CVJ Nr 738, miercuri, 12 noiembrie

8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 738 Miercuri, 12 Noiembrie 2014 N egocieri pentru tichetele din luna sãrbãtorilor. Minerii de la unitãþile neviabile din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului vor beneficia de prime cu ocazia Sfintei Varavara, care este consideratã ocrotitoarea celor care trudesc în mãruntaiele pãmântului. Sindicatele negociazã cu administraþia pentru acor- darea acestor drepturi stabilite în contractul colectiv de muncã. “Suntem încã în negociere cu sindicatele, cu siguranþã vã pot spune cã de Sfânta Varvara va fi o primã, încã nu este negociatã, iar în funcþie de fondurile pe care le vom avea, vom vedea ºi pentru prima de Crãciun. Facem negocieri cu sindicatele iar dupã finalizarea negocie- rilor vom face publice ºi aceste sume”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ. Conducerea societãþii are incertitudini în ceea ce priveºte acordarea de tichete cadou cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã. Totul depinde de veniturile societãþii. “Pentru noi, care avem venituri de bugeturi ºi cheltuieli ºi dacã execuþia bugetarã am fãcut-o corect, aceste tichete, pentru cã despre tichete este vorba, sunt cuprinse în bugetul de venituri ºi cheltuieli a societãþii, deci în mod normal nu ar trebui sã avem probleme cu acordarea lor”, a mai spus sursa citatã. În ceea ce îi priveºte pe minerii de la Divizia Minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara aceºtia nu vor beneficia de prime cu ocazia Sfintei Varvara. Noul contract colectiv de muncã nu prevede acest lucru. Monika BACIU Monika BACIU Valea Jiului, atracþie turisticã... electoralã T urismul din Valea Jiului poate deveni alternativã la minerit, în timpul alegerilor, ºi poate fi încadrat cu succes la realizãri. Dacã autoritãþile locale din Valea Jiului încearcã de ani buni sã dezvolte aceastã laturã, fãrã prea mare succes, alegerile prezidenþiale constituie un model de urmat. Valea Jiului a atras mii de turiºti (electorali) în ziua alegerilor. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Minerii de la SNÎMVJ primesc tichete cadou de Sfânta Varvara ª ansele ca PSD sã ocupe postul de viceprimar al municipiului Petroºani sunt foarte mari, în condiþiile în care UNPR deja are prima funcþie prin cooptarea în partid a primarului Iacob-Ridzi. Surse din cadrul PSD Petroºani spun cã lupta pentru nomi- nalizarea unui consilier pentru postul vacantat de liberali se dã între ºefa tinerilor social democraþi, Lavinia Grigoriu ºi un senior, Viorel Pascu fost ingi- ner minier, în prezent pensionar. Cele mai mari ºanse le are Grigoriu, iar motivarea liderilor PSD ar fi cã:„trebuie promovaþi tinerii ºi femeile social democrate, iar astfel se împuºcã doi iepuri dintr-un foc”. ªefa OT PSD Petroºani a devenit în anul 2012, cel mai tânãr consilier local pe care munici- piul Petroºani l-a avut, iar Viorel Pascu a ajuns sã ocupe un post de ales în „parlamentul local” dupã arestarea ºi excluderea liberalului Alin Simota. Municipiul Petroºani a rãmas fãrã viceprimar încã de la începutul lunii octombrie a.c., dupã ce Dorina Niþã (PNL) ºi-a înaintat demisia pentru a se întoarce la funcþia de profesor universitar. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU M unicipiul Petroºani ar putea avea cel mai tânãr viceprimar din istorie, dacã nominalizarea Laviniei Grigoriu se va concretiza într-o propunere din partea PSD. ªefa TSD Petroºani - posibil noul viceprimar

description

CVJ Nr 738, miercuri, 12 noiembrie

Transcript of CVJ Nr 738, miercuri, 12 noiembrie

Page 1: CVJ Nr 738, miercuri, 12 noiembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 738

Miercuri, 12 Noiembrie 2014

N egocieri pentrutichetele din

luna sãrbãtorilor.Minerii de launitãþile neviabiledin cadrul SocietãþiiNaþionale deÎnchideri Mine ValeaJiului vor beneficiade prime cu ocaziaSfintei Varavara,care este consideratãocrotitoarea celorcare trudesc înmãruntaiele pãmântului.

Sindicatele negociazã cuadministraþia pentru acor-darea acestor drepturi stabilite în contractulcolectiv de muncã.

“Suntem încã înnegociere cu sindicatele,cu siguranþã vã pot spunecã de Sfânta Varvara va fio primã, încã nu estenegociatã, iar în funcþie defondurile pe care le vomavea, vom vedea ºi pentruprima de Crãciun. Facemnegocieri cu sindicatele iardupã finalizarea negocie-rilor vom face publice ºi

aceste sume”, a declaratAurel Anghel, directorulgeneral al SNÎMVJ.

Conducerea societãþiiare incertitudini în ceea cepriveºte acordarea detichete cadou cu ocaziasãrbãtorilor de iarnã. Totul depinde de veniturilesocietãþii.

“Pentru noi, care avemvenituri de bugeturi ºi cheltuieli ºi dacã execuþiabugetarã am fãcut-o corect, aceste tichete, pentru cã despre ticheteeste vorba, sunt cuprinse

în bugetul de venituri ºicheltuieli a societãþii, deci în mod normal nu artrebui sã avem problemecu acordarea lor”, a maispus sursa citatã.

În ceea ce îi priveºte peminerii de la DiviziaMinierã din cadrulComplexului EnergeticHunedoara aceºtia nu vorbeneficia de prime cuocazia Sfintei Varvara.Noul contract colectiv demuncã nu prevede acestlucru.

Monika BACIUMonika BACIU

Valea Jiului, atracþieturisticã... electoralã

T urismul din Valea Jiului poate deveni alternativã la minerit, în timpul alegerilor, ºi poate fi încadrat cu succes la realizãri.

Dacã autoritãþile locale din Valea Jiului încearcã de ani buni sã dezvolte aceastã laturã, fãrã prea mare succes, alegerile prezidenþiale constituie un model de urmat. Valea Jiului a atras miide turiºti (electorali) în ziua alegerilor. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Minerii de la SNÎMVJ primesc tichete cadou de Sfânta Varvara

ª ansele ca PSD sã ocupe

postul de viceprimaral municipiuluiPetroºani sunt foartemari, în condiþiile încare UNPR deja areprima funcþie princooptarea în partid a primarului Iacob-Ridzi.

Surse din cadrulPSD Petroºani spun cãlupta pentru nomi-nalizarea unui consilierpentru postul vacantatde liberali se dã întreºefa tinerilor socialdemocraþi, LaviniaGrigoriu ºi un senior,Viorel Pascu fost ingi-ner minier, în prezentpensionar. Cele maimari ºanse le areGrigoriu, iar motivarealiderilor PSD ar ficã:„trebuie promovaþitinerii ºi femeile socialdemocrate, iar astfel seîmpuºcã doi iepuridintr-un foc”. ªefa OTPSD Petroºani a

devenit în anul 2012,cel mai tânãr consilierlocal pe care munici-piul Petroºani l-a avut,iar Viorel Pascu aajuns sã ocupe un postde ales în „parlamentullocal” dupã arestarea ºiexcluderea liberaluluiAlin Simota.

Municipiul Petroºania rãmas fãrã viceprimarîncã de la începutullunii octombrie a.c.,dupã ce Dorina Niþã(PNL) ºi-a înaintatdemisia pentru a seîntoarce la funcþia deprofesor universitar.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

M unicipiul Petroºani ar putea avea cel mai tânãr viceprimar din istorie,

dacã nominalizarea Laviniei Grigoriu se vaconcretiza într-o propunere din partea PSD.

ªefa TSD Petroºani -posibil noul viceprimar

Page 2: CVJ Nr 738, miercuri, 12 noiembrie

A proximativ400.000 de lei

au fost investiþi laSocietatea deÎnchideri de Minedin Valea Jiuluipentru siguranþaminerilor.

La Petrila, Paroºeniºi Uricani au ajunsaparate de ultimã gene-raþie, cu care mineriipot lucra în condiþiieuropene. Asta dupãce chiar inspectorii ITMatrãgeau atenþia asupranecesitãþii unor astfelde aparate.

