi obiective turistice din Tallinn ºi din sudulEstoniei, activitãþi

demonstrativesusþinute de profesoriide la TallinnaPolutehnikum.

Sesiunile de lucruplanificate au vizatevaluarea primului ande proiect ºipregãtirea activitãþilorpentru al doilea an,

precum ºi finalizareaproduselor proiectului(dicþionar, ghid meto-dic, DVD cu activitãþidemonstrative filmateîn fiecare ºcoalã impli-catã în proiect). Estede remarcat faptul cãactivitãþile propuse s-au bucurat de uninteres ridicat atât dinpartea elevilor, cât ºi acadrelor didacticeprezente la reuniune.

Pânã în prezent,activitãþile din proiectau contribuit la atingerea obiectivelorpropuse ºi au adusbeneficii ºcolilorpartenere: cunoaºtereasistemelor deînvãþãmânt din þãrileimplicate, promovareadimensiunii europeneîn activitatea ºcolilor,schimbul de bunepractici, în vedereapromovãrii calitãþii îneducaþie, ameliorareaabilitãþilor lingvistice ºide comunicare aleprofesorilor ºi aleelevilor, îmbogãþirea

culturii generale acelor implicaþi înproiect.

Site-ul proiectului(https://sites.google.com/site/amicome-nius/) cuprinde impresii, prezentãri ºiaplicaþii pe temaproiectului.

Organizatorii aupromovat cum s-aupriceput mai bine cul-tura, tradiþiile ºi istoriaEstoniei ºi a capitaleilor, de care s-audovedit în permanenþãfoarte mândri.

Tallinn seamãnã pealocuri, cu Sibiul,Sighiºoara ori Praga,însã se bucurã de douãmari avantaje: clãdiriexemplar renovate ºiun centru istoric multmai mare decât aloraºelor enumeratemai sus.

De aceea, în calitatede turiºti, membrii delegaþiilor participantela reuniune ºi-au petre-cut câteva ore bune pestrãduþele pietruite,printre bisericile ºi turnurile impunãtoare,care te invitau sãpãtrunzi în atmosferamedievalã, printrecasele viu colorate,alãturi de prinþese ºicavaleri care pro-movau localurile încare puteai savurabunãtãþi ºi ascultamuzicã de bunã cali-tate. La intrarea peStrada Viru, care teconduce în oraºulvechi, te întâmpinã,cum nu se poate maibine, florãriile ce îþiureazã “Bun venit!”într-o tonalitate ºi uncolorit floral diversifi-cat. Urmând strãduþele

strâmte ºi întor-tocheate, ajungi înpiaþa Raekoja, strãjuitãde clãdiri vechi careadãpostesc restauranteºi cafenele. Din fiecarecolþiºor , Tallinnul îºispune povestea ºidegajã un iz medievalcare te îndeamnã lavisare. Biserica Sf.Olaf, Catedrala ortodoxã AlexanderNevsky, Biserica Sf.Duh, MãnãstireaDominicanã, BisericaSf. Petru ºi Pavel, suntdoar câteva dintreobiectivele care îþibucurã privirea ºisufletul, purtându-tede-a lungul istoriei,îndemnându-te lahoinãrealã turisticã ºila o experienþã deneuitat, într-una dintrecele mai frumoase þãribaltice.

Burse pentru elevi

A proape 3 milioane de leieste cuantumul sumei

alocate la Petroºani pentruelevi. Vorbim despre copii cuprobleme sociale, ori de ceicare fac performanþã.

Programul bani pentru liceu esteîn plinã desfãºurare la Petroºani,iar pânã acum pentru elevi s-au

alocat 281.471 lei. Sunt bani de labugetul local, cu care administraþiasusþine financiar copiii foartesãraci, cei cu probleme sociale,bursierii care au merite ºi rezultatedeosebite ºi cei care primesc bursede studiu. „Este vorba despre 3categorii de burse pe care noi leacordãm. Burse sociale, de studii ºiburse de merit, iar în total,pe anulacesta, am plãtit aproximativ 3miliarde de lei vechi”, a spusTiberiu Iacob Ridzi, primarul dinPetroºani.

Ajutorul financiar alocat elevilorde liceu prin programul "Banii deliceul", este în valoare de 180 leipe lunã, ºi se acordã numai eleviloral cãror familii au un venit lunarper membru de maxim 150 lei.Însã o condiþie suplimentarã pecare trebuie sã o îndeplineascãviitorii beneficiari, este legatã deabsenteism,pentru cã elevii chiu-langiii nu vor mai primi aceºti bani,în anul ºcolar 2013 – 2014.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Povestea continuã...

