CVJ 575, miercuri, 19 martie

A ispãºit doar jumãtate din pedeapsa iniþialã

Fiul ex-directorulsocietãþii de apã dinValea Jiului, eliberat

din închisoare>>> PAGINAA3-A

Noul cod penal –reduce pedeapsacriminalului de la

Uricani?>>> PAGINAA 3-A

Transmitere desarcini în PSD –

”Vã rog, sãrãmânem în

relaþii bune culiberalii”>>> PAGINAA16-A

Primarul CornelResmeriþã trage

speranþe cãproiectul din Straja

va fi finalizat >>> PAGINILE 8-9

Autocarele, înimpas, din cauza

defileului>>> PAGINAA 4-A

Activiºtii ºi baniiîncurcã traficul

>>> PAGINAA7-A

Vineri se stabileºte comisia denegociere a CCM de la CEH

Toate sindicateleau semnat

protocolul pentrumajorarea

sporului de pericol>>> PAGINAA11-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 575

Miercuri, 19 Martie 2014

M ina Muzeu de la Aninoasa va deveni spaþiu de producþie... poate. Edilii din cel mai sãrac oraº al Vãii Jiului nu mai au bani pentru continuarea investiþiei

de transformare a unitãþii miniere din localitate în muzeu. Proiectul iniþiat de fostuledil Ilie Botgros a fost abandonat de actuala conducere a urbei. Totul se rezumã labani. Acum, Nicolae Dunca încearcã sã scoatã la licitaþie spaþiile de la minã pentru aaduce investitori care sã contribuie la bugetul local. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 12-A12-A

3,2 milioane de lei“îngropaþi”

într-un proiect neviabil

Cronica Vãii Jiului | Mioercuri, 19 Martie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Martie 2014 Actualitate 3

M ihai TeodorGireadã, fiul

fostului director alRegiei Autonome aApei Valea Jiului aieºit ieri pe poartaînchisorii de laBârcea Mare.Greadã a ispãºitdoar jumãtate dinpedeapsa pe care aprimit-o iniþial pentru delapidare.

Dupã cinci ani ºidouã luni de închisoare,Mihai Teodor Gireadã,fiul fostului director alRAAVJ Mihai Gireadã,este un om liber. Marþi,acesta a fost pus în libertate de laPenitenciarul BârceaMare, acolo unde ºi-aispãºit ultima parte apedepsei. “Iniþial a fostcondamnat la 10 ani deînchisoare, dar dupãnoul Cod Penal,

pedeapsa acestuia s-aredus la 7 ani.

La noi a ajuns îndata de 25.06.2013”,a declarat purtãtorul decuvânt al Peniten-ciarului Bârcea Mare,Florin Berar. ªi, pentrubunã purtare, MihaiGireadã jr. a putut fieliberat din arest laispãºirea a cel puþindouã treimi din pedeapsa pronunþatãde judecãtori.

A stat ascuns maibine de 9 ani

Mihai TeodorGireadã a fost ridicat depe Aeroportul “Henri

Coandã” la sfârºitullunii decembrie 2008,când se întorcea dinKenya, hunedoreanulsustrãgându-se timp denouã ani executãriipedepsei. A venit înþarã cu puþin timpînainte de prescriereafaptei pentru care fusese condamnat, iarpoliþiºtii au spus la vremea respectivã cã,dacã Mihai Gireadã nuar fi fost prins pânã înluna martie 2009, bãrbatul ar fi scãpatbasma curatã. Gireadãjr. a fost condamnatpentru delapidare, dupãce în 1997 anchetatoriiau stabilit cã bãrbatul,pe atunci angajat al uneisocietãþi comerciale dinCluj, a distribuit diferiteproduse la mai multefirme din Valea Jiului,pentru care a încasatcontravaloarea acestorafãrã a o preda adminis-tratorului companiei clujene. De asemenea,au mai spus ancheta-torii, Mihai Gireadã afalsificat pe calculatorºtampila societãþii dinCluj pentru a puteadepune banii în bancã,suma urmând sã fiefolositã de el în scopuripersonale. La aceavreme, poliþiºtii dinPetroºani au fost nevoiþisã realizeze pentruprima oarã o expertizãa unei ºtampile modificate electronic.

A susþinut cãnu ºtia cã e

condamnatDupã ce a fost

prins de poliþiºti, fiulex-directorului RAAVJMihai Gireadã a fostîncarcerat laPenitenciarul din Aiud.Aici, pentru ca timpulsã treacã mai repededupã gratii, s-a ocupatde mini studioul dinînchisoare, carecuprindea un modulatorde frecvenþã, douã calculatoare pentrumontaj, un mixer ºi unmonitor de control.Gireadã le povesteareporterilor care l-auvizitat în închisoare învara anului 2011 cãatunci când a venitmini studioul nu erafuncþional. Existaumateriale video careerau neprelucrate deani de zile, iar apoiacestea au putut fidifuzare pe postul deteleviziune cu circuitînchis PAAB TV, adicãPenitenciarul Aiud AlbaTV, alãturi de altelenou – realizate. MihaiTeodor Gireadãpretindea cã nu ºtia cãa fost condamnat pen-tru delapidare, pentrucã a fost plecat din þarãºi a fost judecat înlipsã, ºi de aceea nicinu s-a predatautoritãþilor.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Noul codpenal - reducepedeapsacriminaluluide la Uricani?U nul dintre cei mai

sângeroºi criminalidin Valea Jiului va ajungeîn faþa magistraþilor pen-tru a se decide dacã i serevizuieºte condamnarea.

Monstrul de la Uricani cuma fost numit de localnici ºi-aucis soþia, în faþa propriuluicopil, cu zeci de lovituri decuþit. Înainte cu circa un an dea comite crima, o mutilase pefemeie în faþa mai multorlocalnici, dupã ce a stropit-ocu benzinã ºi i-a dat foc.

Noul cod penal i-ar putea fifavorabil criminalului dinUricani care în martie 2010avea sã-ºi ucidã soþia cu ocruzime greu de imaginat.Crima a ºocat întreaga ValeaJiului, mai ales dupã ce s-aaflat cã bãrbatul care avea unhandicap îºi ademenise soþia lael ºi a înjunghiat-o în modrepetat chiar în faþa bãieþeluluilor. La finele lunii februarie2014 a ajuns pe rolulTribunalului Hunedoara osesizare „transmisã de comisiaprevãzutã de HG 836/2013”,comisie care verificã dosarul

fiecãrui condamnat în parte.Astfel, judecãtorul delegat,procurorul ºi un reprezentantal Administraþiei Naþionale aPenitenciarelor au consideratcã dupã noul cod penal, criminalul de la Uricani poatebeneficia de legea penalã maifavorabilã. Judecãtorii de laTribunalul Hunedoara au deciszilele trecute cã sesizarea nu

este de competenþa instanþeijudeþene superioare ºi au trimisdosarul cãtre Judecãtoria Deva.Judecãtorii de aici vor trebui,dupã ce reanalizeazã problemeºi mãrturiile din dosarul dejudecatã, sã decidã dacã aplicarea unei legi favorabilecriminalului se impune sau nu.

M ai are 16 ani depedeapsã

Nicolae Pavel a fost con-damnat la 20 de ani deînchisoare de cãtre judecãtoriihunedoreni. Acesta îºi

ameninþase soþia în repetaterânduri cã o omoarã deoarecevroia sã se despartã de el,sãtulã sã-i suporte bãtãilerepetate ºi acuzaþiile de infidelitate.

Imediat dupã ce a fost arestat, Nicolae Iulian Pavel aîncercat sã scape de închisoaredeclarând procurorului de cazºi magistraþilor cã a fost în

legitimã apãrare.Strategia nu a þinut ºi,pus în faþa dovezilor,acesta a încercat sãscape cu o condamnaremai uºoarã solicitândprin avocat schimbareaîncadrãrii juridice dininfracþiunea de omorcalificat în cea de omordeosebit de grav.Magistraþii au respinsimediat cererea. Femeiaucisã a trãit alãturi decãlãul ei 15 ani ºi eraterorizatã de criminal,mai ales când acesta se

îmbãta. În anul 2008, NicolaeIulian Pavel s-a dus la un magazin unde soþia lui lucra ca vânzãtoare, a stropit-o cubenzinã ºi i-a dat foc în faþaclienþilor. Tânãra a fost salvatãde oamenii aflaþi în magazin,care au stins focul, ajungând laspital cu arsuri pe tot corpul.Totuºi, a decis sã se împace cuel ºi sã-ºi retragã plângerea dela poliþie de dragul copiilor,însã în martie 2010, individulavea sã-i ia viaþa.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Contrabandã cuþigãri în trafic

P oliþiºtii din Petroºani au fãcut o nouãcapturã de þigãri de contrabandã, pe

care le-au descoperit în autoturismul unuibãrbat în vârstã de 46 de ani, din Lupeni.

Þigãrile au fost descoperite dupã ce poliþiºtiimai multor structuri din cadrul PoliþieiMunicipiului Petroºani au oprit în trafic, pe strada Livezeni din Petroºani, autoturismul condus de un bãrbatul din Lupeni. Oameniilegii au controlat cu atenþie autovehiculul ºi aºaau descoperit 100 de cartuºe de þigãri fãrã banderolã fiscalã, în valoare de 2.500 lei.

„În urma verificãrilor efectuate, poliþiºtii austabilit cã o parte dintre þigarete aparþin propri-etarului autoturismului, iar altã parte altor doisuspecþi, în vârstã de 52 ºi respectiv 32 de ani.În cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectulsãvârºirii infracþiunii de contrabandã, cercetãrilefiind efectuate sub supravegherea Parchetuluide pe lângã Judecãtoria Petroºani”, au declaratreprezentanþii IPJ Hunedoara.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

A ispãºit doar jumãtate din pedeapsa iniþialã

Fiul ex-directorul societãþiide apã din Valea Jiului, eliberat din închisoare

M inisterulTransporturil

or ºi, implicit,Compania Naþionalãde Autostrãzi ºiDrumuri Naþionaleau o cruntã durereîn cot în ceea cepriveºte zbatereaautoritãþilor în pri-vinþa deciziei de aînchide Defileul VãiiJiului timp de 6 zilepe sãptãmânã.

PreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, MirceaIoan Moloþ, a trimispânã acum douã adreseoficiale, în care atrageatenþia asupra impor-tanþei acestei rute detransport rutier, dar înzadar. Cei de la MT oriCNADNR nu au trimisnici mãcar o confirmarede primire a adreselor,asta ca sã nu mai vor-bim despre un rãspunsîn adevãratul sens al

cuvântului. “Am trimisadrese în acest senscãtre MinsierulTransporturilor, respec-tiv CNADNR, dar vãdcã degeaba”, a declaratMircea Moloþ . Primaadresã, cu numãrul2203, semnatã depreºedintele CJ Hune-doara, a fost trimisã,atât prin poºtã, cât ºiprin fax, în data de 5martie, imediat dupã ceproblema restricþiilor depe DN 66 pe DefileulJiului, a fost discutatã înºedinþa ConsiliuluiJudeþean. În data de 13martie, când ºi parla-mentarii de Hunedoarafãceau lobby pentrurevenirea asupradeciziei de restricþionarea circulaþiei, CJHunedoara a mai trimiso adresã oficialã, sem-natã de asemenea deMoloþ. Astfel, s-a fãcutvorbire despre impor-tanþa acestei cãi deacces în special pentrucei 130.000 delocuitori ai Vãii Jiului,care rãmân izolaþi desudul þãrii. De aseme-nea, s-a solicitat ca DN66 pe porþiuneaLivezeni – Târgu Jiu, sãfie închis doar trei zilepe sîptãmânã – marþi,

miercuri ºi joi, de la ora9.00 la 18.00, ºi nu 6zile cum au hotãrât ceide la CompaniaNaþionalã de Autostrãziºi Drumuri Naþionale.Dar în zadar. Rãspunsulîncã se lasã aºteptat.

De precizat cã încursul anului 2013,odatã cu începerealucrãrilor de moder-nizare a DN 66Petroºani - Tg. Jiu,Defileul Jiului a fostînchis circulaþiei rutiereexact în zilele de marþi,miercuri ºi joi, întreorele 9,00 ºi 18,00.Anul acesta, cei carelucreazã la drum ºi-au

dat seama cã sunt înîntârziere, aºa cã audecis sã blocheze legã-tura dintre Valea Jiuluiºi sudul þãrii 6 zile pesãptãmânã, lucru ce aadus la nemulþumireatuturor factorilorresponsabili din judeþulHunedoara. Consilierijudeþeni, primari,

parlamentari ºi-au uniteforturile pentru a cererevenirea asupra acestei decizii, însã deocamdatã niciun oficial de la Bucureºtinu pare sã seoboseascã sã analizezemãcar situaþia creatã.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Martie 20144 Actualitate

Trei curse au fost anulateºi mai multe autocare ºi-auschimbat traseul ori orarulde tranzitare prin Petroºani.Nici un cãlãtor nu va puteatrece de luni, sãptãmânaviitoare prin Defileul Jiului,pe artera rutierã, iartrenurile de cãlãtori circulã ºiele doar noaptea.

„Programul de transport,fiecare firmã ni l-a anunþatla autogarã ºi este stabilit.Unele curse sunt anunþatecã, de sãptãmâna viitoare

sunt suspendate. S-au suspendat începând cu24 martie, douã curse de laTimiºoara ºi o cursã deHunedoara – Severin, carenu vor mai circula deloc.

Programul va fi de lunipânã sâmbãtã, când nu vor circula, iar singura zi nor-malã, dar cu restricþii, va fiduminica, atunci când se vacircula cu întârzierile carevor fi, pentru cã deja s-auintrodus semafoarele”, aspus Adrian Popa, ºeful

autogãrii din Petroºani. Autogara de la Petroºani

era singura cale de acces acãlãtorilor pe timp de zi ºicursele aveau orarul între 11ºi 18,00, însã, acum se vorînghesui toate, alãturi deîntreg traficul rutier, în inter-

valul orar de la 12,00 la14,00, când va fi pauza delucru a constructorilor dinDefileul Jiului.

„Începând cu ora 11,40pânã seara sunt curse spresudul þãrii Anul trecut, eraînchis pânã la ora 18,00,

iar cele mai multe solicitãrierau spre Sud pentru ceicare doreau sã plece laTârgu Jiu ºi nu aveau cu cesã plece pânã seara la18,00. Acum, având învedere cã s-a introdusaceastã pauzã de douã oreºi jumãtate, sunt curse carepot sã meargã cu restricþii înacest interval”, a mai adãu-gat Adrian Popa.

Autoritãþile locale ºi cele judeþene au fãcut unmemoriu cãtre CNADRpentru a cere ca restricþiilesã fie ridicate ºi drumul sãfie închis circulaþiei maipuþine ore. Dacã nu se vaþine cont de faptul cã rãmânizolaþi 150.000 de oameni,atunci de luni, sãptãmânaviitoare, prin Defileul Jiuluise va circula doar noaptea,ºi douã ore la prânz, de lunipânã sâmbãtã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Autocarele, în impas, din cauza defileuluiC el puþin 3 curse de cãlãtori cu autocarul din

Petroºani spre sudul þãrii au fost anulate,iar restul cãlãtorilor vor fi transportaþi prinDefileul Jiului în timpul scurt din pauza de douãore. Cel mai rãu este cã vor fi perioade de timpmoarte în care nimeni, din cauza lucrãrilor, nu vaputea pleca spre Sud.

Problema Defileului îi lasã reci

Oficialii CNADNR nici mãcar nu s-au obosit sã rãspundã la adresele Consiliului Judeþean Hunedoara


C ine nu plãteºte, vafi evacuat.

Primãriile din ValeaJiului se confruntã cusituaþia în care suntpuse sã emitã ordine deevacuare pentruchiriaºii care nu ºi-aumai plãtit chiriile ºidãrile de ani de zile.

La Vulcan s-au eliberatmai multe somaþii de platãºi în prezent se fac verificãripentru fiecare apartamentdin fondul locativ.

“Pregotermul face veri-ficãri la toate apartamenteleºi în mod deosebit la ceicare au datorii. În cazul încare chiriaºii depãºesc peste1500 de lei, sunt chemaþi la

comisia de locuinþe, se faceo reeºalonare a datoriilor,iar dacã nu se achitã conform programului, seface dispoziþie de evacuaredin apartament ºi apoi seacordã persoanelor caredoresc sã locuiascã ºi sãplãteascã chiria acolo”, a declarat Gheorghe Ile, primarul MunicipiuluiVulcan.

Lista de aºteptare pentrulocalnicii care au cerut ocasã de la primãrieînsumeazã câteva sute depersoane, oameni careaºteaptã în fiecare zieliberarea unei locuinþe.Primãria are, de asemenea,câteva procese pe rolulinstanþei pentru evacuare.De altfel, ºi la Petrila se fac

pregãtiri pentru evacuare,asta dupã ce administraþialocalã a fãcut nenumãratedemersuri ºi evaluãri pentrua se evita sã se ajungã înaceastã situaþie.

“S-a terminat evaluarea

apartamentelor, iar respons-abilul cu fondul locativ dinprimãrie a fãcut toatedemersurile în instanþã pen-tru evacuãri. Vorbim aici decei cu datorii foarte mari,

care nu au mai plãtit demulþi ani chiria”, ne-a spusIlie Pãducel, primarulOraºului Petrila.

În aceastã situaþie nu vorbim de mai mult de zeceposibile evacuãri. La acestcapitol, mai bine stãUricaniul, care în prezentnu are iniþiat nici un demerspentru evacuarea celor careînregistreazã restanþe laplata chiriei.

“ Mai avem foarte puþineapartamente ale noastre, încare oamenii stau cu chirie,undeva la 1, 2 %, dacã maisunt. Restul au fostcumpãrate”, ne-a declarat ºiprimarul de la Uricani,Dãnuþ Buhãescu.

Adriana PAdriana PAAVEL VEL

Picnicuri,doar în spaþiile special amenajate!

M esele “ilegale”luate în naturã

vor fi aspru sancþionate!Din acest motiv,autoritãþile locale dinîntreaga þarã vor trebuisã amenajeze spaþii speciale în parcuri sau înafara oraºului pentru ceicare doresc sã organizeze picnicuri. Aceasta, înideea protejãrii mediului.

“În Petroºani, conformlegii picnicurilor, vom organi-za zona Brãdet. Respectiv,vom efectua delimitareaacesteia, vom instala pubelede gunoi ºi containere, pre-cum ºi toalete ecologice sauo instalaþie de apã potabilã,

pentru a le oferi oamenilortot ceea ce este necesar,conform prevederilor legii.Amenajarea zonei vademara chiar în aceastã sãptãmânã”, a precizatDorina Niþã, viceprimarulmunicipiului Petroºani.

Printre obligaþiile celorcare vor dori sã-ºi prãjeascãmicul sau cârnatul în aerliber, de acum înainte, senumãrã:

- sã nu foloseascã pro-duse de igienã personalã la odistanþã mai micã de 30 demetri de râuri sau lacuri;

- sã nu hrãneascã ani-malele sãlbatice;

- sã nu arunce þigãri, chib-rituri sau obiecte aprinse în

alte locuri decât cele specialamenajate;

- sã nu distrugã plantele,animalele sau rocile;

- sã arunce deºeurile doarîn locurile special amenajate;

- sã respecte orarul dedesfãºurare a activitãþii depicnic;

- sã parcheze autove-hiculele doar în locurile spe-cial amenajate acestui scop;

- sã foloseascã pentru satisfacerea necesitãþilorfiziologice doar locurile special amenajate;

- sã respecte ordinea pub-licã ºi bunele moravuri.

Cei care nu vor respectaprevederile Legii Picniculuivor suporta rigorile legii,adicã vor fi sancþionaþi con-travenþional cu amenzicuprinse între 100 ºi50.000 de lei.

MirMircea cea NISTOR NISTOR

Adriana PAVEL

Câteva familii din jude-tul Hunedoara au reusitdupa o munca destul deasiduã, sã încheie actelenecesare pentru a adoptaun copil. Micutii au primitun nume, o mamã ºi untatã, lucru care este cel maipentru un copil. ªi,veºtile bune dinspre acestsector nu se opresc aici

pentru cã ºi alþi copilaºiurmeazã sã fie încredinþaþiunor pãrinþi adoptivi în celmai scurt timp.

Dacã în alþi ani au maifost familii care au renunþatla ideea de a adopta uncopil, anul trecut lucruriles-au schimbat. Patru copiiau fost abandonaþi în secþi-ile de pediatrie ºi alþi 21 înalte secþii din cadrul spi-talelor din judeþ.