Minerii au primit oserie de aparate cucare sã intre în minã,iar cei din conducerea

celor trei unitãþiminiere, aflate în proces de închidere,spun cã totul s-a fãcutpentru siguranþa celorce intrã sub pãmânt,

Practic, acesteaparate, care au costataproximativ 400.000de lei, erau necesare ºichiar inspectorii ITMau cerut în mod imperativ investiþiileacestea.

„În perioadaoctombrie, noiembrieam realizat o achiziþiede aparate de mãsurãºi control, respectiv 47 de bucãþi demetanometre, aparatemultigaz 16 bucãþi,oximetre 18 bucãþi,mãºti de autosalvare

600 de bucãþi. Toatãacestã achiziþie s-afãcut cu scopul de aavea locuri cât mai sigure de muncã ºi caviaþa oamenilor sã nufie pusã în pericol subnicio formã”, adeclarat Aurel Anghel,director SNÎMVJ.

Cei care aucumpãrat aparatelesusþin cã era nevoie deele în subteran, undenu s-au mai fãcut astfelde achiziþii de ani buni.De altfel, minerii s-auplâns mai mereu decalitatea echipa-mentelor, iar o astfelde investiþie îi aduce ºipe minerii noºtri lastandarde europene.

„Toatã aparatura

achiziþionatã este deultimã generaþie, carese utilizeazã în UE ºichiar am reuºit sã leluãm la preþuri com-petitive ºi chiar foartebune. Investiþia laaparatele de mãsurã seridicã la undeva la400.000 de RON”, amai spus Anghel.

Inspectorii ITM auatras în ultima vremeatenþia asupra necesitãþiiunor investiþii în sigu-ranþa ortacilor care intrãsub pãmânt. Aceasta

este prima achiziþie cares-a fãcut în siguranþaminerilor ºi care era

absolut necesarã.DianaDiana

MITRACHEMITRACHE

Dupã polonezi ºi chinezi,

Nemþiiprospecteazãmineritul Vãii Jiului

D upã chinezi ºi polonezi avenit rândul nemþilor sã

tatoneze minele din Valea Jiului.

Zilele acestea, la sediulComplexului Energetic Hunedoara,se aflã o delegaþie nemþeascã.Aceºtia vor sã analizeze subteranele Vãii Jiului pentru avedea dacã utilajele lor se preteazãactivitãþii din aceastã zonã.

“Este o delegaþie de la maimulte firme din Germania care nu a participat la licitaþia deechipamente miniere programatãîn acest an ºi care doreºte sã participe la viitoarea licitaþie deechipamente miniere la care îi vomda drumul în perioada urmãtoare ºivor sã vadã condiþiile de zãcãmântdin Valea Jiului pentru a vedeadespre ce este vorba în minerituldin Valea Jiului ºi pentru a face ºio ofertã la viitoarea licitaþie”, adeclarat Nicolae Drãgoi, directorgeneral adjunct CEH.

Potrivit oficialilor ComplexuluiEnergetic Hunedoara abia anulviitor va fi pornitã licitaþia pentruretehnologizarea unitãþilor miniereviabile.

“Am dat drumul la studiile de fezabilitate la sfârºitul luniioctombrie, este termen de 3 luni pentru finalizarea studiilor de fezabilitate, sã ne încadrãm sãfie ºi studiile gata ºi sã dãm drumulla licitaþie. Înseamnã prima parte a anului viitor”, a mai precizatsursa citatã.

Studiile de fezabilitate ar urmasã fie realizate pentru mineleLonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Noiembrie 20142 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 TRADUCÃTOR

AUTORIZATLimbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Str. AVRAM IANCU 13/38Telefon 0728890014

RãzvanNicolescurevine (ca sãintre în minã?)M inistrul delegat pentru

Energie vine laPetroºani ºi anunþul a fostfãcut de vicepremierul LiviuDragnea, la vizita pe care afãcut-o în Valea Jiului.

Minerii vor sã se întâlneascã cuministrul ºi chiar au sã îi facã oserie de propuneri, pentru ei ca ºipentru pensionarii mineri, iar cuacest prilej ministrul ar putea sã seþinã de cuvânt ºi sã intre în minã.

Liviu Dragnea a dat ca sigurãvizita ministrului delegat pentruEnergie ºi se pare cã acesta va veni în curând în Petroºani, tocmaipentru a discuta despre minerit. De altfel, Liviu Dragnea a ºi subliniat la Petroºani, cã mineritulde huilã este important în strategiaviitoare. „Rãzvan Nicolescu va fiaici. Cãrbunele este stabilit de noica ºi combustibil strategic, iar cele 4 mine intrã într-un proces dedezvoltare ºi modernizare. Existã orezervã de 54 – 55 de milioane de tone de huilã care asigurãfuncþionarea acestor mine pentru 45 – 50 de ani”, a spusvicepremierul Liviu Dragnea, la Petroºani.

Cei de la minele neviabile, însã,vor sã aibã ºi ei o întrevedere cuministrul Rãzvan Nicolescu ºi chiarau un plan de discuþii stabilit pentruaceastã întâlnire. „Primul lucru pecare îl avem pe agendã este legat

de mãrirea cantitãþii de cãrbune.Noi suntem undeva la o producþiemedie de 1808 tone pe lunã, 1810tone pe an, este media realizãrilorpentru SNÎMVJ. În primul rândvrem sã asigurãm acea cantitate decãrbune, care sã nu punã în pericolfuncþionarea celor douã termocen-trale ºi a sistemului energeticnaþional. Al doilea punct ar fi notifi-carea, cu cele 4 elemente foarteimportante: acordarea gratuitãþilorpensionarilor, modificare numãruluide disponibilizaþi de anul viitor, relocarea banilor pentru activitateade închideri ºi pentru demolareaclãdirilor de la suprafaþã ºi punctulde vedere cu privire la continuareaactivitãþii minei Petrila vor fi, cu siguranþã, elementele principale pecare le vom discuta cu domnul ministru la vizita de aici”, a precizatºi Aurel Anghel, director SNÎMVJ.

Rãzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie s-a aflat înValea Jiului ºi la finele luniioctombrie, când a vrut chiar sãintre în mina Lupeni. Poate cã deaceastã datã va intra în subteran,dupã ce se va întâlni cu specialiºtiidin minerit ºi va vedea pe viu, aºacum a promis atunci, cum e sã fiiminer.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Achiziþii de 400.000 de lei pentru mineri

Page 3: CVJ Nr 738, miercuri, 12 noiembrie

T urismul din ValeaJiului poate deveni

alternativã la minerit,în timpul alegerilor ºipoate fi încadrat cu succes la realizãri. Dacãautoritãþile locale dinValea Jiului încearcã deani buni sã dezvolteaceastã laturã, fãrã preamare succes, alegerileprezidenþiale constituieun model de urmat.

Valea Jiului a atras mii deturiºti în ziua alegerilor.

Turiºtii din Valea Jiului auadus peste 2.000 de voturi.Cel mai mare numãr devotanþi pe listele supli-mentare din Valea Jiului s-aînregistrat la Petroºani. Aiciau votat 742 de persoanecare aveau domiciliul în altãlocalitate. În municipiulLupeni 437 de oameni au

votat pe listele suplimentare,din cei peste 11.000 dealegãtori prezenþi la urne.

În municipiul Vulcan, pelistele suplimentare au votat366 de persoane, înAninoasa, 78 de persoane,în Petrila, 391, iar înUricani, 172 de alegãtori.

Hunedoara, judeþ turistic.Primul tur al alegerilorprezidenþiale demonstreazãcã judeþul Hunedoara are

potenþial turistic ºi nu deorice fel, ci electoral. Mii depersoane din alte colþuri aleþãrii s-au aflat pe tãrãmâulhunedorean în ziua votului.Astfel, nu mai puþin de17.545 de persoane au votata pe listele suplimentare.

“În urma analizei rezul-tatelor turului I al AlegerilorPrezidenþiale, se constatãun fapt de naturã sã punã

sub semnul întrebãrii rezul-tatul alegerilor. Acest fapteste numãrul neobiºnuit demare al alegãtorilor pe lis-tele speciale, adicã alegãtoricare au votat în altã locali-tate decât cea în care domi-ciliazã. Numãrul acestora afost de 17.545, respectiv8,32% din totalul voturilordin judeþul Hunedoara”, searatã într-un comunicat depresã al PNL Hunedoara.

