CVJ NR. 859 LUNI 18 MAI 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 859

Luni, 18 Mai 2015

O acþiune complexã organizatã impecabil de PNL Petrila – 140 de ani de laînfiinþarea PNL – a scos la ivealã cã înfrãþirea dintre cele douã partide,

PDL ºi PNL, care au dat naºtere noului PNL nu e rãzbãtutã de ”fiorul” specificunei astfel de comuniuni întru aceeaºi credinþã. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

La Petrila, rãceala ”fraþilor de cruce” s-a manifestat acutla aniversarea a 140 de ani

de la înfiinþarea PNL

Î ncep lucrãrilede reconstruc-

þiei a porþiunii de la telegondoladin Vulcan, undeterasamentul a fostmutat de ape.

Gheorghe Ilespune cã totul se vaface pe cheltuialaconstructorului carevine sã facã foraje ºiterenul este umplut cupãmânt.

Chiar în aceste zileau loc la Vulcan, înzona telegondolei,lucrãri de reamenajare

a terasamentului. O parte din zona

destinatã parcãrii afost dizolcatã de apele care au mãturatterasamentul ºi acum

muncitorii punpãmânt ca sã consolideze terenul.În plus, firma care aconstruit telegondolaeste aºteptatã sã facã

foraje ºi sã opreascãastfel alunecãrile deteren. Gheorghe Iledã asigurãri, însã, cãinstalaþia telegondoleieste sigurã ºi nu aavut de suferit dincauza alunecãrilor.

„O parte din zona de parcare agondolei, s-a fãcut cuumpluturã. Nu arenicio legãturã cu stabilitatea gondolei,cu staþia de întoarcereºi nu este în niciun fel implicatã fundaþia.Doar malul de pevale, care a plecat peo porþiune de 1,5 m”,

a declarat GheorgheIle, primarul municipiului Vulcan.

Totul se face acumpe cheltuiala celorcare au construit par-carea de la telegondo-la din Pasul Vâlcan ºilucrãrile vor avea locîn perioada urmã-toare. Asta, pentru cãiniþial nu au þinut contde structura locului.„Firma care a cons-truit aceastã parcareare un proiect fãcutde cãtre proiectanþiide la Timiºoara, caresunt specialiºti înalunecãri de terenuri.

Ei vor veni ºi vorsonda ºi vor facepilonii pentru stabilizare, dupã carese vor face înapoiparcarea afectatã deacele alunecãri deteren”, a mai precizat Ile.

Telegondola dinVulcan a fost inaugu-ratã la începutul anului2011, proiectul fiindrealizat prin MinisterulDezvoltãrii Regionale.Instalaþia are 73 degondole ºi parcarea dela bazã are acumprobleme din cauzaterasamentului.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Firme în faliment,buget sãrãcitP rimãria municipiului

Petroºani are de recuperatmilioane de lei de la rãu-platnici.

Cele mai mari datorii cãtre Serviciul de Taxe ºi Impozite Locale le au societãþile comerciale, dupã ce multe au intrat în faliment, iar debitele sunt mai greu de recuperat.

“Avem de recuperat aproximativ 3,9 milioane de lei de la societãþile comerciale. Cel mai mare datornic esteServmin. Problema este cã multe dintreaceste firme au intrat în faliment, astfelcã prodecura de recuperare a creanþeloreste mai dificilã”, a declarat Nicu Taºcã,purtãtor de cuvânt Primãria Petroºanui.Servmin are o restanþã de 2,2 milioanede lei. De asemenea, firmele degospodãrire ºi termoficare întregesc topuldatornicilor. Gospodãrie Prest Com ºiTermoficare SA au de plãtit cãtre munici-palitate undeva la douã milioane de lei.

Monika BACIUMonika BACIU

Alunecãrile la telegondolã, pe cheltuiala constructorului

ª eful Procuraturiidin Brescia care a

condus mai multe struc-turi de luptã împotrivacriminalitãþii organizatea avut o întâlnire cucolegii sãi români dinmai multe judeþe dinvestul þãrii printre careºi Hunedoara.

Procurorii hunedoreni auaflat de la Pier Luigi MariaDell'Osso cum au ajunsinfractorii români sã-ºiorganizeze structuri de tipmafiot de la simple furturiingenioase din bãnci sausupermarketuri.

ªeful procuraturii dinBrescia a povestit cuminfractorii români din Italiaau folosit un buldozer ca sãdesprindã un bancomatdintr-o bancã sau sã intreîntr-un supermarket, dar ºicum cer taxã de protecþieoamenilor de afaceri.

„Veneau ºi furau o partedin supermarket unde erau

banii. ªi tottimpuldãdeam deromâni în urmainvestigaþiilor.Existau,bineînþeles, ºi compliciitalieni, darmereu copyright-ul îldeþineau românii", a explicat Pier Luigi MariaDell'Osso.

El a mai spus cã, ulterior, bande de români s-au organizat în structuride tip mafiot, închise,legate cu legea tãcerii ºi cuobligaþii de familie,deoarece toþi erau rudeîntre ei sau prieteni.Magistratul a adãugat cãmulte din aceste structuriau fost desfiinþate în timpde autoritãþile italiene, iarfaptul cã membrii acestorafuncþionau ca ºi grup organizat mafiot a permisanchetatorilor din peninsulãsã aplice legea anti-mafie ºi

sã îi condamne la pedepsemai mari, chiar dacã eravorba doar de furturi ºi nu de activitãþi ample decriminalitate.

Procurorul le-a mai spuscolegilor sãi români cã mai

existã ºi alte tipuri deinfracþiuni în care româniisunt implicaþi în prezent,cum sunt cele tipiceAmericii de Sud, existândaºa-ziºii "bandilias", grupãricare sunt implicate în cioc-niri violente pentru supre-maþia într-un anumit dome-niu. Procurorul general alProcuraturii din Brescia,Pier Luigi Maria Dell'Osso,s-a aflat într-o vizitã la Alba Iulia unde a avut oîntâlnire cu procurorii de laparchetele din Alba, Sibiuºi Hunedoara, aflate în raza de competenþã aParchetului de pe lângãCurtea de Apel Alba Iulia.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 mai 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Totul s-ar fi fãcut în schimbul unorimportante sume debani sau alte bunuri, pecare omul de afaceriGheorghe Deaconeasai le-a promis lui MariusIon Bãrbulescu pentruca acesta sã intervinãpe lângã cine trebuie.Bãrbulescu avea poziþianecesarã, aºa cã nu i-a fost greu sã tragãsforile. Acesta a fostcomisar general laGardã Naþionalã deMediu (2009, 2011,2012), director alDirecþiei Generale deControl aBiodiversitãþii,Biosecuritãþii ºi AriilorProtejate din cadrul