Tot mai multe familii adoptãcopii abandonaþi în spitale

D upã ce fie au fost maltrataþi, abuzaþisau pur si simplu abandonaþi imediat

dupã ce au ajuns pe lume, câþiva copii auacum cui spune mama si tata. 12 familii dinjudeþul Hunedoara au reuºit sa încheie luptacu birocraþia ºi sã duca la bun sfârºit proce-durile prin care le-au fost încuviinþaþi micuþii.

Chiriaºii care nu plãtesc, nu mai pot fi pãsuiþi la nesfârºit

MaximilianGÂNJU

Mâine se împlinesc28 de ani de la unuldintre tragicele eveni-mente care au îndoliatmineritul din ValeaJiului. În anul 1986,în nici 24 de ore, înurma a douã exploziiconsecutive de metan,la E.M. Vulcan au fostaccidentate 36 depersoane, dintre care25 au decedat.Printre cei 25 de

mineri morþi, îngoana comunistãdupã cât mai multcãrbune, s-au aflat ºi5 specialiºti derenume de la Centrulde Cercetare ºiSecuritate minierãPetroºani (INSEMEX).În fiecare an colegiicelor cinci specialiºtiîºi aduc aminte de ei,iar conducerea institu-tului transmite con-doleanþe urmaºiloracestora.

„Nu este organizatã

nici o ceremonie, afost fãcut un parastascând s-au împlinit 20de ani. Însã noi vomtransmite condoleanþeapropiaþilor celor careau pierit în explozie”,a spus directorul ge-neral al INSEMEXPetroºani, ArturGãman. Sacrificiulcelor cinci cercetãtorin-a fost însã în zadarpentru cã dupãmoartea lor,autoritãþile comunistes-au vãzut obligate sãnu mai intervinã laaccidentele minieredin subteran fãrã aþine cont de propune-rile specialiºtilor.Astfel, normele deciseatunci, dupã sacrifi-carea celor 5 spe-cialiºti în minerit, suntvalabile ºi în ziua deastãzi. În afara salva-torilor minieri, nimeninu mai are voie sãintre în perimetrulsubteran în care a fostînregistratã o explozie

de metan în termende minim 24 de orede la producereaacesteia. Aceastãobligaþie a salvat deatunci sute de vieþi. Înurma deflagraþiei audecedat prof. univ. dr.ing. ConstantinTeodorescu, ing.Mihai Pãtraºcu - ºefullaboratorului Aeraj,Metan ºi Focuri, drd.ing. Dumitru Ionescu,drd. ing. FranciscBana ºi dr. ing. MihaiPusac. Singurul dintremembrii comisiei deexpertizã care a scã-pat cu viaþã a fost dr.ing. Sabin Tat, pecare explozia l-a sur-prins într-o niºã.


Monika BACIU

“Este vorba declãdirea CãminuluiCultural din Cimpaunde la etaj afuncþionat dispensarulmedical. Dupã ce s-arestrâns activitatea laºcoala din Cimpa ammutat dispensarul într-o încãpere dinºcoalã ºi acolo s-aamenajat farmacia.

Trebuie sã înlocuim

tabla de pe clãdire”, adeclarat Ilie Pãducel,primarul oraºuluiPetrila.

Cãminul Culturaldin Cimpa va benefi-cia de numeroaseîmbunãtãþiri în acestan. Primãria Petrila adepus o cerere la mi-nister prin care asolicitat fonduri pentrureabilitarea CãminuluiCultural din Cimpa.Aceastã cerere a fost

aprobatã, iar Primãriava primi bani pentruproiectul de reabilitare.

În anul 2009,primãria Petrila aprimit finanþare pentrureabilitarea cãminului cultural.

Proiectele SGM auca scop îmbunãtãþirea

condiþiilor de viaþãpentru grupuriledezavantajate dincomunitãþileminiere, vizândamenjarea unorparcuri, echipareaspaþiilor recreativepentru copii,reabilitarea unorcãmine culturale,promovarea de activitãþi culturale

ºi tradiþii. SGM este un pro-

gram implementat deARDDZI în cadrul„Proiectului deÎnchidere a Minelor,Refacere a Mediului ºiRegenerare Socio-Economicã” (finanþatprin Acordul de

Împrumut cu BancaMondialã, ratificat prinLegea 167/2005) ºise desfãºoarãîn 203localitãþi din aria deoperare a ARDDZI,afectate de restruc-turarea sectoruluiminier.

Reabilitare de douã ori

C ãminul Cultural din Cimpa vafi reabilitat în acest an. Aºa

spun reprezentanþii administraþieilocale din Petrila. Pânã acum câþivaani în clãdirea respectivã afuncþionat un dispensar.

28 de ani de la tragedia care a lovit INSEMEX Petroºani

S e împlinesc 28 de ani de la o tragedie care a lovitINSEMEX Petroºani, cinci cercetãtori ai institutu-

lui plãtind cu viaþa o decizie absurdã a comuniºtilor.Sacrificiul lor n-a fost însã în zadar, iar de atunci regulile de intervenþie ºi derularea anchetelor laexploziile din subteran au fost schimbate, fapt care adus la salvarea a sute de vieþi.

Monika BACIU

Din lipsã de fon-duri, drumul spreHerculane nu se mairealizeazã anul acesta.ReprezentanþiiDepartamentului pen-tru Infrastructura ºiInvestiþii strãine pre-cizeazã mai multeaspecte referitoare lasituaþia drumului careface legãtura dintreValea Jiului ºiHerculane.

”În urma informaþi-ilor primite de laCompania Naþionalãde Autostrãzi ºiDrumuri NaþionaleRomânia vã comu-nicãm faptul cã învederea realizãrii uneilegãturi directe întrebazinul Vãii Jiului ºibazinul Vãii Cernei,intre zona municipiuluiPetroºani (pe DN 66)ºi zona localitãþii BãileHerculane, s-a identifi-cat un traseu compusdin douã tronsoane dedrumuri forestiere,care prin modernizarela nivel de drumnaþional, puteau satis-face aceastã cerinþã.Din studiul efectuat despecialiºtii în domeniu,a rezultat necesitatearealizãrii unor lucrãriample de reparare ºimodernizare a traseu-lui respectiv (…) Prinhotãrîrea GuvernuluiRomâniei (…) s-aaprobat clasificareaunor sectoare de drum

forestier aflate ãnpoprietatea publicã astatului ºi în adminis-trarea RegieiNaþionale a Pãdurilor,ca drum naþional DN66A (…). PrinHotãrîrea Guvernului(…) s-a aprobat achiz-iþia dintr-o singurãsursã de cãtre RegiaAutonomãAdministraþiaNaþionalã a drumurilordin România a exe-cuþiei lucrãrilor pentrurepararea ºiîntreþinerea sectoruluide drum dintre local-itãþile Uricani-Câmpullui Neag-BãileHerculane”, se aratãîn documentele de laDepartamentul pentruInfrastructura ºiInvestiþii Strãine.

T rei sectoarede drum

Potrivit reprezen-tanþilorDepartamentului dru-mul ce face legãturaîntre Câmpu lui Neagºi Herculane esteîmpãrþit în trei sec-toare. Douã dintreacestea au primitfinanþare, iar unul încãnu a primit avizul demediu.

”Lucrãrile aferenteprimului sector auavut ca sursa definanþare FondulSpecial al drumurilorPublice, iar din anul2000 lucrarea a fost

prevãzutã în listaobiectivelor incluse înproiectul de recon-strucþie ºi consolidarea infrastructurii rutierefinanþate în baza con-tractului dintreRomânia ºi BancaEuropeanã de Investiþii(…) fiind finalizate îniulie 2002, valoarearecepþionatã fiind de22,56 milioane lei.

Pentru execuþialucrãrilor pe sectorulII, SC CCCF SA, lasolicitarea AND aprezentat o documen-taþie de încredinþaredirectã, negociata con-form prevederilorlegale la acea datã ºiaprobatã (…) Lucrãrileaferente celui de-aldoilea sector au fostfinanþate iniþial prinproiectul de recon-strucþie ºi consolidarea infrastructurii rutiere(…), fiind finalizate înanul 2008, valoarearecepþionatã fiind de190,84 milioane lei”,se mai arãta în docu-mente.

În ceea ce priveºtecel de-al treilea sectorde drum situaþia estemai complicatã.

”Studiul de fezabili-tate elaborat pentrusectorul III Drum delegãtura DN 66ACîmpul lui Neag-Cerna a fost avizat înCTE-MTCT în lunaiulie 2006, nefiindpromovat spre avizareîn Consiliul

Interministerialde AvizareLucrãri Publicedatoritã faptuluicã nu a fostobþinut avizul demediu de laAgenþiaNaþionalã pen-tru ProtecþiaMediuluiHunedoara.

În anul 2009,în vederea obþineriifinanþãrii a fost nece-sarã reactualizarea val-oricã a studiului defezabilitate ºiobþinerea avizelor ºiacordurilor favorabile,în vederea reavizãriiindicatorilor tehnico-economici, obþinîndu-se aviz CTE-MTI ºiavizul consiliuluiInterministerial deAvizare LuccrãriPublice, în care semenþiona cã pro-movarea hotãrîrii deGuvern pentru apro-barea indicatorilortehnico-economici aiobiectivului deinvestiþii se va facedupã obþinerea tuturoravizelor ºi acordurilorsolicitate prinCertificatul deUrbanism”, se maiarãta în documente.

Ulterior au fost

obþinute toate avizelepentru acest drum,însã proiectul a fostrestras de la finanþaredin cauza reducerilorbugetare ce se impun.

”Avînd în vedereprevederile OUG nr.26/2012 privindunele mãsuri dereducere a cheltu-ielilor publice ºiîntãrirea disciplineifinanciare ºi de modi-ficare ºi completare aunor acte normative,în data de 9.10.2012,proiectul de hotãrîrede Guvern a fost resti-tuit neavizat deMinisterul FinanþelorPublice, avînd învedere cã finanþareaacestui obiectiv pre-conizata a se realizade la bugetul de statprin bugetulMinisteruluiTransporturilor ºiInfrastructurii în limita

sumelor aprobateanual cu aceastã desti-naþie precum ºi dinalte surse legal consti-tuite, conform pro-gramelor de investiþiipublice stabilite pen-tru perioada 2012-2015. În conformitatecu prevederile OUG26/2012, excepþie dela aceastã regulã oreprezintã obiectivelea cãror finanþare esteasiguratã din fonduriexterne neram-bursabile, precum ºidin fonduri externerambursabile”, se maiarãta în documente.

