CVJ NR. 882 LUNI 22 IUNIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 882

Luni, 22 Iunie 2015

D ecizia Primãriei Petrila de a încheia un contract deasociere în participaþiune, pe o perioadã de 10 ani, cu

Asociaþia Pro Pescar Petroºani ar putea fi atacatã. Asta dincauzã cã redevenþa pentru un lac cu o suprafaþã de 9 hectarea fost stabilitã la fix 1.500 de lei anual. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

M inistrul AndreiGerea este

responsabil pentru dezastrul economic generatde Complexul EnergeticHunedoara ºi trebuie sã îºidea demisia. DeputatulPSD, coleg de partid cuministrul Energiei, CristianResmeriþã îi cere azi (22iunie), în plen, demisia celuicare a gestionat acest dezastru pentru Valea Jiuluiºi îl trage la rãspundere ºipe directorul ConstantinJujan, dar ºi pe liderul desindicat Petre Nica.

Directorul general al CEHConstantin Jujan are salariulde peste 20.000 de lei ºi în 4luni CEH are datorii peste unmiliard ºi jumãtate de lei, iarministrul Gerea vrea divizarea,motiv pentru care colegul sãude partid, Cristian Resmeriþãspune cã îi va cere demisia.Resmeriþã spune cã nu poatefi de acord cu felul în care este gestionatã situaþiaComplexului Hunedoara ºi afãcut o analizã a activitãþiimanagerilor din ultimele 4luni. Rezultatul este unul dezastruos ºi azi, în plen, ministrul Gerea va fi somat sã demisoneze.

„Domnul Gerea era colegde bancã cu mine. Stãtea îndreapta mea, un rând mai sus(n.r în Parlament). Atât de

drãguþi suntem noi ãºtia dinpoliticã, atunci când suntemsimpli deputaþi, cã în momen-tul când suntem miniºtri, saudirectori generali, nu mairãspundem la telefon.

Domnul Gerea este depãºittotal acum. Într-o declaraþiepoliticã, luni, în Parlament osã cer demisia domnului minis-tru Gerea, deoarece cred cã îºibate joc de Valea Jiului într-unmod grotesc”, a declarat încadrul unei conferinþe de presãla Petroºani, Cristian Resmeriþã,deputat de Valea Jiului.

Nici actuala conducere nu ascãpat de apostrofarea depu-tatului PSD, care a susþinut cãactualii directori ºi liderii desindicat au salariile prea mariºi nu fac nimic. „Din punctulmeu de vedere este un eºectotal al cuplului Jujan –Nica,faptul cã, dupã ce ne-am chinuit sã facem complexulacesta, complexul se divizeazã,Dupã gândirea lor se va diviza,deºi inclusiv în mass-mediadau comunicate, oamenii s-auînþeles între ei. Inclusiv ajutorulde 167 de milioane de lei nusunt pentru minerit, niciunleu”, a mai adãugat Cristian Resmeriþã, deputatPSD de Valea Jiului.

Cristian Resmeriþã spune cã din împrumutul primit deCEH, respectiv suma de 167milioane de lei ar trebui sã sefacã doar investiþii în ValeaJiului ºi salariile directorilor deminã sã scadã de la 100 demilioane de lei vechi aºa cumar trebui sã scadã ºi sumele deaproximativ 80 de milioane delei vechi pe care le încaseazãinginerii ºefi de la unitãþileminiere.

Nu este pentru prima datãcând Resmeriþã reacþioneazãdur pe seama problemelor dinminerit, pentru cã ºi pe vremea directorului AurelNiculescu a fãcut la fel.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Din cauza problemelorfinanciare,

CEH a fost somatsã rambursezeACCELERAT unîmprumutC omplexul Energetic

Hunedoara trebuie sã ram-burseze un împrumut pânã la datade 1 noiembrie. Pentru cã socie-tatea nu a prezentat viabilitateeconomicã, BIRD a trimis o notifi-care prin care a cerut rambursareade urgenþã a împrumutului.

“Sumele datorate instituþiilor decredit, acordut de împrumut BIRDinclude anumiþi indicatori financiari.Societatea nu este conformã cuaceºti indicatori financiari aºa cum

reiese din situaþiile financiare pentruexerciþiul financiar 2014 ºi 2013. Înmartie 2014, Societatea a fost notifi-catã de BIRD deoarece încãlcareaprevederilor Acordului de împrumutar putea îndreptãþi banca sã soliciterambursarea acceleratã a capitaluluiacordat. Termenul de rambursare alcapitalului împrumutat este 1 noiembrie 2015, existând risculîncetãrii anticipate a acordului deîmprumut”, se aratã într-un raport deaudit realizat la CEH pe anul trecut.

Societatea a contractat un creditpentru grupul 3 de la TermocentralaMintia. Compania are de rambursat7,4 milioane echivalent dolari dintr-un credit extern contractat dede la BIRD cu garanþia statului, destinat finanþãrii reabilitãrii ºi modernizãrii, precum ºi 1,05 mili-arde yeni japonezi dintr-un credit dela JBIC cu garanþia statului, în vede-rea finanþãrii reabilitãþii grupului 4 altermocentralei Paroºeni.

Monika BACIUMonika BACIU

Redevenþã pentru 9 hectarede luciu de apã: 1.500 de lei

pe an, timp de 10 ani!Balta cu peºte din Petrila ar putea ajunge în

contencios administrativ

Cristian Resmeriþã îl someazãpe Gerea sã îºi dea demisiapentru dezastrul de la CEH

Amendaþi pentru cã auluat “la ocazie”P oliþiºtii Serviciului Rutier Hunedoara au

demarat operaþiunea „ocazia”, iar la primarazie mai mulþi ºoferi au rãmas fãrã maºini oriau primit amenzi consistente.

Acþiunea poliþiºtilor a fost derulatã la nivelul întreguluijudeþ ºi a urmãrit sã-i descopere pe ºoferii careefectueazã transport public de persoane, contra cost. Înurma controalelor, au fost amendaþi 20 de ºoferi, val-oarea sancþiunilor fiind de peste 11.200 lei.

Poliþiºtii dau caexemplu un ºoferde 40 de ani, dinoraºul Simeria,care transportapatru persoane cumaºina proprie.

Întrebaþi depoliþiºti, ocupanþiile-au recunoscutcã au plãtit con-travaloarea trans-portului. ªoferul s-a ales cu amendãîn valoare de2.000 lei, dar ºicu sechestrareaautoturismului peo perioadã de 6 luni.

(M. (M. GÂNJUGÂNJU))

PrimãriaPetroºani adat startul

P rimãriile hune-dorene au devenit

jucãtori pe bursa deenergie dupã ce auconstatat cã economiilepot fi substanþiale.

Primãria Petroºani auachiziþionat energie elec-tricã în urma unei licitaþiipe bursã cu un preþ maimic cu peste 30 de pro-cente faþã de cel practicatde furnizorul „tradiþional”,iar pentru anul 2014economia la bugetul locala fost de peste 200 de miide lei.