Gãrzii Naþionale deMediu (2010), iaracum este directorgeneral adjunct alGãrzii Naþionale deMediu. În schimb,Gheorghe Deaconeasaeste administrator al unor societãþi co-merciale ºi fundaþii înnumele cãrora acþiona.Potrivit procurorilorDNA care au instru-mentat dosarul, înperioada 2009-2011,Gheorghe Deaconeasaa acþionat în scopulobþinerii controluluiasupra unei importantesuprafeþe de terenforestier situatã pe razajudeþelor Vâlcea, Gorjºi Hunedoara din

perspectiva proiectuluice viza dezvoltareapotenþialului turistic alstaþiunii Voineasa, prin construirea unuidomeniu schiabil înzona Vidra – ObârºiaLotrului, precum ºi aobþinerii custodiei ºi,mai apoi, a dreptuluide administrare pentrusitul Natura 2000Parâng prin interme-diul fundaþiei pe care o reprezintã. Procuroriiau descoperit cãDeaconeasa deþinea înzona respectivã, directsau prin persoane fizice sau juridice inter-puse pe care le contro-la, mari suprafeþe deteren cu vegetaþie

forestierã, uneleamplasate în imediatavecinãtate a DN7A,respectiv a laculuiVidra, a cãror valoarea crescut exponenþialîn contextul realizãriiproiectului privinddomeniul schiabil dinzona Vidra – ObârºiaLotrului.

F uncþionaripublici ºi

silvicultori atraºi încombinaþie

Ca sã-ºi atingã sco-pul, omul de afaceri apromis darea de bani ºide foloase ºi a remissuma de 35.000 lei ºidiverse foloase cons-

tând în materiale deconstrucþie ºi materiallemnos, manoperã,transport, în valoare de50.228 lei, luiBãrbulescu Ion Marius.În schimb, ºeful GãrziiNaþionale de Mediu ºi-a folosit din plininfluenþa pe care oavea ºi a intervenit pe lângã diverºifuncþionari din cadrul Ocolului SilvicVoineasa ce urmau sãrealizeze inventarierea,delimitarea ºi punereaîn valoare a materialu-lui lemnos de peterenurile cu vegetaþieforestierã ale mai multor moºtenitori, învederea urgentãriifinalizãrii procedurii depunere în valoare ºi aobþinerii cu prioritate acontravalorii materialu-lui lemnos.

De asemena, înafacere au fost atraºi ºifuncþionari din cadrulAgenþiei de Protecþie aMediului Vâlcea ºiAgenþiei Regionale de

Protecþie a MediuluiCraiova, ambele structuri teritoriale alAgenþiei Naþionale deMediu, în vedereaobþinerii, de cãtreinculpatul DeaconeasaGheorghe, a unoravize de mediu necesare pentruproiectul „Dezvoltareainfrastructurii de agre-ment în staþiunea turisticã Voineasa,Judeþul Vâlcea” ºiPlanul Urbanistic ZonalDefinitivat – comunãVoineasa, dar ºifuncþionari publici dincadrul MinisteruluiMediului ºi Pãdurilor ºi celorlalte instituþii ºi autoritãþi publiceimplicate în procedurade evaluare a dosarelorde candidaturã pentruatribuirea custodiei sitului Natura 2000Parâng, finalizatã înfavoarea inculpatuluiDeaconeasaGheorghe.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

ªef al Gãrzii Naþionale de Mediu, trimis în judecatã în stare de arest preventiv pentru afaceri cu terenuri în ParângD irectorul general adjunct al Gãrzii

Naþionale de Mediu, Marius IonBãrbulescu, a fost trimis în judecatã înstare de arest de procurorii anticorupþie,dupã ce acesta ar fi ajutat un om de afaceri, la rândul sãu arestat preventiv, sãobþinã controlul asupra unei improtantesuprafeþe de teren forestier situate pe razaa trei judeþe, inclusiv Hunedoara.

Procurorii hunedoreni s-au întâlnit cu ºefulProcuraturii Brescia

Cronica Vãii Jiului | Luni 18 mai 2015 Actualitate 3

A verea preºedinteluisuspendat al

Consiliului JudeþeanHunedoara, Mircea IoanMoloþ, rãmâne subsechestru.

Magistraþii TribunaluluiHunedoara, care au anali-zat contestaþia depusã deMircea Moloþ, au respinssolicitarea acestuia. Pe dealtã parte, conform soluþieipronunþate de TribunalulHunedoara, va fi sesizatãCurtea Constituþionalã cu privire la la excepþiainvocatã de Moloþ în acest dosar.

Dosarul, înregistrat laTribunalul Hunedoara, aavut termen în data de 14 mai, dar magistraþii auamânat cu o zi pro-nunþarea. Împotrivapreºedintelui suspendat alCJ Hunedoara procuroriiDNA au dispus punerea înmiºcare a acþiunii penalepentru trafic de influenþã, în

formã continuatã (2 actemateriale), luare de mitã,în formã continuatã, (21acte materiale), luare demitã, luare de mitã, înformã continuatã (3 actemateriale), folosirea influ-enþei ori autoritãþii în scopulobþinerii pentru sine saupentru altul de bani, bunurisau alte foloase necuvenitede cãtre o persoanã careîndeplineºte o funcþie deconducere într-un partid,într-un sindicat sau patronatori în cadrul unei persoanejuridice fãrã scop patrimo-

nial, spãlare de bani, înforma instigãrii (douã infracþi-uni), conflict de interese, darºi deþinerea fãrã drept a unuidocument ce conþineinformaþii secrete de stat.

Potrivit legii, procuroriianticorupþie au dispussechestrarea tuturorbunurilor mobile ºi imobileale lui Mircea Moloþ pentruca, în cazul în care acestava fi gãsit vinovat, prejudi-ciul calculat sã poatã firecuperat. În acelaºi dosarcu Mircea Moloþ mai suntcercetaþi ºi vicepreºedinteleCJ Hunedoara, TiberiuBalint – pentru luare demitã, în formã continuatã,fals în înscrisuri sub semnã-turã privatã, în formã con-tinuatã (4 acte materiale) ºispãlare de bani, în formainstigãrii - precum ºioamenii de afaceri VasileAxinte, Emanoil Milicã Pupºi Robertto – Patrik Venter.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Escrocul dinVulcan a fosttrimis în judecatã

B ãrbatul din Vulcancare a înºelat peste

o sutã de ºomeri dinValea Jiului, dupã ce le-apromis locuri de muncãîn Germania, Spania orialte þãri din vestulEuropei, a fost trimis înjudecatã într-un noudosar de înºelãciune.