Pentru a nu se maiîntâmpla astfel de lucruri,Alianþa Creºtin Liberalã ºi-adesemnat oameni care sãsupravegheze secþiile devotare în cel de-al doilea turde scrutin.

“Pentru a evita orice suspiciuni la turul II, AlianþaCreºtin Liberalã a desemnatobservatori pentru asupraveghea votarea într-unnumãr de 456 de secþii devotare din judeþulHunedoara, observatoricare vor monitoriza ºi filma grupurile de persoanecare voteazã pe listele suplimentare, pentru a evita suspiciunile legate de fraudarea alegerilor”, se mai aratã în comunicat.

Peste 600 de oameniînregistraþi pe aceste liste auvotat numai în comunãªoimuº, iar în Devanumãrul lor a depãºit 2.200

Monika BACIU Monika BACIU

“Este necesar capentru Valea Jiului ºipentru Petrila sã serezolve niºte proble-me pe care le-amtransmis Guvernului.Este necesar pentruPetrila sã se þinãcont de rezolvareacâtorva probleme, înprimul rând anga-jarea în continuare atinerilor la minaLonea, tot la minaLonea este nevoiesã se reînfiinþezesectorul de investiþii

ºi de pregãtiri pentrucã este minã în pro-gram de dezvoltareºi fãrã activitate dedeschideri ºipregãtiri activitateava fi compromisã ºinu în ultimul rândaprovizionarea mineiLonea cu materialeºi tot ce trebuie pentru activitatea deproducþie, pentrusecuritatea oame-nilor ºi a zãcãmântu-lui. O altã problemãpe care am ridicat-o

este sprijinirea activi-tãþii Primãriei Petrilapentru anul 2015 cufinanþare pentrublocurile ANL,dotarea primãrieioraºului Petrila cudotarea serviciuluiSMURD cu omaºinã nouã, pentrucã de când avemserviciul SMURD amavut peste 1000 deintervenþii”, adeclarat Ilie Pãducel,primarul oraºuluiPetrila.

În ceea cepriveºte realizareaunor blocuri ANL,edilul este sigur cã launul va începelucrarea anul viitor.

“Ne-a spus cã100% se va rezolvapentru cã noi avemdin cele 4 blocuriaprobate unul estedeja discutatã docu-mentaþia ºi aprobatãîn consiliul tehnico-economic al minis-teurlui. Este cu atâtmai necesar cu câttrebuie sã stabilizãmmedici care vor lucrala cabinetele de laambulatoriu”, a maispus edilul.

Toate vizitele ministeriale dinValea Jiului s-au soldat pânã acumdoar cu promisiunielectorale.

MonikaMonikaBACIU BACIU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Noiembrie 2014 Actualitate 3

Noi proiecte pentrucetãþeni, la ApaServValea Jiului

R eprezetanþiiApaServ Valea

Jiului încearcã sãrãspundã cu prompti-tudine tuturor soli-citãrilor venite dinpartea populaþiei.

Orice problemã ridicatãde vreo persoanã poatedeveni un proiect noudemarat de societatea deapã din Valea Jiului. Încadrul audienþelor cei care se adreseazã conducerii audiferite solicitãri, unele întemeiate. Astfel, patrugospodãrii din Petrila de pe strada ªureanu au fostbranºate la reþeaua de canalizare.

“În cadrul audienþelor domnului director general CostelAvram un grup de cetãþeni din localitatea Petrila str. ªureanu au susþinut necesitatea realizãrii unor racordurila reþeaua de canalizare publicã þinând cont de faptul cãaceasta se afla în vecinãtatea gospodãriilor dumnealor.Astfel o comisie tehnicã din cadrul SC ASVJ SÃ Petroºanicondusã de dl dir. gen. Costel Avram s-a deplasat la faþalocului pentru analiza situaþiei dispunând realizarea racordurilor la cele 4 gospodãrii”, spun reprezentanþiiApaServ Valea Jiului pe o reþea de socializare.

Nu este pentru prima datã când solicitãrile populaþieidevin proiecte pentru ApaServ Valea Jiului.

Monika BACIU Monika BACIU

Valea Jiului, atracþie turisticã… electoralã

Între nevoi ºi promisiuni de campanieÎ ntre nevoi ºi promisiuni electorale.

Aºa se învârte situaþia din Valea Jiului în momentul de faþã.Vicepremierul României, LiviuDragnea, s-a aflat duminicã în ValeaJiului, iar edilii i-au expus anumiteprobleme. La Petrila, Ilie Pãducel, i-asolicitat demnitarului ajutorul pentrurezolvarea mai multor probleme.

Page 4: CVJ Nr 738, miercuri, 12 noiembrie

“Cei de la Lupeni nu au datorii, au doarfactura curentã de plãtitcare a fost emisã ieri(luni-n.r.) aceasta fiindîn valoare de 5078,53de lei. Încã nu a ajunsfactura la ei”, audeclarat reprezentanþiiSC ApaServ ValeaJiului.

Cel mai mare dato-rnic al ApaServ ValeaJiului rãmâne populaþiazonei a cãrei restanþãdepãºeºte suma de 10milioane de lei. Agenþiieconomici au datorii însumã de 5.149.162

lei, iar populaþia,10.803.250 lei. Maiexact, în cazul unitãþilorbugetare, primãriile dinValea Jiului au datoriitotale de 61.938 lei,spitalele, 40.243 lei,ºcolile, 2. 604 lei, iarinstituþiile de ordinepublicã, 16.70 lei. Înceea ce priveºte agenþiieconomici, cei maimari datornici rãmânsocietãþile de termofi-care, a cãror datoriereprezintã un procentde 96,49 la sutã,respectiv 4.968.444lei. Directorul general

al Apa Sev, CostelAvram susþine cã aîncercat ºi încearcã totfelul de metode pentrua recupera datoriile,însã o mare problemão reprezintã sãrãcia dinzonã ºi nivelul de traiscãzut al oamenilor.

“Una dintremetodele de recuperarea creanþelor pot spunecã este înfiinþarea corpului de control.Problema este cãoamenii noºtri merg peteren ºi aduc bani de laconsumatorii casnici,dar nu suficienþi pentru

cã aceºtia nu au sãachite factura integral.Vã dau un exemplu:dacã factura este de100 de lei, persoanaachitã doar jumãtatepentru cã spune cã nuîi mai rãmâne bani demâncare dacã ar plãti-otoatã. Ce putem face?Sã-i oprim apa nu esteo soluþie ºi aºa facemaceste compromisuri.Cert este cã nu s-arespectat planul de tarifare impus în programul prin care auluat fonduri europene,suntem undeva lamijloc, dar pot afirma

cã dacã toþi ºi-ar plãtifacturile restante, ºi aicimã refer atât la popu-laþie cât ºi la agenþiieconomici, nu s-ar mailua în discuþie majo-rarea tarifulul la apã”,

ne-a declarat CostelAvram, director generalApa Serv.

De menþionat estefaptul cã din anul 2011Apa Serv Valea Jiuluinu a mai fãcut niciomodificare a tarifului laapã, iar în clasamentultarifelor practicate deoperatorii de apa pota-bila si apa uzata, SCApa Serv Valea JiuluiSA ocupa locul 40 din44 de operatori , maiieftin Turnu Severin,Orºova, Slatina ºiPloieºti.

Monika BACIUMonika BACIU

S ocietatea caredistribuie apa

în Valea Jiului areuºit sã batã, laPetroºani, un recordabsolut. Este vorbadespre finalizarealucrãrilor de extin-dere a reþelelor deaducþiune a apei ºide canalizare, care afost fãcutã cu ojumãtate de an maidevreme decât ter-menul prevãzut.

Apa Serv Valea Jiuluia reuºit, dupã ce a rãsturnat aproape toatãValea Jiului, sã finali-zeze, cel puþin laPetroºani toate lucrãrile.

