CVJ, NR. 234, JOI 18 OCTOMBRIE 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 234

Joi, 18 octombrie 2012

14 ºefi de lamina Petrila au fost gãsiþi

vinovaþi pentru accidentul din

luna iunie

U n numãr de 14 ºefide la mina Petrila,

începând de la directorulminei ºi pânã la maiºtrii ºi inginerii care conduceauformaþia de lucru, au fostgãsiþi vinovaþi pentru accidentul din luna iuniea.c, în care doi mineri aufost opãriþi. Dosarul a fosttrimis la organele de urmãrire penalã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Stau în centru,dar nu au asfalt

Z eci de oameni carelocuiesc într-un

cartier de case din centrul municipiuluiPetroºani se plâng cã nuau asfalt. Asta deºiplãtesc taxe de zonãrezidenþialã,iar stradalor nu a prins nici unproiect de asfaltare.


UniversitateaPetroºani-

STRICT SECRET

U niversitateaPetroºani este o

instituþie TOP SECRET,ceva de genul NASA,unde angajaþilor li secere confidenþialitate ºidiscreþie maximã.


Primarul Petroºaniului -somat sã opreascã

circulaþia metroului

Z eci de reclamaþii mãcar ciudate dacã nu de-a dreptul de neconceput sunt înregistrate zilnic laPrimãria Municipiului Petroºani. La audienþele sãptãmânale þinute de edili, spectacolul este ºi

mai mare. Deunãzi, un localnic l-a somat în audienþã pe primar sã opreascã metroul care circulã prinmunicipiu, deoarece el nu se mai poate odihni. La altã audienþã, edilul ºef a discutat chiar cu iubitalui Radu Mazãre, cel puþin aºa credea ea.


Banii europenis-au „disipat” în

peisaj

Î ncet – încet, parcurile „mãrginaºe”

din municipiul Petroºani s-au integrat în peisajul local.


Petroºani

T

C onsiliul Local almunicipiului

Petroºani - ServiciulPublic AdministrareaDomeniului Public ºiPrivat cu sediul înPetroºani, str.1Decembrie 1918,nr.93, telefon0254/541220,0254/541221, fax0254/545903, cod fis-cal RO16982459,adresa de [email protected]

organizeazã:

1. licitaþie publicã cu stri-gare în vederea vânzariiterenului în suprafaþã de608,00 mp, situat înmunicipiul Petroºani, str.

Mioriþa, nr. 9; 2. licitaþie publicã cu stri-gare în vederea vânzariiterenului în suprafaþã de327 mp situat în municipi-ul Petroºani, str. Plopilor,nr. 5. Ofertele se depun pânã înziua de19.11.2012,ora 9 ºi se vordeschide înºedinþa publicãdin data de19.11.2012,orele 11 ºi 13,în sala de sed-inte, la sediulinstituþiei. Ofertele sedepun la sediulinstituþiei, biroulde registraturã,

camera 5 sau 7. Relaþii,detalii, clarificãri, cât ºidocumentaþia de atribuire,se pot obþine, pânã la datade 16.11.2012 de la

Serviciul PublicAdministrarea DomeniuluiPublic ºi Privat din cadrulPrimãriei municipiuluiPetroºani, camera 41,telefon 0254-541220(1),int. 114.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 octombrie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuceritorul (r)15:00 Grupul Vouã (r)17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul 22:30 Cuplul perfect (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 FamiliaDA (r)13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:30 Next Top Model by

Cãtãlin Botezatu 22:30 Un Show Pãcãtos0:30 Observator

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Viaþa în Africa (r)12:00 Viaþa în Africa (r)13:00 ªtirile Pro TV16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi 21:30 Spitalul de demenþã 22:00 ªtirile Pro TV22:30 Piraþii aerului 0:45 Spitalul de demenþã

9:30 Viaþa dublã a luiEleanor Kendall 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Licurici în grãdinã22:15 Trãsniþii

9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 Omul ºi timpul (r)12:00 Bebe magia 12:30 Avocaþii schimbãrii12:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)13:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:35 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:53 Telejurnal 20:00 Jurnal plus 21:10 Al zecelea regat 22:45 Lumea fãrã noi 0:20 Merele lui Adam 1:55 Nocturne (r)

Anunþ de licitaþie

Director executiv,Lucian Octavian

DRAGOMIR

Referent,Florina SFETCU

U niversitateaPetroºani este o

instituþie TOP SECRET,ceva de genul NASA,unde angajaþilor li secere confidenþialitate ºidiscreþie maximã.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

La acest gen de secretomanie s-a ajunsodatã cu instalarea înfuncþie a noii conduceri,care i-a pus pe toþi anga-jaþii instituþiei superioarede învãþãmânt, de la portar pânã la rector, sãsemneze la contractulindividual de muncã ºi unact adiþional prin care lise interzice sã vorbeascãdespre universitate, fãrãacordul conducerii.

Lucru neobiºnuit pânãacum în mediul academicde la Petroºani dat fiindfaptul cã, nu de puþineori, cadrelor didactice deaici li se cereau diverseopinii de specialitate îndiferite contexte.

Acum, potrivit actuluiadiþional ce cuprindeclauze de confidenþiali-tate, oricine salariat sauangajat al instituþiei careobþine informaþii ca efectal executãrii contractuluide muncã individual suntcatalogate drept strictinterzise.

Mai mult, interdicþiaimpusã merge pânã într-acolo încât ºi dupãce pleacã din instituþieprin pensionare sau în altmod angajatul nu arevoie timp de 2 ani sãdivulge vreo informaþiedin cadrul UniversitãþiiPetroºani.

“Sunt confidenþialeinformaþiile, datele ºi

documentele de care salariatul aluat la cunoºtinþã sau incidentalîn timpul exercitãrii sarcinilor deserviciu sau în legãturã cu servi-ciul ºi dupã încetarea raporturilorde serviciu pe o perioadã de doiani”, se aratã în document. Încazul în care angajatulUniversitãþii este mai vorbãreþdin fire riscã sã fie sancþionatdisciplinar, sancþiune care poateajunge pânã la desfacerea contractului de muncã.