Alin Dumitru Drugea areuºit sã escrocheze peste150 de persoane din ValeaJiului ºi s-a ales cu mai multedosare penale pentru înºelãci-une. A primit pentru faptelesale mai multe condamnãri cususpendare ori executare, ulti-ma fiind dictatã de magistraþiiJudecãtoriei Petroºani în

toamna anului 2013, respec-tiv trei ani de închisoare.Þeparul este judecat acumîntr-un nou dosar de înºelãci-une în care 17 victime cer sãfie pedepsit ºi încearcã sã-ºirecupereze banii daþi. AlinDrugea poºtã pe internetanunþuri de angajare înGermania ºi le cerea celorcare i-au cãzut în plasã diferitesume de bani cuprinse între550 de lei 300 de lei. Dupãce au plãtit cât li s-a cerut,oamenii s-au pregãtit de ple-care ºi aveau ca loc de întâl-nire pentru îmbarcarea înautocar, un popas de laieºirea din Deva. Autocarul n-a mai ajuns iar þeparul le-atransmis prin telefon cã vaveni abia a doua zi. Ceiînºelaþi au fost nevoiþi sã steamai multe zile în Gara Devapânã când n-au mai primitnici un semn de la individ ºiºi-au dat seama cã au fostînºelaþi. În acest nou dosar,Drugea a fost trimis în jude-catã la mijlocul luni februariea.c., iar astãzi va ajunge înfaþa judecãtorilor petroºãnenipentru a da explicaþii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

A fost nevoie devizita membrilorComisie permanentecomune a CamereiDeputaþilor ºi Senatuluipentru relaþia cuUNESCO la CetãþileDacice din judeþulHunedoara pentru a seafla ceea ce ºtia dejatoatã lumea: braconieriiarheologici dau iama înpatrimoniul nostrunaþional, iar drumurilede acces sunt praf!

Vizia oficialilor dinparlament a inclus, pelângã vizitarea cetãþilor,consultãri cu reprezen-tanþii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara ºiAlba, ai Comitetelor degestiune UNESCOpentru monumentulCetãþile Dacice din

Munþii Orãºtiei, primari, reprezentatulMuzeului CivilizaþieiDacice ºi RomaneDeva ºi a ParculuiNatural GrãdiºteaMuncelului –Cioclovina.

„Cetãþile Dacice suntobiectiv de interesnaþional înscris în Listapatrimoniului mondialUNESCO care se aflãsub incidenþa a douãreglementãri legaledatã fiind suprafaþaîmpãduritã din arealulmonumentului istoric.Acest lucru a produs unblocaj în procesul deconservare ºi contribuiela continuarea stãrii dedepreciere a monu-mentului”, a declaratsenatorul Constantin

Traian Igaº, preºedinteal Comisiei pentrurelaþia cu UNESCO.

În urma vizitei efec-tuate, membrii comisieiau identificat o serie deprobleme grave ceafecteazã aceste monu-mente istorice, respec-tiv statutul juridic alproprietãþilor pe carese gãsesc situateCetãþile Dacice dinMunþii Orãºtiei;lipsaunei infrastructuri adec-vate care sã asigureaccesul turiºtilor lacetãþi; întreþinerea ºiadministrarea siturilorarheologice; poziþiaunor situri arheologiceîn interiorul siturilor

naturale aflate înadministrareaMinisterului Mediului ºiPãdurilor; corelareaactelor normative iniþi-ate de instituþii diferitece pot avea incidenþãasupra siturilor arheologice, în vedereastabilirii unor criteriicomune pentru prote-jarea siturilor; bracona-jul arheologic ºi lipsaunor mijloace adecvatede protecþie.

Pentru salvareainestimabilelor monu-mente, este nevoie deo descentralizare realã.„Este necesar ca insti-tuþia ConsiliuluiJudeþean Hunedoara sãdobândeascã dreptul deadministrare a întregului patrimoniuUNESCO reprezentatde ansamblul de aºezãriºi fortificaþii dacice dinMunþii Orãºtiei. Pasulurmãtor ar fi reprezen-tat de o inventariere atututor studiilor de fezabilitate care au avutca obiect reabilitareacetãþilor dacice, urmat

de reluarea finanþãriiprogramului multianualde cercetare pe careMinisterul Culturii ablocat-o în 2012.Pentru salvarea acestuipatrimoniu unic înlume, putem vorbi ºi denevoia unei descentra-lizãri reale a deciziei înadministraþie. S-adovedit pânã acum cãautoritãþile publicelocale sunt mai apro-piate de valorile localedecât Centrul, iarMunþii Orãºtiei sunt unexemplu trist în acestsens. Nu cerem decâtsã fim lãsaþi sãacþionãm în baza uneidescentralizãri adminis-trative, ºi pe responsa-bilitãþi, dar ºi peresurse”, a spus DorinGligor, vicepreºedinteleCJ Hunedoara.

T rebuie scoasedin fondul

forestierÎn plus, este nece-

sarã o lege de scoateredin fondul forestiernaþional a terenului peamplasamentul cãruiase aflã monumentuluiistoric SarmizegetusaRegia - Grãdiºtea deMunte, precum ºi acelorlalte douã monu-

mente istoricecuprinse în Lista patri-moniului mondialUNESCO, care se aflãpe terenuri din fondulforestier al statului, astfel încât sã se poatãefectua lucrãrile deîntreþinere, conservareºi restaurare a acestormonumente.

Cetãþile dacice de laSarmizegetusa Regia,Costeºti - Cetãþuia,Blidaru, Luncani -Piatra Roºie, Bãniþa ºiCãpâlna (Alba) au fostincluse pe listaUNESCO în anul1999. De atunci,autoritãþile judeþene dinHunedoara au solicitat,în mai multe rânduri,preluarea acestora înadministrare, darproiectele s-au blocat îndiverse stadii. În celedin urmã, ConsiliulJudeþean (CJ)Hunedoara a preluatde la MinisterulCulturii, patrimoniulCetãþii dacice Sarmi-zegetusa Regia dinMunþii Orãºtiei, deve-nind astfel administra-torul monumentuluiistoric protejatUNESCO.