Astfel, drumul careface legãtura dintreValea Jiului ºiHerculane nu va firealizat în acest anpentru cã banii teoret-ic trebuiau sã vinã dela bugetul de stat, iaraceste finanþãri aufost stopate.


Adriana PAVEL

Acum, însã, de când a începutanul 2014, primãria este mairestrictivã. De obicei, oameniimerg în audienþã la edili ºi solicitãpersonal ajutor, iar mai apoi, dacãaceºtia îºi dau acordul, dosarulajunge la Asistenþa Socialã.

“ Anul acesta am acordat 44 deajutoare, un numãr în scãdere faþãde aceeaºi perioadã a anului trecutcând aveam deja acordate 239”

ne-a declarat Dorina Niþã, vicepri-marul Municipiului Petroºani.Frecvenþa solicitãrilor este întot-deauna mai mare la început dean, dar pe mãsurã ce cresc solic-itãri, scade ºi cuantumul sumelorcare pot fi acordate, pentru cãbanii sunt tot mai puþini. Totuºi,spre finalul anului, frecvenþacererilor, dar mai ales a aprobãriiacestora va creºte din nou, pentrucã oamenii au nevoie de mai mulþibani în perioada rece.

Activiºtii ºi banii încurcã traficul

A ctiviºtii încurca traficul. Drumul spre Herculanear fi trebuit realizat, însã proiectul a intrat în

stagnare din cauza activiºtilor care s-au revoltat înurmã cu cîþiva ani. S-au fãcut nenumãrate demersuripentru continuarea lucrãrilor, dar banii ºi ecologiºtiistau la baza nerealizãrii investiþiei care ar fi deschisaccesul Vãii Jiului spre partea de sud a þãrii.

Primãria de la Petroºani a scãzut drastic numãrul ajutoarelor de urgenþã

P etroºenenii au avut nevoie de suport financiardin partea primãriei cu sutele anul trecut.

Administraþia localã a acordat mai mult de 450 deajutoare de urgenþã ºi din pãcate, cei care au solici-tat o sumã de bani au fãcut-o pentru cã fie au undeces în familie, fie pentru cã au fost bolnavi ºi auavut nevoie urgent de tratament de specialitate sauintervenþii chirurgicale.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Martie 20148 Actualitate Actualitate 9

C urtea deApel

Bucureºti a amânat din nouprocesul în caremunicipalitatea de la Lupeni sejudecã cu cinciinstituþii ale statului.

Administraþia localãde la Lupenia acþionatîn instanþã MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiAdministraþiei Publice,Ministerul Economiei,Departamentul pentruÎntreprinderi Mici ºiMijlocii, Mediul deAfaceri ºi Turism,Autoritatea Naþionalãpentru Turism ºiConsiliul JudeþeanHunedoara pentru faptul cã nu aufost alocaþi bani pentru dezvoltarea domeniuluischiabil din Straja.

Administraþia localãde la Lupeni a dat înjudecatã instituþiile statu-lui pentru cã nu ar fiprimit banii pentru dez-voltareadomeniuluischiabil din Straja. Dedoi ani nu s-au maiprimit bani pentru acontinuainvestiþiile dinstaþiunea montanã.

Primarul CornelResmeriþã considerãîntemeiatã ºi acþiuneaconstructorului.

“Nu pot sã mã opun.Este o soluþie normalãpe care constructorul acerut-o, este normalceea ce cer dumnealor,pentru cã au fãcutlucrãrile ºi au fãcutlucrãri foarte bune.Obligaþia Primãriei ºi aMinisterului Dezvoltãriieste sã achite sumelerespective. Se vorbeºtefoarte mult de acestlucru, dar nu trebuie sãuitãm faptul cã s-aufãcut proiecteîndrãzneþe aprobareaGuverului ºi în momen-tul de faþã se trezeºteprimãria ca una dintrecele mai mari primãriicu arierate. Nici vorbãde aºa ceva. Ar trebuisã se vorbeascã cu totulºi cu totul altfel, maibine zis de primãriacare a fãcut proiectefoarte avantajoase pen-tru cetãþenii municipiu-lui Lupeni”, a declaratCornel Resmeriþã, primarul municipiuluiLupeni.

Edilul spune cã se vaconforma soluþieiinstanþei, oricare va fiaceasta. Totuºi,Resmeriþã este de

pãrere cã Ministerul artrebui sã rezolve acesteprobleme financiare,pentru cã toateproiectele implementates-au realizat cu girulGuvernului.

„Nu pot sã mã pro-nunþ în aceastã privinþã(dacã instanþa va da osoluþie favorabilã-n.r.).noi trebuie sã ne con-formãm hotãrâriijudecãtoreºti. Problemaeste cã banii trebuie sãvinã tot de la GuvernulRomâniei fiindcãprimãria nu are putereafinanciarã. Dacã aveamaceastã putere erau defoarte mult timp plãtitelucrãrile respective. Eusunt sigur cã pânã laurmã voi scãpa ºi deacest lucru, nu uºor, dar

pânã la urmã voi ducela bun sfârºit ºi acesteplãþi”, a mai precizatsursa citatã.

Proiectul din Strajaeste unul ambiþios. Dedoi ani nu s-au mai alo-cat bani pentru aceastãinvestiþie. Cu toate aces-tea edilul are speranþecã lucrãrile vor fi finali-zate, în cele din urmã.

„Eu am încredere ºizic cã proiectul Straja seva finaliza ºi îl voi ducela bun sfârºit. Am fãcut proiectefoarte îndrãzneþe, nusunt datorii pe care leare primãria la diverºiconstructori, primãria aplãtit datoriile ºcolilorcât ºi toate datoriilecare au fost. Cei carenu au ce sã facã

povestesc pe la colþuri”,a mai spus Resmeriþã.

Anul trecut, CristianResmeriþã, deputat înColegiul de Vest ValeaJiului, i-a solicitatprimului ministru VictorPonta sprijin pentru caadministraþia localã dela Lupeni sã îºi poatãachita facturile restantecãtre firmele care auexecutat lucrãri înStraja. În ceea cepriveºte lucrãrile dinStraja, ministerele de

resort au decontat doaraproape 37 de milioanede lei. În ceea cepriveºte lucrãrile nedecontate acesteasunt în sumã de peste52 de milioane de lei.Lucrãrile de dezvoltarea domeniului schiabildin Straja costã peste200 de milioane de lei,iar continuareainvestiþiei este pusã subsemnul întrebãrii.

”AutoritateaNaþionalã pentru Turism(Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului)a început sã sprijinefinanciar Consiliul LocalLupeni în imple-mentarea proiectului”Schi în România, staþiunea Straja” în anul2011. Valoarea totalã acontractului de lucrãri înconformitate cudocumentaþia tehnico-economicã realizatãîncheiat între ConsiliulLocal Lupeni ºi presta-tor (constructor) este de200.503.780 lei. Pânã

în prezent instituþianoastrã a plãtit cãtreConsiliul Local Lupeni,în conformitate cuactele normative învigoare la momentelerespective ºi alcontractelor dintre fostulMDRT ºi CL Lupeni,suma de 36.997.000lei. ContribuþiaConsiliului Local Lupenila contractul de lucrãriîncheiat între CLLLupeni ºi prestator(constructor) este în

cuantum de 5.907.514lei. Consiliul localLupeni are facturidepuse la ANT ºi nedecontate în valoarede 52.221.344 lei”, semai aratã în documente.

Reprezentanþii ministerului de resortspun cã lucrãrile în Strajavor continua, însã nu ºtiucând, totul depinde dealocaþiile bugetare.

”Þinând cont degradul avansat derealizare al proiectului,

de potenþialul turisticpentru sporturi de iarnãal zonei, de rezultatelepozitive înregistratepânã în prezent,Autoritatea Naþionalãpentru Turismintenþioneazã sã conti-nue sprijinirea financiarãa proiectului, dar acestlucru este condiþionat dealocãrile financiare de labugetul de stat”, se maiaratã în document.

Pentru lucrãrile dedezvoltare a domeniuluischiabil din Straja a fostalocatã pânã în prezentsuma de 36.997.000de lei, dintre care35.500.000 au fost alocaþi în anul 2011, iar1.497.000 în 2012.

Aproape 50 de milioane are de achitatadministraþia localã dela Lupeni pentru constructorii care au exe-cutat lucrãri în staþiuneamontanã Straja. Maiexact, 47.277.091,37de lei are de achitatmunicipalitatea cãtreAcomin, Termogaz ºiAviaþia Utilitarã.

Pentru a reduce

impactul negativ alrestrângerii activitãþii dinminerit, începând cuanul 2011, administraþia localã amunicipiului Lupeni aînceput derularea unuiproiect de investiþii înstraþiunea montanãtraja. Proiectul a fostaprobat de ministerulexistent la vremearespectivã, adicã deMinisterul DezvoltãriiRegionale ºi Turismuluiºi are o valoare de189.607.421,00 lei cuTVA inclus.

Potrivit datelor ofi-ciale, în urma unei cen-tralizã ce dateazã de lafinele anului trecut, laLupeni, acolo undefuncþioneazã StaþiuneaStraja, Executivul a alo-cat 1,5 milioane de lei.Aici lucrãrile au demaratmai târziu decât înParâng, dar constructoruls-a miºcat mai repede ºifãrã prea multe piedici,aºa cã acum putem vorbidespre o modernãtelegondolã dejafuncþionalã.

Monika BACIUMonika BACIU

Potrivit organizato-rilor, tabãra de corturiva fi amplasatã laComplexul TuristicCheile Buþii, aºezat lapoarta sudicã de intrareîn Parcul NaþionalRetezat.

Ajuns la cea de-atreia ediþie, Festivalul”Drumeþii Montane” sereinventeazã ºi aduce înacest an un nou con-cept, fiind un eveni-ment de turism mon-tan, ce cuprinde ºaptecategorii de concurs,astfel încât fiecare din-tre noi sã se regãseasãîntr-una dintre acestea.