S-a investit mult înextinderea reþelelor deapã ºi canalizare, pen-tru cã foarte multe zonede case nu aveau fiecanalizare, fie aducþiunede apã potabilã, iar înCapitala Vãii Jiului aces-tea sunt gata. În plus,aici s-a lucrat la extin-

derea spre zona Rusu ºis-au montat hidranþiicare ani de zile nicimãcar nu au existat.„Mã bucur pentru faptulcã la Petroºani con-structorul a terminatlucrãrile în avans. Dacãlucrãrile de extindere areþelelor de apã ºicanalizare în municipiu-lui Petroºani trebuiau sãse termine la sfârºitullunii aprilie 2015, suntem în grafic ºi sãp-tãmâna viitoare facemrecepþia la acestea. Noi,

ca beneficiari, suntemfoarte mulþumiþi de ceeace s-a fãcut laPetroºani, de lucrãrilede aici”, a declaratCostel Avram, directorulgeneral alSC Apa ServValea Jiului.

Mai mult, CostelAvram promite cã acolounde a fost stricatterasamentul, acolo vorfi verificate lucrãrile,pentru a vedea dacãtotul s-a finalizat conform proiectului.

„Sãptãmâna aceastamerg cu cei dinprimãrie pentru ainspecta, înaintearecepþiei finale, toatelucrãrile, ca sî vãd dacãterenul sau drumul, afost readus la stareainiþialã. Una peste alta,deja funcþioneazã toateºi suntem în faza în carefacem contracte cu ceicare sunt beneficiariiextinderii lucrãrilor deapã ºi canalizare înmunicipiul Petroºani”, amai spus Costel Avram.

Toatã zona Colonieia fost reabilitatã ºipartea de construcþii de case dinspre zonaturisticã Parâng, iarnumãrul celor care aupentru prima datã apãsau canalizare este rela-tiv mare. Asta pentru cãpânã acum oamenii sedescurcau cum puteau,iar canalizarea este ceamai mare investiþie înconfortul lor. „La uniile-am îmbunãtãþitreþelele de canalizare ºipe cele de apã. Încondiþiile acestea auapã ºi canalizare, fiind-cã am schimbat reþelele,iar unii sunt noi benefi-ciari. Sunt în total cam

300 de familii, care, înurma extinderiireþelelor, beneficiaazãde servicii mult maibune din partea SCApa Serv Valea Jiului”,a conchis directorul SCApa Serv.

Astfel de lucrãri suntîn toate oraºele Vãii

Jiului, dar la Petroºanirecepþia are loc în câteva zile, pentru cãîntreaga lucrare s-a fina-lizat înainte de termen.

Apa Serv a investitsume importante debani pentru confortulpopulaþiei din zona VãiiJiului, iar potrivit site-ului acestei instituþii,Proiectul ”ProgramulRegional de apã ºimediu din ValeaJiului”, care estestructurat pe 5 obiectivede investiþii, are ovaloare de 44,4 milioa-ne USD. Sursele definanþare pentru acestProgram au fost:

Banca Europeanãpentru Reconstrucþie ºiDezvoltare cu care s-a

semnat Acordul deîmprumut în valoare de16 milioane USD;

UniuneaEuropeanã prinProgramul PHARE cucare s-au semnatMemorandumurile deFinanþare la data de29.05.1997 ºi30.12.1999 în valoarede 14 milioane USD;

GuvernulRomâniei – în valoarede 12,3 milioane USD;

Consiliul JudeþeanHunedoara – în valoarede 2,1 milioane USD.

ProgramulRegional de apa simediu din ValeaJiului a cuprins:

Construcþia Staþieide Epurare Uricani(16.000 LE.) ºi aStaþiei de Pompare apãuzatã Lupeni;

Execuþie Aducþiune

apã (14.000 m) în valoare de 1,7 mil.USD, finanþat prinîmprumut BERD;

Achiziþie conducteaferente reabilitaremagistralã apã (1a1) ºireþea distribuþie (1a2)contract în valoare de9,1 mil Euro finanþatprin împrumut BERD;

Reabilitare conduc-tã magistralã ºi dis-tribuþie apã (aprox.110.000 m)(1b), în con-formitate cu condiþiilecontractuale FIDIC -Cartea Rosie, contractîn valoare de 2,249 mil.Euro, finanþat prinîmprumut BERD;

Reabilitare reþeleapã lot est ºi Reabilitarereþele apã lot Vest (1c) –

contracte în valoare deaproximativ 4,835 milEuro, din care 1,908mil Euro finanþareîmprumut BERD ºi2,927 mil. Eurofinanþat de GuvernulRomâniei;

Sistem de monito-rizare alimentare cu apa(1d) ºi achiziþie echipa-mente (1e, 1f, 1g, 1h),contracte în valoare deaprox. 4,366 mil Euro,finanþat prin împrumutBERD;

Reabilitarea ºiretehnologizarea staþi-ilor de tratare apã Taia,Braia ºi Aninoasa (2a),în valoare de 1 milUSD (0,794 mil Euro),finanþat de GuvernulRomâniei;

Construcþie rezer-voare apã (2b) ºi Statiide pompare apã (2c),contracte în valoare de1,074 mil Euro, com-ponentã cofinanþatã deGuvernul României;

Contorizare ºiAchizitie apometre ºibanc testare, instalareapometre la consuma-tori (11.000 buc) (3a si3b), total valoare 3 milUSD, din care 0,348mil Euro, finanþat prinîmprumut BERD ºi 2,7mil Euro cofinanþat deGuvernul României;

Proiectului PHARERO 9608.01 – Achiziþieconducte, echipamenteauxiliare ºi instalareconducte pentru reabi-litare reþea canalizare(aprox. 20.000 m), înconformitate cu condiþi-ile contractuale FIDIC -Cartea Roºie, valoarecontracte 14.060.000Euro din care 13,839mil Euro din fonduriPHARE(4a) ºi 230.000Euro finanþare prinîmprumut BERD (4b,4c, 4d);

Re-echipare Staþiepompare apã uzatã (5a)ºi achiziþie echipamentlaborator SE Uricani(5b), contracte în valoa-re aprox. 1,611 milEuro, din care 0,082mil Euro, finanþare prinîmprumut BERD, 1,158mil Euro, finanþat prinPHARE ºi 0,371 milEuro, finanþat deGuvernul României.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Noiembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

A u promis totsprijinul,

dar au uitat ulteriorde ideea ce dãdea speranþe derenaºtere a secularului depoude locomotove de la Petroºani.

În urmã cu doi ani,oficialii din cadrulDirceþiei de Patrimoniua CFR asiguraautoritãþile locale ºijudeþene din Hunedoarade tot sprijinul în vederea realizãrii unui muzeu CFR laPetroºani, într-o falã aDepoului deLocomotive de laPetroºani. O ideelansatã de autoritãþi, înurmã cu aproape doiani, dar care pentrurealizarea ei are nevoiede acceptul ºi sprijinulcelor de la Direcþia dePatrimoniu.

„E adevãrat, aºa cumam spus, ar fi grozat sãfacem un muzeu alCFR, pentru cã esteîncã un punct de

atracþie pentru aceastãzonã. Însã, cei de laCFR, de la Patrimoniu,nu au mai spus nimic, nu ne-au maicontactat”, a declaratpreºedintele CJHunedoara, Mircea IoanMoloþ. În decembrie2012, odatrã cuîmplinirea a 100 de anide la darea în folosinþãa depoului, s-a vorbit înpremierã despre acestproiect. „Acum 100 deani la Petroºani sedeschidea aceste depou.Era unul dintre cele maimoderne, nu numai dinRomânia, ºi dacã astãzi,din pãcate, activitatea încadrul acestui depou s-a

redus foarte mult noisuntem datori sãrepunem în valoareceea ce mai avem acoloºi, cu sprijinulConsiliului Judeþean ºial Consiliului Local spersã reuºim acest lucru ºiastfel va fi un nouobiectiv turistic pe hartaVãii Jiului”, spuneaatunci primarulPetroºaniului, TiberiuIacob Ridzi. ªi, tocmaipentru ca istoria sãmeargã mai departe,

H ala mai aºteap-tã exponatele

A fost lansatã ideeaca, într-o halã a

depoului, sã se amenajeze primulmuzeu CFR din þarã,evident în colaborare cuCFR ºi cu Direcþia dePatrimoniu, Numai cãdoar oficialii locali maivorbesc despore acestproiect. Cei de lapatromoniu au uitat,pesemne, de el, imediatcum au întors spateleVãii Jiului, deºi o mânãîntinsdã spre zona ceare atâta nevoie de sprijin era binevenitã!