Sentinþã: Tribunalul Hunedoara nu ridicãsechestrul de pe averea lui Mircea Moloþ

Au vãzut, în sfârºit, cum se jefuieºte patrimoniul?!Doar un administrator real poate salvacetãþile dacice din Munþii OrãºtieiC etãþile dacice sunt în suferinþã ºi,

dupã 25 de ani, paralmentarii auconºtientizat cã, fãrã un administratordirect ºi real, monumentele sunt þintabraconajului arheologic. Doar la cetateaSarmizegetusa Regia, preluatã în adminis-trare de Consiliul Judeþean Hunedoara,lucrurile stau aºa cum trebuie.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 mai 20154 Actualitate Actualitate 5

Aniversarea a 140 de ani de la înfiinþareaPartidului NaþionalLiberal, care a avut locla Petrila, în organizareafilialei locale a liberalilor,a fost un bun prilej de alua pulsul noului PNLdin Valea Jiului ºi dinjudeþ.

Evenimentul a fostorganizat cu multãatenþie, punând în valoare tradiþiile locale,copiii din zonã, artiºti,istorici ºi scriitori, plusun spectacol maraton cuartiºti locali, care au cântat, au recitat ºi aujucat ”dumnezeieºte”,cum afirma cineva dinsala arhiplinã a Casei de Culturã ”LadislauSchmidt” din Petrila.Fiecare colþiºor amenajata fost impecabil, sub

atenta coordonare aconsilierului PNL Doiniþa Bãlãnesc, de laagãþarea ingenioasã aexponatelor din miniga-leria foto, la expoziþiamomârlãneascã ºi pânãla plãcintele bãtrâneºtisau cu scrob servite înculorile partidului, cuploscã cu þuicã aferentãîmpodobitã tradiþionaletc. Apoi tinerii ºi maipuþin tinerii liberali,inclusiv preºedinteleCostel Avram, îmbrãcaþila patru ace, au fostpeste tot servind,îndrumând, explicând...

Doar masa rotundã,cu trei picioare – Trecut-Prezent-Viitor, PNL la140 de ani – a fost într-un picior. ScriitorulMarian Boboc, autorul

cãrþii unicat ”Liberalii luiMiocu. O reconstituirecronologicã a PartiduluiNaþional Liberal dinValea Jiului”, un volumcomplex de 600 depagini, a vorbit depretrecutul acestui partid,despre realizãrile petoate planurile – social,economic, cultural - aleliberalilor de demult ºidespre toate lãcaºurileconstruite de aceºtia înVale, multe dintre eledevenind patrimoniunaþional.

Tot despre trecut avorbit ºi istoricul RãzvanPop, din Sibiu, prietenbun al deputatuluiBogdan Tâmpãu, care asubliniat cã liberalismulpur sânge a existat înTransilvania, înainte deconstituirea sa oficialãîn zonã. ªi tot despretrecut a vorbit ºipreºedintele judeþean alPNL- Bogdan Þâmpãu,ºi coordonatorul PNLValea Jiului- CostelAvram, ºi copreºedintelenoului PNL Petroºani-Valeriu Butulescu, PDL-ist cu greutate.

ªi a fost bine aºa!

Ce sã spui despreprezent? Cã foºtii PDL-iºti, actual nou PNL-iºti

au venit la aniversare cãaºa… trebuie, nu cã i-arfi rãzbãtut vreo simþire?Rãcela dintre ”fraþii decruce” a ieºit la ivealãprin fiecare por, eraupoliticoºi unii cu alþii, îºizâmbeau, dar nu erarâsul lor. În sala de spec-tacol, la masa rotundã

s-au grupat, fiecare cutabãra lui. Nici dingreºealã nu s-au ameste-cat. Unii chiar au avutcurajul sã spunã cã struc-tura dictatã de la centru,PDL+PNL, nu va þine.Ca urmare, ºi viitoruleste incert ºi subiectul afost abandonat.

Dorin Gligor, PDL,

copreºedinte al nouluiPNL, a onorat aniver-sarea preþ de circa o orãdupã care a plecat, odatã cu el plecând ºi alþidemocrat-liberali, printrecare ºi cei de acasã, dinPetrila. De fapt la eveniment a lipsit chiarpreºedintele PDL Petrila,

Constantin Ramaºcanu,dar organizaþia, aliatãformal cu PNL, a fostsalvatã de Doiniþa PuianDragomir, care a participat la toatã manifestarea.

Nici chiar liberalii nupar prea uniþi pentru cãde la organizaþiile locali-tãþilor din Valea Jiului au

venit preºedinþii cu câte4-5 membri. Deci camla acelaºi nivel cu cei dinPDL. Noroc cu oameniidin filiala lui CostelAvram, care au venit înnumãr considerabil, plusprietenii, ºi invitaþii dinlocalitãþi din judeþ.

Ideea de a organizaaceastã acþiune într-ozonã ”roºie” a fost inspi-ratã, dar liberalii judeþeninu ar trebui sã se mailamenteze aruncând vinape alþii pentru faptul cãValea Jiului este a socialdemocraþilor atâta vreme cât este tratatãsuperficial în a o câºtiga,mãcar pentru a echilibraforþele. De exemplu, lui Bogdan Þîmpãu i-atrebuit ceva vreme pen-tru a se hotãrî sã calceprin Valea Jiului dupã cea preluat conducereajudeþeanã a PNL. ªi deacest lucru s-au plâns,pe bunã dreptate, chiarcolegi de-ai sãi din zonã,cu atât mai mult cu câtPNL se afla într-o situ-aþie dificilã prin tãiereacapetelor de cãtre DNA.Este mai uºor sã facipoliticã liberalã la Deva.Sã-l vedem în ValeaJiului, în provicie, cum spun ”orãºenii” dincapitala judeþului, cumconvinge electoratul!

Aceastã atitudine aunor liberali de frunteseamãnã cu cea acãlugãrului care s-aascuns între zidurile unei chilii ºi strigã deacolo: pãcãtosule! celuice ia lumea în piept înfiecare zi…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

C u sufletul câtun purice, cu

un nod în gât ºi caîntr-o salã în carerula un thriller. Aºaau asistat specta-torii la sceneleincredibil de realepetrecute sâmbãtãseara la TetarulDramatic I. D. Sîrbudin Petroºani.

