CVJ nr 664, miercuri, 30 iulie

Urmãrit general, prins dupã ce a vrutsã violeze o tânãrã

>>> PAGINAA3-A

Ziua imnului,simbol naþional,necunoscut de

cetãþeni>>> PAGINAA4-A

Migraþia cerºetorilor

LocalitateaPetroºani, strada “pretutindeni”,

meseria cerºetor>>> PAGINAA5-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 664

Miercuri, 30 Iulie 2014

Bazinul ANEFSrãmâne sursa

principalã de apãîn Staþiunea Parâng

>>> PAGINAA16-A

ANT nu recunoaºtePasul Vâlcan castaþiune turisticã

>>> PAGINAA16-A

Troc ministerial:Plan de reorganizare

al CEH contraContract Colectiv

de Muncã>>> PAGINAA11-A

”Programulprezentat de

conducerea CEHîn AGA – o glumã

proastã”>>> PAGINILE 8-9

Angajaþii, sacul debox al CEH>>> PAGINAA10-A

Deschid abatajulde la mina Petrila

>>> PAGINAA11-A

A plouat torenþial în estul Vãii Jiului, iar apele învolburate ale Jiului de Est ºi ale afluenþilor sãi au muºcat din DN 7A, la intrarea pe Cheile Jieþului ºi au

rupt mai multe podeþe. Autoritãþile sunt pregãtite sã evacueze oamenii din zonele cupericol crescut de inundaþii. Oamenii s-au temut de ce e mai rãu când au vãzut noriiameninþãtori, iar avertizarea hidrologicã de cod portocaliu ºi-a fãcut simþitã din plin prezenþa în zona Jieþ, de pe raza oraºului Petrila. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 13-A13-A

Viiturã pe Jiul de Est

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

”În prima jumãtatea anului, poliþiºtiiDirecþiei de Poliþie

Transporturi din cadrulI.G.P.R. au desfãºurat,pe lângã activitãþile deasigurare a ordinii ºi

liniºtii publice ºiactivitãþi pentrucombaterea

cãlãtoriilorfrauduloase

ºi depistarea persoanelor carefolosesc fãrã dreptlegitimaþii de cãlãtoriecu gratuitãþi pentruveterani ºi vãduve derãzboi, precum ºi pentru persoane cudizabilitãþi. Pentrucombaterea cãlãtori-ilor frauduloase,poliþiºtii au patrulat,împreunã cu perso-

nalul CFR specializat,în 12.585 de trenuride persoane, fiinddepistaþi astfel 41.226de cãlãtori frauduloºi”,informeazã PoliþiaRomânã într-un comu-nicat de presã.

În urma activitãþilordesfãºurate, au fostconstatate 57 deinfracþiuni de folosirea legitimaþiilor de cãlãtorie tip CFR gratuite, procurate

conform Legii nr. 44din 1994 privind veteranii de rãzboi,precum ºi unele drepturi ale invalizilorºi vãduvelor de rãzboi.

De asemenea,poliþiºtii au constatatalte 2.864 de infracþiuni conexe,prevãzute de CodulPenal ºi alte acte normative. PoliþiºtiiBiroului de InvestigaþiiCriminale cerceteazã

douã femei, bãnuite cãîn perioada 2012 –2013 ar fi completatºi folosit, fãrã drept,874 de cupoane pentru bilete de cãlãtorii gratuite, acordate în conformitate cu Legea44/1994, pentru atransporta mai multepersoane cu trenul,contra unor sume de bani.

Prejudiciul cauzateste de aproximativ75.268 de lei.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie 2014 Actualitate 3

Diana MITRACHE

Cei care au rãspunsapelului la 112 spun cãpacienta se simþea rãu ºicã au dus-o în siguranþãla spitalul de la Petroºani.

„Marþi dimineaþã, înjurul orei 7,30, am fostsolicitaþi prin 112 sãacordãm sprijin ambu-lanþei pentru a transportao pacientã. Femeia areaproximativ 200 de kg ºiavea ºi un picior ampu-

tat. Avea nevoie de îngri-jiri medicale, iar noi amtransportat-o din bloc înambulanþã ºi ne-am oferitsprijinul ºi la unitatea deprimire a urgenþelor de laPetroºani”, a declaratAdrian Avram, coman-dantul Detaºamentului dePompieri Petroºani.

Femeia a rãmas îngrija medicilor de laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani, unde a ºi fostinternatã.

Bãrbatul aflat acum înarest a sechestrat o tânãrãde 17 ani din Lupeni ºidupã ce a dus-o într-un loc izolat de la marginealocalitãþii, pe un deal, a vrutsã abuzeze de ea.

Norocul fetei a fost cãindividul s-a speriat dupã cea auzit vocile unor trecãtoriºi adolescenta a reuºit sãfugã din mâinile agresorului.Recidivistul, Stoica FranciscCarol, a încercat sã scapede rãspundere ºi a fugit deacasã înainte ca poliþiºtii sãajungã la el pentru a-l audia.A reuºit sã stea ascuns osãptãmânã, însã luni, înurma informaþilor adunatede anchetatori a fostdescoperit ºi arestat preven-tiv. ”În cursul zilei de ieri,poliþiºtii din cadrul PoliþieiMunicipiului Lupeni au efectuat o acþiune în zona

cartierului Bãrbãteni dinLupeni, acþiune în urmacãreia a fost identificat unbãrbat în vârstã de 41 deani, din municipiul Lupeni,care în data de 21.07.2014a sãvârºit infracþiunile detentativã de viol ºi lipsire delibertate în mod ilegalîmpotriva unei minore învârstã de 17 ani, dinmunicipiul Lupeni.

În urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilitfaptul cã, în jurul orei12:30, minora a fostacostatã de cãtre suspect înzona Parcului Tineretului dinLupeni ºi dusã pe un deal înzona strãzii Mierlaºu, dinLupeni, unde acesta a încercat sã întreþinã relaþiisexuale cu tânãra, fãrã acor-dul acesteia. Minora a reuºitsã fugã în momentul în carede zona menþionatã s-auapropiat alte persoane”, adeclarat subcomisar BogdanNiþu, purtãtorul de cuvânt alIPJ Hunedoara. Potrivitºefului Poliþiei Lupeni, DanMocanu, individul este înevidenþele colegilor lui cuantecedente penale ºi acumeste cercetat în stare dearest preventiv pentru tentativã de viol ºi lipsire delibertate.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Urmãrit general, prins dupã ce a vrut sãvioleze o tânãrã

U n bãrbat de 41 de ani din municipiulLupeni, aflat în urmãrire naþionalã, a fost

prins de poliþiºtii din localitate ºi trimis directdupã gratii. Individul a încercat sã violeze o adolescentã de 17 ani.

Femeie de 200 de kg, transportatã la spital

O femeie supraponderalã din Vulcan afost transportatã marþi dimineaþã de

pompieri la spital. Rudele au sunat la 112ºi au cerut ajutor, pentru cã aceasta locuia la etaj ºi nu o puteau duce la spital,pentru cã se simþea rãu.

Cum sunt folosite ILEGAL legitimaþiile de cãlãtorie de la CFR

P oliþiºtii de la transporturi auconstatat aproape 60 de

infracþiuni de folosire, fãrã drept, alegitimaþiilor de cãlãtorie gratuiteacordate, în baza legii, veteranilorºi vãduvelor de rãzboi, precum ºipersoanelor cu dizabilitãþi.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie 20144 Actualitate

Monika BACIU

“Nu ºtiu prea multelucruri. ImnulRomâniei esteDeºteaptã-te Romane.Imnul de acum estemai potrivit, celãlalt afost pe timpuri iaracum trãim vremurinoi”, ne spune unpetroºãnean.

“Nu ºtiu mare lucru,imnul este Deºteaptã-te Romane altceva nuºtiu mai mult”, nespune un altpetroºãnean.

“Nu ºtiu prea multedespre acest lucru.

Nici de sãrbãtorit nu îlsãrbãtoresc, am ieºitpuþin în oraº lacumpãrãturi ºi dupãaceea acasã. Dorescmultã sãnãtate ºi totce îºi doresc oameniisã se împlineascã. Nuîmi aduc aminte cãmai demult sã se fisãrbãtorit aceastã zi”,ne spune o femeie.

La nivelul adminis-traþiei locale, ZiuaImnului s-a marcatdoar prin arborareadrapelului naþional, unalt simbol al statuluiromân.

“În conformitate cu

Legea 99/1998aceastã zi estedeclaratã Ziua ImnuluiNaþional, imnulDeºteaptã-te Romaneva fi intonat tot înconformitate cu legeaîn municipiul Bucureºtiºi în municipilereºedinþa de judeþ.Aici existã obligativi-tatea de intonare aimnului naþional pre-cum ºi organizarea deprograme culturalartistice. În municipiulPetroºani nu vom faceacest lucru ci doar amarborat drapelulnaþional care alãturi

de imn este simbolulstatului român”, adeclarat Dorina Niþã,

viceprimarul municipi-ului Petroºani.

Data de 29 iulie afost proclamatã, înconformitate cu Legea

nr. 99/1998, ZiuaImnului Naþional alRomâniei - 'Deºteap-tã-te române!', simbolal unitãþii RevoluþieiRomâne de la 1848.

La 29 iulie 1848,'Deºteaptã-teromâne!' a fost cântatpentru prima datã înParcul Zãvoi dinRâmnicu Vâlcea. Laoriginea ImnuluiNaþional al Românieise aflã poemul patriot-ic 'Un rãsunet' deAndrei Mureºanu,publicat în numãruliunie-iulie 1848 alsuplimentului 'Foaiepentru minte, inimã ºiliteraturã', pe omelodie culeasã deAnton Pann.

Conþinutul profundpatriotic ºi naþional al

poeziei a fost denaturã sã însufleþeascãnumeroasele adunãriale militanþilorpaºoptiºti pentru drep-

turi naþionale, mai alesdin Transilvania,Nicolae Bãlcescunumind acest imn 'oadevãratã Marsiliezãromâneascã'.