Aceste clauze de confidenþiali-tate a stârnit nemulþumirea unorcadre didactice de laUniversitatea Petroºani carevorbesc despre instaurarea uneinoi dictaturi. “ Nici pe timpulcomuniºtilor nu ni se cereauclauze de confidenþialitate.

Atunci dimpotrivã mai degrabãni se cerea sã fim turnãtori.Acum, acest document, mulþi îlprivesc ca fiind o încercare anoii conduceri de a se protejaîntr-un fel în cazul în care comitilegalitãþi. Adicã, eu, cadru didac-tic, dacã aflu cã rectorul, deexemplu, comite o ilegalitate, nuam voie sã spun nimic, adicã sãdevin complice, dacã vreau sãîmi pãstrez locul de muncã?Cred, ºi în asentimentul meusunt mulþi angajaþi din universi-tate, cã acest act adiþional cuclauze de confidenþialitate nueste decât o încercare a noiiconduceri de a se impune înforþã”, ne-a declarat sub pro-tecþia anonimatului un cadrudidactic din cadrul UP.

U n numãr de 14ºefi de la mina

Petrila, începând dela directorul minei ºipânã la maiºtrii ºiinginerii care con-duceau formaþia delucru, au fost gãsiþivinovaþi pentru acci-dentul din luna iuniea.c, în care doi mineriau fost opãriþi. Dosarula fost trimis la organelede urmãrire penalã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Dosarul accidentului demuncã a parcurs întâimai multe etape de cer-cetare ºi acum a fostfinalizat. ªefa Serviciuluide Sãnãtate ºi Securitateîn Muncã (SSM), dincadrul ITM Valea Jiului,Ileana Bodea spune cãinspectorii de muncã ºi-au finalizat treaba.

„În urma cercetãrii s-au stabilit cauzele,responsabilitãþile, abate-rile, mãsurile care seimpun pentru a prevenievenimentele similare, iardosarul avizat de ITMHunedoara, a fost înaintat Inspecþiei Muncii.Acum dosarul s-a reîntorscu aviz de la InspecþiaMuncii ºi a fost înaintatParchetului de pe lângãJudecãtoria Petroºani.Organul de urmãrire epoliþia, sub supraveghe-rea Parchetului”, adeclarat Ileana Bodea,ºefa SSM din cadrul ITMPetroºani, care spune cã

Parchetul este cel ce vadicta dacã se impunecercetarea sub aspectinfracþional.

Inspectorii de muncaau stabilit ºi cauzele pro-ducerii accidentului ºiacum vorbim de încãl-carea unor decizii aleINSEMEX ori CNH. Treiastfel de interdicþii au fostîncãlcate, iar vinovãþiaeste a celor care au dictatlucrul

încâmpulminier, respectiv.

„Cauzele, aºa cumrezultã ºi din procesulverbal, sunt: detensio-narea vaporilor de apãsupraîncãlziþi, însoþiþi degaze fierbinþi ºi materialmãrunt, pe forajul exis-tent ºi prin fisurile dinmasivul de cãrbune, fisuriproduse atât de mani-festarea presiunii miniereîn zona de strãpungeredintre lucrarea minierãmenþionata ºi galeria

transversalã 434 Vest,de apã introdusã subpresiune, cât ºi de

lucrãrile de puºcareefectuate în timpul avan-sãrii lucrãrii miniere. Estevorba despre o lucrareminierã care se îndreptaînspre o zonã în care afost depistat un foc încãdin 2008, o zonã cuprobleme. Unitateaminierã a vrut sã facãstrãpungerea acesteilucrãri miniere, INSEMEXa emis un punct devedere ºi douã dintrecondiþiile invocate deINSEMEX au fost încãl-cate. Putem spune cã nicio a treia nu era respec-tatã, iar, ca urmare, CNHnu a aprobat sã se facã

strãpungerea. INSEMEXa impus ca strãpungereasã nu se facã pânã nu sefinalizeazã exploatareaabatajului care era înfuncþie ºi fãrã ca la minaPetrila sã fie adusã insta-laþia de inertizare ºi noiam gãsit o altã condiþieîncãlcatã. Trebuiau sã sedetermine indicii de foc,cu 8 determinãri din caresã rezulte cã zona în carese îndrepta forajul eraconsiderat stins. Niciocondiþie nu a fost respec-tatã, CNH nu a avizatpermisul de forare, darstrãpungerea a fostaproape fãcutã. S-apuºcat chiar,a existat odivergenþa de pãreri intretopografie care a spus cã

nu mai sunt decât 3,54metri, alþii susþineau cãmai sunt 6 metri. Au maiavansat ºi dat ºi de oarmãturã veche, ceea ceconduce la concluzia cãdefapt strãpungereaaproape fusese fãcutã înzona în care era cãrbune,unde a apãrut ºi monoxidde carbon. Prin goluri s-aadus aer, zona s-a încãl-zit, apa a intrat în contactcu zona încãlzitã, atuncicând s-a fãcut înnã-molirea ºi asta a dus larefluxul ce a produsopãrirea celor doi dinfront”, a explicat IleanaBodea.

Vinovaþii pentru trage-dia din 18 iunie sunt 14oameni. Ei au fost

sancþionaþi de ITM ºiamenzile depãºesc80.000 de lei. „Noi amstabilit 11 abateri contra-venþionale, ca atare sevor aplica 11 sancþiunicontravenþionale în valoa-re de 81 de mii de lei.Pentru abaterile au foststabilite 14 persoane curesponsabilitãþi, dosarulva fi înaintat la Parchet,iar cercetarea sub aspectinfracþional va fi conti-nuatã de Parchet ºiPoliþie”, a mai adãugatIleana Bodea. Doi anga-jaþi ai Exploatãrii MinierePetrila au fost opãriþi, în18 iunie, cu abur sub presiune, în timpul uneioperaþiuni pe care o executau la o galerie dinsubteran pentru astrãpunge o zonã aflatãîn spatele unui dig de izo-lare. În accident au suferitarsuri un inginer, careîndeplinea funcþia deadjunct al ºefului de sec-tor 1 la Mina Petrila, ºiun miner ºef de brigadã.Cei doi aveau arsuri prinopãrire de gradele 3 ºi 4,date de apã supraîncãlzi-tã, ºi au fost transportaþicu un elicopter SMURDla un spital din Bucureºti.Incidentul a avut loc dupãce victimele au dat douãgãuri într-un dig de izo-lare,iar pânã la urma unuldintre angajaþi ºi-a pierdutviaþa. Minerul ºef debrigadã Danuþ Codreanu,în vârstã de 43 de ani,prezenta arsuri de gradele3 ºi 4 pe 60% dinsuprafaþa corpului.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 octombrie 2012 Actualitate 3