“Ne adresãmsportivilor de elitã, pen-tru care am pregãtit un

traseu ce porneºte de laaproximativ 900 m alti-tudine, urcã pânã la2014 m ºi coboarã la1180 m, fetelorambiþioase ºi competi-tive, juniorilor plini deentuziasm, veteranilorce aduc amintiri dinmunþii vremii, celorcare vor sã se bucurede frumuseþea munþilorºi bucuria competiþiei întimpi turistici – pentrucare am pregãtit cate-goria OPEN, copiilorpe care dorim sã-ieducãm într-un spiritverde.

Noutatea o reprezin-tã categoria FAMILY,unde membrii aceleiaºifamilii (obligatoriu un

copil cu vârsta demaxim 13 ani împliniþi),au de înfruntat împre-unã probe precum:cunoºtinþe turistice, par-curgerea unui traseutematic ºi orientaresportivã. În anul 2014fã o ascensiune la2014 m, pe vârfulPiatra Iorgovanului,locul de odihnã alînvingãtorilor!”, spuneCanavoiu Alexandru,reprezentant alAsociaþiei DrumeþiiMontane.

Cei care doresc sãparticipe trebuie sãacceseze paginawww.festival.drumeti-imontane.ro.

Orice persoanã

indiferent cã doreºte sãparticipe în cadrul activ-itãþilor sau pur ºi simplusã facã o plimbare deweekend este asteptatãde cãtre organizatoriifestivalului.

Anul acesta organiza-torii susþin cã vor oferipremii consistente, cesunt asigurate desusþinãtorii evenimentu-lui: Ch-Center Hosting,Dwyn.ro , LeichmannWeifert GroupRomania, Doppelherz,Vitalis Group, AuroMedia, Biroul deAvocatura Cuculis siAsociatii, Mobila Dalin,Apollomod Distribution,Piticlic, IBU Publishing,O & R Bacau,Mozartinno, Belkin,Craimont,ListaFirme.ro, Elmo-Print, A-Z Cursuri,Hotel Pestera,Xventure.net,MagazinulArtistilor.ro.

Activitãþile dincadrul acestui festival

sunt gratuite, maimulte detalii pewww.festival.

drumetiimontane.ro

Î n perioada 13 – 16 mar-tie, la Bucureºti, s-a deru-

lat o nouã ediþie a Târguluide Turism al României. Lamanifestarea organizatã decãtre Asociaþia Naþionalã aAgenþiilor de Turism dinRomânia au fost prezenþi ºireprezentanþi ai agenþiilor deturism din Petroºani.

“Acþiunea a fost binevenitãdeoarece am avut ocazia sã neîntâlnim cu colegii care activeazãîn turism ºi sã analizãm rezul-tatele din ultimele luni. În plus,am stabilit noi relaþii de colabo-rare. În ceea ce priveºte achizi-þionarea de noi pachete turistice,în acest domeniu, prea multe nus-au întâmplat deoarece avemcontracte încheiate încã din

toamna anului trecut”, a declaratRodica ªerban, managerul uneiagenþii de turism din Petroºani.

Pe de altã parte, în ceea cepriveºte oferta turisticã pentruPaºti, în timp ce în þarã bileteles-au vândut destul de bine, nuacelaºi lucru se poate spunedespre ofertele externe. “În acestan stãm mai bine la vânzarea

biletelor în þarã, decât în aniianteriori, semn cã activitatea turisticã internã s-a mai revigoratpuþin. În schimb, în strãinãtateam vândut foarte puþine bilete,dar mai sunt 4 sãptãmâni pânãla Paºte aºa cã mai sperãm”, amai spus Rodica ªerban. În þarã, oferta agenþiilor de turism se referã la staþiunile balneoclimaterice, iar în strãinã-tate cele mai multe locuri suntoferite în Turcia sau Bulgaria.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Primarul Cornel Resmeriþã trage speranþe cã proiectul din Straja va fi finalizat

Târg de turism ºi cu agenþii din Petroºani

Festivalul Drumeþii Montane o nouã provocareI ubitorii drumeþiilor montane sunt

aºteptaþi în perioada 01-03 august 2014 sã cutreiere þinutul RETEZATULMIC-OSLEA, în cadrul FESTIVALULUI”DRUMEÞII MONTANE”, organizat deAsociaþiei ”Drumeþii Montane” &JNEPENII, ca etapã în cadrul CompetiþieiNaþionale de Turism Sportiv ”ªtafetaMunþilor”.

Deputatul Monica IacobRidzi îi atrage atenþia min-istrului delegat pentruEnergie cã, deºi ne aflãmdeja la finalul primuluitrimestru al acestui an,Complexul EnergeticHunedoara nu are încãaprobat un buget de veni-turi ºi cheltuieli pentru anul2014. „Trecând peste fap-tul cã acest lucru îngre-uneazã întreaga activitate aacestui agent economic alstatului român, el poategenera probleme de naturãfinanciarã ºi socialã pentrumiile de angajaþi din sec-torul minier al Vãii Jiului. Înacest context, vã informezcã zilele trecute, ca urmarea unui protest iniþiat de lid-

eri ai mai multor sindicatedin cadrul CEH, conduc-erea companiei a încheiatcu reprezentanþiiSindicatului “Muntele”(sindicatul majoritar de lanivelul CEH) un acord înbaza cãruia s-a aprobatplata unui spor de pericu-lozitate pentru minerii carelucreazã în subteran cu 100de lei mai mare decât cuan-tumul valoric acordat înanul precedent. Din pãcate,ITM Hunedoara nu a apro-bat înregistrarea acestuiacord ca anexã la CCM alsalariaþilor din CEH,invocând neîndeplinireaunor condiþii de legalitate înceea ce priveºte raporturilecontractuale între adminis-

traþia CEH ºi sindicate. Înaltã ordine de idei, aºa cumºtiþi, Ordonanþa nr.26/2013 privind întãrireadisciplinei financiare lanivelul unor operatori eco-nomici la care statul sauunitãþile administrativ-terito-riale sunt acþionari unici orimajoritari sau la care deþin,direct sau indirect o partici-paþie majoritarã, prevedefaptul cã orice majorare afondului de salarii se poateefectua numai în mãsura încare bugetul de venituri ºicheltuieli al companiei per-mite acest lucru. În condiþi-ile în care ComplexulEnergetic Hunedoara nuare, la aceastã datã, unbuget de venituri ºicheltuieli aprobat, con-sider cã un drept de alt-fel cuvenit minerilor dinValea Jiului pentruactivitatea pe care opresteazã în adânculpãmântului, riscã sã fiedeclarat, la un momentdat, ilegal iar într-o ast-

fel de nefericitã situaþie,existã pericolul ca mineriisã fie obligaþi sã restituiesumele încasate suplimen-tar, în baza acordului sem-nat de administraþia CEH ºiSindicatul “Muntele” înluna martie 2014”, aratãMonica Iacob Ridzi în docu-mentul depus la Parlament.

Pentru a preîntâmpina oastfel de situaþie, desprecare Monica Iacob Ridziafirmã cã, pe lângãincorectitudinea ei poateconduce ºi la apariþia unornedorite tensiuni sociale înValea Jiului, deputatul solic-itã ministrului Energiei esti-marea unui termen pânã la

care Complexul EnergeticHunedoara ar putea aveaun buget de venituri ºi chel-tuieli aprobat pentru anul2014.

De asemenea, MonicaIacob Ridzi doreºte sã aflepunctul de vedere oficial alDepartamentului pentruEnergie din cadrulMinisterului Economieiprivind modalitatea derezolvare a situaþieiacordãrii majorãrii cuantu-mului sporului de pericolcuvenit salariaþilor dinminerit, în baza preveder-ilor CCM în vigoare, astfelîncât sã fie eliminat risculca sumele acordate suplimentar sã fie, ulterior,imputate salariaþilor, înbaza neconcordanþelor legislative arãtate.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Potrivit preºedintelui PNLHunedoara, Mircea Ioan Moloþ, candi-datul liberalilor este cunoscut în zonaHaþeg, mai ales cã acesta a fost ºi pri-mar al comunei Densuº vreme de optani. "Sorin ªtefoni a lucrat foarte mulþiani în administraþie. De aceea ºtie exactce sã cearã pentru colegiul sãu. Maimult, a lucrat ca ministru secretar destat pe fonduri europene ºi ºtie cum sãabordeze acest subiect. De aceea, credcã acest post de deputat nu trebuie lãsatla mâna oricui. Ni-l dorim ºi suntem

obligaþi moral sã-l punem pe acest om,candidatul nostru", a declarat marþi pen-tru AGERPRES preºedintele PNLHunedoara. Postul de deputat înColegiul Haþeg-Þinutul Pãdurenilor, înjudeþul Hunedoara, a fost declaratvacant pe 7 mai 2013, dupã ce fostulparlamentar Dan Radu Ruºanu a fostales preºedinte al Autoritãþii pentruSupraveghere Financiarã, pe 24 aprilie2013. Colegiul Haþeg-ÞinutulPãdurenilor are 24.000 de alegãtori.

Agerpres

Fostul secretar de stat Sorin ªtefoni, candidatul PNL la alegerile anticipate

pentru Colegiul Haþeg

F ostul secretar de stat în Ministerul Muncii Sorin ªtefoni estecandidatul filialei judeþene PNL Hunedoara pentru mandat-

ul de deputat în Colegiul 3 Haþeg-Þinutul Pãdurenilor la alegerileanticipate ce ar urma sã aibã loc pe 25 mai.

Deputatul Monica Iacob Ridzi solicitã aprobarea de urgenþã abugetului CEH prin care sã fie validat acordul privind

majorarea sporului de pericol pentru minerii din Valea Jiului

D eputatul Monica Iacob-Ridzi a depusmarþi la Camera Deputaþilor o inter-

pelare parlamentarã adresatã ministrului delegat pentru Energie, Rãzvan Nicolescu,privind anumite aspecte legate de salarizareapersonalului din sectorul minier al Vãii Jiului.


Monika BACIU

“Problema era la ITMcare a refuzat sã înreg-istreze actul adiþional, noiam fãcut o contestaþie,avem ca suport ºi opiniafirmei de avocaturã carene-a fãcut asistenþa juridicãîn momentul fuziunii ºi nedã nouã dreptate. Probabilcã se va rezolva ºi la ITM,dacã nu ne vom adresainstanþei. Între timp amgãsit o altã cale juridicã.Am fãcut un acord cuSindicatul Muntele ºi toate

sindicatele au semnat acelacord, toþi angajaþii vorprimi majorarea sporului”,a declarat DanielAndronache, directorulgeneral al CEH.

indicate sunt multe, iarnumãrul lor exact se vacunoaºte la sfârºitul sãp-tãmânii atunci când se vastabili comisia care vanegocia noul contractcolectiv de muncã. Acestava fi unul unitar atât pentrumineri cât ºi pentru ener-geticieni.