Cu mic cu mare, pentru educaþia sanitarã

O nouã filã din proiectul Comenius „AcademiaInteligenþelor Multiple (AMI)”, proiect finanþat de

Comisia Europeanã în cadrul programului Life Long LearningProgramme, s-a scris în sãptãmâna 6-13 octombrie 2013, înTallinn, capitala „de basm” a Estoniei.

O nouã materie ar putea fi introdusãîn programa ºcolarã. Educaþia

sanitarã ar putea fi introdusã în programa ºcolarã obligatorie, iar orele deeducaþie fizicã sã se regãsescã în întregînvãþãmântul din România, de la grãdiniþã, la universitate, acesta fiindprimul pas în programul de prevenþie.

Page 13: CVJ, nr., 476, luni 21 octombrie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013 Publicitate 13

Page 14: CVJ, nr., 476, luni 21 octombrie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Nu vã asumaþi prea multeresponsabilitãþi, pentru cã astãzivã lipseºte simþul practic. Încer-caþi sã amânaþi deciziile impor-tante, mai ales pe plan profe-sional! Nu vã impuneþi punctulde vedere în privinþa unei prob-leme financiare, în discuþiile cupartenerul de viaþã!

Din cauza stãrii de confuzie cucare începeþi ziua, s-ar putea sãvã descurcaþi mai greu la servi-ciu. Evitaþi discuþiile în contradic-toriu cu ºefii ºi cu colegii.Limitaþi-vã strict la problemeleurgente! Cu puþinã rãbdare,reuºiþi sã treceþi cu bine pestetoate neplãcerile de dimineaþã.

Dacã vi se propune un nou locde muncã sau sã vã asociaþi într-o afacere, nu rãspundeþi pe loc.Astãzi vã cam lipseºte simþulpractic. Acordaþi mai multãatenþie relaþiilor sentimentale.Seara, sunt ºanse sã petreceþiclipe romantice.

Dimineaþa vã nemulþumesc toþiºi toate. Fiþi foarte atent la cespuneþi. Evitaþi o ceartã cu ofemeie mai în vârstã, de la loculde muncã! Ar fi bine sãrenunþaþi la cãlãtorii, pentru cãeste posibil sã întâmpinaþi difi-cultãþi ºi sã nu rezolvaþi nimic.

Nu începeþi ziua prea bine ºi vãenervaþi din tot felul de motive.Nu vã implicaþi în activitãþi noi,pentru cã s-ar putea sã vã loviþide obstacole neaºteptate.Dimineaþa sunteþi obligat sãfaceþi câteva drumuri scurte îninteres personal.

O rudã mai în vârstã vã ajutã cusfaturi pentru a pune capãt unorprobleme parteneriale. Vã camlipseºte simþul practic, însã famil-ia ºi prietenii vã înþeleg ºi vãajutã. Nu le refuzaþi ajutorul! Vãputeþi baza pe intuiþia persoaneiiubite.

Dimineaþa sunteþi confuz ºi esteposibil sã înþelegeþi greºit sfaturileunei persoane mai în vârstã dinfamilie. Faceþi un efort ºi concen-traþi-vã mai mult. Doriþi sãcumpãraþi un obiect de valoare.

Dimineaþa s-ar putea sã nu vãsimþiþi prea bine ºi sã aveþi prob-leme de concentrare. Nu vãasumaþi nici un risc, mai ales laserviciu, întrucât s-ar putea sãmizaþi greºit.

Sunteþi cu capul în nori ºi riscaþisã neglijaþi probleme importante.Nu începeþi activitãþi noi, pentrucã azi nu staþi prea bine cu simþulpractic. Puteþi avea succes.

Dimineaþa sunteþi confuz ºiriscaþi sã luaþi decizii neinspirateîn afaceri. Nu este o zi bunãpentru examene ºi nici pentruîntâlniri.

Sunteþi foarte hotãrât sã începeþio afacere, dar vã cam lipseºtesimþul practic. Dacã aveþiîndoieli, este indicat sã mai aveþirãbdare pânã când vã limpeziþiideile. S-ar putea sã aveþi prob-leme de sãnãtate.