Interzis deregimurile totalitare,timp de aproape ojumãtate de secol,'Deºteaptã-teromâne!' a fost alesimediat dupã decem-brie 1989 ImnulNaþional al României,fiind consacrat prinConstituþia din 1991.

ConformConstituþiei României,Imnul Naþional esteconsiderat simbolnaþional, alãturi dedrapelul tricolor,stema þãrii ºi sigiliulstatului.

De aceastã datãavem bucuria de aconstata cã avemcopii minunaþi, copiiinteligenþi, copii cuscopuri frumoase.Unul dintre aceºtiaeste Cristian PaulDragomir, elev alColegiului NaþionalDECEBAL din Deva.Acest tânãr a reuºit sãrealizeze, sã inven-teze, sã construiascão pereche de ochelaricare îi ajutã penevãzãtori sã se ori-enteze. Pentru cei

care au nevoie de ajutor sã vadã în jurullor, invenþia tânãruluidevean reprezintã de departe un pasuriaº pentru uºurareavieþii lor.

Cristi Dragomir,aºa cum îi spun pri-etenii, a reuºit perfor-manþa de a-I uimi pecei de la Microsoft curealizarea lui.Considerãm cã esteun om cãruia trebuiesã-I mulþumim pentruceea ce face pentrunoi, pentru societate

ºi pentru exemplul pecare îl transmite maideparte.

Sâmbãtã, 02august 2014, ora1100, vine sã-lcunoaºtem ºi sã-ispunem ce pãrereavem despre ceea cea reuºit.

Aveþi ocazia sã-lpriviþi în ochi, sã-ispuneþi o vorbã caldãºi sã fiþi parte dintrecei care îi vor mulþumioficial printr-odiplomã ºi un buchetde flori venind, la ora

1100, în faþa statuiilui Decebal din centrulDevei.

Iniþiatorii proiectului Premianþii

fãrã premii

C ând un tânãr creºte frumos, iese parcã dinstrâmbãtate o întreagã lume. Aºa spunea odin-

ioarã Constantin Noica, dorind sã sublinieze impor-tanþa asigurãrii viitorului cu oameni de nãdejde.

Inventatorul ochelarilor Star Treak, în rândulPremianþilor fãrã premii

Ziua imnului, simbol naþional, necunoscut de cetãþeni

D eºteaptã-te române! Deºteaptã-te române, dinsomnul cel de moarte sunt doar câteva din ver-

surile imnului naþional al României. Acest simbolnaþional a fost celebrat astãzi, 29 iulie. Ce spunpetroºãnenii despre aceastã zi...

U n proiect care asuscitat un foarte

mare interes ºi a fostprimit cu bucurie delocuitorii Petroºaniuluia fost abandonat pe parcurs de administra-þia publicã, cea care l-a ºi propus de altfel.Este vorba despre constituirea „sfatuluibãtrânilor” sau „consi-liul înþelepþilor” cum afost numit la Petroºani.

Media de vârstã de alvârful administraþiei publicea crescut faþã de momentulîn care Tiberiu Iacob – Ridzia fost ales pentru primadatã primar al municipiuluiPetroºani.

La fel, pe parcursul anilor, a venit ºi„rodajul” pe funcþie sau,alfel spus, experienþa îndomeniul administrativ.Poate din acest motiv ºiproiectul de constituire a„consiliului înþelepþilor” dela Petroºani a fost abando-nat pe drum ºi poate fideclarat mort încã din faºã.Un proiect primit cu bucuriela vremea respectivã, dar decare foarte puþini – chiar ºidin administraþia publicã

localã - îºi mai aduc aminteacum.

În aprilie 2007, Primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi, a decissã înfiinþeze un "consiliu alînþeleptilor", format din persoane de vârsta a treia,care, odatã la douã luni, sãse întruneascã ºi sã dezbatãanumite proiecte cu carac-ter administrativ de larginteres civic. "Vreau sã-ipun în valoare pe aceºtioameni deoarece ei privescaltfel anumite lucruri ºimulte dintre ideile pe carele au sunt bune", spunea înurmã cu mai bine de 7 ani

Iacob – Ridzi. El a explicatcã experienþa persoanelorvârstnice va prinde bineechipei de conducere aPrimãriei Petroºani, þinândcont de faptul cã, la vremerespectivã Tiberiu Iacob-Ridzi avea numai 35 de ani,iar viceprimarul ClaudiuCornea, 31 de ani.

P rima ºi ultimaîntrunire

Consiliul ar fi funcþionatpe bazã de voluntariat, ladiscuþii fiind permisãprezenþa oricãrei persoaneîn vârstã care dorea sã-ºi

expunã punctul de vedere.ªi, dupã douã luni, a avutloc ºi prima ºedinþã a acestui „sfat al bãtrânilor”de la Petroºani, la întâlnirefiind dezbãtut proiectul deamenajare a centrului civical municipiului. Iar maiapoi…peste „consiliulînþelepþilor” s-a aºternutuitarea. „Sfatul bãrânilor afost doar o idee care nu s-aconcretizat”, spune acumpurãtorul de cuvânt alPrimãriei municipiuluiPetroºani, Nicu Taºcã.

Nu puþini sunt cei carecred, însã, cã este nevoie deconsultarea opiniei publice,

mãcar a celor care au cãpã-tat înþelepciunea vârstei. Înacelaºi timp, unii oameni deafaceri din municipiulPetroºani sunt dezamãgiþide faptul cã nici mãcar înproblemele care vizeazãmediul de afaceri pãrerealor nu este luatã în calcul deadministraþia publicã de laPetroºani.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA


M igraþiacerºetorilor.

Persoane din Gorj,Mehedinþi, Sibiusau Alba ºi-aumutat domiciliile laPetroºani. “Adresa”este oraºulPetroºani, strada“pretutindeni”, iarmeseria “cerºetor”.

Cerºetoria, fenomengreu de stopat. Sãrãciaîi îndeamnã pe oamenisã apeleze la cerºeto-rie. MunicipiulPetroºani a devenitraiul celor care seîntreþin din a întindemâna pe stradã. Zecide persoane au fostidentificate cerºind peraza localitãþii, însã

multe dintre acesteasunt din alte judeþe aleþãrii. Dintr-un total de19 persoane care aufost identificate cerºindpe strãzile din locali-tate, doar douã audomiciliul în Petroºani.

“O serie de cetãþeniau sesizat faptul cã s-au înmulþit actele decerºetorie în special înpreajma centrelorcomerciale dinPetroºani. Cei de lapoliþia localã au o situaþie vis - a - vis depersoanele care practicã o astfel deîndeletnicire.

La nivelul anului2014 au fost aplicatedeja un numãr de 11avertismente ºi 18contravenþii unuinumãr de 19 per-

soane. Foarte multedintre aceste persoanenu domiciliazã înPetroºani, ci majori-tatea sunt de pe razaVãii Jiului, din Lupeni,Vulcan iar alþii audomiciliul chiar ºi înalte judeþe. Partea maineplãcutã a lucrurilorconstã în faptul cã,chiar dacã aceºtia suntamendaþi contra-venþional cu amenzicuprinse între 100 ºi500 de lei, nu îi sperieîn niciun fel pentru cãaceste persoane nudeþin nimic astfel cãaceste amenzi nu facaltceva decît sã seadune la taxe ºiimpozite locale deunde sunt aceºtia ºirãmîn neexecutaþi pentru cã nu existã cesã execuþi pentru cã

aceste persoane nu auniciun bun în posesialor”, a declarat DorinaNiþã, viceprimarulmunicipiului Petroºani.

Îngrijorãtor este faptul cã mulþi dintrecerºetori sunt minori.Aceºtia urmeazãexemplul negativ alpãrinþilor pentru a obþine foloase materiale.

“Sunt ºi copii care

sunt veniþi cu pãrinþiiînsã tot pãrinþilor li seaplicã evident sancþiu-nile”, a mai spussursa citatã.

Mulþi dintrecerºetori invocãdiferite motive pentrucare practicã aceastãmeserie. Chiar dacãsunt amendaþi aceºtiase reîntorc pe stradãacolo unde îºi practicãîn continuare activi-tatea.

Monika BACIUMonika BACIU

Migraþia cerºetorilor

Localitatea Petroºani, strada “pretutindeni”, meseria cerºetor

Înþelepciunea bãtrânilor nu mai este utilãpentru administraþia de la Petroºani?!

Studenþii doritoritrebuie sã com-pleteze un formularºi sã trimitã online oserie de documentejustificative princare sã facã dovadaîncadrãrii în celpuþin una din cate-

goriile vizate (orfani,tineri care provindin centre de plasa-ment sau din familiicu venituri mici,tineri cu dizabilitãþiºi tineri de etnieromã), pânã în 5august. Lista stu-denþilor selectaþipentru a merge întabãrã va fi afiºatã

în 6 august, pe site-ul ANOSR. Încadrul taberei, tineriivor putea participala dezbateri, în carese vor discuta prob-

lemele cucare se con-fruntã cate-goriile defa-vorizate destudenþi.Conformunor cifrepublicate deANOSR laînceputulanului, 40%din studenþiiînmatriculaþiîn primul an

de studiu nu ajungsã finalizeze studiile,cei mai mulþiajungând în situaþiaaceasta fie dincauza problemelorfinanciare, fie dinlipsã de consiliere ºiorientare, fie dinprobleme de inte-grare în mediul aca-demic.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie 20146 Actualitate

Monika BACIU

La nivelul judeþu-lui aproape 7000de copii vor primicele necesare pentruactul educaþional.Suma totalã alocatãde cãtre MinisterulEducaþiei Naþionale,judeþului pentruaceastã investiþieeste de 175.300 delei. Pentru ca eleviisã beneficieze derechizite gratuite,pãrinþii cu posibil-itãþi materialereduse trebuiesã completezedosarele cu toatãdocumentaþia nece-sarã ºi sã le depunãla secretariateleunitãþilor deînvãþãmânt undecopiii lor învaþã.

Condiþia obligatoriepentru acest pro-gram este ca venitullunar pe mem-bru

de fami-lie sã fie de maxi-mum 50 la sutã dinsalariul de bazãminim brut pe þarã.