Universitatea Petroºani- STRICT SECRET

14 ºefi de la mina Petrila au fost gãsiþi vinovaþi

pentru accidentul din luna iunie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 octombrie 201244 Actualitate

MaximilianGÂNJU

Primãria Aninoasaeste într-o situaþie eco-nomicã dezastruoasã,iar edilii au primit de lalocalnici mai multesolicitãri pentru a li seface puþinã curãþenie încimitirul oraºului. Cumnu aveau nici baniinecesari pentru aangaja o firmã, nici uti-

laje ºi nici oameni, pri-marul din Aninoasa acerut ajutor la vecinulsãu, edilul ºef alPetroºaniului ºi l-aprimit. „PrimarulDunca a avut o discuþiecu primarul Petroºaniu-lui, sã ne ajute cumotocositorile pentru aface curãþenie la cimi-tir. Am cerut ajutor dela vecini pentru cã nuavem utilajele nece-sare. Nu mi se pareceva anormal cã douã

zile ne-a ajutat cu utila-jele pentru care noiasigurãm combustibilul.Ne mai ajutãm cu cinee mai aproape ºi a fostdeschidere din parteaprimarilor vecini.Oricine ar face la fel, ºinoi dacã am fi avutposibilitatea ºi eranevoie sãream în aju-tor. Cu Vulcanul, deexemplu, ne maiajutãm la ridicarea

deºeurilor provenitedin construcþii”, a pre-cizat Adrian Albescu,viceprimarul localitãþiiAninoasa. Micuþa local-itate vecinã cuPetroºaniul este într-osituaþie extrem de greadin punct de vedereeconomic, mai alesdupã ce contribuabilulcare þinea bugetullocal, respectiv EMAninoasa, ºi-a sistatactivitatea încã din2006.

Acþiune „umanitarã”pentru Aninoasa

A dministraþia publicã de la Petroºaniºi-a trimis angajaþii pentru a face

curat în cimitirul localitãþii Aninoasa.Edilii din „capitala” Vãii au sãrit în aju-torul vecinilor dupã ce aceºtia din urmãau cerut sprijin.

LuizaANDRONACHE

“În acest an, solicitareacãtre Ministerul Sãnãtãþiitrebuia sã o trimitem îndata de 17 octombrie. Amprimit de la unitãþile san-itare cu paturi, unitãþilemedico-sociale cât ºi de lamedicii de familie nece-

sarul de vaccin. Acestaeste în numãr de 42.000de doze, care este cerutde cãtre Direcþia deSãnãtate Publicã. Acum,nu pot spune dacã vomprimi exact acest numãr,dar de atâta avem nevoie.Noi sperãm sã primim câtmai aproape de acestnumãr”, ne-a declarat

Cecilia Birãu, directoradjunct Direcþia deSãnãtate PublicãHunedoara

Dozele de vaccin ar tre-bui sã ajungã în teritoriuundeva spre sfârºitul aces-

tei luni, pentru ca de lunaviitoare sã înceapã cam-pania de vaccinare antigri-palã din acest sezon.Prioritate, ca de obicei, aucopii, vârstnicii ºi bolnaviicronici.

CarmenCOSMAN

PrefecturaHunedoara estedecisã sã punãcapãt furturilor defier vechi sau celpuþin sã le limitezela maximum posi-

bil. Pânã acumeforturile comuneale mai multor insti-tuþii au fost îndrep-tate împotriva celorcare atacau garni-turile încãrcate cuhuilã, iar pânãacum s-a reuºit sto-parea acestor sus-trageri. „Avem oacþiune îndreptatãîmpotriva furturilorde fier vechi. Estevorba despre o acþi-une a mai multorinstituþii abilitate”, adeclarat prefectulde Hunedoara,

Sorin Vasilescu. Elspune cã tot dinValea Jiului a por-nit ideea acesteiacþiuni comune, încare sunt implicateºi Poliþia ºiJandarmeria, la felca ºi în cazul fur-turilor de huilã.

În Valea Jiului,furturile de fierreprezintã o realãproblemã ºi s-aajuns sã se fure totce poate fi valorifi-cat, inclusivcapacele da canalde pe domeniulpublic ori gardurileunor cimitire.Pentru cã numãrulhoþilor, ori al sus-tragerilor de acestfel, a crescut con-siderabil, s-a deciso acþiune comunã atuturor instituþiilorabilitate.

Raul IRINOVICI

Astfel toþi cei care au au avutpunctajul necesar pentru a primi

o locuinþã se vor putea muta încasã nouã. Chiar dacã termenulpentru depunerea ºi analizareadosarelor a fost destul de mare,în perioada 06.08-14.09.2012,nu foarte multã lume a luat cuasalt primãria pentru o astfel delocuinþã.

Unii se pare cã au fost speri-aþi de volumul mare de acte pecare urmau sã-l prezinte, ºi debariera birocraticã, iar alþii nu seîncadrau în baremuriri care aufost impuse. Chiar ºi dupãselectarea dosarelor cei care sevor bucura de o casã nouã nusunt prea mulþi. Noii locatari nupar oricum interesaþi în acumpãra locuinþele la care preþulstabilit a fost de 411 euro pemetru pãtrat, ei considerând cãpreþurile sunt poate prea mari

pentru o locuinþã în MunicipiulLupeni ºi având în vedere cã potlocui aici ºi doar ca ºi chiriaºi peo perioadã maximã de cinci ani

unde chiria este mai mult decâtaccesibilã, pentru ei este oalegere convenabilã.