Zilele trecute ºi munici-palitatea Hunedoara aîncheiat o licitaþie BursaRomânã de Mãrfuri, pen-tru energie, în urma cãreiaa fãcut o economie depeste 700 de mii de lei cuenergia electrica con-sumatã

„Dacã pânã acum doi

ani primãria plãtea 268 leipe MW, astãzi s-a reuºitobþinerea unui preþ de133,83 lei/Mw, ceea ceînseamnã o economie de762. 086 lei. Prin urmare,iluminatul public, spitalulmunicipal, ºcolile, grã-diniþele ºi toate instituþiilecare þin de primãrie vorplãti facturi reduse la jumã-tate faþã de acum doi ani”,au declarat reprezentanþiiPrimãriei Hunedoara.

Un alt jucãtor pe bursade energie este ºi Apa ServValea Jiului, operatorul deapã obþinând un profit con-siderabil în anul 2014, deaceastã datã din vânzareade energie. Societatea pro-duce electricitate prin celetrei microhidrocentrale pen-tru consum propriu iar sur-plusul este vândut pe bursã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 iunie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Proxeneþii, la tribunalA zi (22 iunie 2015)

începe procesul în carecei trei, Marius Peti, TelusFrigescu ºi Grigore Nebunuau fost acuzaþi cã ar fiºantajat mai multe elevedin Valea Jiului sã facã sexpe bani. La tribunalulHunedoara sunt aºteptaþicei trei ca sã rãspundã înfaþa acuzaþiilor ce li se aducîn acest dosar.

Cei trei sunt din ValeaJiului ºi au fost reþinuþi deDIICOT, la sfârºitul lunii aprilie,pentru infracþiuni de proxe-netism ºi trafic de minori.Primul termen al procesului afost stabilit pentru azi.

Dosarul vizeazã posibileinfracþiuni de trafic de minori ºiprostituþie, iar printre cei vizaþide anchetã se numãrã ºi mode-ratorul unei emisiuni de sportde la o televiziune regionalã cusediul în Valea Jiului, TelusFrigescu, dar ºi un fost directorde televiziune localã, de aseme-nea din Valea Jiului, respectivNicolae Bãnãþan. Printre victimele grupãrii infracþionales-ar afla minore, cu vârste

cuprinse între 13 ºi 17 ani,care erau convinse de proxeneþi sã se prostitueze.

Telus Frigescu (61 de ani) ºiGrigore Nebunu (60 de ani)sunt suspectaþi cã au sãvârºitmai multe infracþiuni de proxe-netism în formã agravantã,respectiv acte sexual cu unminor. „Aceºtia au determinatun numãr de trei persoane desex feminin cu vârstelecuprinse între 14 ºi 15 ani, sãpractice prostituþia, pe razaminicipiului Petroºani.Inculpaþii puneau la dispoziþiavictimelor o garsonierã ºi, toto-datã racolau clienþi în vedereaîntreþinerii de raporturi sexualecu victimele minore. Sumeleobþinute de cãtre acestea erauînsuºite de inculpaþi. Deasemenea, inculpaþii auîntreþinut, raporturi sexuale cuminorele, deºi cunoºteau faptulcã acestea sunt eleve de ºcoalãgeneralã”, a informat DIICOT.

Diana Diana MITRACHMITRACHEE

Curtea deApel decidece se întâmplãcu blocul luiSimota

I mobilul format din28 de apartamente,

19 garaje ºi 16 boxe,situat în apropiereaSpitalului de Urgenþãdin Petroºani, rãmânenevandabil cel puþinpânã în toamna acestui an.

Fiscul l-a cerut garanþieîn contul gãurii pe careAlin Simota a fãcut-o labugetul statului, iar magis-traþii au decis seches-trarea imobilului.

Ansamblul de locuinþea fost finanþat cu creditbancar obþinut de contro-versatul afacerist AlinSimota, însã n-a maiplãtit ratele iar imobilul afost scos la vânzare debancã. Nici un cumpãrã-tor nu s-a arãtat interesatde bloc, iar lucrurile s-aucomplicat dupã ce Simotaa fost condamnat pentru

evaziune fiscalã. Fostulvicepreºedinte al PNLHunedoara a atacat cuapel condamnarea pentruevaziune fiscalã, care sejudecã la Curtea de ApelAlba. Însã, cel puþin pânãîn toamnã, atât sentinþaprimei instanþe cât ºi situ-aþia imobilului rãmânneschimbate. Magistraþiide la Alba au decisamânarea judecãriidosarului pânã în 22 sep-tembrie a.c. Afaceristul afost obligat de instanþã laplata a 412458,50 lei, lacare se adaugã obligaþiilefiscale accesorii, calculatede la data scadenþei pânãla data plãþii efective aprejudiciului, sumareprezentând prejudiciulprin neplata impozitelorla bugetul statului. Pentrurecuperarea prejudiciului,magistraþii JudecãtorieiPetroºani decis mãsuraasiguratorie a sechestrului

instituit asupra imobiluluibloc de locuinþe cu D+P+ 2E+ M, aparþinândSC Simar SRL Petroºani,pânã la concurenþa sumeide 412458,50 lei.Controversatul afaceristîºi dorea sã facã un blocde locuinþe de lux pe careapoi sã le vândã cu sumecuprinse între 35.000 ºi50.000 de euro. Pentrumunicipiul Petroºanipreþul era exorbitant astfelcã toate apartamentele aurãmas nevândute. Dinafacere a pierdut ºimunicipalitatea Petroºani.Ansamblul de locuinþe delux a fost amenajat pe ofundaþie sãpatã încãdinainte de 1989 ºi con-cesionatã de ConsiliulLocal Petroºani firmei luiSimota contra sumei de 3dolari/ mp/ an, însã cuma dat faliment, conce-siunea a rãmas neplãtitã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

R eprezentanþiiConsiliului Judeþean

Hunedoara încearcã sãincludã ºi groapa de gunoia Vulcanului în finanþareaeuropeanã acordatã pentru proiectul de management integrat aldeºeurilor.

S-au fãcut economii, iarreprezentanþii CJH îºi punsperanþa în „comunicareainterinstituþionalã”, care sã-iajute sã finanþeze închidereaºi ecologizarea depozituluide deºeuri.

Adrian David, preºedin-tele Consiliului JudeþeanHunedoara, a declarat laPetroºani cã proiectulprivind sistemul de manage-ment integrat al deºeurilorînainteazã foarte repede ºiºi-a exprimat speranþa cã sevor încadra în termenel stabilite. Practic, întregulproiect trebuie implementatpânã la finele acestui an.