Borderline este unexperiment care aschimbat medicinatradiþionalã acum câþivazeci de ani în StateleUnite ale Americii, iarnoi, acum, descoperimo graniþã atât de firavãîntre alb ºi negru.

Oana Liciu Gogu ne-afãcut, la finalul piesei,sã ne gândim dacã nupoate fi a noastrã unadintre valizele atârnatesus, valizã confiscatã laintrarea în Infern. Unfel de Alcatraz, din carenu scapã mai nimeni,dar piesã a meritatfiecare secundã sã fiesorbitã. ªi aºa a ºi fost,pentru cã salã a fostcufundatã în liniºte zecide minute, fiecare fiindpoate cu gândul acolo,la limita dintre lumearealã ºi cea fãrãculoare, ci doar cu pete

albe. Am lãsat obiectele

ascuþite, am pãstratliniºtea ºi ne-am cãutate-ul interior. „Este oprovocare pentru actoriºi noi, cei care amcreat piesa, dar ºi pen-tru public. Sunt sigur cãfiecare dintre noi avemmomente în viaþã cândne cãutãm acea lumegri în care sã ne gãsimconfortul. Cred cã per-formanþa actorilor e cuatât mai mare cu cât,împreunã cu ei, am

reuºit sã aducem câtmai aproape de realatrocitãþile care seîntâmplã în azilurile depsihiatrie din toatãlume ºi publicul sigur aplecat cu mai multe

semne de întrebaredupã vizionarea acestuispectacol. Eu vreau sãcred cã acest spectacolva schimba punctul devedere al multor spec-tatori de aici de laPetroºani”, ne-a spusregizorul Dan Mirea.

ªi eu cred cã aºa a ºi fost, pentru cã, laieºirea din sala de spec-tacol, am auzit oamenicare se întrebau decare parte a baricadeisunt. E alb? E negru?Ori poate gri?

Cartea scrisã în anii60 de una dintrefemeile care reuºeºte sãplece din azil ºi intitu-latã Borderline, dupãdiagnosticul pe careaceasta l-a primit a

revoluþionat Legea psihiatriei în toatãlumea, datoritã efectu-lui pe care l-a avut înCongresul Americanaceastã terapie ce sefãcea cu pacientele înclinicile americane ºi nunumai.

Actriþele de laPetroºani au jucat fãrãcusur ºi ne-au dus înlumea realã a nebu-nilor, ori a celor careajung în astfel de azile,fãrã afecþiuni grave, darcare poate nu maipleacã niciodatã deacolo, vinã fiind a sistemului, mult maibolnav decât pacientul.

Într-un rol absolut decreaþie am regãsit-o peAndrada Samoilã.„Aparent am un rolnegativ, care produceintriga în acest specta-col, dar luând lucrurileîn profunzime am real-izat cã noi trebuie sã ne

iubim personajul, iarpersonajul meu nu arenicio vinã. I se pune undiagnostic, o ºtampilã,iar în final, realizeazãcã acestã boalã nuexistã. Perosnajul meuleste un sociopat, darun sociopat nu ar tre-bui sã aibã sentimente,dar în finalul specta-colului acesta plânge.Rezultã cã i s-a pus undiagnostic total greºit,ceea ce înseamnã otinereþe furatã. Aceºtiani petrecuþi aici defete sunt, la finalulspectacolului au trecut

degeaba. În zilele noastre s-a schimbat ºidiagnosticul în psihiatrienu se mai pune decâtdupã 4 ani, se numescepisoade psihotice tulburãrile psihice, dar în anii 60 erau altereguli”, ne-a mãrturisitAndrada Samoilã.

Publicul a aplaudatparcã mai mult caoricând la o premierã ºiasta pentru cã s-a simþitacut nevoia de empatiecu cei de pe scenã.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Arome degulaº pestePetroºaniG ulaº comunitar, servit la

Brãdet. Zona deagrement Brãdet s-aanimat la sfârºitulacestei sãptãmâni,când comunitateamaghiarã dinPetroºani a organi-zat un adevãrat fes-tin culinar. Bucãtariipricepuþi au pregãtit un ceauncu sute de porþii de gulaº.

“Sper cã activitatea noastrãde azi cu gulaºul va avea succes.Cred cã sunt în jur de 100 depersoane. Este un trend careplace oamenilor, timpul ne-a aju-tat ºi imediat vor fi împãrþite

porþile ºiº per catoatã lumea sã fiemulþumitã”, adeclarat Eduard

Wersanski, organi-zator. Gulaºul a fost preparat

dupã o reþetã tradiþionalungureascã. Secretele reþetei au fostcarnea din abundenþã, ardeii, dar ºigãluºte de fãinã.

“Sunt câteva persoane careºtiu sã facã acest gulaº pentru cãeste o reþetã specialã specificaungureasca sic red ca toatãlumea va fi mulþumitã când va

gusta aceasta mâncare specificamaghiara”, a mai spus sursacitatã.

Cu toþii au petrecut câtevaore de relaxare alãturi de pri-eteni, cunoscuþi ºi nu numai.

“A fost superb. Mã bucur cãvremea a þinut cu noi ºi am avutposibilitatea sã ieºim câteva oresã ne relaxãm. Cel mai aºteptatmoment a fost cel al gulaºului”,ne spune un participant.

Atmosferã a fost presãratã cumuzicã, voie bunã ºi diferitejocuri.


Sãptãmânã pentrucopii, la Vulcan

T oatã sãptãmâna la Vulcanvor fi evenimente dedicate

copiilor, pentru cã se apropie 1 iunie.

Primarul Gheorghe Ile spune cã s-agândit la cei mici ºi cã îi va rãsplãtiaºa cum se cuvine, iar pentru asta aales sala cinematografului.

„Cu o sãptãmânã înainte de 1iunie, vrem ca la CinematografulLuceafãrul sã facem mai multe mani-festãri culturale, în care sã fie impli-caþi copiii. Vrem sã le aducem piesade teatru cu care elevii de la liceul din

Vulcan au câºtigat marele premiu laFestivalul Adolescenþilor, cât ºi otrupã din Deva. Toate aceste mani-festãrile le dedicãm copiilor, pentrucã vine ziua lor”, a spus GheorgheIle, primarul din Vulcan.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

La Petrila, rãceala ”fraþilor de cruce” s-a manifestatacut la aniversarea a 140 de ani de la înfiinþarea PNLO acþiune complexã organizatã impecabil

de PNL Petrila – 140 de ani de la înfi-inþarea PNL – a scos la ivealã cã înfrãþireadintre cele douã partide, PDL ºi PNL, care audat naºtere noului PNL nu e rãzbãtutã de”fiorul” specific unei astfel de comuniuni întruaceeaºi credinþã. Cele douã partide se strã-duiesc, dar nu le prea reuºeºte. Unii dintre ei,ºi PDL-iºti ºi PNL-iºti, au credinþa cã struc-tura dictatã de la centru nu va dura.