S-ar putea sã descoperiþi cã pla-nurile pe care vi le-aþi fãcut nusunt deloc realiste. Dimineaþa, ocunoºtinþã vã cere ajutorul într-oproblemã de afaceri. Ar fi bine sãnu o refuzaþi.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Duminica în familie (r)11:00 Duminica în familie (r)12:00 Cãlãtor pe viaþã12:30 În grãdina Danei (r)13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau sã fiu sãnãtos 17:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Întrebãri ºi rãspunderi 19:45 Sport20:00 Telejurnal

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Apropo TV (r)12:00 România, te iubesc! (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Vinul iubirii17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Jocul asasinilor22:30 ªtirile Pro TV23:05 The Walking Dead:Invazia zombi

10:30 Cunoaºte, Viseazã,Iubeºte! (r)11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Kiss Cinema (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Destinul regelui13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r)14:45 Când dragostea învinge 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Visul Regelui22:30 Fosta mea iubire (r)0:15 ªtiri Naþional TV (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 WOWbiz

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri vinovate (r)14:30 Doctorul casei (r)15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Iubiri vinovate20:30 Îngeri pierduþi21:30 Furtunadin adâncuri22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro23:30 CasaIbacka0:00 Îngeri

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Astra - Dinamo11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Astra - Dinamo12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi SportSpecial13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Fiorentina -Juventus14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Fotbal Club 16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Rezumat EuropaLeague17:00 UCL Magazin17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal European 19:00 Fotbal: ConcordiaChiajna - Braºov 19:45 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal: Concordia

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Top Chef 22:30 Un show pãcãtos23:00 Un show pãcãtos

Page 15: CVJ, nr., 476, luni 21 octombrie

Convocator

In temeiul prevederilor art.94alin.1 ºi 3 din Legea administraþieipublice locale nr.215/2001,republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare ºi ale art.6alin.1 din Legea nr.52/2003privind transparenþa decizionalã înadministraþia publicã, se convoacãConsiliul Judeþean Hunedoara înºedinþã ordinarã, la sediul acestuia,pentru data de 25 octombrie2013, orele 1100, cu urmãtoareaordine de zi:Proiect de hotãrâre privind com-

pletarea inventarului bunuriloraparþinând domeniului public alJudeþului Hunedoara;Proiect de hotãrâre privind apro-

barea trecerii unui spaþiu imobiliardin domeniul public al JudeþuluiHunedoara ºi din administrareaConsiliului Judeþean Hunedoara,în domeniul public al MunicipiuluiDeva ºi în administrareaConsiliului Local al MunicipiuluiDeva;Proiect de hotãrâre privind mod-

ificarea caracteristicilor ºi aîncadrãrii unui sector de drumpublic din judeþul Hunedoara;Proiect de hotãrâre privind apro-

barea unor documentaþii tehnico-economice pentru unele obiectiveale Consiliului JudeþeanHunedoara;Proiect de hotãrâre privind apro-

barea organigramei ºi statului defuncþii al aparatului de specialitateal Consiliului Judeþean

Hunedoara;Proiect de hotãrâre privind apro-

barea statului de funcþii al SpitaluluiJudeþean de Urgenþã Deva;Proiect de hotãrâre privind anal-

iza ºi aprobarea execuþiei bugeteloraflate în autoritatea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara întocmite pesecþiunea de funcþionare ºi dez-voltare pentru trimestrul III al anu-lui 2013;Proiect de hotãrâre privind anal-

iza ºi aprobarea execuþiei bugetuluiîmprumuturilor externe ºi interneale Consiliului Judeþean Hunedoarape trimestrul III 2013; Proiect de hotãrâre privind apro-

barea virãrilor de credite în cadrulbugetului propriu al JudeþuluiHunedoara pe anul 2013;Proiect de hotãrâre privind apro-

barea rectificãrii ºi virãrilor de cred-

ite bugetare în cadrul bugetelor devenituri ºi cheltuieli pe anul 2013ale unor instituþii publice din subor-dinea ºi finanþarea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara;Proiect de hotãrâre privind apro-

barea rectificãrii ºi virãrilor de cred-ite bugetare în cadrul bugetelor devenituri ºi cheltuieli pe anul 2013ale spitalelor publice de interesjudeþean;Proiect de hotãrâre privind

atribuirea unor licenþe de traseupentru efectuarea serviciului detransport public judeþean de per-soane prin curse regulate speciale;Proiect de hotãrâre privind consti-

tuirea Comisiei pentru stabilirea ºievaluarea terenurilor aflate în patri-moniul SC „Transilvania” SADeva;Diverse.