Astãzi, la mai bine de 100 de ani de laconstrucþia depoului delocomotive dinPetroºani, doarbãtrânele locomotive cuabur dezafectate ºiamplasate în curte mai vorbesc despre vremurile de glorie aletransportului pe cale feratã. Istoria se poateºterge, însã, chiar mairepede decât a fostscrisã dacã ideile de valorificare a trecutuluinu sunt ºi materializate.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Lucrãri, gata cu o jumãtate de an înainte ApaServ Valea Jiului a recuperatrestanþele de la Primãria LupeniA dministraþia localã de la Lupeni nu are datorii la furnizorul

de apã potabilã. Dacã luna trecutã, reprezentanþii societãþiide apã din Valea Jiului declarau cã primãria Lupeni figureazã cu restanþe de 20 de mii de lei la apã, în cursul acestei luni problema s-a remediat. Autoritãþile lupenene au reuºit sã îºiachite restanþele cãtre ApaServ Valea Jiului.

Oficialii Direcþiei de Patromoniu a CFR au uitat ce au promis

Amenajarea unui muzeu la Depoul de locomotive de la Petroºani, lãsatã în aºteptare

Page 5: CVJ Nr 738, miercuri, 12 noiembrie

“Cei de la Lupeni nu au datorii, au doarfactura curentã de plãtitcare a fost emisã ieri(luni-n.r.) aceasta fiindîn valoare de 5078,53de lei. Încã nu a ajunsfactura la ei”, audeclarat reprezentanþiiSC ApaServ ValeaJiului.

Cel mai mare dato-rnic al ApaServ ValeaJiului rãmâne populaþiazonei a cãrei restanþãdepãºeºte suma de 10milioane de lei. Agenþiieconomici au datorii însumã de 5.149.162

lei, iar populaþia,10.803.250 lei. Maiexact, în cazul unitãþilorbugetare, primãriile dinValea Jiului au datoriitotale de 61.938 lei,spitalele, 40.243 lei,ºcolile, 2. 604 lei, iarinstituþiile de ordinepublicã, 16.70 lei. Înceea ce priveºte agenþiieconomici, cei maimari datornici rãmânsocietãþile de termofi-care, a cãror datoriereprezintã un procentde 96,49 la sutã,respectiv 4.968.444lei. Directorul general

al Apa Sev, CostelAvram susþine cã aîncercat ºi încearcã totfelul de metode pentrua recupera datoriile,însã o mare problemão reprezintã sãrãcia dinzonã ºi nivelul de traiscãzut al oamenilor.

“Una dintremetodele de recuperarea creanþelor pot spunecã este înfiinþarea corpului de control.Problema este cãoamenii noºtri merg peteren ºi aduc bani de laconsumatorii casnici,dar nu suficienþi pentru

cã aceºtia nu au sãachite factura integral.Vã dau un exemplu:dacã factura este de100 de lei, persoanaachitã doar jumãtatepentru cã spune cã nuîi mai rãmâne bani demâncare dacã ar plãti-otoatã. Ce putem face?Sã-i oprim apa nu esteo soluþie ºi aºa facemaceste compromisuri.Cert este cã nu s-arespectat planul de tarifare impus în programul prin care auluat fonduri europene,suntem undeva lamijloc, dar pot afirma

cã dacã toþi ºi-ar plãtifacturile restante, ºi aicimã refer atât la popu-laþie cât ºi la agenþiieconomici, nu s-ar mailua în discuþie majo-rarea tarifulul la apã”,

ne-a declarat CostelAvram, director generalApa Serv.

De menþionat estefaptul cã din anul 2011Apa Serv Valea Jiuluinu a mai fãcut niciomodificare a tarifului laapã, iar în clasamentultarifelor practicate deoperatorii de apa pota-bila si apa uzata, SCApa Serv Valea JiuluiSA ocupa locul 40 din44 de operatori , maiieftin Turnu Severin,Orºova, Slatina ºiPloieºti.

Monika BACIUMonika BACIU

S ocietatea caredistribuie apa

în Valea Jiului areuºit sã batã, laPetroºani, un recordabsolut. Este vorbadespre finalizarealucrãrilor de extin-dere a reþelelor deaducþiune a apei ºide canalizare, care afost fãcutã cu ojumãtate de an maidevreme decât ter-menul prevãzut.

Apa Serv Valea Jiuluia reuºit, dupã ce a rãsturnat aproape toatãValea Jiului, sã finali-zeze, cel puþin laPetroºani toate lucrãrile.

S-a investit mult înextinderea reþelelor deapã ºi canalizare, pen-tru cã foarte multe zonede case nu aveau fiecanalizare, fie aducþiunede apã potabilã, iar înCapitala Vãii Jiului aces-tea sunt gata. În plus,aici s-a lucrat la extin-

derea spre zona Rusu ºis-au montat hidranþiicare ani de zile nicimãcar nu au existat.„Mã bucur pentru faptulcã la Petroºani con-structorul a terminatlucrãrile în avans. Dacãlucrãrile de extindere areþelelor de apã ºicanalizare în municipiu-lui Petroºani trebuiau sãse termine la sfârºitullunii aprilie 2015, suntem în grafic ºi sãp-tãmâna viitoare facemrecepþia la acestea. Noi,

ca beneficiari, suntemfoarte mulþumiþi de ceeace s-a fãcut laPetroºani, de lucrãrilede aici”, a declaratCostel Avram, directorulgeneral alSC Apa ServValea Jiului.

Mai mult, CostelAvram promite cã acolounde a fost stricatterasamentul, acolo vorfi verificate lucrãrile,pentru a vedea dacãtotul s-a finalizat conform proiectului.

„Sãptãmâna aceastamerg cu cei dinprimãrie pentru ainspecta, înaintearecepþiei finale, toatelucrãrile, ca sî vãd dacãterenul sau drumul, afost readus la stareainiþialã. Una peste alta,deja funcþioneazã toateºi suntem în faza în carefacem contracte cu ceicare sunt beneficiariiextinderii lucrãrilor deapã ºi canalizare înmunicipiul Petroºani”, amai spus Costel Avram.

Toatã zona Colonieia fost reabilitatã ºipartea de construcþii de case dinspre zonaturisticã Parâng, iarnumãrul celor care aupentru prima datã apãsau canalizare este rela-tiv mare. Asta pentru cãpânã acum oamenii sedescurcau cum puteau,iar canalizarea este ceamai mare investiþie înconfortul lor. „La uniile-am îmbunãtãþitreþelele de canalizare ºipe cele de apã. Încondiþiile acestea auapã ºi canalizare, fiind-cã am schimbat reþelele,iar unii sunt noi benefi-ciari. Sunt în total cam

300 de familii, care, înurma extinderiireþelelor, beneficiaazãde servicii mult maibune din partea SCApa Serv Valea Jiului”,a conchis directorul SCApa Serv.

Astfel de lucrãri suntîn toate oraºele Vãii

Jiului, dar la Petroºanirecepþia are loc în câteva zile, pentru cãîntreaga lucrare s-a fina-lizat înainte de termen.

Apa Serv a investitsume importante debani pentru confortulpopulaþiei din zona VãiiJiului, iar potrivit site-ului acestei instituþii,Proiectul ”ProgramulRegional de apã ºimediu din ValeaJiului”, care estestructurat pe 5 obiectivede investiþii, are ovaloare de 44,4 milioa-ne USD. Sursele definanþare pentru acestProgram au fost:

Banca Europeanãpentru Reconstrucþie ºiDezvoltare cu care s-a

semnat Acordul deîmprumut în valoare de16 milioane USD;

UniuneaEuropeanã prinProgramul PHARE cucare s-au semnatMemorandumurile deFinanþare la data de29.05.1997 ºi30.12.1999 în valoarede 14 milioane USD;

GuvernulRomâniei – în valoarede 12,3 milioane USD;

Consiliul JudeþeanHunedoara – în valoarede 2,1 milioane USD.