Cu toate acestea ei sunt con-stieni cã dupã aceastã perioadãdacã o altã persoanã care areun dosar complet ºi un punctajmare, care doreºte achiz-iþionarea locuinþei, poate sã-iscoatã în strada dacã la momen-tul respectiv nu existã alteapartamente libere în acest blocANL. ªi în aceste condiþii noiilocatari sunt foarte fericiþi cã auo locuinþã doar a lor ºi nu-ºi facprobleme pe termen lung, ºidoar din simplul motiv cã dacãpânã acum cererea nu a fost aºamare, poate nici pe parcursulanilor lucrurile nu se vor schim-ba iar ei nu vor fi obligaþi sã-ºicumpere locuinþã în care stau.

Peste 40.000 de doze de vaccin antigripal pentruJudeþul HunedoaraR eprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate

Publicã Hunedoara au transmisieri Ministerului Sãnãtãþii solicitareaprivind distribuirea dozelor de vaccinantigripal. Numãrul de doze cerutînsumeazã cererile tuturor medicilor defamilie din judeþ.

Prefectura declanºeazã„Operaþiunea fierul vechi”

D upã ofensiva împotrivahoþilor de cãrbune din

vagoanele CNH, PrefecturaHunedoara declanºeazã acum“Operaþiunea fierul vechi”.

LLLLooooccccuuuuiiiinnnnþþþþeeee ppppeeee aaaa lllleeeesssseeee

B locul ANL din Lupeni va primi noiilocatari. Primãria Municipiului Lupeni a

invitat noii locatari sã-ºi aleagã locuinþele multvisate. Reprezentanþii Primãriei MunicipiuluiLupeni au invitat persoanele care ºi-au depusdosarele pentru o locuinþã ANL sã-ºi aleagãviitoarea casã.

Diana MITRACHE

Locuitorii de pe stradaBrazilor trec zilnic pe ouliþã ruptã de viiturile pro-duse în Dealul Institutuluiºi spun cã, deºi plãtescimpozite de zonã rezi-denþialã, îºi rup maºinileîn gropi, ori sunt inundaþi

de apele ce vin de pe ver-sanþi.

Niciodatã strada nu aavut asfalt ºi astarecunosc acum toþi ceicare locuiesc acolo. „Nuîmi aduc aminte când afost aici vreo lucrare deacest fel. Noi suntem înzona centralã, dar asfalt

nu am avut niciodatã,deºi toþi plãtim la ziimpozite”, spune unlocuitor al acestei strãzi.„Din anii 80 aici nu afost asfalt. Au veni odatãºi au pus o maºinã depiatrã, care a fost spul-

beratã la prima ploaie,care a cãrat-o la vale.Aici suntem uitaþi ºi stãmchiar în centrul oraºului”,spune o altã locatarã.

Nu cred sã fi vãzut noiaici asfalt ºi locuiesc înPetroºani de 50 de ani”,a declarat un altul.

PrimaruldinPetroºanirecunoaºtecã situaþiaeste aºacum o redau oamenii, darsusþine cã aceste strãzi

sunt printre ultimeledin Petroºani, carenu au ajuns sã fieasfaltate.

În plus, lepromite oamenilorun drum mai bundin primãvarã. „Înprogramul de

asfaltare pe care l-amfãcut pentru strãzile din

municipiul Petroºani,intrã ºi cele din aceastãzonã. Unele dintre ele,chiar dacã sunt în zonacentralã, nu aucanalizare ºi atunci tre-buie fãcutã iniþialaceastã lucrare ºi apoivom turna asfaltul.

Cu siguranþã, anulviitor, în primãvarã, vomîncepe lucrãrile”,a pre-cizat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Zona se aflã înapropierea campusuluiuniversitar de laPetroºani, zonã conside-ratã în centrul oraºului.

Maximilian GÂNJU

Zeci de oameni bat pe lauºile municipalitãþii în fiecarezi, iar la fel de mulþi cer ºi audi-enþe în fiecare sãptãmânã.Dacã în majoritatea cazurilor,petenþii încearcã sã-ºi rezolve oproblemã, nu de puþine ori semai strecoarã ºi câte o soli-citare absurdã. Nici scenelecare, recunosc cei care suntobligaþi sã ia parte la audienþe,le descreþesc frunþile nu lipsesc.Atât primarul cât ºi restulºefilor de servicii încearcã sã leexplice celor cu solicitãriabsurde cã nu este cale sã li serezolve ceea ce cer, iar dacã nue chip sã-i convingã, îi lasã sãse „descarce”.

„V ã somez sã opriþimetroul!”

Nu doar Capitala are metrouci ºi „capitala” Vãii Jiului. Estesutã la sutã convins un localniccare a bãtut la uºa edililor ºi acerut audienþã. Omul esteextrem de deranjat de trenulsubteran ºi l-a somat chiar pe

primar sã-l opreascã, ori mãcarsã-i convingã pe cei care con-duc metroul sã nu maiopreascã în staþia din zona încare el locuieºte. Nu de alta darnu mai e chip sã punã geanãpe geanã. „În fiecare noapteaud cum trece metroul ºiopreºte în staþia de sub bloculmeu. Prin galeriile de minã cir-culã metroul, eu ºtiu asta chiardacã nu vreþi sã recunoaºteþi.Vreau sã-l deviaþi, sã închideþistaþia de sub blocul meu. Eu numai pot dormi din cauza zgo-motului. Vã somez sã opriþimetroul”, i-a spus chiar pri-marului Iacob Ridzi, în audi-enþã, un localnic. Edilul mirat laculme ºi-a dat seama cã nu esteceva în regulã cu „petentul”,aºa cã l-a asigurat cã unul din-tre directorii lui executivi se vaocupa de problemã iar astfel l-aliniºtit pe om.