Pachetele pentruclasa pregãtitoare

vor cobnþine douãcaiete de desen A4,

un caiet dic-tando

cu 48de file, douã caietetip, un caiet matem-aticã cu 48 de file,creioane, un set decreioane colorate,radierã, penar,

acuarele, douã pen-sule, planºetã, plas-tilinã, lipici ºi hârtieglasatã. Cele desti-nate copiilor dinclasa I sunt alcãtuitedin caiete tip I ºi II,caiete speciale pen-tru abecedar, caietede desen, creioane,stilouri, creioanecolorate, gume deºters, acuarele,ascuþitori, beþiºoaredin plastic, penare,

coperþi, rigle ºighiozdane. Eleviiclaselor II -VIII voravea caiete de dic-tando ºi de matem-aticã, caiete dedesen, vocabulare,

creioane, pixuri,coperþi, creioanecolorate, gume deºters, acuarele,ascuþitori, penare ºiºabloane cu hartaRomâniei.

Un pachet derechizite, costã înmedie 25-30 de lei.

Diana MITRACHE

Absolvenþii de liceu auprimit un ultimatum ºi astadacã vor sã ia indemnizaþiade ºomeri. Au avut un ter-men de 3 luni sã se înscriepentru a beneficia de sumaacordatã ca sprijin pentrupersoanele aflate încãutarea unui loc demuncã.

„Absolvenþii de liceu, cusau fãrã bacalaureat,deoarece toþi au dreptul sãse înscrie la ºomaj, pot sãîºi mai depunã dosarelepânã la sfârºitul acesteiluni. Legea prevede cã 60de zile, de la dataabsolvirii, pot sã îºi depunãun dosar. Acesta este, înprimã fazã, un dosar deºomer neindemnizat,

adicã, persoanã aflatã încãutarea unui loc demuncã. Este luat în evi-denþe. Dupã 60 de zile, ceicare nu ºi-au gãsit un locde muncã ºi cei care nu s-au înscris la o facultate,trebuie sã depunã un altdosar, de ºomer indem-nizat”, a declarat RodicaPeter, director AJOFMHunedoara.

Fiecare tânãr va primi,dacã se înscrie la timp,lunar, o indemnizaþie de250 de lei, timp de 6 luni.În total, în judeþulHunedoara, sunt luaþi înevidenþe aproximativ 970de liceeni, 111 absolvenþide studii superioare ºi 5absolvenþi de profesionalã,care au 16 ani împliniþi.

Restricþii apãMiercuri 30.07.2014:

- Vulcan 08:00 - 14:00. Zona afectatã: Str. M.Viteazu, bl. 23, Str. Traian, bl. 7A, 8A, 9A.Motivul restricþiei: Executare branºamente separatebl. 7A, Str.Traian.

Ultimatum pentru absolvenþi

A bsolvenþii de liceu mai o zi ºi apoi numai pot primi indemnizaþia de ºomaj.

Vor fi simpli ºomeri fãrã indemnizaþie, pen-tru cã termenul limitã expirã în 31 iulie.Asta dacã nu sunt deja studenþi, oriurmeazã vreo ºcoalã post-licealã.

Elevii defavorizaþi, primesc rechizite gratuite

R echizite gratuite pentru elevi. Elevii careprovin din familii cu venituri modeste vor

beneficia ºi în anul ºcolar care va debuta în lunaseptembrie de rechizite gratuite.

Tabere pentru studenþii defavorizaþi, în Vama Veche

S tudenþii care provin din familii defavorizatese pot înscrie pentru un loc într-o tabãrã de

cinci zile, la Vama Veche, organizatã prin inter-mediul Alianþei Naþionale a OrganizaþiilorStudenþeºti (ANOSR).


Monika BACIU

La nivelul judeþuluiHunedoara trandafirulroºu face legea, iar

acest lucru este vizibilla nivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoaracare este pãstorit desocial-democraþi.

Potrivit sindicaliºtilor,politicul ar trebui sãajute entitatea ener-geticã nu sã o încurce.

“Politicul demon-streazã prin astfel dedemersuri cã einumesc ºi ei destituieceea ce reprezintã unlucru extrem de gravºi dacã tot fac aºaceva este bine sã îºiasume vitoriile sauînfrângerile din punct

de vedere economic aunor entitãþi econom-ice pe care aceºtia lecoordoneazã.

În urmã cu douãluni ºi ceva, directorulgeneral alComplexului Energetica avut din partea min-istrului mânã liberãpentru înlocuirea con-ducãtorilor care suntpe funcþii doar pe cri-terii politice, dinpãcate pânã înmomentul de faþã aavut loc o singurãschimbare, respectivcea de la Mintia undea fost eliminat unPNL-ist ºi a fost numit

un PSD-ist. Nu aceasta ar fi cea

mai mare problemã,problema este cipoliticul ar trebui sãsprijine activitateaenergeticã ºi aici artrebui sã se limitezeimplicarea acestora,nu sã venim sã facemdescinderi în sediileComplexului EnergeticHunedoara, sãameninþãm directoriigenerali.

Eu cred cã este unlucru care nu varãmâne nesancþionatde cãtre partidulpolitic din care faceparte cel care a ºi

fãcut acets lucru”, adeclarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele încontextul în care dep-utatul CristianResmeriþã a cerutdemisia directoruluigeneral al CEH, AurelNiculescu.

Deputatul PSDCristian Resmeriþã asolicitat demisia direc-torului general alCEH, Aurel Niculescu(PSD).

Directorul generalal CEH este acuzat deluarea unor mãsuricare defavorizeazãangajaþii.

MaximilianGÂNJU

Noua structurãpoliticã rezultatã înurma fuziunii dintre

PDL ºi Forþa Civicã înjudeþul Hunedoara, vaavea în conducereîncã doi prim-vicepreºedinþi, iar unuldintre aceºtia ar urmasã fie secretarul FC,Cristian Marius Vladu.Potrivit unor surse,fostul prefect deHunedoara, care ademisionat din PDL la

finele lui 2012, înurma unor dispute cucolegii sãi de partid,se reîntoarce în for-maþiunea în care aactivat timp de 14 ani

direct pe un post deconducere. Vladuspune cã nu a fostanunþat ºi nu ºtienimic de o nomi-nalizare a sa.

„Nu ºtiu sã vã spunnimic, eu am fost osãptãmânã plecat ºinici semnal la telefonnu am avut. Mie numi s-a spun nimic.

Dacã a spus-opreºedintele organiza-þiei judeþene, domnulGrigoraº, pot sã ocred. Dacã a spus-oaltcineva este compli-cat, dar dacã o fi, o fi”, a declarat secretarulFC, Cristian MariusVladu. Prezenþa aces-tuia în conducereaPDL Hunedoara n-arfi pe placul tuturormembrilor de partid,însã Vladu spune cãde dragul proiectuluitrebuie sã se ajungã lao ”convieþuire”.

„Din punctul meude vedere pentruproiectul comun tre-buie lãsate toateorgoliile ºi toateprostiile deoparte, casã nu zic mai mult.Trebuie mers înainte,de dragul proiectuluide dreapta. Învãþãmsã convieþuim într-unfel sau altul, asta estepolitica în România”,a declarat pentruMesagerulHunedorean, CristianMarius Vladu. Aldoilea prim-vicepreºedinte de laFC ar fi CristianGrigoras, liderul orga-nizaþiei.

MaximilianGÂNJU

Dupã excludereadin UNPR a con-silierului CarolPanduru, aleºii localiai formaþiunii con-duse deGabriel Opreanu mai ies dinlinia trasatã departid.

Astfel, dacãPSD va iniþiaun proiectprin care sãsupunã la votschimbareaviceprimaruluiMariusSurgent, cei

patru consilieriUNPR ar validapropunerea.

„Mergem doar cuPSD-ul, noi jucãmdoar alãturi dePSD”, a declaratpreºedintele UNPR

Hunedoara referitorla susþinerea unuiproiect pentruînlocuirea vicepri-marului liberal alDevei.

Mai este însã ocondiþie de îndeplin-it, iar acum pareextrem de dificil derealizat.

Întrunirea CLDeva pentru a selua act de încetareamandatului de con-silier al lui CarolPanduru ºi validareaurmãtorului ales depe lista UNPR.

Profesioniºti vs politicieniT rãiascã partidul. Schimbãrile

politice din ultima perioadã auefecte ºi în teritoriu. Când USL-ulera la guvernare, reprezentanþii celordouã formaþiuni politice se iubeau.Cum USL s-a destrãmat au apãrut ºireplicile de la nivel naþional.

Merg pe mâna PSD

T rebuie doar ca socialdemocraþii hunedoreni sã

iniþieze un proiect în CL Dev,a princare sã supunã la vot înlocuireaedilului liberal, iar consilieriiUNPR vor vota ”pentru”.Cristian Vladu- prim-

vicepreºedinte al PDL Hunedoara?

N umele fostului prefect deHunedoara, Cristian Vladu,

este vehiculat pentru un post deprim-vicepreºedinte al PDL dupãfuziunea cu Forþa Civicã.

Haosul din mineritulVãii Jiului, mai precis dela Complexul EnergeticHunedoara, a duseconomia de pe acestpalier ”în cap”.

Politizarea excesivã a posturilor pânã lanivelul primar alexpotãrilor miniere, cum ar fi cel de CFL-ist, a deprofesionalizat complet întreg sistemulîncât s-a ajuns la schimbarea conducerii înritm alert pentru cãnimic nu mai merge, în majoritateaîntreprinderilor de stat.

C u asemeneaprogram, la

sfârºitul anului vascrie INSOLVENÞÃpe CEH

O dezbatere/analizãîntre câþiva oameni careau condus destinelemineritului din huilã, ascos la luminã perioadaîn care sindicatele erau oforþã, la rândul lor cu lideri care ºtiau fiecarecolþiºor de minã, careputeau realiza un bugetde venituri ºi cheltuieli,dar mai ales aveau simþulrãspunderii ºi al sacrifi-ciului caracteristic unuilider care se ia de piept,

dacã este nevoie, cuadministraþia, dar carevine ºi cu soluþii ºi sprijin.