ProgramulRegional de apa simediu din ValeaJiului a cuprins:

Construcþia Staþieide Epurare Uricani(16.000 LE.) ºi aStaþiei de Pompare apãuzatã Lupeni;

Execuþie Aducþiune

apã (14.000 m) în valoare de 1,7 mil.USD, finanþat prinîmprumut BERD;

Achiziþie conducteaferente reabilitaremagistralã apã (1a1) ºireþea distribuþie (1a2)contract în valoare de9,1 mil Euro finanþatprin împrumut BERD;

Reabilitare conduc-tã magistralã ºi dis-tribuþie apã (aprox.110.000 m)(1b), în con-formitate cu condiþiilecontractuale FIDIC -Cartea Rosie, contractîn valoare de 2,249 mil.Euro, finanþat prinîmprumut BERD;

Reabilitare reþeleapã lot est ºi Reabilitarereþele apã lot Vest (1c) –

contracte în valoare deaproximativ 4,835 milEuro, din care 1,908mil Euro finanþareîmprumut BERD ºi2,927 mil. Eurofinanþat de GuvernulRomâniei;

Sistem de monito-rizare alimentare cu apa(1d) ºi achiziþie echipa-mente (1e, 1f, 1g, 1h),contracte în valoare deaprox. 4,366 mil Euro,finanþat prin împrumutBERD;

Reabilitarea ºiretehnologizarea staþi-ilor de tratare apã Taia,Braia ºi Aninoasa (2a),în valoare de 1 milUSD (0,794 mil Euro),finanþat de GuvernulRomâniei;

Construcþie rezer-voare apã (2b) ºi Statiide pompare apã (2c),contracte în valoare de1,074 mil Euro, com-ponentã cofinanþatã deGuvernul României;

Contorizare ºiAchizitie apometre ºibanc testare, instalareapometre la consuma-tori (11.000 buc) (3a si3b), total valoare 3 milUSD, din care 0,348mil Euro, finanþat prinîmprumut BERD ºi 2,7mil Euro cofinanþat deGuvernul României;

Proiectului PHARERO 9608.01 – Achiziþieconducte, echipamenteauxiliare ºi instalareconducte pentru reabi-litare reþea canalizare(aprox. 20.000 m), înconformitate cu condiþi-ile contractuale FIDIC -Cartea Roºie, valoarecontracte 14.060.000Euro din care 13,839mil Euro din fonduriPHARE(4a) ºi 230.000Euro finanþare prinîmprumut BERD (4b,4c, 4d);

Re-echipare Staþiepompare apã uzatã (5a)ºi achiziþie echipamentlaborator SE Uricani(5b), contracte în valoa-re aprox. 1,611 milEuro, din care 0,082mil Euro, finanþare prinîmprumut BERD, 1,158mil Euro, finanþat prinPHARE ºi 0,371 milEuro, finanþat deGuvernul României.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Noiembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

A u promis totsprijinul,

dar au uitat ulteriorde ideea ce dãdea speranþe derenaºtere a secularului depoude locomotove de la Petroºani.

În urmã cu doi ani,oficialii din cadrulDirceþiei de Patrimoniua CFR asiguraautoritãþile locale ºijudeþene din Hunedoarade tot sprijinul în vederea realizãrii unui muzeu CFR laPetroºani, într-o falã aDepoului deLocomotive de laPetroºani. O ideelansatã de autoritãþi, înurmã cu aproape doiani, dar care pentrurealizarea ei are nevoiede acceptul ºi sprijinulcelor de la Direcþia dePatrimoniu.

„E adevãrat, aºa cumam spus, ar fi grozat sãfacem un muzeu alCFR, pentru cã esteîncã un punct de

atracþie pentru aceastãzonã. Însã, cei de laCFR, de la Patrimoniu,nu au mai spus nimic, nu ne-au maicontactat”, a declaratpreºedintele CJHunedoara, Mircea IoanMoloþ. În decembrie2012, odatrã cuîmplinirea a 100 de anide la darea în folosinþãa depoului, s-a vorbit înpremierã despre acestproiect. „Acum 100 deani la Petroºani sedeschidea aceste depou.Era unul dintre cele maimoderne, nu numai dinRomânia, ºi dacã astãzi,din pãcate, activitatea încadrul acestui depou s-a

redus foarte mult noisuntem datori sãrepunem în valoareceea ce mai avem acoloºi, cu sprijinulConsiliului Judeþean ºial Consiliului Local spersã reuºim acest lucru ºiastfel va fi un nouobiectiv turistic pe hartaVãii Jiului”, spuneaatunci primarulPetroºaniului, TiberiuIacob Ridzi. ªi, tocmaipentru ca istoria sãmeargã mai departe,

H ala mai aºteap-tã exponatele

A fost lansatã ideeaca, într-o halã a

depoului, sã se amenajeze primulmuzeu CFR din þarã,evident în colaborare cuCFR ºi cu Direcþia dePatrimoniu, Numai cãdoar oficialii locali maivorbesc despore acestproiect. Cei de lapatromoniu au uitat,pesemne, de el, imediatcum au întors spateleVãii Jiului, deºi o mânãîntinsdã spre zona ceare atâta nevoie de sprijin era binevenitã!

Astãzi, la mai bine de 100 de ani de laconstrucþia depoului delocomotive dinPetroºani, doarbãtrânele locomotive cuabur dezafectate ºiamplasate în curte mai vorbesc despre vremurile de glorie aletransportului pe cale feratã. Istoria se poateºterge, însã, chiar mairepede decât a fostscrisã dacã ideile de valorificare a trecutuluinu sunt ºi materializate.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Lucrãri, gata cu o jumãtate de an înainte ApaServ Valea Jiului a recuperatrestanþele de la Primãria LupeniA dministraþia localã de la Lupeni nu are datorii la furnizorul

de apã potabilã. Dacã luna trecutã, reprezentanþii societãþiide apã din Valea Jiului declarau cã primãria Lupeni figureazã cu restanþe de 20 de mii de lei la apã, în cursul acestei luni problema s-a remediat. Autoritãþile lupenene au reuºit sã îºiachite restanþele cãtre ApaServ Valea Jiului.

Oficialii Direcþiei de Patromoniu a CFR au uitat ce au promis

Amenajarea unui muzeu la Depoul de locomotive de la Petroºani, lãsatã în aºteptare

Page 6: CVJ Nr 738, miercuri, 12 noiembrie

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Noiembrie 20146 Actualitate

M icrohidroncetralade pe Taia a

intrat în verificãri.Planurile autoritãþilorlocale din Petrila începsã prindã contur.

Constructorul Italian a finalizat lucrãrile la microhidrocentralã, iar înaceastã perioadã au loc

probele pentru a se stabilidacã aceasta funcþioneazã laparametri normali.

“Am avut o analizãîmpreunã cu constructorii,s-a fãcut recepþia la lucrãrilede montaj din centralã, s-astability ca program înperioada 10-30 noiembriesã se facã probele subsupravegherea ENEL-uluipentru punerea în funcþiunea microhidrocentralei ºi înparalel constructorul sãlucreze la refacerea zonelorde pe traseul conductei la asigurarea malurilor unde au fost afectate, la subtraversãrile de pestedrum pe drumul cãtre Valea Popii ºi toate celelalteprobleme ºi refaceri care

sunt stabilite cu constructorul”, a declaratIlie Pãducel, primaruloraºului Petrila.

Dacã investiþia vafuncþiona la parametrii nor-mali, autoritãþile locale de laPetrila vor avea posibilitateade a asigura iluminatul ºi înunitãþile de învãþãmânt depe raza localitãþii.

“Dacã va funcþiona la

parametric ºi vor atingeparametrii scontaþi ºi nu vorfi probleme, undeva în juruldatei de 1 decembrie sepoate declara pusã înfuncþiune aceastã micro-hidrocentralã de 3,5 MWhputere”, a mai spus sursacitatã.

De pe urma acesteiinvestiþii, autoritãþile localepetrilene vor avea ºi o seriede beneficii.

Monika BACIUMonika BACIU

1. Denumirea, adresa,numãrul de fax, adresa de e-mail ale autoritãþii contrac-tante ºi ale biroului de lacare se pot obþine, dupãcaz, informaþii suplimentare:ASOCIAÞIA DE DEZ-VOLTAREINTERCOMUNITARÃ(A.D.I.) TERMOFICAREVALEA JIULUI, 1Decembrie 1918 nr.93,camera 23, Petroºani,judeþul Hunedoara, telefon+40 254 542742, fax +40254 545903, [email protected]

2. Hotãrârea privindstabilirea modalitãþii degestiune: Hotãrârea nr.275/2013 din 2.09.2013 aConsiliului Local alMunicipiului Petroºani,Hotãrârea nr. 94/2013 din19.09.2013 a ConsiliuluiLocal al Municipiului Vulcan,Hotãrârea nr. 65/2013 din31.07.2013 a ConsiliuluiLocal al Municipiului Lupeni,Hotãrârea A.G.A. nr. 3 din24.07.2014, HotãrâreaA.G.A. nr. 9 din4.11.2014, privind reluareaprocedurii.