„În sistemul de manage-ment integrat al deºeurilorconstruim un deponeu în

zona Bârcea ºi închidemtoate gropile de gunoineconforme de pe razajudeþului. În principiu, specialiºtii noºtri, coordonaþide managerul public DanStoian, care conduce unitatea de implementare a acestui proiect, m-au asigurat cã nue istã niciunfel de problemã în a respec-ta termenele de finalizare a lucrãrilor. Construcþiadeponeului avanseazã cufoarte mare vitezã. Suntemundeva la 40 la sutã, încondiþiile în care se lucreazãacolo de aproximativ douãluni ºi discutãm despre unºantier întins pe mai multehectare”,a declarat AdrianDavid. El spune cã ºi pe

partea cu închiderea gropi-lor de gunoi sau a staþiei desortare ºi transfer de laPetroºani lucrurile mergbine. „În ceea ce piveºtegropile de gunoi, acesteasunt fie închise, cum e groa-pa de la Cãlan sau cea de laLupeni ºi Petrila, fie între75 ºi 95 la sutã finalizat.Staþia de sortare ºi transportde la Petroºani este practicconstruitã, mai departe selucreazã doar la asflatare lafluxul tehnologic din interior,deci nu avem niciun motivsã credem cã nu vor firespectate termenele. Aici s-a ºi obþinut o prelungire cutrei luni, datoritã condiþiilormeteo specifice Vãii Jiului”,a explicat preºedintele CJ

Hunedoara.Probleme sunt doar la

groapa de gunoi de laVulcan, catalogate de oficialca fiind „deosebite”.

„Groapa de gunoi de laVulcan nu a putut fi inclusãîn sistemul de managementintegrat al deºeurilordeoarece la acel momentadminsitraþia localã nu aputut face dovada cã deþineîn proprietate toatãsuprafaþa pe care se întindeaceastã groapã. Împreunãcu dmnul primar voi partici-pa miercuri la o discuþie cudirectorul AMPOS Mediu, laBucureºti, pentru a stabili

dacã din economiile pe carenoi le-am fãcut la acestproiect – aplicaþia definanþare fiind semnatã pe70 de milioane de euro, iarîn urma licitaþiei noi consumãm circa 53 – 54 demilioane de euro – se potreloca sume de bani pentrua închide groapa de laVulcan, în condiþiile în care,sper eu, la momentul încare vom aplica pentrufinanþare tot terenul va fi înproprietatea municipiuluiVulcan”, a mai spus David.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Luni 22 iunie 2015 Actualitate 3

D ecizia PrimãrieiPetrila de a

încheia un contractde asociere în participaþiune, pe operioadã de 10 ani,cu Asociaþia ProPescar Petroºani arputea fi atacatã. Asta din cauzã cãredevenþa pentru unlac cu o suprafaþã de 9 hectare a foststabilitã la fix 1.500de lei anual.

Edilii au decis sãîncheie contractul deasociere în participaþiu-ne, pe o perioadã de10 ani, direct cureprezentanþii AsociaþieiPescarilor Sportivi ProPescar, consideraþi a fiapropiaþi ai senatoruluiUNPR HaralambieVochiþoiu, fãrã sã orga-nizeze vreo selecþie deoferte sau vreun even-

tual concurs de pro-grame de dezvoltare azonei. Iniþiatorul proiec-tului de hotãrâre esteprimarul Ilie Pãducel,care motivezã cãoricum între cele douãpãrþi exista deja un contract de comodat,încheiat în 2013,ºi caremaie ra în vigoare încãvreo 8 ani de acumîncolo. Un contract gra-tuit, aºa cã este oare-cum ciudat cã cei de laPro Pescar ar renunþatla gratuitate, fie ºi lasolicitarea edilului–ºef,pentru a plãti o rede-venþã, chiar ºi de numai1.500 de lei pe an.

Primarul Ilie Pãducelsusþine cã s-a gânditdoar la “oportunitateapunerii în valoare, îninteresul comunitãþiilocale, a resurselor naturale de pe razaoraºului Petrila, prinpromovarea pescuitului

recreativ/ sportive decompetiþie, precum ºiprin crearea unei zonepropice pentru petre-cerea timpului liber înmijlocul naturii”. Numaicã nu toatã lumea avãzut la fel ca Pãducelaceastã iniþiativã, iar celmai mult a deranjatperioada mare de timppe care s-a decisasocierea ºi valoareaextrem de micã a rede-venþei. Asta mai alescã, dupã cum a spusconsilierul local PNLDoiniþa Bãlãnesc,“pânã acum, asociaþianu a adus niciun beneficiu locuitorilororaºului Petrila”. Înplus, a arãtat aceasta,deºi s-a vorbit drspreacest lucru ºi la ºedinþade consiliu din lunaprecedentã, reprezen-tantul asociaþiei nu aschiþat mãcar un pro-gram de dezvoltare a

bãlþii pe care sedesfãºoarã pescuit cutaxã, ori edilul – cainiþiator de proiect – sãarate negru pe alb ceanume trebuie sã facãAsociaþia Pro Pescar ecele 9 hectare de luciude apã.

I -au dat-o gratisiniþial

“Asociaþia nu aveace beneficii sã aducãoraºului Petrila, pentrucã s-a dat în folosinþãgratuitã. Acuma vremsã fixãm o redevenþãde 1.500 de lei, carepentru unii este probabil simbolicã,þinând cont cã asociaþiadoreºte sã facã niºteinvestiþii ºi nu întâmplã-tor am propus caasocierea sã se facã peo perioadã mai lungã,dar cu precizarea cãdacã nu se va respecta,sã putem sã ºi reziliem

contractul”, susþine primarul Ilie Pãducel.

În cele din urmã,dupã discuþii aprinse,proiectul a trecut în CLPetrila, însã asta nuînseamnã cã lucrurilevor rãmâne aºa.Doiniþa Bãlãnescu aanunþat cã va sesizaPrefectura Hunedoaraºi se va adresa secþieide contencios adminis-trativ, în condiþiile încare considerã cã, dacãse anunþa „cã balta sepune la dispoziþiainvestitorilor, vor fi multmai mulþi ºi atunciputeam sã facem oselecþie de proiecte”.

Greºit, spune

primarul Petrilei, caresusþine cã ani de zilebalta a stat nefolositã ºinu a interesat penimeni ºi, oricum, dacãnu se încheie asociereaîn participaþiune,rãmâne în vigoare con-tractul de comodat cutitlu gratuit. Altfel spus,oricum nu se poateapropia nimeni de baltacu peºte, în afarã decei de la Pro Pescar.

Balta de pe razaoraºului Petrila paredestul de profitabilã,mai ales pentru ceicare o administrezã.

S-au fãcut investiþiipentru curãþarea bãlþiiºi pentru popularea ei,an de an, cu peºte,însã, în acelaºi timpreprezentanþii asociaþieivorbesc de peste 1.000 de membriînscriºi, plãtitori de cotizaþie, iar în conturile asociaþiei maiintrã ºi bani din taxa de pescuit pentru baltaadministratã de aceastã asociaþie.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Redevenþã pentru 9 hectare de luciu de apã:1.500 de lei pe an, timp de 10 ani!