Preºedinte,Mircea Ioan Moloþ

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 2013 Actualitate 15

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma aci-dentului, un diagnostic complicat: politraumatismcranio-cerebral, dar ºi un traumatismtoraco-abdominal. Abia luase premi-ul I la un concurs denumit “Centuramea de siguranþã” ºi s-a trezit imobi-lizatã la pat. Tragicul sãu destin arputea fi remodelat, dacã o ajutãm.Natalia are nevoie de o protezã cese fabricã doar în Elveþia ºi în acestezile e la un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi deNATALIA!

Nr. Cont 567571024795RON01 BANCPOST

VânzãriVând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã.Relaþii la 0734.543.820

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice

nivel, pentru recuperareamateriei, însuºirea

cunoºtiinþelor de bazã,pregãtire pentru teze,

testãri, examene.

Relaþii la telefon0254. 513.705 sau

0761.603.160

DianaMITRACHE

Mai mulþi copaci aufost tãiaþi în centrulmunicipiului Petroºani,iar cei care au fãcutasta nu au consideratcã trebuie sã-ºi ducãmunca pânã la capãt.Aºa se face cã dupã ceau tãiat copacii cestãteau pe albia pârâu-lui Maleia, în plin cen-trul Petroºaniului, i-aulãsat în apã. Unii aureuºit chiar sãpluteascã, dupã ceapele s-au umflat dincauza precipitaþiilor ºiau stat în apã mai binede o sãptãmânã, darmai la vale. Primarulspune cã nu ºtia de

aceastã situaþie ºi cãva face verificãri. „Osã verific situaþia. Eposibil sã se fi întâm-plat acest fenomen.Dacã au cãzut lemnelece au fost tãiate, înalbie, o sã intervenimºi o sã le luãm deacolo”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiului

Petroºani, care nu ºtianimic despre acestincident.

Copacii au fost tãi-aþi la începutul sãp-tãmânii, de angajaþiiServiciului Public deAdministrare aDomeniului Public ºiPrivat, chiar în zonaJudecãtoriei din locali-tate. Deºi au fost tãiaþila începutul sãptãmâniitrecute, nimeni nu avenit sã îi ridice. Totuls-a fãcut cu girul celorde la biroul de mediual Primãriei, însã,angajaþii SPADPP nuau dus munca pânã lacapãt, din motive doarde ei ºtiute.

S.C. Apa Serv Valea JiuluiS.A. Petroºani anunþã restricþiiîn furnizarea apei potabile,pentru luni, 21 octombrie 2013,în oraºul Lupeni, între orele10,00 - 15,00.

Zona afectatã Oraº Vechi.Motivul restricþiei - remedierepierdere pe strada TudorVladimirescu zona blocului 74.

Mulþumim pentru înþelegere

ConducereaS.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.

RReessttrr iiccþþ ii ii aappãã!!

Au lãsat copacii în voia apei

A u tãiat copacii ºi au lãsattrunchiurile în albia apei. Totul

s-a întâmplat în centrul municipiuluiPetroºani, iar angajaþii primãriei aulãsat apa sã poarte la vale buºtenii.

Page 16: CVJ, nr., 476, luni 21 octombrie

E xecutaþi silitpentru neplata

contribuþiilor.Administraþia localãde la Petrila vademara reabilitareatermicã a 12 imobiledin localitate.

În tot acest timpexistã probleme cu asociaþiile de proprietaricare au beneficiat deaceste lucrãri însã nu ºi-au plãtit contribuþiile.

Reprezentanþii adminis-traþiei locale spun cãvor acþiona în judecatãproprietarii care nu ºi-au achitat contribuþiade 20 de procente.

”Rog cetãþeniioraºului Petrila, ºi pecei care au beneficiat deprogramul de reabilitareîn anii anteriori ºi careau mai datorii la socie-tãþile care au executatlucrãri sã înþeleagã cãva trebui sã îºi plãteascãdatoriile. În cazul în

care nu o fac, vom fiobligaþi conform legii sãîi acþionãm în instanþãpentru cã la ora aceastaprimãria oraºului Petrilaare o datorie de aproxi-mativ 4 miliarde de lei,din care 3 miliarde4sunt bani ai asociaþilorde proprietari pecaretrebuie sã îi încasãm ºisã îi dãm la firmele careau executat lucrãrile dereabilitare”, a declarat,vineri, primarul oraºuluiPetrila Ilie Pãducel încadrul unei conferinþede presã.