3. Aria teritorialã undeurmeazã a se presta/furnizaserviciul/activitatea:Serviciul public de alimenta-re cu energie termicã în sis-tem centralizat se asigurãpentru municipiile Petroºani,Vulcan ºi Lupeni, judeþul

Hunedoara, România.4. Serviciul/activitatea

care urmeazã sã fie prestat/prestatã/furnizat/furnizatã/detaliat/detaliatã pe activitãþi:Serviciulpublic de alimentare cuenergie termicã în sistemcentralizat (transportul, dis-tribuþia ºi furnizarea energieitermice) în municipiilePetroºani, Vulcan ºi Lupeni.

5. Durata contractuluide delegare a gestiunii:10 ani.

6. Denumirea, adresa,numãrul de telefon ºi de faxºi adresa de e-mail alebiroului/persoanei de la carese poate solicita documen-taþia de delegare, precum ºimodalitãþile de obþinere adocumentaþiei: Solicitãrilepentru documentaþia deatribuire se depun laPrimãria MunicipiuluiPetroºani strada 1Decembrie 1918 nr. 93,camera 5, Registraturã, telefon +40 254542742,interior 112 sau 210, fax:+40 254545903, e-mail:[email protected]þia de atribuire seobþine de la PrimãriaMunicipiului Petroºani, stra-da 1 Decembrie 1918 nr.93, camera 17, persoana decontact Curelea Mihaela.

7. Dacã este cazul, cos-tul ºi condiþiile de platã învederea obþinerii documen-

taþiei de delegare: Costuldocumentaþiei de atribuire50 lei. Suma se depune încontulRO83RNCB0165142421970001 deschis la BancaComercialã RomânãPetroºani.

8. Termenul limitã dedepunere a ofertelor, data ºiora, adresa la care sedepun/transmit ofer-tele:15.12.2014, ora 9,30.Ofertele se depun laPrimãria MunicipiuluiPetroºani, adresa Petroºani,strada 1 Decembrie 1918nr. 93, camera 5,Registraturã.

9. Data, ora ºi loculdeschiderii ofertelor:15.12.2014, ora 10,00.Ofertele se deschid laPrimãria MunicipiuluiPetroºani, adresa Petroºani,strada 1 Decembrie 1918nr. 93, sala de ºedinþe, etajul 1.

10. Dacã este cazul,garanþiile solicitate:Cuantumul garanþiei de par-ticipare este de 1000 lei.Garanþia de participare se vaconstitui prin scrisoare degaranþie bancarã sau prinordin de platã în contulRO83RNCB0165142421970001 deschis la BancaComercialã RomânãPetroºani.

11. Durata de valabili-tate a ofertei: 120 zile.

12. Pagina web pe careeste disponibilã documen-taþia: -

Anunþul a fost publicat înMonitorul Oficial partea aVI-a nr.207 din07.11.2014.

La coadã pentru biletelede transport

A proape 15 mii de persoane din

municipiul Petroºanibeneficiazã de biletede cãlãtorie.

Zilele acestea, la sediulPrimãriei Petroºani au ajunstichetele de cãlãtorie, iarpersoanele care seîncadreazã în criteriile deacordare le pot ridica.

“De biletele de cãlãtorieaprobatã prin hotãrârileconsiliului local încã din anul2002 ºi pânã în prezent,beneficiazã un numãr în jurde 1300 de persoane lunar,totalul pe anul trecut a fostde 14.400 de persoane,însã numãrul scade saucreºte în sensul cã beneficia-rii sunt pensionarii care auvenituri de 1000 de leiinclusiv ºi care au o vârstãde peste 65 de ani, deasemenea beneficiarii devenit minim garantat cuvârstã de peste 65 de ani,persoanele încadrate îngradul I ºi II de handicap ºiînsoþitorii acestora, veteranii

de rãzboi, deportaþii.Anumite persoane care iesdin gradul de handicap sauintrã sau decesele fac caacest numãr sã creascã sausã scadã în funcþie de ce seîntâmplã”, a declarat secre-tarul Primãriei Petroºani,juristul Adrian Negoe.

Luna, beneficiarii primesc20 de bilete de cãlãtorie,lunar. Aceºtia trebuie sã ºtiecã biletele nu se epuizeazãºi fiecare beneficiar va intraîn posesia lor.

“Sãptãmâna trecutã s-auepuizat biletele, dar pânã aufost verificate, cã sunt câte-va mii care trebuie verifi-cate, cã trebuie sã dãmcorect cele 20 de cãlãtoriisã nu fie nici mai multe, nicimai puþine, nu este chiarsimplu”, a mai preciyatsursa citatã.

Biletele de cãlãtorie seacordã în baza unei hotãtâride consiliu local caredateazã din anul 2002.

Monika BACIUMonika BACIU

Microhidrocentrala, la un pas de funcþiune

ANUNÞ PRIVIND DELEGAREA GESTIUNII

SERVICIILOR COMUNITARE DE UTILITÃÞI PUBLICE

Page 7: CVJ Nr 738, miercuri, 12 noiembrie

P oliþiºtii dinPetroºani au

prins în urma uneisingure acþiuni,trei ºoferi care circulau pe drumurile dinlocalitate fãrã aavea permis deconducere ori bãuþi bine.

Verificarea a fostuna de rutinã, iar înurma ei un bãrbat de56 de ani dinPetroºani a fost prinsîncã de la primele oreale dimineþii, cã circulacu un scuter pe princi-palul bulevard al loca-litãþii fãrã a avea permis pentru nici ocategorie de vehicule.Bãrbatul s-a ales cudosar penal ºi estecercetat în stare de

libertate. Câteva oremai târziu, poliþiºtii auprins un alt ºofer fãrãpermis care circula cumaºina fãrã griji cã arputea fi prins chiar pelângã sediul PoliþieiMunicipiului Petroºani.

„În data de10.11.2014, în jurulorei 12:30, poliþiºtiiBiroului RutierPetroºani au depistatîn trafic un bãrbat învârstã de 25 de ani,din municipiulPetroºani, care con-ducea un autoturismpe strada CarolSchreter, din acelaºimunicipiu, deºi aveapermisul de conducerereþinut. De asemenea,în urma verificãrilor înbaza de date, poliþiºtiiau constatat cã autoturismul aveanumerele de înmatricu-

lare provizorii expirate”, a declaratsubcomisarul BogdanNiþu, purtãtorul decuvânt al IPJHunedoara.

Al treilea caz a fostdescoperit ieridimineaþã, pe o stradãparalelã cu DN 66, pecare ºoferul a ales-otocmai pentru a nu dacu ochii de oameniilegii.

„PoliþiºtiiBiroului RutierPetroºani audepistat întrafic un bãr-bat în vârstãde 37 de ani,din municipiulLupeni, careconducea unautoturism pestradaLivezeni, dinmunicipiul

Petroºani, deºi con-sumase bãuturi alcoo-lice. În urma testãriiconducãtorului auto cuaparatul etilotest,rezultatul a indicat oconcentraþie de 0,49mg/l alcool pur înaerul expirat, acestafiind condus la Spitalulde Urgenþã Petroºanipentru recoltarea probelor biologice desânge, în vederea sta-bilirii alcoolemiei”, maiaratã Niþu.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Noiembrie 2014 Actualitate 7

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunta restricþii în furnizarea apei potabile pentru MIERCURI 12NOIEMBRIE 2014, între orele 9 - 18 în oraºul Vulcan. Zona afec-

tatã: Str. Traian, bl.A1-A6, 1-17, 7A-9A, 27, str. M.Viteazu, blE1-E3,G3,G4,F8,F9, C22-C25, B1-B3, D1-D6, 23, Aleea Muncii, Str.