Balta cu peºte din Petrila ar putea ajunge în contencios administrativ

În timp ce proiectul de management integrat al deºeurilor înainteazã cu paºi repezi

Groapa de gunoi de la Vulcan a rãmas pe dinafarã

Peste 1000de carduripierdute

M ii de hune-doreni au

rãmas fãrã cardurilede sãnãtate. Laaproape douã lunide la intrarea învigoare a obligati-vitãþii carduluinaþional de sãnã-tate, mulþi dintrehunedoreni au ºirãmas fãrã acest act.

Peste 1000 de persoane ºi-au pierdutcaredurile de sãnãtate.

“În judeþulHunedoara au fost distribuite 323.081carduri, au fost înregis-trate 1.082 de solici-tãri pentru eliberareadocumentelor duplicat

asta înseamnã carduripierdute, furate, deteri-orate, defecte sau mo-dificãri date personale”,a declarat pentruCronica Vãii Jiului,ovidiu Bândea, purtãtorul de cuvânt alCJAS Hunedoara. Lafel ca la nivel naþionalºi în judeþ au existatpersoane care aurefuzat cardul de sãnã-tate din motive reli-gioase. “92 de carduriau fost refuzate dinmotive religioase saude conºtiinþã”, a maispus sursa citatã.

ªi acum la aproapedouã luni de zile de laintrarea în vigoare acardului de sãnãtatesistemul încã funcþio-neazã greoi. De multeori pacienþii suntnevoiþi sã stea la far-macii zeci de minutepentru cã serverele nufuncþioneazã.


N u la fel de atrac-tive pe cât ar tre-

bui sã fie. Este vorbadespre taberele ºcolarecare nu mai sunt la felde cãutate ca acumcâþiva ani atunci cânddupã terminarea ºcolii toþi aºteptãm sãplecãm într-o tabãrãºcolarã atât la marecât ºi la munte.

Una din principalelecauze ar fi lipsa banilorpentru cã din ce în ce

mai mulþi pãrinþi nu-ºimai permit sã-ºi trimitãcopii în taberele ºcolare.

Cei mai fericiþi suntaceia care mai au bunicila þarã unde pot mergesã-ºi petreacã întreagavacanþa de varã gratis.Un alt aspect îl consti-tuie ºi tehnologiaavansatã de care copiidin ziua de azi nu semai pot lipsi ºi care îiface de multe ori sã numai iasã afarã din casã,ne mai vorbind de otabãrã ºcolarã unde ar

putea interacþiona ºisocializa cu alþi copii darfãrã smartphone-uri,tablete sau internet. Maimult decât atât ºi psi-hologii sfãtuiesc pãrinþii

sã-ºi trimitã copii întabere ºcolare. Cele maiînsemnate avantaje constau în faptul cã întabere se promoveazãvalori precum munca înechipã, se faciliteazãindependenþa ºi autono-mia, copiii învãþând sãia decizii ºi sã-ºi asumeresponsabilitãþi.

De asemenea, copiii învaþã cum sãrelaþioneze ºi îºiîmbunãtãþesc abilitãþilede comunicare, cresctoleranþa ºi respectulfaþã de persoane sauidei diferite, datoritãconvieþuirii cu persoanede diverse rase, dinlocuri diferite ºi cu alteobiceiuri ºi învaþã sãaprecieze mai multfamilia, prietenii ºi chiarcomoditãþile pe care leau acasã, dar se ºi distreazã. În Valea Jiuluicea mai cãutatã tabãrãeste cea din Straja unde pe lângã drumeþii,peisaje superbe, aventu-ra copii beneficiazã ºide tratamente nutriþio-

niste. Mai mult suntorganizate ºi taberepentru scãderea în greutate pentru copiidin toatã þara.

“Obiectivul nostrueste sã-i ajutãm pe copiisã slãbeascã simþindu-sebine, fãcându-ºi prieteniºi câºtigând încredere înei. Gãtim mâncãrurisãnãtoase, gustoase ºidozãm corespunzãtorfiecare masã. Misiuneataberei este de a inducecopiilor coportamentede viaþa sãnãtoase(nutriþie, miºcare, echili-bru emoþional) pe caresã le menþinã ºi când seîntorc acasã. În tabãrãse asigura - Persoaneresponsabile cu activi-tãþile sportive”, spun

organizatorii taberei.Ca o noutate

începând din acest an întaberele din Straja sevor putea alãtura ºipãrinþii care vor fi invi-taþi timp de 4 zile sãparticipe la programultaberei, respectândacelaºi program demiºcare, nutriþie, ºi consiliere psihologicã.

Toate aceste lucrurisunt fãcute pentru cãcei mici sã încerce sãaibã un stil de viaþasãnãtos ºi sã înveþe demici sã socializeze fãrãaparate de ultima gene-raþie, doar prin jocuri ºiconcursuri pe care lepracticam ºi noi la rân-dul nostru în copilãrie.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 iunie 20154 Actualitate Actualitate 5

T rupul neînsu-fleþit al celui

care a fost RectorulUniversitãþii dinPetroºani, AronPoantã a fost înhu-mat vineri dupã-ami-azã, iar membrii corpului academic au cerut decenþãcelor din campusulde la Petroºani.

Asta pentru cã abiadin aceastã sãptãmânãse vor face propunerilepentru noul Rector.Începe lupta oficial ºiasta pentru cã, de lunibune, cei care sperã lafotoliul lãsat liber înaintede termen de RectorulAron Poantã, încearcã sãiasã în faþã.

Trupul fãrã viaþã alrectorului Aron Poantã aplecat vineri dimineaþã,din campusulUniversitãþii pe care acondus-o, în satul natal ºiacolo a avut loc, laprânz, înhumarea.Profesorii de aici îºiexprimã întreg regretulpentru cele petrecute ºi

cer decenþã tuturor, pentru a se ridica laimportanþa momentului.

De luni, însã, vaîncepe bãtãlia dejaanunþatã de multe lunipentru postul lãsat liber.

„Având în vedere cãdoar vineri dimineaþã,domnul Rector AronPoantã a pãrãsitUniversitatea pentru ultima datã, începând de luni se vor face toatedemersurile pentru asigu-rarea continuitãþii activi-tãþii în Universitatea dinPetroºani. Comunitateaacademicã este unitã ºivom lua toate mãsurileca totul sã decurgã

normal”, a precizatMarius Marcu, prorec-torul Universitãþii dinPetroºani, ca rãspuns latoate bârfele de pe marginea evenimentuluitragic din Petroºani.

Rectorul Universitãþiidin Petroºani, AronPoantã a murit miercuridimineaþã, în urma unuistop cardio respirator, laSpitalul de Urgenþã dinlocalitate. Profesoruluniversitar, doctor inginerPoantã Aron activa încadrul Catedrei de Auto-maticã, Calculatoare,inginerie Electricã ºiEnergeticã ºi rector alUniversitãþii dinPetroºani din februarie2012, iar vineri la primaorã a pãrãsit campusuldefinitiv.