„Borderline”, cu sala amuþitã

P este 20 de facilitãþiale contractului

colectiv de muncã pentruo societate aflatã în pragul falimentului.Minerii ºi energeticieniide la ComplexulEnergetic Hunedoara auprevãzute în contractulcolectiv de muncã nu maipuþin de 25 de beneficii.

Pensionãrile de laComplexul EnergeticHunedoara ar putea blocaîn întregime situaþia socie-tãþii. Potrivit prevederilorcontractului colectiv demuncã încheiat anul trecutîntre organizaþia sindicalãreprezentativã ºi adminis-traþie, cei care iasã la pen-sie ar trebui sã beneficiezede o sumã de 13.000 delei. Având în vedere faptulcã doar la nivelul DivizieiMiniere aproape jumãtatedintre salariaþi îndeplinesccondiþiile de pensionareactivitatea financiarã ar fi

blocatã dacã aceºtia arpãrãsi sistemul ºi ar beneficia de sumele prevãzute în CCM.

“Existã o prevedere încontractul coelctiv demuncã. Cei care doresc sãse pensioneze beneficiazãde o sumã de bani de plecare la pensie, 13.000de lei. Suntem într-un pro-gram de restructurare ºi deîntocmire a unui programde disponibilizare. Nu amavut discuþii pe acest subiectcu sindicatul reprezentativlegat de acest aspect. Pot sãse pensioneze ºi sã benefi-

cieze de aceastã prevederecare este valabilã pânã înluna august”, a declaratConstantin Jujan, director general al CEH laMONDO TV.

Jujan este de pãrere cãacest contract colectiv demuncã este unul avantajospentru salariaþi, însã nu ºipentru societate care înmomentul de faþã de aflã înimpas financiar.

“Nu aº fi fost de acord cuaceste prevederi, în perioa-da în care am codus activi-tatea din mineri negocierileau fost dure cu organizaþiile

sindicale, atât pentru salariicât pentru drepturi saudisponibilizãri. Nu am vãuto situaþie bunã aComplexului la momentulsemnãrii acestui contract ºiacordãrii acestor drepturi.Trebuia sã fie o abordaremai prudentã în ceea cepriveºte acordarea acestordrepturi care pot sã conducã la imposibilitateafuncþionãrii. Sindicatele audorit ce au dorit sã obþinã”,a mai precizat sursa citatã.

“Cu ocazia pensionãrii,pe partea de energie, pânãla 10 ani vechime se acordaun salariu brut echivalentclasei de bazã, între 10-25de ani vechime – 2 salariibrute echivalent de bazã,peste 25 de ani vechime –3 salarii. Pe partea deminerit am avut oprevedere prin care se acordau 15.000 de lei brutsalariaþilor care ieºeau lapensie. Mai mult decât atâtcunoaºtem cã s-a dat o decizie care a fost neagreatã de SindicatulMuntele, cu 7.500 lei, s-arevenit asupra ei. Pânã laurmã CCM-ul nou vorbeºtede 6 salarii tarifare deîncadrare avute înainte depensionare, dar nu mai multde 13.000 de lei. Este pânãla urmã o limitare pe carenoi am agreat-o ºi a venitdin partea noastrã, pentrucã cei mai mulþi careurmeazã sã se pensionezesunt din rândul muncitorilor,iar salariul unui miner carelucreazã în subteran repre-zintã exact aceastã sumã de13.000 de lei. Am consi-derat cã dacã tot am fãcutreferire la salariile tarifarede încadrare avute înaintede pensionare nu ar fi onestca un director sã iasã cu 6 x 10.000 ºi ceva de lei”,a declarat în urmã cu un an

de zile, Petre Nica,preºedintele SindicatuluiMuntele.

Conform contractuluicolectiv de muncã care estevalabil pânã în luna augusta acestui an, salariaþii CEHar trebui sã beneficieze deprima de vacanþã, primejubiliare, adaos salarial pentru Ziua Femeii, primade Ziua Minerului ºi aEnergeticianului, prime cuocazia Paºtelui ºiCrãciunului, prima de ZiuaCopilului, tichete de masã,facilitãþi la energia electricã,prima de pensionare, ajutoarele de deces, transport, sporul devechime ºi cel de fidelitate,sporul pentru condiþii per-iculoase, sporul de radiaþii,zilele libere plãtite, zilele deconcediu, zporul de noapteºi salarii de platã pentrudisponibilizãri, decontareabiletelor de odihnã, acþiunicultural-sportive, spor depericulozitate ºi cel de front,spor de conducere ºi celpentru cei cu doctorat,tichete cadou pentru ceicare lucreazã în subteran, ºisporul pentru condiþii per-iculoase ºi indemnizaþiapentru salvarea minierã

Prevederile contractuluicolectiv de muncã nu pot firespectate în totalitateavþând în vedere lichiditãþilesocietãþii. Angajaþii CEH nubeneficiazã de voucherelede vacanþã din cauza unuilitigiu aflat pe rolulTribunalului Hunedoara ºinici de tichetele de masã.Cele din urmã nu pot fiacordate pentru momenttocmai din cauza problemelor financiaregrave ale societãþii.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 mai 20156 Actualitate

Energia produsã de CEH,

Cost de producþie320 lei, preþ de vânzare 26 leiC omplexul Energetic

Hunedoara se luptã pe o piaþãde energie care nu îi oferã nicioposilitate de funcþionare.

În timp ce costurile de producþie aleenergiei electrice depãºesc suma de 300de lei/MWH, au fost perioade în care societatea energeticã a vândut producþia laun preþ de 26 lei/MWh.

“Este destul de dificil, aproape imposibilla o limitã destul de sã poatã sãfuncþioneze la condiþiile de piaþã actuale,pe o piaþã în care am avut preþ la energie26 de lei/MWh ºi 169 în condiþiile în carecosturile sunt în jurul a 320 lei/MWh. Nuai soluþie sã poþi coborî costurile pentru aintra pe o piaþã volatilã. La 26 lei/MWhdin care 8 lei trebuie plãtitã taxa deinjecþie pentru fiecare MWh ºi 22 de lei valoarea unui certificat de dioxid de carbon. Au fost momente când acestelucruri nu au fost acoperite”, a declaratConstantin Jujan, directorul general al CEH, la MONDO TV.