Programul CEHprezentat în AGA - careeste un program doar dereduceri cheltuilei ºi nuprin eficientizare -demostreazã cã echipade conducere are prob-leme ºi angajaþii implicit.Programul are un titluîngrijorãtor: ”Program dereorganizare, restruc-turare pentru reducereacosturilor în scopulîncadrãrii în BVC apro-bat pentru anul 2014”.Ca urmare, s-a propus,

din nou, schimbareadirectorului general alCEH. Unde au fost sindi-catele în toatã aceastãperioadã ºi care a fostrolul lor? Nu cumvapoartã vina în mod egalcu conducerea?

Pe reþelele desocializare, mai precisfacebook, s-au încins discuþiile la una dintrepostãrile fãcute deOvidiu Drãgoi, salariat alCEH ºi care atrageatenþia: ”Dacã aveþi rãb-darea ºi starea psihicã sãcitiþi ''Programul deRestructurare al CEH ''ce va intra mâine (29iulie, dar s-a amânatprezentarea – n.n.) înConsiliul de Adminis-traþie http://www.expres-vj.ro/programCEH.pdf

Personal aº crede cãeste o glumã dar aºaaratã un program care lasfârºitul anului pe CEHva scrieINSOLVENTÃ!!!!”

Programul a fost cerutde minister, dupã care vafi prezentat AGA.

F orþa care contaºi prin docu-

mentaþia cãreia ”nutrecea nici glonþul”

Redãm o parte a dezbaterii/ analizei sindicale, din care reieseimportanþa ºi rolul majorpe care ar trebui sã leaibã liderii în asemeneaîmprejurãri.

Dupã înfiinþareaLSMVJ, în cadrul Regiei

Autonome a Huilei nuse lua nici o hotãrâremajorã, de orice naturã,fãrã consultarea sindi-catelor de atunci, iardirectorii, începând de lacel general, erau strictmonitorizaþi în activitate.Astfel se creau dezbateri,cu argumente, pentrugãsirea celei mai bunesoluþii. Sindicatele dinValea Jiului construiserão structurã absolut nece-sarã ºi eficientã, folosi-

toare ºi conducerii RAH,care era vârful de lancecãtre decidenþi –Confederaþia Minierã, cusediul în Bucureºti ºicare avea menirea de anegocia direct cu minis-terele ”implicate” înactivitatea de extracþie.

Demesurile fãcute desindicate la ministereerau bine pregãtite, cudocumentaþii, rapoarte ºipropuneri prin care ”nutrecea nici glonþul”. Sediscuta la nivel macro,despre bugete ºi pro-grame, despre producþieºi calitatea ei, în nici uncaz nu se mergea în faþaunui ministru cu cereride lopeþi ºi sape. Dacã

buget era, totul era.Erau o forþã, de care seþinea cont...

Pânã în 1997, a fostperioada de ”glorie” asindicatelor. MironCozma, cu toate derapajele sale, adunaseîn jurul sãu oameni binepregãtiþi în domeniulminier, dintre care mulþiau activat ºi activeazã cusucces ca ingineri ºefi ºidirectori de exploatãri.Cozma, cu o parte dinlideri, fãcea turulexploatãrilor miniere, laschimbul I, inspectândlocuri de muncã,condiþii, cantinele minerilor ºi tot ce implica acestã activitate,stãtea de vorbã cuoamenii, dar ºi cu direc-torii, iar neregulile - ºide-o parte ºi de alta –erau reglate dim mers.

C a sã facãdisponibilizarea,

au arestat liderul

ªi cum guvernele

aveau de gând sã limi-teze activitatea minierãau reuºit sã facã mareadisponibilizare din

minerit dupã ce l-auarestat preventiv peMiron Cozma pentru ofaptã de drept comun,din timpul mineriadeiprecedente momentului.A fost eliberat în varaanului 1998, când ºi-areluat îndatoririle de lider.

La venirea înPetroºani a trei miniºtri,în frunte cu ministrulEconomiei de atunci,Radu Berceanu, lideriide sindicat, respectivLSMVJ, pregãtise unmaterial tehnico-sindicalpentru a fi prezentat înfaþa guvernanþilor. Doarcã Radu Berceanu l-aabordat pe MironCozma ca pe maidan,deºi încã era reprezen-tantul minerilor din ValeaJiului, spunând cã nu stãde vorbã cu un infractor,drept pentru care dele-gaþia sindicalã a pãrãsitsala, alãturi de lider.

În decembrie 1998,Berceanu anunþa peposturi tv cã MinaBãrbãteni se vaînchide... A urmat mine-riada, care l-a încarceratpe lider îndepãrtând ast-

fel principalul obstacoluldin calea închideriimineritului.

”Liderii de la aceavreme erau binepregãtiþi, ºtiau sãciteascã ºi sãîntocmeascã un buget devenituri ºi cheltuieli. Unmare avantaj, chiar oforþã, o reprezentaConfederaþia Minierã dela Bucureºti, cu legãturidirecte cu ministerele.La timpul respectiv,mineritul, prin sindicate,a avut cele mai bunerezultate. Eu la Bucureºtiam învãþat ce înseamnãcu adevãrat sã fii lider, lacel mai înalt nivel deabordare ºi negociere. ªipentru a negocia directcu miniºtrii trebuia sãfim foarte bine pregãtiþi.ªi eram. A fost o maregreºealã închidereaConfederaþiei.Confederaþia era vârfulsindicalismului din ValeaJiului. Acum, nimeni numai are intrare la minis-tere, pentru cã nu maireprezintã o forþã, unpartener cu greutate lamasa negocierilor” – adeclarat fostul preºedin-tele executiv al LigiiSindicatelor MiniereValea Jiului, CostelPostolache.

L iderul deputatºi-a vândut

ortacii pentru cinciani de salarii buneºi investiþii

Lucrurile au mers, operioadã, relativ bine ºisub preºedintele LSMVJ,Vasile Savu, care i-a

urmat lui Miron Cozma.Doar cã acesta fãcuseun târg, îºi vânduseortacii, aºa cum s-a con-statat mai târziu. Îºi pus-ese semnãtura, în semnde acord, pe un pro-gram de închidere amineritului din ValeaJiului, program semnatde mai multe ministereºi reprezentanþi ai FMI.

Drepãt rãsplatã,Vasile Savu a devenitdeputat din parteamacedonenilor slavi dinRomânia, iar cererilesale pe perioada man-datului i-au fost respec-tate – salarii mari pentrumineri, vizite ale pre-mierului Adrian Nãstaseîn Valea Jiului, chiar astat cu minerii la masã lacantinã mâncâd chifteleºi ascultându-i, s-a con-struit ºi inauguratEuromedic Petroºani,dar au existat ºi cele

douã accidente cumplitede la mina Vulcan, vãduvele ºi orfanii fiindsusþinuþi financiar, s-atrecut la schimbareametodei de exploatare lao parte din minele dinVale...

Apoi, în 2005-2006,perioadã în care sindi-catul s-a fãrâmiþat, aînceput restrângereaactivitãþii din minerit înritm alert. Au existat ºialternative la minerit,presa Vãii Jiuluiacordând spaþii ampleacestora, mai ales ceaînaintatã de RaduBerceanu, cu raiul fiscal,perioadã în care alþii,inclusiv fiscul judeþean, s-au îmbogãþit, dar Valeanu s-a dezvoltat. Cãruþede bani au intrat înaceastã zonã, dar preamulþi au fost rechiniipolitici...

În tot acest timp, selucra la ComplexulEnergetic Hunedoara.Doi dintre oamenii Vãii

Jiului, Florin Mârza ºiPuiu Horea, au lucratani de zile la variante aleacestuia, dar noua con-strucþie economicã a fostschimbatã iar ºi iarajungând ceea ce esteastãzi. Cã nu merge,este evident, pentru cãexistã multe interesepentru a nu merge, darºi multe pretenþii politicecare-l fac sã nufuncþioneze.

”Trebuie sã ai ce sã oferi ca

sindicat, ca sã poþi sãceri pentru oameni”

”Ca sã mergãlucrurile, în calitate desindicate trebuie sã ai cesã oferi, ca sã poþi sãceri pentru oameni. ªi odatã ce s-a cãzut deacord asupra unei strate-gii, a unei soluþii care sãmulþumeascã ambele

pãrþi, trebuie acþionat caun front comun sindi-cate-administraþie pentruca toatã lumea sã aibãde câºtigat. Sã ºtiþi cã ºiguvernanþii îºi dorescsoluþii, pentru cã nu ei

sunt specialiºtii, ºi acestesoluþii pot veni doar dinteritoriu, din locul undespecialiºtii - care trebuiesã existe ºi în rândulsindicatelor - dar maiales la conducere ºtiuexact ce au de fãcut ºimai ºtiu ºi cum trebuieprezentate guvernanþilorpentru a fi acceptate.Acum totul s-a rupt, s-adivizat ºi lucrurile numerg pentru cã scop-urile sunt mãrunte.Lupta se duce pentrucâte o funcþie, iar mem-brilor de sindicat li seoferã câte o bere sau unfotbal. Se poate recon-strui un sistem viabil,cum a fost Confederaþia,dar acest lucru depindede oameni, de cei care-ºialeg liderii ºi ce pretenþiiau de la ei” – a mai pre-cizat Costel Postolache,fostul preºedinte execu-tiv al LSMVJ.

Doar cã minerilor li s-au tãiat aripile cucare au scris istorie încãde dinainte de 1900.Repercusiunile mineri-adelor le-au atenuat tãriarecunoscutã ºi pusã învers ºi câtec chiar detânãra generaþie, BUGMafia:

Am combinaþia devastatoare

De forþã, minte ºicuvinte… sunt tare.