„Sunt multe sindicate, le

vom numãra vineri cândvom stabili comisia denegociere a noul contractcolectiv de muncã.

Le-am cerut tuturorsindicatelor sã facã dovadareprezentativitãþii. Vineri nevom întâlni, vom stabilicomisia ºi vom începenegocierile la noul contractcolectiv de muncã”, a maiprecizat sursa citatã.

Negocierile pentru noulcontract colectiv de muncãpot începe. Teoretic,aceastã procedurã nu puteafi realizatã mai repede deun an de la fuziuneaSocietãþii Naþionale a Huileicu Complexul EnergeticHunedoara.

„Suntem în termen ºi din

ianuarie lucrãm la armo-nizarea celor douã contracte.

Am avut atât noi cât ºipartea sindicalã reprezen-tanþi care douã luni de zileau lucrat ºi au finalizataceastã armonizarea, iaracum vom trece punct cupunct la fiecare articol dincontract”, a mai declaratdirectorul general al CEH.

Noul contract colectiv demuncã va fi unul comunatât pentru mineri cât ºipentru energeticieni.

Monika BACIU

“Noi am avut niºte ben-eficii enorme. ªi proiectelepe care le-am fãcut noisunt tot în urma unorînfrãþiri cu localitãþi cumeste Kecel, cum sunt local-itãþi din Austria cu careavem înfrãþire. Dumnealorne-au fãcut pe gratis mas-

terplanurile proiectelorrespective ºi primãria areuºit sã se dezvolte destulde frumos. Nu voi puteamulþumi niciodatã pe toatãlumea”, a declarat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Lupenenii sperau însãca de pe urma acestui pro-tocol de înfrãþire sã fie

atraºi investitori în locali-tate. Ba mai mult,cetãþenii s-au ºi documen-tat cu privire la situaþiaoraºului Kecel.

“Sunt tare curios dacãvreun investitor din Lupenis-a apucat sã facã afaceriîn Kecel, sau invers. Ei auagriculturã, noi avemminerit. Noi avem munþii,ei au bãi termale. Nu vãdnici o legãturã. Cât despreasigurarea climatuluioptim, primarul nostruprobabil se referea ladiminuarea comisionului,spune un lupenean.

L a ce a ajutatmasterplanul

Municipalitatea de laLupeni a realizat un mas-terplan ambiþios. S-audorit multe investiþii ºi rea-lizãri menite a schimba cutotul faþa municipiului. Oparte dintre aceste au fostimplementate, însã altelenu. Dezamãgirea edililoreste legatã de bani. Deºiau existat nenumãrate pla-nuri nu toate au primitfinanþare. MunicipiulLupeni mai este înfrãþit ºicu o altã localitate dinAustria.

Masterplan pe banii europenilor

Î n ultima perioadã relaþiile de înfrãþiredintre localitãþile Vãii Jiului ºi cele din

alte state ale Uniunii Europene sunt din ceîn ce mai strânse. Municipiul Petroºani arecea mai intensã activitate în acest dome-niu. De cinci ani ºi municipiul Lupeni esteînfrãþit cu localitatea Kecel din Ungaria.Aici nu au avut loc evenimente numeroase,însã edilul municipiului spune cã cea maibeneficã colaborare a fost realizarea masterplanului de dezvoltare a localitãþiide cãtre partea strãinã.

Vineri se stabileºte comisia de negociere a CCM de la CEH

Toate sindicatele au semnat protocolul pentrumajorarea sporului de pericol

T oþi angajaþii Diviziei Miniere din cadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoara vor beneficia de majorarea sporului de

pericol. Dacã sãptãmâna trecutã dupã greva liderilor de sindicat s-asemnat un protocol între administraþie ºi Sindicatul Muntele pen-tru majorarea sporului de pericol, majorarea valabilã doar pentrumembrii sindicatului, în decursul sãptãmânii trecute toate celelaltesindicate au semnat acel. Astfel, toþi angajaþii Diviziei Miniere vorbeneficia de majorarea sporului de pericol de la 700 la 800 de lei.


LUNI:• Ciorba de vãcuþa/Supa crema depraz cu cartofi• Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafade porc la grãtar cu cartofi aurii• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã• ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartarºi cartofi natur• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume• Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai• Salatã + Desert

JOI:• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema

de ciuperci• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/Mazãre galbenã bãtutã• Salatã + Desert

VINERI:• Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorbade fasole• Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesccu ciuperci la grãtar• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlã de0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert estede 15 lei ºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA MARTIE

Monika BACIU

“Finanþare nu maieste, unitatea de man-agement a proiectuluia fost încheiatã înoctombrie 2012, dinacest moment dacãnoi avem surse definanþare pentru con-tinuarea proiectului nune opreºte nimeni, dardupã cum se ºtie situ-aþia economico-finan-ciarã a oraºului esteprecarã deci nu putem

pe surse proprii sãcontinuãm acestproiect. Clãdirile le-amconservat, unele încer-cãm sã le dãm o utili-tate pânã vom gãsifonduri pânã la even-tualitatea continuãriilucrãrilor la mineimuzeu, dar noi deo-camdatã le scoatem lalicitaþie pentru a crealocuri de muncã pen-tru cetãþenii dinAninoasa. Sãptãmânaaceasta vom avea o

licitaþie pentru închiri-erea acestor spaþii”, adeclarat primaruloraºului Aninoasa,Nicolae Dunca.

Unic cel puþin lanivel naþional, proiec-tul de transformare aExploatãrii MiniereAninoasa într-o minã-muzeu este în impas.Dupã ce de-a lungultimpului GuvernulRomâniei a tot întârzi-at alocarea fondurilorce trebuie asigurate de

partea românã, acumBanca Mondialã spune„pas” finanþãrii. Iar înlipsa acestor fonduri,proiectul în valoare depeste 2 milioane dedolari, este blocat,pentru cã autoritãþilede la Aninoasa nu îºipot permitesã plãteascãnici mãcarpaza incin-tei miniere.

Proiectulde ecolo-gizare aMineiAninoasa ºitransfor-mare a uneipãrþi înmuzeu afost evaluatla 2,2 mil-ioane de dolari ºi ar fitrebuit sã fie finanþatîn proporþie de 85%de Banca Mondialã, întimp ce GuvernulRomâniei avea o cotãde 15%. MinaAninoasa a fostînchisã în urmã cucinci ani, din cauzã cãnu mai era rentabilã.De atunci a intrat într-un amplu program de

conservare. În locul ei,administraþia localã ºi-a propus sã amena-jeze prima minãmuzeu din România,unde sã se poatã prac-tica turismul subteran.Banca Mondialã a fostinteresatã de proiect ºi

l-a aprobat sprefinanþare, cu fondurinerabursabile ºi, maimult decât atât, totorganismul inter-naþional urma sãsuporte toate cheltu-ielile timp de doi ani.Conform proiectului,muzeul subteran are osuprafaþã de douãhectare ºi va fi amena-jat exact ca o veritabi-

la minã: cu utilaje,vagoneþi ºi lãmpaºe.Numai cã finanþarea s-a oprit, iar pânã acums-au executat lucrãri învaloare de 3,2 mil-ioane de lei, bani careau fost înghiþiþi deecologizarea fostuluiperimetru minier, pre-cum ºi de reabilitareaclãdirilor exterioare

care sunt cuprinse înmina – muzeu, respec-tiv casa maºinii deextracþie cu maºina deextracþie, douã halecare au aparþinutunitãþii miniere, fostastaþie de salvareminierã, tunelul careducea minerii de lasala de apel pânã lapuþul principal ºi puþulprincipal.

Tinerii s-au bucuratde prezenþa directoru-lui Teatrului ID Sîrbu,Nicoleta Bolca ºi aregizorului IoanHoraþiu Apan.

“Sala de spectacol,scena, discuþia cuniºte oameni devotaþiartei au reuºit sãcapteze atenþia audi-toriului plecînd cusufletul încãrcat defrumos, de plãcut ºide bine. Domnul regi-

zor le-a povestit tiner-ilor despre drumul pecare-l parcurge unregizor pentru a real-iza spectacole reuºite,despre istoria teatru-lui în general ºi ateatrului dinPetroºani. Acþiunea s-a deosebit de celelalteactivitãþi care au con-stat în vizionari defilme romaneºti ºi dinþãrile partenere: Italia,Germania, Croaþia,

Spania, Irlanda ºiLetonia, urmate dediscuþii ºi dezbateri. Înfinal elevii de laColegiul Economic“Hermes” Petroºaniau urcat pe scenã ºiau fost pentru cîtevaminute actori aplau-daþi de ceilalþi colegiai lor”, afirma ValeriaPopescu, preºedinteleorganizaþiei SalvaþiCopiii Hunedoara.

Salvaþi CopiiiFiliala Hunedoara sebucura astfel de apli-carea a încã uneiactivitãþi în cadrulproiectuluiGrundtvig,Parteneriate pentruînvãþare 2012-2014“F.I.L.M.” GRU-12-LP-44-HD-IT. , princare se doreºte catinerii din cadrulproiectului sã poatãvedea o varietate defilme, întîlniri cuactori sau regizoripentru a cîºtigacunoºtinþe culturale,istorice, ori lingvisticedespre alte þãrieuropene.

3,2 milioane de lei “îngropaþi” într-un proiect neviabil

M ina Muzeu de la Aninoasa va deveni spaþiu deproducþie... poate. Edilii din cel mai sãrac oraº al

Vãii Jiului nu mai au bani pentru continuarea investiþieide transformare a unitãþii miniere din localitate înmuzeu. Proiectul iniþiat de fostul edil Ilie Botgros a fostabandonat de actuala conducere a urbei. Totul serezumã la bani. Acum, Nicolae Dunca încearcã sã scoatãla licitaþie spaþiile de la minã pentru a aduce investitoricare sã contribuie la bugetul local.

36 de tineri au luat descoperittainele teatrului

U n numãr de 36 de tineri ºiadulþi din cadrul organiza-

þiei Salvaþi Copiii Hunedoara audescoperit tainele tearului, încadrul unui proiect pe care organi-zaþia l-a derulat cu scopul de aoferi participanþilor cunoºtinþedespre ce înseamnã sã fi actor.