Costul de producþie depãºeºte 270lei/MWh, în condiþiile în care energia sevinde pe bursã energie cu circa 170lei/MWh, în medie.

Preºedintele Consiliului Concurentei

Bogdan Chiriþoiu spunea recent ca piederile uriaºe de la Complexul EnergeticHunedoara, 1 miliard în 2014, pot fi considerate ajutor de stat.

“Nu va fi uºor sã convingem cã avemnevoie de o capacitate care produce la300 ºi ceva de lei/MWh, când preþulenergiei este de 100 ºi ceva de lei”, a spusChiritoiu.

Complexul Energetic Hunedoaraasigurã aproximativ 5% din producþia deenergie electricã a României fiind singurulmare producãtor de energie electricã dinzona de centru ºi nord-vest a þãrii.

Înfiinþarea Complexului EnergeticHunedoara a fost dictatã de faptul cã înRomânia nu existã o companie producã-toare de electricitate pe bazã de huilã caresã fie suficient de mare pentru a putea sãparticipe la proiecte regionale ºi inter-naþionale, în beneficiul pieþei din România.Ca urmare a pierderilor înregistrate în2013 ºi în 2014, CE Hunedoara se con-fruntã cu probleme grave de lichiditate.


CEH în pragul falimentului, 25 de bonusuri pentru angajaþi

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 mai 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

D atoriile foartemari acumu-

late faþã de Apa Prod Deva, în ciudatarifului preferenþialnegociat, bagã încorzi ComplexulEnergetic Hunedoara.Furnizorul de apãcere insolvenþa companiei energeticehunedorene.

Cei de la Apa ProdSA Deva reclamã atât

restanþele foarte marila plata facturilor deapã emise, dar ºi ne-respectarea graficuluide eºalonare a plãþilor.

Din acest motiv,furnizorul de apã acerut în instanþãprivind deschidereaprocedurii insolvenþeipentru ComplexulEnergetic Hunedoara(CEH). Datoriile pecare CEH le înregis-treazã, la aceastã datã,

cãtre Apa Prod SADeva se ridicã la772.197,35 lei.

Mai existã totuºi osperanþã, iar reprezen-tanþii furnizorului deapã au solicitat o întâl-nire cu conducereaComplexului EnergeticHunedoara ºiPrefecturii Hunedoaraîn vederea gãsirii uneisoluþii pentru evitareadebranºãriiTermocentralei Mintia

ºi a punctelor termicedin Deva de la reþeauade apã, dar ºi evitareasolicitãrii deschideriiprocedurii insolvenþeipentru CEH. Întâlnirea

este programatã pen-tru miercuri, laPrefectura Hunedoara.

„În cazul în care nuse va ajunge la orezolvare amiabilã a

situaþiei, începând dejoi, 21 mai, ora12:00, se va sistafurnizarea apei cãtreTermocentrala Mintiaºi punctele termice dinDeva”, anunþã ApaProd Deva.


Universitateapromovatãprin fotbal

Î nvãþãmântul universitar dinPetroºani cautã adepþi în

rândul elevilor ºi, ca sã îºi atragãstudenþii, a organizat la fineleacestei sãptãmâni un campionatde fotbal. Toate liceele din ValeaJiului au fost invitate ºi, la final,Universitatea sperã sã se aleagãcu studenþi, în timp ce eleviipleacã cu premii.

Vinerea trecutã, la 9 dimineaþa asunat pentru prima oarã fluierularbitrului în întrecerea dedicatãelevilor de liceu. Fotbalul estesportul care uneºte tinerii ºi toateechipele, cu excepþia unui singurliceu, absent motivat, au venit sã seîntreacã pe terenul sintetic alUniversitãþii din Petroºani.

„Este un turneu organizat deUniversitatea din Petroºani. Senumeºte Cupa Universitas ºi este

prima ediþie. Vrem sã fie perpetua-tã în fiecare an, o cupã care sãreuneascã toate liceele din ValeaJiului. Noi am mai fãcut astfel deevenimente cum 4 ani, dar a fost oîntrecere între profesori ºi studenþii,care la vremea aceea erau campi-oni universitari, acum, dupã 4 ani,ne-am gândit la o cupã pentru toþielevii de liceu din Valea Jiului. Suntprexzente 8 echipe ºi lipseºte doarPetrila, care este la un turneufinal”, a spus prof dr. Ing. Eduard Edelhauser, organizatorulcompetiþiei

Elevii de liceu au rãspunsprezent provocãrii ºi Univeristateale-a fost gazdã pe tot parcursulîntrecerii. Asta pentru cã profesoriispreã sã îi aibã mai târziu studenþi,aici la Petroºani.

Fiecare echipã a primit câte o minge din Champions League,diplome ºi cupe, pe locul I clasându-se echipa celor de laGrupul ªcolar Dimitrie Leonida dinPetroºani, locul II a fost ocupat decei de la Colegiul Teoretic MirceaEliade Lupeni ºi pe locul III au statcei de la Colegiul EconomicHermes din Petroºani.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Turiºtii, contribuiela bugetul local

B ugetul local de laPetroºani a fost mai

bogat anul trecut cu pestezece mii de lei.

Turiºtii care au ales sã îºipetreacã câteva zile de relaxare înstaþiunea montanã Parâng dinPetroºani au contribuit la bugetullocal. Serviciul de Taxe ºi ImpoziteLocale de la Petroºani a fostîmbogãþit cu suma de 14 de mii delei, bani rezultaþi de pe urma taxeimontane.

“Încasãrile de pe urma taxeihoteliere au fost de 14.000 de leiîn cursul anului trecut. Aceastãtaxã este 1% din valoarea primeinopþi de cazare”, a declarat NicuTaºcã, purtãtor de cuvânt PrimãriaPetroºani.

Începând cu anul 2016, turiºtiivor fi scutiþi de taxa hotelierã de1% din tariful de cazare pentrufiecare zi de sejur, perceputã deprimãrii prin intermediul unitãþilorde cazare, taxa fiind propusã spre

abrogare. În prezent, consiliul local are dreptul sã instituie o taxãhotelierã de 1% din valoarea totalãa cazãrii/tariful de cazare pentrufiecare zi de sejur a turistului, taxã încasatã odatã cu luarea înevidenþã a persoanelor cazate.