Formaþiunea PSD arputea lupta în continuarepentru menþinerea acestui fotoliu, dar sunt ºialte nume sonore care ardori postul de Rector alUniversitãþii dinPetroºani, motiv pentrucare se anunþã lupte deculise în mediul academic.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Î n aceastã sãptãmânã, în

staþiunea montanãStraja va avea locnedeia Sânzienelor.

Dupã un an în careacest eveniment nu aavut loc, administraþialocalã a reluat organi-zarea acestei acþiuni.

“De dimineaþa vaavea loc slujba religioa-sã la Schitul din Straja,iar de la la ora 12 înstaþiunea Straja vaîncepe concursul decai”, a declarat EmilPãrãu, coorganizatorulevenimentului. În staþiunea Straja are loc,în fiecare an, la data de 24 iunie, NedeiaSânzienelor, sãrbãtoarelegatã de cultul recoltei,al vegetaþiei ºi al fecun-ditãþii. Atracþia sãrbã-torii o reprezintã con-cursul de cai. Conformunei tradiþii de sute deani, flãcãii din cãtunelede munte, proprietaride turme de oi, seîntrec pe un traseu

greoi, în munþi, cãlarepe cei mai de seamãarmãsari, marea lormajoritate fãcând faþãcu brio provocãrilorimpuse de traseu.

Totul este unamestec de creºtinism,pãgânism, tradiþie ºivoie bunã. Se serbeazãastfel cultul recoltelorbogate, pentru cãtradiþia locului spune cãSânzienele sunt niºtefete foarte frumoase,care trãiesc prin pãdurisau pe câmpii, se prindîn horã ºi dau puterideosebite florilor ºiburuienilor, acesteadevenind plante de leac,bune la toate bolile.Floarea numitã ca ºisãrbãtoarea – Sânzianã

sau Drãgaicã – este galbenã sau albã ºi sespune cã înfloreºtechiar în noaptea deSânziene, noapte încare toate plantele auputeri miraculoase. Iardacã mai sunt ºidescântate, puterileplantelor sporesc.

Toatã lumea creºtinãurcã în muntele Strajacu cununi de sânzieneîmpletite, pentru a sãrbãtori aºa cum secuvine ziua. Cu ani înurmã, cei din ValeaJiului îºi dãdeau întâl-nire cu cei din Gorj, fixde ziua Sânzienelor, pecreasta muntelui Straja.Acolo ajungeau cu caii,aºa cum fac ºi acum, iarîn mâini au flori galbene. Bãrbaþii, carese îmbracã în straiepopulare, ºi cãlãrescarmãsari puternici, seiau la întrecere pe dru-mul ce urcã în staþiune.Cel care ajunge primul,dupã un traseu greoi ºilung, e rãsplãtit lanedeie. Practic aici seîncinge o petreceremomârlãneascã deunde nu lipseºte tarafulcu muzicã popularã.

Monika BACIU Monika BACIU I nvestiþii de sutede milioane de

lei pentru confortulcetãþenilor. De-alungul ultimilorpatru ani, societateade apã din ValeaJiului a depus eforturi considera-bile pentru a creºtesimþitor calitateaserviciilor oferitebeneficiarilor.

Banii au venit atât dela Uniunea Europeanãcât ºi de la bugetul destat. vorbim de o sumãde 143.225.000 de leide la UniuneaEuropeanã la care s-auadãugat 21.905.000de lei de la bugetul destat ºi încã 3.370.000

de lei de la bugetullocal al acþionarilorASVJ, au fost realizateinvestiþii care au trans-format radical calitateaºi condiþiile de furnizarea apei potabile în ValeaJiului. În urma acestuiproiect, reþeaua de alimentare cu apã potabilã s-a mãrit cu27.903 km, alþi 2.008km fiind reabilitaþi ºimodernizaþi astfel încâtnumãrul beneficiarilorde alimentare cu apã larobinet a crescut la

91.356 de persoane ºiaproape 3000 de per-soane juridice. O sursãde apã ºi 2 staþii detratare a apei potabileau fost reabilitate, iarun modern sistem demonitorizare a con-sumurilor ºi defectelor(de tip SCADA) faceacum posibilã inter-venþia sectorialã imedi-atã, controlul perma-nent al calitãþii apei ºigestionarea consumu-rilor reale din sistem.

Nu doar reþeaua deapã potabilã a suferitîmbunãtãþiri, cât ºi sis-temul de canalizare carea fost extins cu 61.645km, alte 2.827 km fiindmodernizate. Deasemenea au fost construite 9 staþii depompare a apelor uzateºi a fost reabilitatã ºimodernizatã la cele maiînalte standardeeuropene în materiestaþia de epurare de laDãnuþoni. “Odatã cuimplementarea acestuiproiect, Valea Jiului afãcut un pas uriaº înceea ce priveºterespectarea în totalitatea Directivelor europene

ºi legislaþiei româneºtiîn domeniul alimentãriicu apã potabilã, a celorcu privire la colectareaºi epurarea apeloruzate. În acelaºi timp,am reuºit sã extindemgradul de acoperire înrândul populaþiei a serviciilor de apã ºicanalizare, indispensa-bile pentru vremurile pecare le trãim ºi, poatecel mai important lucru,am reuºit sã asigurãm,pentru oamenii dinValea Jiului ºi pentrugeneraþiile viitoare ser-vicii de cea mai înaltãcalitate”, spune CostelAvram, directorul gen-eral al Apa Serv ValeaJiului.

Proiectele societãþiide apã nu se oprescaici. ReprezentanþiiApaServ Valea Jiului auîn vedere accesarea denoi fonduri europenepentru a demaralucrãrile în zona de vesta Vãii Jiului. Nu maipuþin de 70 de milioanede euro este valoareanoului proiect gândit dereprezentanþii societãþiide apã.


N u mai puþin de6 persoane au

descoperit inspectoriide muncã la un depo-zit de haine second –hand care lucrau fãrã forme legale. Nuaveau fãcut nicimãcar instructajul deprotecþie a muncii, casã nu mai vorbimdespre analizele medicale.

Angajatorul, o firmãdin Vulcan, s-a ales cuplângere penalã formu-latã de InspectoratulTeritorial de MuncãHunedoara.

Cei ºase angajaþi lanegru au fost decsope-riþi de inspectorii ITMîn timpul unui controlde rutinã efectuat peraza Municipiului Vulcanau fost depistate la un

angajator din aceeaºilocalitate.