Am inima neagrã, ca un miner din Vale,

Dar râd în întunericsã se facã soare.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie 20148 Minerit Minerit 9

”Programul prezentat de conducereaCEH în AGA – o glumã proastã”

D eprofesionalizarea prin politizareexcesivã a unitãþilor din cadrul

Complexului Energetic Hundoara ºi spargerea sindicatelor din mineritul Vãii Jiului au dat cale liberã închideriimineritului înainte de termen, cu victimele colaterale inevitabile. Cã PSD-ul nu poate sau nu vrea sã formezeo echipã de specialiºti care sã dinamizezeactivitatea, este evident. În plus, þine sindicatele într-o continuã învrãjbire pentru a nu putea interveni meþinânddestructurarea începutã de prin 2006. O dezbatere/analizã a scos la ivealã cumpot sindicatele contribui la eficientizareaunui obiectiv economic, administraþie-lideri fãcând front comun în faþaguvenanþilor, care la rândul lor aºteaptãsoluþii. O condiþie esenþialã este ca înambele pãrþi sã existe profesioniºti, nudoar rãsplãtiþi politic.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie201410 Minerit

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Î n douã zile,Consiliul de

Administraþie alSocietãþii de Închideride Mine din ValeaJiului ia decizia în cepriveºte datoriile uriaºepe care ComplexulEnergetic Hunedoara leare cãtre minele aflatepe închidere.

Conducerea acestei societãþi crede, însã, cãlucrurile vor fi rezolvate, în timp ce chiar luni, deputatul CristianResmeriþã incrimina acest lucru.

Societatea Naþionalã deÎnchideri Mine Valea Jiuluiare de încasat de la CEH,

pentru cãrbunele furnizat, o sumã de 27 de milioanede lei. Suma nu a fost achitatã, iar cei care au deprimit spun cã vor tranºa

totul în cadrul întâlnirii pecare o au la finele acesteiluni. „În data de 31 avemCA. CA m-a mandatat sãdiscut cu conducerea CEH.

Acest punct îl vom dezbateîn cadrul CA ºi dupã care vã voi da detaliilenecesare”, a spus AurelAnghel, director SNÎMVJ.

Deputatul CristianResmeriþã, care a rãbufnitcu privire la modul în careeste gestionat ComplexulEnergetic Hunedoara, acriticat ºi el aceastã situaþieºi a cerut ºi rezolvarea ei.Asta, în contextul în caredatoriile celor de la CEHafecteazã sute de oamenice lucreazã la diverse firme ce au contracte cucomplexul. „Sute deoameni, în momentul defaþã, sunt neplãtiþi, din

cauzã cã domnul Niculescu,director general al CEH, nureuºeºte sã îºi achite datori-ile pe care le are faþã de ceicu care dânsul lucreazã ºicare au câºtigat niºte lici-taþii”, a spus ºi CristianResmeriþã, care i-a cerutdemisia lui Aurel Niculescu.

CEH a trimis o schemãde reeºalonare, careurmeazã a fi discutatã deconsiliul de administraþie ºicare apoi va fi pusã în apli-care. Din fericire, datoriaC.E.H. nu pune în pericolplata salariilor sau stopajulla sursã ori ale obligaþiilorcãtre stat.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

“La nivelulComplexului Energetics-a constituit o comisiea cãrei preºedinte afost Nicolae Drãgoi,este exact omuldesemnat în funcþia deconducere de CristianResmeriþã, lângã careeste o întreagã armatãde profesioniºti careau întocmit un proiectde program de eficien-tizare a activitãþiiComplexului EnergeticHunedoara cu scopulîncadrãrii în bugetul devenituri ºi cheltuieliaprobat pentru 2014.printre mãsurile pecare acest proiect lepropune este ºi redu-cerea sãptãmânii delucru de la 5 la 4 zilepentru peste 3000 desalariaþi ºi anume ceicare nu sunt implicaþiîn activitatea directã de

producþie, fie cã vorbim de energie, fiecã vorbim de minerit.Este un program pecare ºi-l asumã admi-nistraþia, dar pentru afi aplicat trebuie sãurmeze niºte paºi pecare legea îi obligã ºianume orice acþiunetrebuie sã aibã loc cuconsultarea organiza-þiei sindicale reprezen-tative, este un proiectcare va fi prezentatastãzi, sãptãmânaviitoare consiliului deadministraþie, iar acestprogram trebuie sãdevinã partener al contractului colectiv demuncã pentru cã dacãbugetul pe care l-apropus tot adminis-traþia, cu pierderi, nupoate sã suporte nicimãcar drepturile pecare le-am avut, evi-

dent cã trebuie sã seîntreprindã ºi mãsuride reducere a cos-turilor”, a declaratPetre Nica, preºedin-tele SindicatuluiMuntele.

Sindicaliºtii nu suntde acord cu acestemãsuri în privinþacãrora nu au fost con-sultaþi. Ba mai mult,aceºtia sunt de pãrerecã reducerile de cheltu-ieli s-ar fi putut faceprin alte mãsuri.

“Noi suntem apãrãtorii locurilor de

muncã ºi am solicitatdirectorului general sãgãseascã ºi sã aplicetoate mãsurile care sepot întrevedea pânã laaceastã mãsurã care seîndreaptã împotrivasalariaþilor, împotrivaveniturilor acestora.Pânã la aceastãmãsurã putem sã discutãm cu totul altelucruri despre care arfi trebuit sã vorbeascãaceastã comisie peprogramul de eficienti-zare pentru cã secunosc foarte bine

firmele care trãiesc pelângã ComplexulEnergetic Hunedoara,tot felul de lucrãri carese fac fãrã ca acesteasã fie necesare, ori încondiþiile în care pepiaþa de energie neregãsim tot mai puþinautomat veniturilenoastre sunt unelescãzute”, a mai spussursa citatã.

Nici contractulcolectiv de muncã nueste unul care îimulþumeºte pe angajaþii entitãþii energetice. Atât mine-rii cât ºi energeticieniiau acuzat sindicatulMuntele de faptul cãnu a informat per-soanele direct afectatede noile prevederi.

“O parte dintresalariaþi sunt nemulþu-miþi, o parte dintre eipentru cã nu cunoscprevederile contractu-lui colectiv de muncã,iar alþii pentru faptulcã au spicuit din acestcontract colectiv demuncã negociat doarlucruri care le suntnefavorabile fãrã a seuita cã pe lângã aceste

lucruri nefavorabilesunt alte lucruri carefavorizeazã faþã de ceau avut înainte.Contractul este unulbenefic ºi pentru energeticieni ºi pentrumineri, iar demersurilepentru înregistrareacontractului colectiv demuncã la ITMHunedoara se vor faceimediat dupã ceºedinþa AdunãriiGenerale aAcþionarilor va aprobaacest contract colectiv de muncã, iarprocedura este extremde simplã. Noi amrespectat toate preve-derile legii dialoguluisocial, urmeazã sãdepunem documentelela Deva spre înregis-trarea contractuluicolectiv de muncã”, amai subliniat Nica.

AngajaþiiComplexului EnergeticHunedoara au fost decâteva ori “sacul debox”. Aceºtia au avutdiminuat programul delucru, decizie asupracãreia ulterior s-arevenit.


Angajaþii, sacul de box al CEHR educerea zilelor de lucru a anga-

jaþilor de la CEH, neacceptatã desindicate. De câteva luni la nivelulComplexului Energetic Hunedoara selucreazã la un plan de reorganizare ºieficientizare. Planul, unul confidenþial,afecteazã în mod direct salariaþii.

CEH, vs. SNIM faza pe datorii, la 31 iulie

“Disponibilizãrile auintrat în linie dreaptã, afost aprobat planul dedisponibilizare deAdunarea Generalã aAcþionarilor, am fãcutdemersurile cãtreAJOFM ºi ITM Deva,urmând ca data de 1august sã fie prima zide preaviz a celor 256de oameni care pãrãsesc sistemul.

Data de 1 septembrie coincide cu încetareacontractelor individualede muncã, urmând caundeva în data de 15 a lunii septembrie sãputem sã dãm baniioamenilor, respectivplãþile compensatorii, însumã de 37.200 de leibrut”, a declarat Aurel Anghel, directorul general alSocietãþii Naþionale de Închideri Mine Valea

Jiului. Potrivit conducerii

societãþii, activitateaniciuneia dintre cele treiunitãþi miniere nu va fiafectatã în urma acestor plecãri.

“Încã de acum douãzile de când amdemarat discuþiile cusindicatele noi ne-amgândit la un plan dereoganizare, acesteposturi care sunt posturi desfiinþate aufost înlocuite ºi activitatea restrânsã,drept dovadã activitatea de închiderea anului trecut a condus la o închidere aperimetrelor miniere cu20%, ceea ce coincidecu numãrul de personal disponibilizat în acestan”, a mai spus sursacitatã.

Ortacii care pãrãsesc sistemul vor fi

consiliaþi de cãtre cei dela Agenþia Judeþeanãpentru Ocuparea Forþeide Muncã în vederereorientãrii profesionale.

“Noi avem un pro-gram de reconversieprofesionalã în care vorfi angrenaþi atât per-soanele care pãrãsescsistemul în acest an,cele 256 de persoane,prin diferite competenþeprofesionale, cursuri dela 3-5 zile pentrufiecare competenþã pro-fesionalã în parte, unii dintre ei s-au înscris laaceste cursuri, suntemîn procedura deachiziþie a acestor cursuri de reformareprofesionalã urmând capânã la finele anului ºi ceilalþi doritoridin 3 sucursale, înfuncþie de meserii ºiaptitudinile fiecãruia sã

fie orientaþi ºi reformaþiprofesional pânã la finele anului2014”, a mai subliniatAnghel.

Disponibilizaþii dinacest an vor primisumele compensatoriiîntr-o singurã tranºã,însã nu vor beneficia de venit decompletare.



S pecialiºtii spun cãabatajul care a tot

creat probleme la minaPetrila va putea fi încurând deschis. De altfel,cei din conducerea mineiau primit avizele necesare ºi acum vorstrãpunge din nou stratul de huilã, darprintr-un alt orizont.Acesta este foarteaproape de locul în careîn 2008 au avut loc douãexplozii, soldate cu morþiºi rãniþi, iar în aprilie, acreat din nou probleme.