În prezent sunt scutiþi de laplatã doar tinerii în vârstã de pânãla 18 ani inclusiv, persoanele fizicecu handicap grav sau accentuatori, pensionarii, studenþii, militarii,veteranii de rãzboi. Unitãþile decazare sunt obligate sã verse lunartaxa hotelierã la bugetul local.

În Parâng sunt peste 500 delocuri de cazare, la pensiuni ºicabane.

Monika BACIU Monika BACIU

Apã grea pentru compania energeticã

Apa Prod Deva cere în instanþã INSOLVENÞA CEH

Prima participare în„16”-imi de finalã afost chiar de la primaediþie, 1934, Jiulcedând cu 0-1 în faþalui ACFR Braºov.Apoi, Minerul Lupeniva ajunge în sferturi,unde pe 18 aprilie1936 va ceda, 2-9 (!?)cu Ripensia Timiºoara.

D erby deValea Jiului

în optimi!

Una dintre cele maitari poveºti cu echipeleVãii Jiului în CupaRomâniei este cea dinediþia 1959-1960.

Era cea de-a 22-aediþie a Cupei

României ºi în „16”-imile de finalãajunseserã trei echipedin Valea Jiului: JiulPetroºani (care va cedala Arad, 1-3 cu ªtiinþaTimiºoara), ParângulLonea ºi MinerulLupeni.

La Drobeta Tr.Severin, ParângulLonea trece cu 1-0 deOlimpia Reºiþa, iar laSibiu, Minerul Lupenieliminã cu 2-1 peC.F.R. Cluj!

Cele douãechipe ajung faþãîn faþã în „8”-imile de finalã,partida jucându-sepe 6 decembrie1959 la Petroºani.Meci aprig, disputat cupeste 5.000 de specta-tori pe vechiul stadion,în final, MinerulLupeni – ParângulLonea 3-2. Peste...ºase luni, pe 15 iunie1960, Minerul Lupeniva juca în sferturi definalã cu Dinamo OborBucureºti la Braºov.Ambele echipe erau înDivizia „A”.Bucureºtenii antrenaþide Titi Teaºcã, cuvestiþii Datcu, Staudt,Al. Vâlcov sau

Niculescu în formaþies-au impus cu 3-1. Dealtfel, ei vor juca înfinalã, 0-2 cuProgresul Bucureºti.

Aºadar, o mare performanþã de acum55 de ani, când Valea Jiului avea douãechipe în Liga I(Divizia „A”), iar unadintre

ele,Minerul Lupeni (cuTudor Paraschiva,Onea, Szöke,Cotroazã, Mihaly înechipã) juca în optimide finalã cu o reve-laþie, Parângul Loneadin campionatulregional, unde jucauFurdui, Stoicoiu,Kreibik, Gligor sauHândorean.

Alte vremuri, altãpercepþie...

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 mai 20158 Sport

Majoritateaechipelor de fotbal,indiferent de nivelulvaloric la careevolueazã, nu preasunt interesate de

Cupa României, ocompetiþie socotitã ocorvoadã pentru ele.Motivele invocate suntfelurite, de la ideea cãoricum în finalã nu

ajung decât cele puter-nice din Liga I, pânã lacosturile ridicate, pen-tru niºte echipe sãrace.Dar dacã stai sãgândeºti matematic,nu sunt decât câþivapaºi pânã la „16”-imile de finalã, acolounde poþi sã aionoarea sã primeºti oechipã de Liga I.

Cum ar arãta pe

tabloul „16”-imilor unmeci UniversitateaPetroºani – PetrolulPloieºti sau CetateRãchitova – Steaua!?Sã nu uitãm cã astfelde isprãvi au mai exis-tat de-a lungul vremii,chiar cu echipe dinValea Jiului, cândªtiinþa Petroºani,Minerul Lupeni, InterPetrila sau A.S.

Paroºeni Vulcan audat piept cu granziifotbalului românescºi uneori a ieºitbine. Poate tocmaide aceea sunt desalutat declaraþiilecelor de la Pui sauRãchitova, echipede Liga a V-a, careîºi doresc sã ajungãcât mai departe înCupa României.

Henþ cu mâna

Un pas mare pentruo echipã micã

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Fotbal. Cupa României

Cupa ºi campionatul!

Mãgura Pui ºi-a propus pentru finalul acestui sezon,douã obiective îndrãzneþe lanivel judeþean: câºtigareaSeriei 1 a Ligii a V-a ºi acce-derea în finalã ºi câºtigareacompetiþiei Cupa României pe

judeþ. „Tratãm Cupa cu toatãseriozitatea, ne dorim sãmergem cât mai departe” aspus Ovidiu Ciolea, antrenorulechipei din Pui.

„Pentru noi, echipele mici,Cupa României a fost mereu oprovocare. Ne dorim sãcâºtigãm trofeul pe judeþ, sãaducem o echipã de Liga a III-a” a spus primarul EugenBãiconi, care este ºi preºedin-tele A.S. Cetate Rãchitova.

Poveºtile sportului

Cândva, în Cupa României...D acã nu am contoriza cele douã performanþe ale echipei

Jiul Petroºani în Cupa României, finala din 1972 (0-2 cu Rapid Bucureºti) ºi câºtigarea trofeului în 1974 (4-2 cu „Poli” Timiºoara), gãsim mai rarefiat traseul altorechipe din Valea Jiului.

Cupa României ediþia 2014-2015 Turul IVMiercuri 20 mai 2015, ora 17:00

Mãgura Pui – Univ. Petroºani ªoimul Bãiþa – Cetate DevaCetate Rãchitova – Victoria Cãlan Mureºul Pricaz – Aurul Brad

Primele echipe sunt gazdã. Dacã dupã 90 de minute scorul semenþine egal, se vor juca douã reprize de prelungiri de 15 min.fiecare. Dacã ºi în acest caz scorul se menþine egal, se vor executalovituri de departajare.

„Tratãm Cupa cu toatã seriozitatea” (Ov. Ciolea,

antrenor Mãgura Pui)

„ Pentru noi, Cupa Romaniei afost mereu o provocare”(Primar, Eugen Bãiconi -

preºedinte Cetate Rãchitova)

CVJ NR. 859 LUNI 18 MAI 2015

Documents

Transcript of CVJ NR. 859 LUNI 18 MAI 2015