Firma din Vulcanavea la punctul de lucrude pe Strada Caprioara3 un numãr de ºapte persoane pentrusortarea hainelor second-hand. Din celeºapte persoane gãsite lapunctul de lucru, ºasenu aveau întocmiteforme legale de anga-jare, iar una dintre aces-tea lucra acolo încã dindata de 25 noiembrie

2014. „Nu numai cãangajatorul nu le-aîntocmit forme legale deangajare dar persoanelenu aveau efectuate nicivizitele medicale con-form cerinþelor Coduluimuncii ºi nici nu aveauîntocmit instructajul desecuritate ºi sãnãtateconform Legii319/2006”, a precizatAdrian Florin Bozdog,inspector ºef al ITMHunedoara. Denunþulpenal nu a fost fãcut

imediat, ci i s-a permisangajtorului sã reme-dieze deficienþele, pri-mind un termen de con-formare. „Controlul s-aefectuat în data de nouãiunie 2015, urmând caangajatorul sã transmitãcãtre ITM Hunedoaramodalitatea de remediere a tuturordeficienþelor constatatepânã la data de 17iunie. Pânã la data de18 iunie 2015, angaja-torul nu a transmis cãtreITM Hunedoara faptulcã ar fi îndeplinit vreomãsurã din cele stipu-late în actele de control.Pe cale de consecinþã s-a transmis un denunþcãtre Parchetul de pelângã JudecãtoriaPetroºani pentru primirea la muncã amai mult de cinci persoane fãrã forme de angajare”, a precizatBozdog.


În Straja va avea loc Nedeia Sânzienelor

Sãptãmâna dezbaterilor pentru Rectorat

Socializare ºi sãnãtate în taberele ºcolare

Dosar penal la un depozit second- handdin Vulcan pentru angajaþi la negru

ApaServ ºi investiþiile de sute de milioane de lei

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 iunie 20156 Actualitate

Printre participanþis-au numãrat ºi numegrele ale skyrunning-ului mondial, în fruntecu Ionuþ Zincã, celmai bun dintre români,iberica Maite MaioraElizondo, cea care esteºi învingãtoarea com-petiþiei, sau marocanulZaid Ait Malek, dar ºiuna din legendele –Maratonului DeºertuluiSahara – marocanulMohamed Ahansal,cvintuplu câºtigãtor alMarathon des Sables.

Cu sloganul“Aleargã la înãlþime!”,alergãtorii au ºtiuexact ce îi aºtepta ºiau dat tot ce au avutmai bun. Numãrulmare al competitorilora fãcut ca întrecerea sãfie ºi la figurat ºi lapropriu, la înãlþime.„Vremea nu a fost una

foarte bunã, dar mareamajoritate a alergãto-rilor preferã o astfel devreme, pentru cã emai bine sã plouã,decât 40 C. Traseul aînceput la Cheile Buþii,a urcat pe crestelePiule, Pleºea, coboarãpe ºeaua Scorota, deacolo la SalvamontButa, ºeaua Plaiul Mic,vârful Custura,coborâre înapoi pePoiana La Fânaþe ºiînapoi Cheile Buþii,practic 28 de km ºi2.300 diferenþa denivel. Traseul interme-diar, denimit Buta, seopreºte la SalvamontButa, dupã acelaºiitinerariu ca primul ºiapoi coboarã cãtreCheile Buþii, direct pe drumul forestier,eliminând partea decreastã, iar traseul mic

a fost special conceputpentru cei care vor sãfacã puþinã miºcare, sãvadã ce este alergareape munte ºi nu i-asolicitat fosrte mult,aºa încât au avutocazia sã îi întâmpinepe cei mai buni”, adeclarat Radu Milea,director al AsociaþieiSport la orice vârstã,care a recunoscut cãtraseele sunt dificile ºi au solicitat multcompetitorii.

Traseul, de altfel, afost cel care i-a pus îndificultate pe toþi.Stânci alpine, zonetehnice, unde competi-torii s-au folosit decoardã, iar înaintareaºi deplasarea i-a storsde puteri. Pe anumiteporþiuni mai erazãpadã, atunci cândorganizatorii au marcattraseul ºi a plouat uneori. Dar asta nu i-asperiat, ci dimpotrivã.Practic, de aceastãdatã numãrul celorcare au încercat

înãlþimea s-a dublatfaþã de ediþia a III-a dinanul trecut ºi asta doardatoritã traseului inedit. „Retezatul i-aatras pe oameni ºi faptul cã aici are loc ocursã dificilã, cumpuþine sunt de acelaºinivel în România.Oamenii sunt atraºi deacest tip de alergare,dar ºi prezenþa la starta unor nume de taliemondialã, i-a adus pecompetitori aici.Suntem norocoºi sã îlavem aici pe IonuþZincã, cel mai bunalergãtor montanromân ºi locul II mon-dial, locul III mondial,Zaid Ait Malek, pecare l-am adus cu greudin Maroc, þara sa deorigini, cã au fostprobleme cu viza lui.(...) O avem pe MaiteMaiora Elizondo, loculII mondial la feminin în2014, o atletã curezultate notabile ºifavorita întrecerii (n.r.care a ºi câºtigat

întrecerea)”, a maispus Radu Milea.

La fete a concuratcu Maite MaioraElizondo ºi o româncãde top, DenisaDragomir, dar ºicâºtigãtorulMaratonului Deºertuluia fost la Cheile Buþii,renumitul MohamedAhansal. „El are expe-rienþã în Munþii Atlas,care sunt mult maiînalþi ca ºi cei de la noiºi pentru el conteazã cãvine într-o þarã nouã.

Sportul este unmotor important pen-tru a aduce oameni devaloare aici ºi ne facebine tuturor”, a maiadãugat Radu, care apromovat mereuaceastã zonã a VãiiJiului, iar acum ceipeste 600 de con-curenþi s-au cazat nunumai la Cheile Buþii,ci au cãutat camerepânã spre Vulcan, laStraja ºi chiar înPetroºani.

Câºtigãtoarea Maite

Maiora Elizondo, loculII mondial la feminin în2014 era extrem deîncântatã de traseu,înainte de cursã ºi fiindfavoritã a vrut sã nevorbeascã despre între-cerea din Valea Jiuluila care a þinut sã participe. „Am ajunsaici la insistenþele unorprieteni ºi am folositaceastã oportunitate sãvãd þara. Îmi place aiciºi mã bucur sã participla acest concurs,tehnic, nu unul oarecare, cred cã îmiva plãcea mult ºi ºtiucã am concurente puternice cu care mãmãsor, cum esteDenisa, cu care mã voi lupta pentru titlu”,ne-a mãrturisit înaintede cursã, câºtigãtoareaMaite MaioraElizondo.

Traseul de peCustura a fost câºtigatde Ionuþ Zincã, celcare l-a surclasat peZait Ait Malek dinMaroc, iar la feminimpe locul I s-a clasatMaite MaidoraElizondo.

Traseul Buta a fostcâºtigat de RobertHajnal, iar la femininde Iuliana Chiriac, iarTraseul Valea Marii i-apropulsat în frunteaclasamentului pe MinelChescu ºi Ilinca MariaTempeanu.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

C onsiliul JudeþeanHunedoara urmeazã

sã atribuie lucrãrile demodernizare a drumuluispre Cetãþile dacice dinMunþii Orãºtiei. Un proiectce beneficiazã de finanþareeuropeanã, în valoare deaproape 700.000 de lei.