I ubita lui RaduMazãre

O întâmplare surprinzãtoarepentru întreaga asistenþã a avutloc tot într-o audienþã la

Primãria Petroºani. O domniþã,cu un pãr vâlvoi ºi ochelari desoare, a intrat în audienþã.Femeia a spus cã este iubita luiRadu Mazãre. Locuieºte cuchirie în centrul localitãþii ºi pri-marul din Constanþa nu o maiviziteazã pentru cã gazda ei seopune. Prin urmare ºi-a cãutataltã gazdã ºi ar vrea sã-ºi ialucrurile din locuinþã însã emusai sã o însoþeascã primarulPetroºaniului. „Am întrebat-ode ce trebuie sã o însoþeascãcineva li ce lucruri are de luat.Ne-a rãspuns cã un uscãtor depãr. Era clar, m-am prins cãavea probleme la=mansardã=”, povesteºte unmartor la scenã, angajat almunicipalitãþii. Cum s-aprins cã edilii o suspecteazãcã n-ar fi în regulã, femeia a

vrut sã ºi dovedeascã faptul cãnu fabuleazã. Dintr-o miºcareºi-a dat pantalonii jos ºi a arã-tat asistenþei înmãrmurite untatuaj pe fesa dreaptã. „Mazãremi l-a fãcut!”, le-a spus seninãaceasta.

B arierã pe un drum

O altã localnicã a vrut nicimai mult nici mai puþin decâtsã închidã cu o barierã undrum municipal. Femeia s-adus sã le cearã edililor acceptulpentru cã maºinile care circulã

pe respectivul drum o deran-jeazã. „Sunt de mai multeculori” ºi n-ar trebui sã aibãdrept de circulaþie din acestmotiv susþinea aceasta. Cum ºiîn cazul ei era evident cã estenevoie de un psihiatru cu zecide ani de experienþã, edilii auasigurat-o cã se va „ocupa”cineva de problemã. Acesteasunt doar câteva trãsnãilor carele trec prin cap unor localnicidin Petroºani ce cer audienþã lamunicipalitatea. Edilii s-aobiºnuit ca la 70 ori 80 de per-soane cu care discutã în orelede audienþã, sã aparã cinevacare sã le însenineze ziua.


Primarul Petroºaniului - somat sã opreascã circulaþia metroului

Z eci de reclamaþii mãcar ciudate dacã nu de-a dreptul de neconceput sunt înregistrate

zilnic la Primãria Municipiului Petroºani. Laaudienþele sãptãmânale þinute de edili, specta-colul este ºi mai mare. Deunãzi, un localnic l-asomat în audienþã pe primar sã opreascã metroulcare circulã prin municipiu, deoarece el nu semai poate odihni. La altã audienþã, edilul ºef adiscutat chiar cu iubita lui Radu Mazãre, celpuþin aºa credea ea.

Petroºani

T

SSSSttttaaaauuuu îîîînnnn cccceeeennnnttttrrrruuuu,,,, ddddaaaarrrr nnnnuuuu aaaauuuu aaaassssffffaaaallll tttt

Z eci de oameni care locuiesc într-uncartier de case din centrul

municipiului Petroºani se plâng cã nuau asfalt. Asta deºi plãtesc taxe de zonãrezidenþialã,iar strada lor nu a prinsnici un proiect de asfaltare.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 octombrie 2012 Fapt divers 76 Fapt divers

COLÞUL LUI DENIS

S e pare cã fiecaregest pe care îl facem

vorbeºte despre noi maimult decât am crede.Chiar ºi poziþia în careobiºnuim sã dormim releva numeroase informaþii atât despretipul personalitãþii noastre, cât ºi despreproblemele de sãnãtate pecare le-am putea avea.

Pe baza unui studiu realizat laSleep Assessment and AdvisoryService, Men’s Health, citat deMSN, a realizat topul celor maicomune 6 poziþii în care dormim,alãturi de interpretãrile lor fiziceºi comportamentale.

Studiul a avut la baza 1.000 departicipanþi, iar rezultatele au fost extrem de importante atâtpentru cei implicaþi, cât ºi pentrupublicul larg.

Spune-mi cum dormi, ca sã-þi spun ce nu ºtiai depre tine1.

“În cãdereliberã”

Dacã dormi pe burtã, cumâinile în jurul pernei ºi cu capulîntors într-o parte, te încadrezi înaceastã categorie. Experþii spuncã persoanele care adopta oasemenea poziþie în timpul somnului sunt extrovertite ºiimpulsive. Deºi par foarte puternice, se lasa afectate deseori de critici, luându-le preapersonal. Aceastã poziþie esteuna recomandatã întrucât ajutala digestie.

Potrivit LygieiAlexandrescu, lectoruniversitar ºipreºedinte alSocietãþii Romanede EducaþieNutriþionalã stilul deviaþã ºi alimentaþiasunt foarte impor-tante pentru sãnã-tate, idealul fiind cãalimentaþia zilnicã sãcuprindã cincimese, dintre caretrei principale ºidouã de fructe.

“Fructele dulcivor fi consumatemai întâi, apoi celeacre. De asemenea,este nevoie de unsomn bun ºi deevitarea stresului ºi aoboselii, acestea dinurmã scãzând imu-nitatea organismu-lui”, a adãugat

medicul.La fel de importantã este, în

opinia specialiºtilor, preparareahranei, iar asta pentru cã oricât debune ar fi alimentele, dacã nu suntbine gãtite, pierd toate proprietãþilenutriþionale.

Specialiºtii recomanda evitarea

totalã a mezelurilor, dar susþinideea cã acestea trebuie sã fie încantitate micã ºi de bunã calitate.

În plus, specialiºtii atrag atenþiaasupra faptului cã este esenþial caoamenii sã fie obiºnuiþi sã citeascãetichetele de pe alimente.

“Orice aliment care are trecutãpe etichetã apa ca prim elementare o problemã ºi, de aceea, trebuie evitat. Apoi, nu sunt deacord cu evitarea pâinii. În Bibliese vorbeºte frecvent despre pâine,ceea ce dovedeºte cã este un aliment important. Este recoman-datã, însã, pâinea de secarã, intermediarã, adicã aceea care aremai puþin gluten”, a mai spusLygia Alexandrescu.

Prof. dr. Natalia Cucu, directoral Laboratorului de Cercetãri înEpigenetica, susþine, la rândul ei,ca prepararea alimentelor ºi comportamentul alimentar suntfoarte importante.

“Avem o mare responsabilitateasupra modului de alimentaþie,întrucât efectele se vãd dupã 20 deani ºi se transmit pânã la a patrageneraþie. De milenii, suntem99,9% identici, doar 0,1 la sutã nediferenþiazã, respectiv capacitateanoastrã de a interacþiona cu mediul. În funcþie de relaþia noastrã

cu mediul, apar tulburãri, dar ºiboli grave, cum ar fi cancerul sauAlzheimer. Trebuie sã avem omãsurã în toate”, a spus NataliaCucu.