Diana MITRACHE

Apele curate ne redausãnãtatea, iar asta vor sãspunã prin acþiunile lorecologiºtii. Toþi au constatatcã nu ajung tãbliþele cu„Pãstraþi apele curate!”, iaratunci copiii vor fi cei carene vor învãþa sã nu maiaruncãm mizeriile în apã.Ei li se vor adresa pãrinþilorºi bunicilor pe care îi gãs-esc pe stradã de ZiuaMondialã a Apei ºi le vorda pliante. „Copiii noºtri,prietenii apei, vor veni fru-mos îmbrãcaþi în uniformeºi vor distribui niºte fluturaºioamenilor, cãrora li se

adreseazã cu rugãmintea sãaibã grijã de apã, de viitorullor ºi al planatei”, spuneImre Szuhanek, preºedin-tele Asociaþiei Petro Aqua.

Pânã la Ziua Mondialã a

Apei, ecologiºtii pleacã sãcaute finanþãri pentruproiectele deja gândite deei, care sã îi vizeze pe ceice merg la picnik ºi nu uitãsã cureþe locurile. „Joi suntla Craiova la ApeleRomâne, ca sã arãtãm ces-a fãcut aici în ultimii 16ani pe linia de protecþie aapei ºi sper ca sã reuºim sãobþinem o finanþare ca sãputem face mai mult ºi sãpromovãm Valea Jiului ºipe linia protecþiei mediuluiºi a apei. Este oîmbunãtãþire. Nu putem sã

spunem cã sete onenorocire. Jiul curgeacum curat, dar maisunt probleme”, a maiadãugat Imre Szuhanek.

Ideea de ecologizareeste una simplã ºi pri-etenii apelor vor puteasã-i sensibilizeze pe ceicare ajung în naturã,mai ales dacã îi pun sãsemneze niºte angaja-mente fictive, dar carear putea sã le trezeascãspiritul civic. „Copiii levor duce, în locurile încare oamenii ies în week-end, sau în cele de pescuit,cu un mic angajament princare roagã, în calitate depãrinte de bunic, pe ceicare îi gãsesc la iarbãverde, sã se angajeze cãpe viitor va avea grijã deapã. Cel care ia plienatul,semneazã pentru cã a înþe-les mesajul ºi ne convingemastfel cã doar copiii pot sãfaã o propagandã de mediumult mai bunã, decâtafiºele cu Pãstraþi apelecurate! Nu aruncaþigunoiul!”, a conchisSzuhanek.

Totul se desfãºoarã subsloganul Iubim apele ºimunþii noºtri ºi vrem sã îiacrotim, iar copiii suntîmpotriva aruncãrii PET-urilor în apã. Asta pentrucã acum, nu existã curs deapã care sã nu musteascãde astfel de obiecte lãsateîn voia sorþii.

Începând cu 1993, ZiuaMondialã a Apei (WWD)reînnoieºte la fiecare 22

martie pledoaria pentrugestionarea durabilã aresurselor de apã dulce. ªiDirecþia de SãnãtatePublicã Hunedoaramarcheazã Ziua Mondialã aApei, iar reprezentanþiiDSP susþin cã tema în acestan este „Apa si energia:interdependenþe fundamen-tale”. “Apa ºi energiareprezintã faþa si reversulunei monede de cel maimare preþ pentru colectiv-itãþi ºi indivizi: SÃNÃTATE& VIAÞÃ. Mesajul este des-tinat publicului larg: „Apã ºienergie pentru generaþiileviitoare: economie astãzi =viaþã & sãnãtate mâine”.Legãtura apã-energie aremultiple aspecte. Producþiade energie poate afecta cal-itatea apei, dar energia esteesenþialã în alimentarea cuapã a populaþiei (tratareaapei) ºi reducerea poluãriiprin epurarea apeloruzate”, spune MarianaPâncotan, director executival DSP Hunedoara.

Prin control regulat,cariile pot fi depistate ºitratate precoce, de aceeavizitele regulate la mediculdentist, de douã ori pe an,ar trebui sã devinã oobiºnuinþã. Potrivit direc-torului executiv al DSPMariana Pâncotan, campa-nia prilejuitã de ZiuaMondialã a SãnãtãþiiOrale, celebratã la data de20 martie, se desfãºoarã înperioada 20 martie -20aprilie, cu mesajul: „Aigrijã de dinþii tãi!”. “Scopulcampaniei este amelio-rarea sãnãtãþii orale a pop-ulaþiei prin adoptarea com-portamentelor sãnãtoase înspecial în familie dar ºi lanivelul comunitãþii.Sensibilizarea pãrinþilorprivind importanþa carieidentare la copii ºi infor-marea acestora asuprametodelor eficiente de pre-venþie constituie un pasimportant pentru formarea

deprinderilor sãnãtoase ºievitarea tratamentelorcostisitoare de maitârziu.Acþiunile derulate încadrul campaniei vizeazãpublicul larg: adolescenþii ºiadulþii, care acordã oimportanþã deosebitã maiales aspectului estetic aldinþilor, pãrinþii, copii ºivârstnicii. Un grup þintãspecial pentru aceastãcampanie sunt femeileînsãrcinate”, declarãMariana Pâncotan.

Se inregistreaza ocrestere a frecventei afecþi-unilor dentare, a dureriifaciale cronice, a afecþiu-nilor gingivale, cariilor den-tale ºi pierderii dinþilor catºi a altor boli careafecteazã gura ºi cavitateaoralã datorita faptului ca reteaua de cabinete scolareeste redusa – exista astfelde cabinete doar inmunicipiul Deva (2 cabi-nete cu trei medici) , in

municipiul Hunedoara (4cabinete cu patru medici) siin Lupeni (un cabinet cuun medic) iar costuriletratamentele afectiunilorcare sunt depistate tardiveste ridicat.

Conform ColegiulMedicilor Dentiºti dinJudeþul Hunedoara aproxi-mativ 95% din populatiajudetului Hunedoara prez-inta cel putin o afectiunedin cadrul patologiei orale,iar pe teritoriul judetuluinostru sunt înregistrate241 cabinete medicaleindividuale de medicinadentara.


Pãrinþi, salvaþi-ne viitorul!

E ste timpul apei, este timpul nostru!Asta vor sã scoatã în evidenþã

ecologiºtii de la Petro Aqua, de Ziua Apei, în22 martie. Acþiunea îi are în centrul atenþieipe copii, care vor împãrþi la Petroºani plianteprin care sã sensibilizeze populaþia cu privirela poluarea apelor de munte de la noi.

Ziua Mondialã a Sãnãtãþii Orale, celebratã ºi în Hunedoara

C ariile dentare reprezintã o problemã majorã de sãnãtate publicãîn þãrile industrializate, afectând, conform datelor furnizate de

Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii, 60-90% din copiii de vârstã ºcolarãºi marea majoritate a adulþilor.Apariþia cariilor se datoreazã în prin-cipal obiceiurilor alimentare greºite ºi igienei dentare deficitare.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 19 Martie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Câteva evenimente neprevãzutevã fac sã acumulaþi întârzierisupãrãtoare. Dacã v-aþi propussã încercaþi o afacere, nu vãfaceþi planuri prea mari, pentrucã s-ar putea sã fiþi dezamãgit.Ar fi bine sã lãsaþi pe mâinedeciziile importante.

Începeþi o activitate de pe urmacãreia veþi câºtiga bine. Dar,pentru ca succesul sã fie deplin,temperaþi-vã spiritul critic.Pãstraþi-vã calmul în discuþiile cucolegii de serviciu ºi cupartenerul de viaþã!

O rudã mai în vârstã nu-ºirespectã promisiunea de a vãîmprumuta o sumã de bani. Nueste cazul sã-i faceþi reproºuri.Încercaþi sã fiþi mai înþelegãtor cucei din jur! Astãzi puteþi sã þineþicont de intuiþie.

În sfârºit, ºefii încep sã vã apre-cieze eforturile din ultimaperioadã. S-ar putea ca atmos-fera tensionatã din jur sã vãîncurce planurile de afirmare însocietate. Evitaþi întâlnirile cuprietenii, petrecerile ºideplasãrile cu maºina.

Dimineaþa s-ar putea capartenerul de viaþã sã vãreproºeze cã aþi cheltuit mult pelucruri care nu erau neapãratnecesare. Încercaþi sã vãstãpâniþi nervozitatea! Evitaþi dis-cuþiile în contradictoriu cu ofemeie.

Este posibil sã fiþi implicat într-unscandal la serviciu din cauza bâr-felor unei colege. Stãpâniþi-vã ºinu faceþi afirmaþii dure, pentru cãneînþelegerile se lãmuresc, darjignirile nu se uitã. Dupã-amiazãprimiþi într-un mod nesperat osumã importantã de bani.

Evitaþi drumurile cu maºina.Existã pericolul sã faceþi un acci-dent de circulaþie. Oricum, fiþimai prudent decât de obicei! Înprivinþa afacerilor, ar fi bine sãnu riscaþi nimic ºi sã evitaþi spec-ulaþiile.

S-ar putea sã fiþi tensionat ºiirascibil din cauza sarcinilor deserviciu. Aveþi mult de lucru ºi vãenerveazã cã nu vã sprijinãnimeni. Aveþi grijã sã nu faceþiafirmaþii pe care le puteþi regretamai târziu.

S-ar putea sã aveþi o controversãcu ºeful direct ºi sã reacþionaþiimpulsiv. Fiþi prudent. Ar fi binesã vã odihniþi mai mult. Sunteþi laun pas de extenuare.

Dimineaþa aflaþi cã trebuie sãplecaþi într-o cãlãtorie de afaceri.Este posibil ca partenerul deviaþã sã vã reproºeze cã nu v-aþiales bine momentul, determinân-du-vã sã amânaþi cãlãtoria.

O disputã cu ºefii s-ar putea sãse soldeze cu anularea unei dele-gaþii în care trebuia sã plecaþizilele acestea. Din cauzaoboselii, s-ar putea sã resimþiþi ostare accentuatã de tensiune.Evitaþi discuþiile în contradictoriu.