Licitaþia pentru implementarea proiectului afost deja organizatã, iar acumse verfiicã ofertele, aºa cã, în doar câteva zile lucrareapoate fi atribuitã.

„Drumul spre cetãþile dacice ridicã o problematicã unpic mai complexã deoarecesuntem în faza de verificare a

ofertelor economice ºi pe data de 6 iulie vom atribui uncâºtigãtor. Avem o desfãºurarede logisticã destul de intensãpentru cã termenul de imple-mentare este finalul acestui an.

Dacã nu se respectãtermenele, pierdem finanþareaºi amânãm încã o datã dezvoltarea turisticã în aceazonã”, a declarat preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, Adrian David.

Potrivit datelor oficiale,lungimea drumului este deaproximativ 18 kilometri, iarvaloarea totalã aproiectuluieste de 41.587.526,93 lei,din care contribuþia CJ Hunedoara este de672.326,96 lei. Conform

proiectului, va fi realizatã parteade suprastructurã ºi vor fi cons-truite douã poduri noi, împre-unã cu reabilitarea altor douã.

De asemenea, se vor realizaziduri de sprijin, gabioane ºipodeþe. De precizat cã în datade 10 aprilie s-a semnat ºi contractul de finanþare pentru proiectul “MODERNI-ZARE DRUMURI DEACCES PENTRU INTE-GRAREA ÎN CIRCUITULTURISTIC EUROPEAN ACETÃÞILOR DACICE DINMUNÞIIORÃªTIEI – DJ 705A:COSTEªTI – SARMIZEGE-TUSA REGIA, KM 19 +465 ÷KM 37 + 409”.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Retezat SkyRace Intersport2015 ºi-a desemnat câºtigãtoriiP este 650 de alergãtori ºi iubitori ai muntelui s-au adunat

în week-endul care a trecut în Vestul Vãii Jiului la cea de a IV-a ediþie a întrecerii pe crestele munþilor, aproape de nori, denumitã Retezat SkyRace 2015. Dintre aceºtia, un numãrde 295, au alergat pe Traseul Custura (28 kilometri ºi 2.300metri diferenþã de nivel), alþi 266 au fugit pe Traseul Buta (23 kilometri ºi 1.400 metri diferenþã de nivel), iar 91 au încercatTraseul Valea Marii (7 kilometri ºi 300 metri diferenþã de nivel).

Modernizarea drumului spre cetãþiledacice aproape de atribuire

Cercetatã în libertatepentru omor calificat!

F emeia din Uricani cercetatã pentruomor calificat dupã ce ºi-a lãsat trei

copii pradã flãcãrilor rãmâne în libertate. Nici magistraþii de la Curtea de Apel Alba

Iulia, unde s-a judecat contestaþia procurorilorhunedoreni, nu au fost de acord cu arestareapreventivã a acesteia.

Judecãtorii de la Curtea de Apel Alba Iulia au respins, vineri, contestaþia formulatã deprocurorii hunedoreni împotriva decizieiTribunalului Hunedoara privind cercetarea înstare de libertate a Alinei Nadia Ardelean. Defapt, Curtea de Apel a menþinut soluþia datã deprima instanþã, aºa cã, deºi este cercetatã pentruomor calificat, Alina Ardeleanu este liberã.„Respinge contestaþia formulatã de Parchetul depe lângã Tribunalul Hunedoara împotrivaîncheierii penale nr. 54/12.06.2015 pronunþatãde Tribunalul Hunedoara – Secþia penalã îndosarul nr. 3312/97/2015. În temeiul art. 275al. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rãmân în sarcina acestuia. Onorariulapãrãtorului desemnat din oficiu pentru intimatainculpatã AAN , în cuantum de 130 lei, seavanseazã din fondurile Ministerului Justiþiei.Definitivã”, se aratã în dispozitivul sentinþei datede magistraþii de la Curtea de Apel.

CarCarmen COSMAN-PREDAmen COSMAN-PREDA

Valeriu Piscoi are o activitate sportivã de peste 20 de ani. A avut rezultatedeosebite în activitateasa, iar mãrturie stãmulþimea de cupe,medalii ºi diplomecâºtigate în competiþi-ile naþionale ºi inter-naþionale. Aºa cã ar fitotal îndreptãþit sã

beneficieze de indem-nizaþie de merit, asta dacã autoritãþileromâne nu l-ar ignoratotal. În data de 22noiembrie 2012 acestas-a adresat AutoritãþiiNaþionale pentruTineret ºi Sport pentrua solicita, în temeiulLegii 118/ 2002 actualizatã acordarea

acestei indemnizaþii.Pentru merite sportive.A depus un dosaravizat de FederaþiaRomânã de Popiceprin care i se atestãactivitatea depusã,timp de mai bine de20 de ani, ca sportiv ºi antrenor, dar ºirezultatele obþinute.

De atunci, dinnoiembrie 2012,Valeriu Piscoi nunumai cã nu a benefici-at de indemnizaþie, darnu a primit nici mãcarun rãspuns de laautoritãþile compe-tente. Nu ºtie dacã armai trebui completatdosarul cu alte acte,dacã solicitarea i-a fostrespinsã, ori, din con-trã aprobatã, pentru cãnimeni nu s-a sinchisitsã-i rãspundã, în ciudarãstimpului scurs.

În vârstã de 65 deani, Valeriu Piscoi s-anãscut la Buziaº, înjudeþul Timiº ºi esteabsolvent al Institutuluide Educaþie Fizicã ºiSport din Bucureºti.Poate fi descris ca fiindpolisportiv ºi antrenor

de performanþã, esteprofesor de educaþiefizicã ºi sport, antrenorfederal ºi de club deperformanþã la popice.

De popice s-a îndrãgostit încã dincopilãrie, mai ales cã aavut „exemplul” lângãel. Tatãl sãu a fost fost popicar de perfor-manþã, iar ValeriuPiscoi a intrat în lumeabowling-ului ca ºiridicãtor de popice.Aºa a putut sã vadã peviu frumuseþea acestuisport, dincolo deantrenamenteleexetenuante. În scurttimp a reuºit sã selegitmeze ca jucãtor depopice, activând înechipele de junioriapoi seniori. În modfiresc, mai ales cã eraatras ºi de alte ramurisportive, a urmat cursurile LiceuluiSportiv din Timiºoara,unde practica trei discipline sportive,respectuv atletism,handbal ºi gimnasticãsportivã. A câºtigatprimele medalii impor-tante ca atlet, dar în

acelaºi timp activa cusucces ºi ca jucãtorlegitimat la echipadivizionarã ElectricaTimiºoara. Dupãabsolvirea facultãþii,Valeriu Piscoi a fostrepartizat la Galaþi, darîn 1976 se stabileºtealãturi de soþia sa înValea Jiului. E reparti-zat la Liceul IndustrialPetroºani, iar pasiunea