Conducerea SocietãþiiNaþionale de Închideri deMine spune cã producþia dehuilã de la Mina Petrila vacreºte, dupã ce vorredeschide un loc de muncã, ce în primãvarãa fost închis din cauza unuifoc endogen. Acum se fac ultimele verificãri, dar,atât inspectorii de muncã,

dar ºi specialiºtii în exploziide la INSEMEX, au datundã verde.

„Am obþinut avizele de laINSEMEX, am anunþat ITM,am demarat deja procedura de evacuare aapei din abatajul 433.

Noi preconizãm ca îndouã sãptãmâni, aceastãapã sã fie evacuatã. Dacã

normele de securitate suntîndeplinite, vom trece lapartea tehnicã, respectiv,mutarea abatajului pe unnou aliniament ºiexploatarea rezervei de cãr-bune rãmasã neexploatatã,care este unde va 35.000de tone. O producþie care arasigura continuitatea mineiPetrila cu cel de al doilea

abataj, 434, pânã la fineletrimestrului I din 2015,exact cum este prevãzut înplanul de închidere al mineiPetrila”, a spus AurelAnghel, director al SNÎMVJ.

Minerii de la Petrila aumai încercat în douã rândurisã scoatã cãrbunele din acelloc, dar de fiecare datã aufost probleme. În 2008, 15

mineri ºi salvatori au muritspulberaþi de douã explozii,iar alþi 13 au fost grav rãniþi,iar în primãvara acestui an,a fost din nou foc în abataj,dupã ce au încercat sã-ldeschidã. Acum, însã, sesperã la mai bine, pentru cãstratul de cãrbune va fiexploatat pe o nouãdirecþie.

„Vorbim despre unabataj aflat sub cel care aavut loc tragicul evenimentdin 2008, dar totuºi, unde aavut loc evenimentul dinaprilie, unde s-au constatatgazele de minã ºi apariþiaunui foc endogen”, a maiprecizat directorul AurelAnghel.

Mina Petrila urmeazã sãfie închisã pânã în anul2018, dar conducereaunitãþii ar dori sã exploatezeresursele minerale utileaflate în pãmânt. Tocmai deaceea, minerii au încercat sãredeschidã acel loc ºi înprimãvara acestui an.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Deschid abatajul de la mina Petrila

Numãrãtoarea inversã pentru disponibilizaþiM ai au douã zile pânã la preaviz. Cei 256 de mineri

de la minele neviavile din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului intrã pe ultima sutã de metri în ceea ce priveºte activitatea. Începând cu data de 1 augustaceºtia vor intra în preaviz, urmând ca la 1 septembrie aceºtia sã înceteze lucrul.

Troc ministerial:Plan de reorganizareal CEH contraContractColectiv deMuncãC ontractul Colectiv

de Muncã al anga-jaþilor Complexului EneregticHunedoara, deopotrivã mineriºi energeticieni, a primit,marþi, undã verde, iar zileleumãtoare va fi înregistrat laITM ºi va intra în vigoare.

Directorul general al CEH,Aurel Niculescu, a declarat cãplanul de reorganizare – criticat

dur, luni, de deputatul PSDCristian Resmeriþã – a fost, practic, o condiþie cerutã de ofi-cialii Ministerului Energiei pentruaprobarea noului CCM negociatde administraþie ºi sindicate.

„Planul a fost prezentat ºi analizat împreunã cu dl. secretar

de stat Karoly Borbely ºi afost o condiþie pentru

emiterea mandatuluicãtre AGA pentruaprobareaContractului

Colectiv de Muncã.Acest proiect de plan

de reorganizare intrãspre aprobare în ºedinþaConsiliului de Administraþie dindata de 6 august”, a declarat AurelNiculescu.

Din acest moment, minerii ºienergeticienii din cadrul CEH auun nou contract colectiv demuncã, ce mai are neoie doar deînregistrarea la ITM pentru adeveni operaþional.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Monika BACIU

În noua formã aproiectului sînt incluseo serie de propuneriprivind calculul impoz-itului pe clãdire. Încazul clãdirilor propri-etate a persoanelorfizice, pentrusuprafeþele clãdirilorfolosite în scop rezi-denþial, precum ºipentru suprafeþeleclãdirilor-anexã, semenþine sistemul actu-al de stabilire a impoz-itul pe clãdiri, prinaplicarea unui procent

de 0,1% la valoareaimpozabilã, determi-natã pe bazasuprafeþei construitedesfãºurate, de tipulclãdirii, rangul ºi zonaîn cadrul localitãþiiunde este amplasatimobilul.

Astfel pentrusuprafeþele clãdirilorfolosite în scop nerezi-

denþial, impozitul peclãdiri se calculeazãprin aplicarea uneicote asupra valoriiimpozabile a clãdirii,dupã cum urmeazã:între 0,25% —1,50%, inclusiv, dacãvaloarea impozabilãreiese dintr-un raportde evaluare întocmitde un evaluator autor-izat, 2% asupra valoriiimpozabile determi-natã pe bazasuprafeþei, similarclãdirilor rezidenþiale,dacã valoarea impoz-abilã nu rezultã dintr-

un raport de evaluare.Pentru clãdirile propri-etate a persoanelorjuridice noul proiectde Cod fiscal eliminãobligativitatea deînregistrare în con-tabilitate a valoriirezultate dinrapoartele de evaluareale clãdirilor.

Valoarea impoz-

abilã va fi ultima val-oare impozabilã înreg-istratã în evidenþeleorganului fiscal, val-oarea rezultatã dintr-un raport de evaluareîntocmit de un evalua-tor autorizat în confor-mitate cu standardelede evaluare abunurilor aflate învigoare la data eval-uãrii, valoarea finalã alucrãrilor de con-strucþii, în cazulclãdirilor noi, constru-ite în cursul anului fis-cal anterior, valoareaclãdirilor care rezultã

din actul prin carese transferã dreptulde proprietate, încazul clãdirilordobîndite în cursulanului fiscal anteri-or.

Clãdirile rezi-denþiale vor avea ocotã de 0,1%, între0,25-1,50% pentru

clãdirile nerezidenþiale;între 5%-10% pentruclãdirile a cãror val-oare nu a fost actual-izatã în ultimii 3 anianteriori anului fiscalde referinþã.

La Petroºani, maibine de jumãtate dinproprietarii de imobileºi-au achitat dejaimpozitele.

Aceastã ofertã pro-moþionalã poate fiachiziþionatã înperioada 1 august -30 septembrie 2014ºi permite cãlãtoriinelimitate în întreagaEuropã începând cudata de 15 septem-brie, ultima zi posibilãde cãlãtorie fiind 28ianuarie 2015.

LegitimaþiaInterRail Global Passoferã posibilitateaefectuãrii de cãlãtoriinelimitate în 30 deþãri europene, dinScandinavia pânã înTurcia, ºi în plus tra-versarea maritimã cuvaporul între Italia ºiGrecia. Perioada devalabilitate a legitimaþi-

ilor este de la cinci zilepânã la o lunã ºi per-mite pasagerilor liber-tatea de a alege ºichiar a schimba rutaîn timpul cãlãtoriei.

InterRail GlobalPass se adreseazãtuturor categoriilor decãlãtori: tineri, adulþi,copii, seniori ºireprezintã o variantãavantajoasã ºi relaxan-tã de a explora conti-nentul european, lapreþuri atractive.Copiii beneficiazã deo reducere de 50%din preþul deja redus,iar tinerii (cu vârstapânã în 26 de ani) ºiseniorii (cu vârstapeste 60 de ani) dis-pun de asemenea, detarife reduse.(Gds.ro)

Mai ieftin cu 15% cu trenulC FR Cãlãtori informeazã pasagerii

care doresc sã cãlãtoreascã toam-na aceasta cu trenul în Europa cã potutiliza oferta promoþionalã InterRailGlobal Pass cu reducere de 15%.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie201412 Sport

Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã

de pui a la greqRuladã din cotlet cu spanac ºi

brînzã feta/Salatã indianã cu orezºi ºniþel de pui pane

Salatã & Desert

MarþiCiorbe de periºoare/Supã

cremã de roºiiCeafã la grãtar cu cartofi

aurii/Spaghete cu mazãre, baconcrocant ºi parmezan

Salatã & Desert

MiercuriSupã chili con carne (picant)/

Supã de broccoli cu ºuncãªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu treifeluri de brînzã

Salatã & Desert

JoiCiorbã de burtã/Supã de puiFicãþei de pui cu cartofi

piure/Pui marocan cu salsa deporumb

Salatã & Desert

VineriCiorbã de fasole cu

afumãturã/Supa gulaº de viþelMozzarella pane în crustã de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Piept de pui cuCremã de brînzã ºi cartofi în crustãde muºtar

Salatã &Desert

Luna Iulie

Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau

o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã

Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

"Toþi copiii care aurãmas neimunizaþiîmpotriva hepatitei Bvor fi vaccinaþi demedicul de familie, înmomentul în care vom

primi dozele necesare.Sperãm ca situaþia sãse rezolve în primaparte a lunii august", adeclarat marþi, pentruAGERPRES, purtã-

torul de cuvânt alDirecþiei de SãnãtatePublicã Hunedoara, dr.Cecilia Birãu.

În ceea ce priveºtevaccinul BCG, careasigurã imunizareabebeluºilor împotrivaTBC, acesta existã încantitãþi suficiente întoate maternitãþile dinjudeþ, pânã la sfârºitulanului, a arãtat dr.Birãu.

AGERPRES

Vaccinul împotriva hepatitei Blipseºte din maternitãþi

V accinul împotriva hepatitei Blipseºte din maternitãþile judeþu-

lui Hunedoara de la jumãtatea luniiiulie, astfel cã peste 100 de bebeluºinu au putut fi imunizaþi împotrivabolii la 24 de ore de la naºtere, aºacum prevãd normele în vigoare.