R omânia, þarã europeanãcu cei mai mulþi bolnavi

de cancerMedicul Pavel Chirilã, doctor în

ªtiinþe Medicale, a subliniat, înacelaºi context, cã România esteþara europeanã cu cel mai marenumãr de bolnavi cu cancer, înspecial de colon, plãmân ºi creier.

“O treime dintre aceste formede cancer pot fi cauzate de stilul deviaþã necorespunzãtor ºi de alimen-taþie. Alimentele sunt implicate maiales în cancerul de tub digestiv, dincauza nitraþilor ºi a nitriþilor. Estevorba, în special, despre mezeluri,mai ales cele ieftine, ºi de zahãr.Nitriþii care ajung în stomac, în

contact cu acidul, formeazã substanþe care cauzeazã cancerulde tub digestiv”, a mai spusmedicul Chirilã.

Potrivit lui Pavel Chirilã, zahãrulare un “mecanism” mai complex,pentru cã slãbeºte capacitatea florei saprofite de a þine piept factorilor cancerigeni.

Medicul Chirilã avertizeazã ºiasupra unui alt pericol care vine dela aditivii alimentari în numãr de1.000. “Cei mai periculoºi suntaspartamul ºi benzoatul de sodiu,acesta din urmã fiind interzis înEuropa de Vest. Acolo, este folositbenzoatul de potasiu, care nu estecancerigen”, a precizat medicul.

De asemenea, potrivit luiChirilã, sticlele de plastic reprezintão “sursã de cancer” dacã suntþinute în soare, pentru cãelibereazã bisfenol - substanþachimicã dãunãtoare.

3. “Buºteanul”Dacã dormi întins pe o parte,

cu ambele braþe pe lângã corp,probabil eºti sociabil ºi deschis.

Un dezavantaj al personalitãþiitale ar fi acela cã te laºi uºorpãcãlit întrucât te încrezi

prea uºor în cei de lângã tine,chiar ºi în necunoscuþi.

Dacã suferi de afecþiuni ale coloanei, poziþia “buºteanul” îþi este recomandatãdeoarece pãstreazã coloanadreaptã, ameliorând ºi durerilede spate.

2. Poziþia fetusului

Aceasta este cea mai comunã poz-iþie de dormit, având în vedere cã41% dintre cei 1.000 participanþi lastudiu dormeau ghemuit, într-o parte.

Ca personalitate, se pare cã aceºtiasunt aparent duri, deºi timizi ºi sensi-bili în interior. Au nevoie de timp pen-tru a se acomoda în anturaje noi ºipentru a-ºi face prieteni, însã odatãlegate aceste prietenii, dau dovadã deloialitate.

Dormitul pe partea stângã poatedãuna organelor vitale (ficat, stomac,plãmâni), aºa cã ar fi mai bine sãdormi pe partea dreaptã.

4. “Cel caretânjeºte”

Poziþia de somn pe oparte, cu ambele braþe înfaþã, poate indicã o persoanãcomunicativã, deschisã lanou, dar destul de suspi-cioasã ºi cinicã. Cei caredorm în aceastã poziþie sehotãrãsc greu, dar decizia loreste una definitivã.

Atunci când dormim pe o parte, atenuam unele simp-tome asociate cu boala dereflux gastroesofagian sauchiar apnee (sufocare însomn).

5. “Soldatul”Dacã dormi pe spate, cu ambele braþe pe lângã

corp, este foarte probabil sã fii liniºtit ºi rezervat.Persoanele care dorm în poziþia soldatului au standardefoarte înalte atât pentru ele, cât ºi pentru ceilalþi.Dormitul pe spate poate duce la sforãit, dificultãþi înrespiraþie, aºadar la un somn destul de neliniºtit.

6. “Stea de mare”Cei care dorm pe spate, cu braþele ridicate dea-

supra capului sunt buni ascultãtori ºi prieteni loiali.Nu le place sã fie în centrul atenþiei, dar îi ajutã peceilalþi ori de câte ori au nevoie. Ca ºi în poziþiaprecedentã, atunci când dormim pe spate nesupunem unor riscuri, putând apãrea problemele derespiraþie, somnul agitat ºi sforãitul.

Test din salivã pentru depistarea predispoziþiei la

boli grave, curând în RomâniaR omânia va avea în curând un test din

salivã care va permite depistarea încãdin copilãrie a predispoziþiei organismuluipentru boli grave cum ar fi cancerul.

P este 20 de copii auvenit în tabãrã, la

poalele munþilor Parâng,iar timp de o sãptãmânãau dormit la cort, au mân-cat la ceaun, au fotografi-at natura, au scris poeziiºi au pictat. Acum a fostfinalul, când dintre sutede lucrãri au ales pe celemai bune ºi le-au expuspe simeze la Petroºani.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Ideea a pornit de la o mânãde oameni, care au vrut sãantreneze copiii la distracþie ºiaventurã. Totul s-a petrecut înzona de deasupra staþiei deîmbarcare a telescaunului dinParâng, unde copiii au montat otabãrã de corturi ºi au înfruntatnatura. Ce a ieºit sunt fotografiiimpresionante, picturi deosebiteºi mult talent. Asta au observatºi cei care i-au coordonat ºivernisajul a fost tocmai încu-

nunarea tuturor trãirilor de-ovarã. „Este aici rezultatul uneiexperienþe care a început înluna august. Vorbim despretabãra de arte vizuale ºifotografie din august, care s-anumit la fel ca ºi expoziþia deazi, Artã ºi Naturã, - o expe-rienþã.

În care cei prezenþi s-au pututbucura de minunãþiile naturii, câtºi de o stare specialã, care sã-istimuleze pentru ceea ce aucreat ºi iatã astãzi le vedemexpuse aici pe pereþi. Au fostsute de lucrãri ºi cu greu ne-amdecis care sã le expunem,oricum sunt aici cele mai bune”,ne-a declarat Sorin Oprea, celcare le-a fost copiilorîndrumãtor, bucãtar ºi om deîncredere.