pentru popice se dezvoltã. A devenitmai întâi jucãtor, iarmai apoi antrenor, cu rezultate deosebite,însã a rãmas unsportiv polivalent,punându-ºi amprentaclarã asupra miºcãriisportive ºi de perfor-manþã din Valea Jiului.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 iunie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.90 lei- Cotlet porc fãrã os -17.90 lei- Ceafã porc cu os - 14.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 3.90 leiNOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Asociaþia pentru educaþie ºipregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa

de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de

Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON0722448428

Maestru al sportului, ignorat de Statul Român!U n maestru al sportului, care a

obþinut rezultate deosebite la bowling, aºteaptã de mai bine de doi aniun rãspuns de la Autoritatea Naþionalãpentru Tineret ºi Sport. Nu a solicitatdecât drepturile ce i s-ar cuveni pentruactivitatea sa mai mult decât merituoasã,dar nu a primit nici mãcar un rãspuns, casã nu mai vorbim de indemnizaþie.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 iunie 20158 Sport

Vulcanul a fost din-totdeauna o parte inte-grantã din fotbalul VãiiJiului. A fost unul dinpolii fotbalului deDivizia „C” din judeþulHunedoara, fiind ani la

rând un aºa-zis arbitruîn desfãºurarea lupteiîn seria în care se afla.Pe locuri bune, în general fãrã pretenþiide promovare. A trãitbucuria sau tristeþea

unor meciuri de baraj,a avut în componenþãjucãtori de valoare, nude puþine ori„avansaþi” la JiulPetroºani, echipã carela rândul ei a furnizatVulcanului jucãtori decare acesta s-a folosit.

A apãrut pe hartafotbalului, oficial, în

1920, deci, acum 95de ani.

Iatã cã în acest iunie2015, Vulcanul ºi-asãrbãtorit... ce a mairãmas pânã la suta deani, mai exact,duminicã 21 iunie, lastadionul „Central”.Au fost acolo foºti ºiactuali fotbaliºti,

antrenori, conducã-tori, care au fostînconjuraþi de oatmosferã de sãrbãtoare, legat deacest moment.

La „NedeiaVulcãneanã”, fotbalul din Vulcaneste omagiat cumse cuvine.

Henþ cu mâna

La ceas aniversar

I nter Petrila este echipa care

a suferit cel mai mult la capitolulomogenitate, prinemulaþia mare dejucãtori pe care aavut-o în acest campionat.

Dupã un început slab,echipa se redreseazã dupãsurpriza din etapa a 7-a, 1-0 la C.S. Vulcan, luândmaximum de puncte pânãla finalul turului, pe care îlva încheia pe locul 4!

În retur, Inter Petrilamenþine acelaºi ritm, chiardacã prima victorie vineabia în etapa a 4-a, 3-1 la

Jiul Petroºani,lucru ce va

lega cinci

meciuri fãrã înfrângere. În ultimele trei etape,

petrilenii se gãsesc în formãmaximã, 3-1 cu Aurul Brad,5-1 la Victoria Cãlan ºi 4-0cu Aurul Brad, ceea ce consolideazã poziþia echipeiîn final pe acest loc 4.

Tripleta de conducãtoriCiprian Preda (preºedinteclub), Cosmin Negoi(preºedinte secþie fotbal) ºiAvram Moldovan (antrenor)a gãsit cea mai bunã strategie de a repune pelinia de plutire, o echipã laun moment dat ameninþatãcu retragerea din

campionat.A fost singura

echipã din Liga a IV-aHunedoara care aasigurat un cantonamentde iarnã în staþiuneaGeoagiu-Bãi!

Încet dar sigur, InterPetrila a fost pusã pelinia de plutire, deºi nu afost deloc uºor pentru oechipã în care mulþi dintre jucãtori au fãcutnaveta între fotbalulpractic pe bãtrâna arenãdin Lonea ºi munca în

strãinãtate.Inter Petrila a fãcut

o figurã frumoasã în recentîncheiatul sezon. Au apreciat ºi adversarii acestei echipe schimbareaîn bine produsã în echipapetrileanã.

Un retur cu patru victoriiîn deplasare ºi golaverajpozitiv (14-13), mareaneîmplinire fiind aceea cãpetrilenii nu au învins peterenul de la Lonea peCetate Deva ºi ªoimulBãiþa, pierzând cu 0-1 în ambele jocuri.

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara. Analizã campionat 2014-2015

Inter Petrila - revenirea la normalitateINTER PETRILA 2014-2015

Anul înfiinþãrii: 1921BILANÞUL 2014-2015

Locul 4: 28 17 2 9 61-43 53p.-acasã: 14 8 2 4 31-19 26p.-depl.: 14 9 0 5 31-24 27p.Antrenor: Avram Moldovan (et. 1-30)Echipa standard: Haring (Anechitei, C. Ursachi) – Borbely (G.

Munteanu), Torkos (Borbei), A. Câmpean (Balasz), I.Androne (Mirci, Chircu) – Agapi (I. Florea), Ungureanu(Boldizsar, Mocanu), Horvath (D. Alexandru), Bocu (Coste)– Ad. Dolha (D. Miron), Cozac (Ad. Duma, Fl. Dobre).

GOLGETERI: 20 goluri: Ad. Dolha; 14 goluri:Bocu; 7 goluri: Duma; 3 goluri: Torkos, D. Alexandru,Fl. Dobre, Cozac; 2 goluri: Câmpean; 1 gol: Agapi,Coste, Horvath, D. Miron, Santa.

Cândva portar,acum golgeter!

Adrian Dolha (n. 25dec. 1986) a început lajuniorii de la ParângulLonea (antrenor DoruStana), apoi la junioriiJiului în 2000 ca portar(antrenor Tony Sedecaru),dupã care din 1997 joacãnumai la Inter Petrila(Parângul Lonea).

Antrenorul RicoCristea este cel care l-adistribuit ca atacant,soluþia dovedindu-se a fiinspiratã, Dolha devenindun adevãrat om de gol.

Petrila, izvor de talenteInter Petrila a dat în cei 94 de ani de existenþã

numeroºi jucãtori talentaþi care s-au impus pe plannaþional: Bubu Achim, Rico Cristea, Fl. Stoica, Fl. Anton, D. Movilã,Kalai au ajuns la nivelulprimei divizii, iar portarul AurelCrâsnic, pânã înechipa Naþionalã!

Recent, un numãrde 6 componenþi aiechipei (Anechiþei, I. Androne, S.Ungureanu, Cozac,D. Miron, Boldizsar)au ieºit vicecampioninaþionali la futsal cuechipa liceului dinPetrila.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Antrenorul Avram MOLDOVAN

CVJ NR. 882 LUNI 22 IUNIE 2015

Documents

Transcript of CVJ NR. 882 LUNI 22 IUNIE 2015