Noi modificãri la impozite

I mpozitul pe clãdiri, o problemã arzãtoare. Proiectulnoului Cod fiscal care se afla acum în dezbatere publicã

instituie un nou sistem de calcul al impozitului pe clãdiri,în funcþie de destinaþia clãdirii, rezidenþialã sau nerezi-denþialã, ºi de personalitatea juridicã a proprietarului.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie2014 Actualitate 13

A plouattorenþial în

estul Vãii Jiului, iarapele învolburateale Jiului de Est ºiale afluenþilor sãiau muºcat din DN7A, la intrarea peCheile Jieþului ºiau rupt mai multepodeþe. Autoritãþilesunt pregãtite sãevacueze oameniidin zonele cu pericol crescut deinundaþii.

Oamenii s-au temutde ce e mai rãu cândau vãzut noriiameninþãtori, iar averti-zarea hidrologicã decod portocaliu ºi-a fãcutsimþitã din plin prezenþaîn zona Jieþ, de pe razaoraºului Petrila. „Aplouat foarte tare. Camo orã. De mult nu am

mai vãzut apele Jiuluiaºa de umflate, cam devreo 20 de ani”, spuneun bãtrân din localitateaDobreºti - Jieþ, probabilcea mai afectatã deploile de marþi.

Autoritãþile spun cãs-au înregistrat cantitãþide precipitaþii de 150de litri/ mp, iar apeleJiului au mãcinatmalurile ºi s-au revãrsatîn grãdinile oamenilor.ªi podeþele construitede localnici peste ape

s-au sfãrâmat, iar apeleînvolburate erodeazã ºipilonii podurilor din pia-trã care fac legãtura depe un mal pe altul. „Înpartea de sus, în zonaGroapa Seacã ºi aici(n.r. Dobreºti) dupã cumvedeþi, Jiul are o pantãfoare mare, vine cuvitezã ºi riscã sã smulgãmalul, sã ajungã ladrum. Din fericire,poduri mari nu suntrupte. Sunt podeþe aleoamenilor pe Jieþ, în

sus, care traversau apa,care au fost rupte”, aprecizat iceprimaruloraºului Petrila, VasilicãJurca. Oamenii sunt înalertã, iar factoriiresponsabili suntpregãtiþi sã intervinã ºisã evacueze populaþiadacã apele vor continuasã creascã. „Nu amevacuat pe nimeni deocamdatã dar, dacãnu se vor opri ploile, vatrebui sã evacuãm zonaaceasta din Dobreºti,care este cea mai afectatã”, a mai spusviceprimarul. Edilii aucerut douã basculante

cu piatrã ºi mai multe betoane pentruconsolidarea drumului,aºa încât calea de acces sã nu fie afectatãºi mai mult.

D N7A, ruptde torenþi

Localnici, pompieriºi jandarmi au conlucratpentru a înlãturaefectele ploilor abun-dente. „Am discutat cudomnul subprefect, l-aminformat punctual caresunt problemele, atât înPetrila, cât ºi de la Jieþcãtre Voineasa. Din fericire, nu suntpersoane afectate ºieste vorba numai

despre erodareamalurilor Jieþului ºi celedouã puncte în careeste afectat drumulnasþional, care estepracticabil în momentulactual. În funcþie desituaþie, împreunã cuautoritãþile locale vom

acþiona cu efectivepentru consolidareamalurilor, respectiv dacã populaþia va aveanevoie”, a declarat general de brigadãViorel Sãlan, coman-dantul IJJ Hunedoara.

DN7A este rupt pe

douã porþiuni ºi se circulã pe o singurãbandã, chiar la intrareaîn Cheile Jieþului, spreVoineasa. Poliþiºtii sunt la datorie, îiatenþioneazã pe ºoferiºi încearcã sã limitezetraficul în zonã pe câtposibil.

Probleme au fost ºipe Defileul Jiului unde,la un gater din zonaPolatiºte cinci muncitoriau rãmas izolaþi. Oviiturã puternicã le-arupt drumul de acces,iar oamenii au sunatdupã ajutor.

Între timp, InstitutulNaþional de Hidrologieºi Gospodãrire a Apelora emis o nouã averti-zare de cod portocaliude inundaþii pe râuriledin bazinele hidrograficeJiul de Est ºi afluenþii destânga ai Jiului dinjudeþul Hunedoara, vala-bilã pânã miercuri la ora14:00.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Viiturã pe Jiul de Est

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Aveþi ºanse maxime sã obþineþimici câºtiguri care vã redreseazãbugetul. Puteþi sã vã gândiþi laviitor ºi chiar sã faceþi investiþiipe termen lung. Menajaþi-vãsãnãtatea! Ar fi bine sã vã odih-niþi mai mult.

Începeþi o lucrare importantã, depe urma cãreia puteþi câºtigabine. Ca sã aveþi mai multeºanse, temperaþi-vã spiritul critic.Este posibil sã aveþi un conflictcu un prieten sau cu partenerulde viaþã. Fiþi mai diplomat!

O problemã de familie vã obligãsã faceþi mai multe drumuri. Deºiîntâmpinaþi o serie de dificultãþi,vã descurcaþi foarte bine. Aveþio zi bunã la capitolul comunicareºi puteþi merge liniºtit la diferitetratative, la întâlniri cu persoaneimportante sau în cãlãtorii.

Problemele financiare nu vã daupace, dar reuºiþi sã vã pãstraþioptimismul ºi sunteþi departe dea vã da bãtut. Dimineaþa vãmerge excelent, dar nu lãsaþigarda jos ºi fiþi atent la hotãrârileimportante. Pe plan social, aveþisatisfacþii neaºteptate.

Comunicaþi excelent cu cei dinjur. Dacã vi se propune oafacere sau o colaborare, ar fibine sã acceptaþi. Puteþi câºtigabine. Dupã-amiazã ar fi bine sãrãmâneþi acasã. Nu neglijaþiproblemele de familie, mai alesale celor mici.

Sunteþi bine dispus ºi atrageþi cuuºurinþã simpatia celor din jur. S-ar putea chiar sã fiþi iniþiatorulunei excursii sau a unei petreceri.Fiþi atent la bani ºi nu cheltuiþimai mult decât vã puteþi permite.

Dimineaþa s-ar putea sã plecaþiîntr-o scurtã cãlãtorie în interespersonal. Faceþi cunoºtinþã cu opersoanã cu care vã veþi asociaîntr-o afacere. Partenerul de viaþãse bucurã cã îi daþi veºti bune.Nu neglijaþi odihna!.

Aveþi succes în afaceri ºi reuºiþisã câºtigaþi o sumã frumoasã.Mai mult, dupã-amiazã vi sepropune o colaborare. Dacãtrebuie sã cãlãtoriþi, puteþi fioptimist. Nu se întrevãd nici unfel de probleme.

Sunteþi optimist ºi aveþi ºanse dereuºitã pe toate planurile.Relaþiile cu colaboratorii decurgfoarte bine. Reuºiþi sã faceþi rostde bani pentru a rezolva o prob-lemã a partenerului de viaþã.

Dimineaþa, sunteþi stresat de oproblemã de afaceri. Va trebuisã alergaþi în stânga ºi-n dreaptaca sã o rezolvaþi, dar eforturilevã vor fi rãsplãtite. Nu neglijaþirelaþiile sentimentale!

Deºi nu prea vã mai rãmânetimp liber, ambiþia de a terminace aþi început nu poate sã vãaducã decât câºtiguri. Totuºi, arfi bine sã vã organizaþi în aºa felîncât sã nu neglijaþi nici familia ºinici relaþiile cu cei apropiaþi.

Dupã o perioadã nefavorabilã peplan social ºi sentimental, situaþiase schimbã complet. Bucuraþi-vãºi nu vã mai puneþi atâtea între-bãri! Spre searã, aflaþi cã s-arputea sã plecaþi într-o cãlãtorie îninteres de familie.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Nimic prea bun pentruun cowboy 10:50 Pe scurt despre orice11:00 Teleshopping 11:30 Garantat 100%12:20 Oameni care auschimbat Lumea12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:30 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:10 Europa mea 18:45 Nimic prea bun pentruun cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 10:45 Strada Hanovra13:00 ªtirile Pro TV13:45 Tânãr ºi neliniºtit 14:45 Capcana mercenarilor17:00 ªtirile Pro TV17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Mai e mult pânãajungem?

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 Copilul care nu voia sãmoarã17:00 Walker, poliþist texan18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Neam legat 21:00 Cronica netului 21:30 Epic Show 22:30 Trãsniþii

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Pastila Vouã 12:15 Am ales sã fiu român 12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Prin flori ºi sabie17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Trenul condamnaþilor

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 Dragoste la primavedere22:15 O iubire de-o varã

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 România, acum 20:00 ªtirile B1 21:00 Bunã seara, România 22:30 Butonul de panicã

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Digi Sport Special16:00 Arena Digi Sport 17:00 Fotbal Club

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele?23:00 Un show pãcãtos

Beneficiarii pentrucare a fost emisacordul prealabil definanþare pentru2014 depun cererilede solicitare a aju-torului de statînsoþite de o situaþiecentralizatoareprivind cantitãþile demotorinã achiziþion-ate ºi utilizate întrimestrul respectiv,precum ºi docu-mentele prevãzute deOrdinul MADR nr.1229/2013, cumodificãrile ºi com-pletãrile ulterioare.

Ajutorul de stat seacordã producãto-rilor agricoli înfuncþie de sectorul(vegetal, zootehnicºi/sau îmbunãtãþirifunciare) în care îºidesfãºoarã activi-tatea.

Pentru sectorulvegetal, odatã cu cer-

erea trimestrialã deplatã se va depune ºicopia cererii unicepe suprafaþã saudocumentul careatestã înscrierea înRegistrul plantaþiilorviticole.

Plata ajutorului destat sub forma derambursare seefectueazã trimestrialîn anul 2014, în limi-ta cantitãþilormaxime anuale apro-bate prin OrdinMADR. În situaþia încare cantitãþile demotorinã pentru carese solicitã plãþi încadrul schemei deajutor de statdepãºeºte cantitãþilemaxime anuale,cuantumul plãþilor sereduce proporþionalpentru toate sec-toarele.Ajutorul destat se acordã subforma de rambursare

a diferenþei dintreacciza standard ºiacciza redusã (stabil-itã la 21,00euro/1000 de litri)pentru motorina uti-lizatã la efectuarealucrãrilor mecanizateîn agriculturã.