„Cred cã existã situaþii încare nu sunt foarte impor-tante cuvintele, ci mai impor-tant e ceea ce au realizataceºti tineri. Mai importante

suntpozele lor

frumoase, sau picturile lor, care aufost expuse, pentrucã meritã pesimezele Casei deCulturã a Studenþilorde la Petroºani. Esteo continuare ataberei din varã ºinoi ne mândrim cuceea ce avem, adicãniºte tineri foarte talentaþi”, a spus lavernisarea expoziþieidirectorul Casei de

Culturã a Studenþilor,LaviniaHulea.

Nici cei mici nu s-au lãsatmai prejos. Ei au venit ºifiecare a depãnat pentrucâte un cunoscutpovestea fotografieiexpuse pe simeze, ori atabloului. Aºa a fãcut ºiRareº, care abia e înclasa a V-a, dar îi plactaberele de supravieþuire

alãturi de Sorin Oprea. „Euam mai multe fotografii, dar

îmi plac ºi cele ale copiilor cucare am fost în tabãrã, mai alesuna care înfãþiºeazã luna, cãluna am vãzut-o de multe ori întabãrã. Eu am desenat un ochiîn care se vede un copac”, ne-apovestit Rareº.

Toþi au ajuns acolo printr-unproiect al lui Ionel Zmãu, celcare a creat asociaþia Les Amisde la Frances ºi care, sub semnul francofoniei, le-apovestit celor din tabãrã despreautori consacraþi din literaturauniversalã.

Finalul,însã, nu e aici, iar unuldintre participanþii la tabãrã,Vlad Ciontescu, va realiza unfilm despre viaþa în tabãra de lapoalele Parângului.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 octombrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

UDMR UDMR Camera DeputaþilorColegiul 6 Deva-Hunedoara-HaþegDezsi Attila,Colegiul 7: Hunedoara: Takacs Aranka, Colegiul 1: Brad-Valea Mureºului SzellLorincz, Colegiul 2: Orãºtie- Geoagiu-SimeriaFerenczi Istvan, Colegiul 3: Þinutul Pãdurenilor - Þara Haþegului - Cãlan: Kofity ZoltanColegiul 5: Petroºani-Petrila-Aninoasa:Roland Kacso, Colegiul 4: Lupeni-Vulcan-Uricani -DavidBenedekfi, SenatColegiul 1 -Andras Joszef pe Colegiul din Valea Jiului Colegiul 2 - Attila Kocsis pentru Senat,pe Colegiul Brad-Orãºtie-Valea Mureºului Colegiul 3 Pogocsan Ferdinand, pentru Senat pe Colegiul Deva -Hunedoara - Haþeg.

PDL (ARD)PDL (ARD)Camera Deputaþilor Colegiul 1: Brad-Valea Mureºului:Tiberiu-Mircea BORCA

Colegiul 2: Orastie- Geoagiu-Simeria: Iosif Veniamin BLAGAColegiul 3: Þinutul Pãdurenilor-Þara Haþegului - Calan: Daniel RÃDUCANUColegiul 4: Lupeni-Vulcan-Uricani: Constantin BRÂNDUªEColegiul 5: Petroºani-Petrila-Aninoasa: Alexandru LÃUTARUColegiul 6: Deva-Cîrjiþi: Mircia MUNTEANColegiul 7: Hunedoara:Gheorghe BARBU.SenatColegiul 1: Valea Jiului: Florin MÂRZAColegiul 2: Brad-ValeaMuresului-Orãºtie: Dorin-Oliviu GLIGORColegiul 3: Deva-Hunedoara-Haþeg: Marieta RÃILEANUILCU

PP-DDPP-DDCamera Deputaþilor Colegiul 1 - Ovidiu Draia(Colegiul Brad-ValeaMuresului), Colegiul 2: Orãºtie-Geoagiu-Simeria: IoanAndronie Colegiul 3: ÞinutulPadurenilor-Þara Haþegului -Cãlan: Ioan Ciolea Colegiul 4: Lupeni-Vulcan-Uricani - Radu Cãlin StoicaNapãu Colegiul 6: Deva-Cîrjiþi -Marian Muntean Colegiul 7: HunedoaraRobert Muzsic Colegiul 5: Petroºani-Petrila-Aninoasa Monica Iacob Ridzi SenatColegiul 1 – Valea Jiului -Haralambie VochiþoiuColegiul 2: Brad-ValeaMureºului-Orãºtie: Raj TunaruColegiul 3 - Ioan Toma, peColegiul Deva-Hunedoara-Haþeg.

Iatã care sunt candidaþii pentru Parlamentare în colegiile hunedoreneC ronica Vãii Jiului vã prezintã listele integrale cu candidaþii hunedoreni

înscriºi în cursa electoralã pentru alegerile parlamentare. Formaþiunilepolitice care ºi-au desemnat candidaþi sunt PDL (ARD), USL, PP-DD, UDMR

USLUSLCamera Deputaþilor Colegiul 6 -Bogdan ÞâmpãuColegiul Deva – Cârjiþi, Colegiul 3 - Dan Radu Ruºanu,Þinutul Pãdurenilor-Þara Haþegului –Cãlan. Colegiul 2 - Laurenþiu Nistor,Colegiul Brad–Valea Mureºului. Colegiul 4 - Cristian ResmeriþãColegiul Lupeni-Vulcan-Uricani.SenatColegiul 1 - Cosmin Nicula ColegiulValea Jiului,Colegiul 2 - Dorin Pãran ColegiulBrad - Valea Mureºului - OrãºtieColegiul 3 - Mariana CâmpeanuDeva – Hunedoara - Haþeg

O nouã premierãde senzaþie a

stagiunii 2012/2013la Teatru de Artã dinDeva va fi pusã pescenã de actorii deaici, vineri 19octombrie începândcu orele 19.00. Estevorba despre comediaSicilianul de Molier,în regia lui MihaiPanaitescu, un spec-tacol ce, cu sigu-ranþã, va descreþifrunþile spectatorilor.