Mai multe imobile depe raza oraºului Petrilavor intra într-un amplu

proces de rabilitare termicã.

”La o parte dintreblocuri se lucreazã, afost dat ordinul deîncepere a lucrãrilor, iarcu dezamãgire o spuncã sunt nemulþumit decolaborarea cu o partedin firme pentru cãdumnealor nu au venitsã înceapã lucrãrile”, aspus viceprimaruloraºului Petrila, VasileJurca.

Blocurile ce vor intraîn proces de reabilitaresunt, în principal, celedin Lonea.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Octombrie 201316 Actualitate

A mers în alergare600 de kmpânã înVarpalota ºi acolo afãcut faþã cu brio unuisemimaraton, alãturide alþi temerari dinPetroºani, care augãsit un mod inedit dea nu se despãrþi.

Vorbim de TomaCoconea, campionulnostru naþional ºiNadia Buicã, DanielaVasiloancã, Ion Barneaºi Emil Iuga.

Cel care îl susþinemereu pe TomaCoconea, prietenul luicel mai bun de laVulcan, Daniel

Hãlãstãuan a fost celcare a anunþat publicperformanþa concetãþenilor noºtri pe un site desocializare.

„Echipa de alergãtoripetroºeneni, formatãdin: Buica Nadia,Vasiloanca Daniela,Barnea Ion, Iuga Emilºi Tomi Coconea, auîncheiat semimara-tonul de la Varpalota-Ungaria, cu un timpde 1,40h. Alergatoriinoºtri au parcurstoatã distanþa legaþiunul de celãlalt cu o

bandã, ca semn alunitãþii. Felicitãrioameni frumoºi!!!”,a scris DanielHãlãstãuan pe contulsãu.

Nici Tiberiu IacobRidzi, primarul din

Petroºani, nu a rãmasinsensibil la perfor-manþa alor noºtri ºi le-a mulþumit public înacelaºi mod, imediatdupã sosirea delegaþieinostre în Ungaria, laVarpalota.

„Prietenul nostruTomi, a ajuns laVarpolota - Ungaria,localitate infrãþitã cumunicipiul Petroºani,dupã ce a strãbãtutcei 600 de km întrecele douã localitãþi în

cel mai familiar mod al sãu de a sedeplasa: în alergare.De marþi pânã vineri,Tomi a alergat pentruprietenia noastrã cupartenerii noºtrimaghiari, între 12 -14 ore în fiecare zi.Mulþumesc TomiCoconea pentru acestgest pe care cred cãnimeni nu-l va putearepeta!”, a scrisTiberiu Iacob Ridzi, pecontul sãu de pe oreþea de socializare.

Maratonul spreVarpalota nu a fostuºor, dar totul a venitca rãspuns al maratoniºtilormaghiari, care în varãau sosit la Pretroºaniînacelaºi mod, ca semnal prieteniei dintre celedouã localitãþi înfrãþite.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

PiaþãAgroalimentarãinauguratã la

Vulcan

L ocuitorii municipiului Vulcan auo piaþã nouã de legume ºi fructe,

investiþia fiind realizatã de ediliilocalitãþii ºi datã în folosinþã la finelesãptãmânii trecute, în cadrul mani-festãrilor dedicate Zilelor Recoltei.

„Producãtorii de legume ºi fructe au unloc potrivit pentru comercializarea pro-duselor lor. Investiþia pentru aceastãlucrare este suportatã în totalitate dinbugetul local”, a declarat edilul localitãþiiVulcan. Municipiul din vestul Vãii Jiului afost timp de trei zile în sãrbãtoare, aleºiiorganizând ºi Zilele Recoltei astfel caoamenii sã-ºi poatã face aprovizionareapentru iarnã. Pe lângã legumele ºi fructelemai ieftine decât în mod normal s-a orga-nizat ºi un târg de produse tradiþionale,iar zilele de sâmbãtã ºi duminicã au fostîncheiate cu spectacole de muzicã uºoarãºi popularã.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Maratoniºti de top, în UngariaT oma Coconea,alãturi de alþi maratoniºti din Petroºani au alergat

600 de kmpânã în Varpalota, oraº dinUngaria, înfrãþit cu Petroºaniul, iar acoloau scos un timp record, la semi maratonulla care au participat. Pentru performanþalor, primarul Tiberiu Iacob Ridzi le-amulþumit public.

Anvelopãrile s-au încheiat, datoriile au rãmas

Asociaþiile de proprietari, restanþe depeste 300 de mii de lei