Valoarea se cal-culeazã în lei pe bazacursului de schimbvalutar euro-leu uti-lizat anual la calcululaccizelor, potrivitlegii, respectiv cursulde schimb valutar uti-lizat pentru calculul

valorii în lei aaccizelor în anul2014 este 1 euro =4,7380 lei. Astfeleste 379,395euro/1000 litri,respectiv1,7975/litrul demotorinã.


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.

Colectivul cadrelor didactice de laColegiul Naþional "Mihai Eminescu"Petroºani sunt alãturi de colega lor,Marilena Dojcsar, la marea durere

pricinuitã de trecerea fulgerãtoare la celeveºnice a mult iubitului sãu soþ,

DAN DOJCSAR Îl rugãm pe Bunul Dumnezeu sã-i ierte

pãcatele ºi sã-l odihneascã, iar pe cei îndureraþi sã-i întãreascã ºi sã-i ajute sãtreacã peste acest moment pentru a-i pãstra o vie amintire.

Sincere condoleanþe familiei îndoliate.

Colectivul de elevi absolvenþi aiclasei a XII-a B de la Colegiul Naþional "Mihai Eminescu" Petroºani ºi pãrinþii lor sunt alãturi de

profesoara ºi diriginta lor dragã, MarilenaDojcsar, la marea durere pricinuitã de trecerea fulgerãtoare la cele veºnice a mult iubitului sau soþ,

DAN DOJCSAR Sincere condoleanþe

familiei îndoliate.

În cadrul anchetei deconjuncturã din luna iulie,managerii din industriaprelucrãtoare preconizeazãpentru urmãtoarele treiluni o creºtere moderatã avolumului producþiei (soldconjunctural +7%) ºi o rel-ativã stabilitate a preþurilor(sold conjunctural +3%) ºia numãrului de angajaþi(sold conjunctural -1% petotal), se aratã într-uncomunicat al InstitutuluiNaþional de Statisticã

(INS). În ceea ce priveºteestimarea producþiei, pen-tru unele dintre activitãþi seva înregistra tendinþã decreºtere mai mare decâtpe total industrie prelucrã-toare ºi anume: fabricareabãuturilor (sold conjunctur-al +36%), fabricarea pro-duselor din tutun (sold con-junctural +25%) ºi pentruactivitatea din industriametalurgicã (sold conjunc-tural +24%). Pentru activi-tatea de construcþii se

prognozeazã un avansmoderat al volumului pro-ducþiei (sold conjunctural+10%) în perioada iulie-septembrie ºi o relativãstabilitate a numãrului desalariaþi (sold conjunctural+1%) ºi a stocului de con-tracte ºi comenzi (sold con-junctural +5%) . În ceea cepriveºte preþurile lucrãrilorde construcþii, manageriipreconizeazã o creºteremoderatã a acestora (soldconjunctural +6%). În sec-torul comerþ cu amãnuntul,managerii au estimat pen-tru urmãtoarele trei luni otendinþã de majorare aactivitãþii economice (soldconjunctural +27%) ºi avolumului comenziloradresate furnizorilor demãrfuri de cãtre unitãþile

comerciale (sold conjunc-tural +26%). De aseme-nea, angajatorii prog-nozeazã creºterea moder-atã a numãrului de salariaþi(sold conjunctural +6%),precum ºi a preþurile devânzare cu amãnuntul (soldconjunctural +9%).Cererea de servicii (cifrade afaceri) va cunoaºtecreºtere moderatã înurmãtoarele trei luni (soldconjunctural +8%), iarpreþurile de vânzare sau defacturare ale prestaþiilorvor avea tendinþã de rela-tivã stabilitate (sold con-junctural +1%). Manageriidin acest sector estimeazãînsã o scãdere moderatã anumãrului de salariaþi (soldconjunctural -6%).

Managerii companiilor estimeazã creºtere pentru toatesectoarele în perioada iulie-septembrie

M anagerii companiilor estimeazã pen-tru perioada iulie - septembrie

creºtere în comerþul cu amãnuntul ºi unavans moderat în industria prelucrãtoare,construcþii ºi servicii, în raport cu cele treiluni anterioare, conform indicatorului sold conjunctural al INS.

Cereri pentru motorinã, pânã în 31 iulie

A genþia de Plãþi ºi Intervenþiepentru Agriculturã (APIA) a

anunþat cã, pânã la data de 31 iulie aacestui an (inclusiv), se depun cererilede platã a ajutorului pentru cantitãþilede motorinã achiziþionate ºi utilizateaferente trimestrului II al anului2014, la Centrul APIA judeþean sau almunicipiului Bucureºti.

CarmenCOSMAN - PREDA

DirectorulSistemului HidrotehnicPetroºani, SorinCorici, spune cã, dacãvor sã beneficieze deapã, cabanierii trebuiesã îºi amenajeze, pebanii lor, douã – treibazine alimentate totdin bazinul mare de laANEFS. „Ca sã bene-ficieze de apã dinsupraplinul celor de laANEFS, trebuie sãinvesteascã în douã –trei bazine ºi, în plus,sã întocmeascã docu-

mentaþia pentru a fivizatã la Craiova (n.r.de Apele Române)”, adeclarat Sorin Corici.Acesta spune cã mod-elul este deja imple-mentat de ai de zile înStraja, acolo unde aufost construite 4bazine de apã ºi numai este nicio prob-lemã. „Nu este oinvestiþie sufocantã. ÎnStraja s-a putut, deºila început ºi aici aumai fost discuþii. Sãsperãm cã se rezolvãproblema ºi înParâng”, a precizatdirectorul Sistemului

Hidrotehnic Petroºani.Este vorba despreaproximativ 20 decabane din Parângcare trebuie sã-ºirezlve problema apeicurente, iar propri-etarii acesteia s-auîntâlnit cu reprezen-tanþii SH Petroºani ºicei ai Apelor RomâneCraiova.

S candalulapei din

Parâng

Scandalul apei dinStaþiunea Parâng aizbucnit la începutulanului trecut, cândmai muþi cabanierii s-au trezit ecuplaþi de lareþeaua pe are ofoloseau de ani de zilefãrã probleme.Cabanierii au susþinutcã întregul scandal a

pornit de la cei careadministreazã cabanaANEFS din Parâng ºicare ar vrea sã punãmonopol pe bazinulde unde se ali-menteazã toatã lumea.Un bazin din care

porneau douã con-ducte. Una care treceprin cabana ANEFS ºipleacã mai departespre ªcoala Sportivã,iar cea de a doua con-ductã care nu arenicio legãturã cu

ANEFS ºi la care erauracordate celelaltecabane, tot prinªcoala Sportivã, insti-tuþie care are contractcu Apele RomâneCraiova. Cabanieriispun cã s-a mers peaceastã variantã pen-tru cã, an de an, desãrbãtori, cei de laANEFS opreau robi-netul la apã, fie cã erasau nu presiune, aºaîncât toatã lumerãmânea pe sec. ªitocmai aceastã con-ductã independentã afost sigilatã anul trecutde echipele de controlde la Apele Românepe motiv cã ar fipierderi de apã, iarcabanierii au rãmas pesec. Pânã la un ade-vãrat scandal, cuacuze de ambele pãrþi,nu a mai fost decât unpas, iar problema nueste rezolvatã niciacum, dupã mai binede un an.

16 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Iulie 2014

Monika BACIU

La nivelul VãiiJiului existã trei ast-fel de staþiuni mon-tane unde turiºtii îºipot petrecevacanþele, însã doardouã sunt recunos-cute de aceastã insti-tuþie.

P asulVâlcan,

invizibil

Staþiunea montanãPasul Vâlcan este înproces de dezvoltare.Aici a fost realizatã ºio telegondolã, inagu-ratã cu mare fast de

fostul ministru alTurismului, ElenaUdrea.

La momentulinagurãrii telegondo-lei din Pasul Vâlcan,fostul ministru a pre-cizat cã la finalizarealucrãrilor de unire astaþiunii din Vulcancu cea din Straja,aici va funcþiona celmai mare domeniuschiabil din Româniaºi Europa de Est.

“Este un proiectfoarte mare, ce sederuleaza in patruetape, dar la

finalizarea lui va ficel mai mare dome-niul schiabi, iar dacaadaugam toata ValeaJiului, pentru iubtoriisporturilor de iarnava fi o alternativa laValea Prahovei”, adeclarat Elena Udreala momentul inau-gurãrii telegondolei.

Chiar ºi aºa,aceastã staþiune nueste recunoscutã deAutoritatea Naþionalãpentru Turism. Întimp ce autoritãþilenu recunosc PasulVâlcan ca fiind staþi-une montanã, aceºtiaau omologat o pârtiede schi din acel loc.

Staþiunea montanãeste în plin processde expansiune.Autoritãþile vul-cãnene au demaratlicitaþia pentru con-struirea unor case devacanþã. Conformplanului urbaniostic,acestea vor trebui sãaibã aceeaºi structurãºi dimensiune pentrua evita haosul dincelelalte douã staþiunimontane din ValeaJiului.

Pasul Vâlcan estecea de treia staþiunemontanã ca mãrimedin Valea Jiului dinStraja ºi Parâng.

Bazinul ANEFS rãmâne sursa principalã de apã în Staþiunea Parâng

A pa cabanierilor din Parâng vafi asiguratã tot din bazinul

Cabanei ANEFS, dar nu direct ºidoar în urma unei investiþii pe carear trebui sã o suporte cei care deþinconstrucþii în staþiune.

ANT nu recunoaºte Pasul Vâlcan ca staþiune turisticã

P asul Vâlcan, staþiune turisticã,inexistentã pentru Autoritatea

Naþionalã pentru Turism. Lanivelul Autoritãþii Naþionale pentruTurism sunt clasificate staþiunileturistice din þarã.

CVJ nr 664, miercuri, 30 iulie

Documents

Transcript of CVJ nr 664, miercuri, 30 iulie