Vã iritã problemele care apar dincauza neînþelegerilor cu unpartener de afaceri. Nu refuzaþicomunicarea! Sunt ºanse sãajungeþi la un punct de vederecomun. Ar fi bine sã ascultaþisfaturile celorlalþi.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 Kile, te omoarã cu zile10:30 În linia întâi (r)11:30 Garantat 100% (r)12:20 Opinii fiscale12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Europa mea 18:45 Dincolo de celebritate18:50 În linia întâi 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Dosar România 22:00 Viaþa nu poate contin-ua aºa! 22:30 Biziday 23:20 Lumea modei

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Mircea (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Audrey Hepburn - Oviaþã de poveste17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Iceman - Ultimul meci

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Ora 9 a României (r)13:30 Teleshopping 14:00 T3ch in 3 (r)14:30 Râzi ºi câºtigi (r)15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Cronica cârcotaºilor22:30 Click!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r)14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Deschide CameraComorilor21:15 Fetele lu’ dom’Profesor

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Onouã viaþã21:30Regina22:30Poveºtiride noapte23:00Cancan.ro

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFAChampions League11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Chelsea -Galatasaray13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Chelsea -Galatasaray14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat UEFAChampions League16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Grila de Start 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Daredevil22:30 Un show pãcãtos23:00 Un show pãcãtos

O amenii de afaceri dinValea Jiului, Georgel

Lascar si Marin Coltescu, aufost victimele unui grav accident de circulatie petrecutieri in jurul orei 13:00 înlocalitatea Bãieºti. Maºina încare se aflau cei doi, o DaciaDuster, a fost lovita aproapefrontal de un Logan în careerau douã femei. Impactul afost unul extrem de puternicîncât Dacia Duster s-a datpeste cap.

La faþa locului au sosit echipajelede prim ajutor ºi descarcerare. “Am fost anunþaþi undeva în jurulorei 13:10 - 13:15 minute pentrucã la Petroºani se aflã cel maiapropiat echipaj de descarcerare.Când am ajuns la faþa locului amconstatat cã erau patru victime,dintre care trei mai grav.

Cei doi bãrbaþi au fost transportaþi cu Ambulanþa laSpitalul din Haþeg, iar celelaltedouã victime au fost aduse laPetroºani”, ne-a declarat AdrianAvram, comandatul Detaºamentuluide Pompieri de la Petroºani.

Potrivit primelor informaþii, celmai grav ranit in urma accidentuluia fost Georgel Lascãr, cel care con-ducea Dacia Duster. Marin Coltescuse afla pe scaunul din dreapta, elfiind ranit putin mai uºor.

Cealaltã maºinã, Dacia Logan,era condusã de o femeie în vârstãde vârstã de 62 de ani, din judeþul Alba. Aceasta, în timp ceconducea din direcþia Petroºani -Haþeg, a pãtruns pe contrasensîntr-o curbã la dreapta ºi a intrat încoliziune cu autoturismul în care seaflau cei doi bãrbaþi.

Poliþiºtii au deschis un dosar de cercetare penalã pentru a sevedea cu exactitate modul cum s-apetrecut nefericitul incident.Georgel Lascãr este un om deafaceri din Valea Jiului care aremai multe proprietãþi imobiliare,dar care a devenit cunoscut prinprisma firmei sale SC LascãrService Company SRL, primareprezentanþã auto Dacia din zonã.Marin Coltescu, la fel, este tot un

cunoscut om de afaceri, dar ºipolitician, el ocupând în prezentfuncþia de preºedinte al PSDVulcan.

Adriana PAdriana PAAVELVEL

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.

Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

Vând apartament douã camereîn Craiova, etaj 2/4, zona 1Nanterre, centralã, îmbunãtãþiri,detalii cu poze pe Mercador.ro,vecinãtãþi ªcolile 22, 21, cãminestudenþeºti, magazine, Parcul Puºkin.Tel. 0742376988 Marcu.

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Georgel Lascãr ºi Marin Coltescu, rãniþi grav în urma unui accident rutier

IleanaFIRÞULESCU

În ºedinþa BirouluiPolitic Naþional alPSD, de luni, 17 mar-tie, premierul VictorPonta a transmiscolegilor social-democraþi sã rãmânãîn relaþii bune cu liber-alii pentru cã dupã 25mai, respectiv dupãalegerile europarla-mentare, vor fi dinnou împreunã. Astapentru cã existã liber-ali care ºtiu cã auresponsabilitãþi în ceeace priveºte proiectulpolitic USL ºi pentrucare românii le-auacordat încrederevotând masiv…

"Vã rog pe toþi sãtransmiteþi în teritoriucã avem nevoie detoate forþele ºi de toþialiaþii, inclusiv o sã vãrog pe cât posibil - pela Iaºi e mai greu (ºipe la Petrila – n.n.) -dar în rest cred cã sepoate sã rãmânem înrelaþii bune cu liberalii,pentru cã dupã 25

mai eu cred cã vom finou împreunã", a spusVictor Ponta, înºedinþa BPN al PSD.

Premierul a þinut sãreaminteascã faptul cãTraian Bãsescu ºiElena Udrea rãmân încontinuare adversariiPSD, chiar dacãaceºtia au prins curajdupã retragereaPNL de laguvernare.

"Noi sperãm încontinuare caUSL sã nu dis-parã. Încercãm ºifacem tot ce esteposibil ca obiec-tivele asumate deUSL ºi prezentatecetãþenilor îndecembrie 2012sã fie îndeplinitepas cu pas.Suntem dispuºi sãfacem foarte multelucruri pentru ca USLsã existe ºi eventual,dacã este posibil, sã serefacã. Faptul cã noiam constituit încã dinnoiembrie 2010 acestproiect politic, care s-a dovedit unul de suc-

ces, românii acordân-du-ne o încredereuriaºã, înseamnã cãavem ºi obligaþii", aprecizat liderul social-democrat. VictorPonta a spus cãmodul în care sepoate reface aceastãalianþã nu depinde deel.

"Eu cred cã foartebine putem ºi cu dom-nul Antonescu, ºi fãrãdomnia sa, asta decidliberalii, nu decid eu.Poate vor alþii. PNLeste aliatul nostru înUSL", a spus liderulPSD.

În Valea Jiului,relaþiile PSD cu PNLpar aceleaºi, deºi uniilideri au fãcut afirmaþiibelicoase ce semãnaua declaraþie de rãzboi,iar alþii pãreau jenaþide situaþia creatã.

Chiar dacã acestãalianþã nu a preafuncþionat, mãcar nuse atacau, cu câtevaexcepþii de prin estulVãii.

Coordonatorul PSDpe Valea Jiului ºi dep-utatul CristianResmeriþã declarã cãnu înþelege de ce CrinAntonescu a forþatruperea…

”Nici în momentulcând s-a destrãmatUSL nu am înþeles dece Crin Antonescu aales destrãmarea.Toate situaþiile ºideclaraþiile aratã cã aforþat acest lucru. Euam candidat sub siglaUSL, iar cei de la

PNL m-au ajutat atâtcât au putut ºi au fostalãturi de mine.Relaþiile mele cu ei s-au dovedit a fi bune ºiputem sã le pãstrãmîn beneficiul tuturor.Avem niºte respons-abilitãþi…” – a precizatCristian Resmeriþã.

În ceea ce-i priveºtepe liberali, o parte aacestora recunosc cãpreºedintele PNL,Crin Antonescu, a luatforþat hotãrârea deieºire de la guvernareºi din alianþa USL”punând presiune” ºipe membrii consiliuluipartidului printr-un dis-curs agresiv. Cuaceastã decizie mulþisunt de acord, dar alþiispun cã nu a fost odecizie înþeleaptã dânddrept indiciu sondajelede dupã ieºirea de laguvernare a PNL, care

nu sunt îmbucurã-toare.

Coordonatorul PNLpe Valea Jiului ºivicepreºedinte al orga-nizaþiei liberale dinjudeþ, Costel Avram,are o amãrãciune înglas atunci candvorbeºte de aceastãsituaþie.

”Îmi aduc amintede faptul cã în urmãcu un an ºi ceva, PSDºi PNL aveau aceleaºiobiective – de schim-bare a guvernului Bocºi demiterea luiBãsescu. GuvernulBoc a fost schimbat ºiVictor Ponta a ajunsprim ministru;Bãsescu este încãîn funcþie, iarAntonescu ºi lib-eralii împiºiafarã… Nu potspune cã în activ-itatea PSD-PNLnu s-au fãcutlucruri bune. S-aufãcut! Dar dacãiei alãturi pentrua guverna, cum afãcut premierulPonta, pe ceicare în anul2012, atacau cumânie proletarãUSD, ca alianþãºi pe fiecare sep-arate ca partid,când PSD ºi PNL

se zbãteau pentru unþel comun, iar liberaliisunt în opoziþie, nuºtiu ce sã mai zic! Noinu am cerut nimic înplus, doar patru min-istri propuºi de noi ºiun vicepremier . Nucerºim puterea.

Sã nu uitãm cãValea Jiului s-a dez-voltat puternic datoritãliberalilor ,între celedouã rãzboaie mondi-ale. Uitaþi-vã ce spuneistoria þãrii ºi a VãiiJiului când guverneleau fost conduse de lib-erali. Ne vom zbate sãfim la putere pentrucã ºi Valea Jiului vaavea mult de câºtigat”– a spus CostelAvram, coordonatorulliberalilor dintre celedouã Jiuri.

În politicã este posi-bil orice. Evenimentelese succed ameþitor, iaralianþele se fac ºi sedesfac tot aºa. Poatenimerim o gruparecare sã dea þãrii stabil-itate pentru a aveatimp sã ne dezvoltãmca stat ºi noi,cetãþenii, sã nu maistãm blocaþi înevoluþie…


Transmitere de sarcini în PSD - ”Vã rog, sã rãmânem în relaþii bune cu liberalii”

P reºedintele PSD, Victor Ponta, a transmis, luni, lid-erilor din teritoriu sã pãstreze relaþiile bune cu lib-

eralii pentru cã, dupã 25 mai, crede cã vor fi din nouîmpreunã. Coordonatorii celor douã partide, PSD ºi PNL,din Valea Jiului vorbesc frumos unii de alþii, cu câtevareproºuri ºi cu atenþie mare la ceea ce spun pentru a sealinia tonului dat de la centru. Cristian Resmeritã ºiCostel Avram au amintiri plãcute în activitatea din Vale,dar sunt reþinuþi în declaraþii, cu câteva reproºuri…

CVJ 575, miercuri, 19 martie

Documents

Transcript of CVJ 575, miercuri, 19 martie