N. Titulescu, Bl. D7-D13, E4, E5, F4-F7, Coroieºti, Valea Ungurului,Piata Agroalimentarã. Motivul restricþiei - remediere pierdere

str. Traian- parcare bl. 36

Se cautã specialiºtipentrudosarul luiSucilãP oliþistul din Vulcan

acuzat de act sexualcu un minor a contestatautenticitatea unor probedin dosarul de judecatã,iar acum se cautã experþipentru a se stabili dacãdovezile procurorilor suntautentice.

O nouã amânare în dosarulîn care poliþistul Adrian Sucilãeste judecat pentru act sexual cu un minor, dupã cemagistraþii de la JudecãtoriaPetroºani au constatat cãexpertiza fãcutã la Laboratorul

Interjudeþean de ExpertizeCriminalistice Cluj nu acoperãtoate probele. Mai exact,Adrian Sucilã a cerut experti-zarea dovezilor procuroriloraflate la dosar, a achitat experti-za dar specialiºtii n-au putut sãse pronunþe asupra autenticitãþiiunor mesaje de tip SMS. Astfel,judecãtorii s-au vãzut nevoiþi sã caute experþi ºi au cerutprintr-o adresã Biroului Localde Expertize Judiciare Tehniceºi Contabile din cadrul

Tribunalului Hunedoara, sã lecomunice dacã pot efectuaexpertizarea mesajelor de tipSMS. Aceste mesaje text n-auputut fi verificate de experþiiclujeni din cauza faptului cã„expertizarea mesajelor de tipSMS nu sunt înregistrãri audioºi acest gen de expertizã nu seîncadreazã în obiectul de activi-tate al Institutului Naþional deExpertize Criminalistice”. Înaceste condiþii judecãtorul adecis un nou termen pentrudata de 24 noiembrie a.c., iarpânã atunci este aºteptat ºirãspunsul specialiºtilor hune-doreni. Procesul lui Sucilã aînceput în urmã cu aproape doiani de zile, însã poliþistul aprimit o condamnare laînchisoare cu suspendare într-unalt dosar disjuns din acesta, darsentinþa nu a fost una definitivã.Alãturi de poliþist mai este judecatã pentru complicitate ºisora presupusei victime. AdrianSucilã a susþinut în repetaterânduri cã este nevinovat.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Gondolele dinStraja, montatepentru verificãriT elegondola din Straja intrã în

verificãri. Administraþia localã dela Lupeni demareazã astãzi verificãrilela telegondola din Straja pentru a seasigura de faptul cã instalaþia va primitoate avizele de funcþionare. Gondoleleau fost scoase din garaj ºi montate pentru verificãrile de rigoare.

“Facem probele. Funcþioneazã bine telegondola, dar trebuie sã facem verificãrileanuale”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Edilii spun cã anul trecut, peste mii de persoane au circulat cu gondolele.

“Anul trecut au fost cazaþi peste 6000 deturiºti în staþiune, dar mult mai mulþi au circulat cu gondolele”, a mai spus edilul.

În aceste zile se fac reviziile, iar firmeleAcomin ºi Transgaz, care sunt constructorii insta-laþiei din Straja, garanteazã finalizarea lor în celmai scurt timp. Problema este cã telegondolaîncã nu a fost achitatã. Valoarea acesteia este de8 milioane de euro, iar constructorul, Acomin, aobþinut în instanþã o ordonanþã de platã în valoa-re de 25 de milioane de lei. În condiþiile în careprimãria nu plãteºte, telegondola ar putea fiscoasã la vânzare. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

Dosare penale pentru bãuturãori conducere fãrã permis

Page 8: CVJ Nr 738, miercuri, 12 noiembrie

8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Noiembrie 2014

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARIPensionarii din sistemul minier care nu

ºi-au ridicat drepturile cuvenite aferente semestrului I 2014 (gratuitãþi, energie electricã),

se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni,

Uricani), pânã în data de 19.12.2014.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri MineValea Jiului S.A.”

D upã ce preluarã mai

multe sãrbãtori dela americani,carpato – danu-biano - ponticii ocelebrarã cu fast pecea a bostanilor ºia „tutulor” sfinþilor,denumitã„Halloween”, iaracuma se pregãtescpentru VinereaNeagrã, mai peromâneºte spus,„Black Friday”.

Adicãtelea, pentruziua în care prin USA ºiCanada debuteazãsezonul de cumpãrãturipentru Crãciun, o zi cureduceri de preþuri.Mari! Peste OceanulAtlantic manifestarea seîntinde pe 3 zile înperioada 21 – 23noiembrie dar la noiprimele produse „iefti-nite” au apãrut dejaîncã din 7 noiembrie.

Dacã pe acolo de peunde veni ºi noua sãr-

bãtoare reducerile suntchiar reduceri ºi suntaplicate la mai toateprodusele, în Româniaeste vorba despre un felde simulacru. Adicãreducerile sunt aplicatela doar câteva produse,la loc de cinste situân-du-se drujbele, ºi defapt nu sunt chiar niºte

remanieri de preþuri ci,mai bine spus, niºtereduceri de stocuri Maiexact, pentru comer-cianþii români, BlackFriday-ul reprezintã obunã ocazie de a scãpade vechiturile din stocsau produsele ieºite dingaranþie. Chiar dacãprin toate magazinelefigureazã liste cupreþurile vechi, respec-tiv cele noi ºi reduse, defapt, preþurile sunt camaceleaºi ca ºi cele dinziua precedentã, adicãde „Thursday”. Oricum,oamenii din eterna ºipro-funda Românie vorda nãvalã ºi vor aruncacu banii pe te-miri-ce.Nu de alta dar, dereduceri nu prea ai

parte în fiecare zi, ladrujbe, tigãi sau la pis-toale de dat gãoaze...

De mirare este, însã,un alt lucru. Dupã„blacfraidei” (parcã, întranscrierea asta, ser-barea pur româneascãnou-nãscutã pare aînsemna „ziua vlahilorfraieri”) amicii noºtri dinAmerica vor celebra„Thanksgiving Day” iarnoi, românii, nu avemîncã nimic pregãtit...Adicã „sancsgivingdei”-ul ãsta este þinut în ceade-a 4-a joie din lunanoiembrie ºi vine ime-diat dupã „vinerea neagrã”. Cum de nu aufost (încã) luate mãsuriºi pentru bifarea aceastei mari sãrbãtoriîn care mâncarea

tradiþionalã estereprezentatã de un curcan umplut ºi plãcin-tã de dovleac? Mareruºine pentru poporulromân! Poate la anulvor fi luate mãsurilenecesare pentru ca întoate locuinþele dinRomânia sã miroase acurcani fripþi ºi aplãcinte cu bostani... Arfi pãcat sã nu le luãm ºipe astea de la amiciiamericani, inclusivmirosul... Apropo: ºiZiua Naþionalã ar trebuimutatã din frigurosuldecembrie în cãldurosul

iulie. Cea mai bunã ziar fi 4 iulie, adicã ZiuaNaþionalã a StatelorUnite ale Americii. Nude alta dar am camîmprumutat destule dela ei iar de 25 de aniSoarele nu mai rãsarede la Est ci de la Vest...De ce sã nu fieRomânia a 51-a„gubernie”, pardon,stat, american?

În parantezã fie spus,legat tot de celebrareaunor zile „negre”, usa-iºtii mai au ºi douã„Black Monday”. Primase referã la prãbuºireaBursei (în data de 19octombrie 1987) – celmai mare crah care azdruncinat lumea finan-ciarã iar cea de-a doua(mai cunoscutã sub den-umirea de „BlueMonday” este serbatãîn a 3-a zi de luni dinluna ianuarie ºimarcheazã dispariþiaeuforiei de Anul Nou.Astea când vor intra încalendarul sãrbãtorilor(tradiþionale) româneºti?

În altã ordine de idei,tot în noiembrie,românii aveau ºi ei celpuþin o sãrbãtoare caredateazã de câtevamilenii bune, nu decâteva zeci de ani cumeste „blacfraidei”. Aiciar fi vorba despre Filipiide Toamnã desprecare, în popor, sespune cã sunt protec-torii lupilor ºi careapãrã casele de foc, de ºerpi ºi de alteprimejdii. Pe cine maiintereseazã însã, astãzi,adevãratele tradiþii ºisãrbãtori ale româniloradevãraþi?

MirMircea cea NISTOR NISTOR

Dupã „halovin” vine „blacfraidei”.Urmeazã „sencsgivingdei”!