Sicilianul este o come-die clasicã într-un act,care ilustreazã o întâm-plare petrecutã în secolulal XVII-lea în Sicilia,undeva într-o localitate depe malul MãriiMediterane. Don Pedro,un nobil sicilian, rudimen-tar ºi extrem de gelos, seîndrãgosteºte de o sclavãde origine greacã, pecare o elibereazã pentru

a se cãsãtori cu ea. Nuriiacestei sclave, pe numeIsidora, au atras atenþiaîntregului þinut ºi maiales lui Adrast - un nobilfrancez, care cautã prinorice mijloc sã-i câºtigeinima. Dupã mai multeîncercãri nereuºite de apãtrude în casa lui DonPedro, Adrast sedeghizeazã în pictor ºiastfel reuºeºte sã-ºirãpeascã iubita. Ideeaspectacolului ºi sursa debazã a umorului este cã„nimeni nu este ceea cevrea sã parã a fi’’.

Spectacolul s-a jucatîn aceastã varã, în cadrulFestivalului Sibiu BarocUpdate 2012, pentruDeva este o premierã,producþia fiind inclusã înportofoliul de spectacoleal teatrului.

Biletele se gãsesc laAgenþia Teatralã, sau [email protected],preþul unui bilet fiind de16 lei si 10 lei cu reducere.

Comedia “Sicilianul” de Moliere, pe scenaTeatrului de Artã Deva

Flash mob pentru colectarea

selectivã a deºeurilor

P rimãria MunicipiuluiPetroºani vrea neapãrat sã

conºtientizeze populaþia cuprivire la necesitatea colectãriiselective a deºeurilor.

CarCarmen Cosmanmen Cosman

Iar în acest sens au decis sã organizeze o campanie, în parteneriatcu Asociaþia “Niloran”. Campania vadebuta miercuri, la ora 12.00, prinrealizarea unui flash mobîn faþa ComplexuluiComercial Jiul ShoppingCenter. La aceastã acþi-une vor lua parte elevi ai ºcolilor ºi liceelor dinmunicipiul Petroºani,care, de altfel, constituiegrupul þintã al acesteicampanii. În cadrul cam-paniei, va fi organizat unconcurs de compunerisau desen, pentru elevii

din clasele mici, ºi eseuri, pentru eleviidin clasele mari. Fiecare elev care se vaimplica în aceastã campanie va primidouã caiete (un caiet de matematica ºiunul de limba românã), iar cele maibune producþii vor fi premiate cu câteun rucsac. La finalul campaniei, cele maibune desene vor fi expuse la Petroºani.

Jandarm hunedoreanpe podium la

Campionatul de Judoal MAI

S ublocotenetul Horea Corpade dincadrul Inspectoratului de Jandarmi

Judeþean Hunedoara s-a clasat pe locul IIIla Campionatul de Judo al MinisteruluiAdminstraþiei ºi Internelor.

Jandarmul hunedorean a participat în data de 17octombrie 2012, la categoria 66 kg, sub 35 ani,unde a înfruntat sportivi din structurile MinisteruluiAdministraþiei ºi Internelor.

În data de 18 octombrie, sublocotenentul HoreaCorpade va concura din nou, de aceastã datã înconfruntarea pe echipe, unde alãturi de colegii sãiva reprezenta Jandarmeria Românã.

Ofiþerul are 23 ani ºi este absolvent al Academieide Poliþie “Alexandru Ioan Cuza” Bucureºti. De laînceputul anului 2012 îºi desfãºoarã activitatea încadrul Inspectoratului de Jandarmi JudeþeanHunedoara. Practicã acest sport de la vârsta de 6ani. În calitate de elev la liceul militar sau student laAcademia de Poliþie a participat la Campionatul deJudo al MAI de ºapte ori ºi a câºtigat de fiecaredatã locul I la categoria elevi-studenþi.

Faza finalã a Campionatului de Judo alMinisterului Adiminstraþiei ºi Internelor se desfãºoarãîn perioada 16-19octombrie, la Ploieºti,în sala „LeonardDoroftei”.

La manifestareparticipã peste 70 desportivi, cadre ale struc-turilor MinisteruluiAdministraþiei ºi Internelor:Inspectoratul General al PoliþieiRomâne, Inspectoratul General alPoliþiei de Frontierã, InspectoratulGeneral al Jandarmeriei Române,Inspectoratul General pentru Situaþiide Urgenþã.

Vernisaj, dupã o tabãrã în Parâng

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 octombrie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

H O R O S C O P 1 8 o c t o m b r i e 2 0 1 2

Energia mentalã atinge cotemaxime, astfel încât ai puteaface faþã cu succes unor activitãþiintelectuale. O bunã parte a tim-pului liber þi-o vei dedica fiinþeiiubite. N-ar fi exclus sã faci oimpresie excelentã unei per-soane de sex opus.

O rudã îþi va da niºte informaþiipe care ar trebui sã le verificiînainte de a le folosi. Oricum,eºti cam împrãºtiat ºi ai puteagreºi cu uºurinþã. Sãnãtatea þi-arputea crea unele probleme: tepoþi confrunta cu migrene saustãri febrile.

Problemele cu care te-ai confrun-tat pânã acum par a-ºi gãsirezolvãrile cãutate. Conjuncturate favorizeazã dându-þi posibili-tatea de a te implica încolaborãri rentabile. Comuni-carea cu cei din jur decurgefoarte armonios.

În cãmin se mizeazã mult pe aju-torul tãu; fã un efort pentru anu-i dezamãgi pe cei dragi. Deºivor fi tentaþii mari, ar fi bine sãnu te aventurezi în a face specu-laþii financiare, mai ales cã ocazi-ile de a câºtiga bani nu se vorlãsa prea mult aºteptate.

În cazul în care doreºti sã-þiîmbunãtãþeºti confortul în aparta-ment, conjunctura astralã tefavorizeazã. În relaþia cu superi-orii ierarhici vor fi discuþiiaprinse ºi ar fi de dorit sã nuinsiºti sã-þi impui punctele devedere.

Starea ta generalã nu va fi ceacu care ne-ai obiºnuit. Vei obosimai repede, iar consumul nervosva fi mai mare pentru oricenimic. Este totuºi puþin probabilsã ai parte de vreo problemã desãnãtate. Nu este un momentfavorabil pentru a pleca la drum.

Eºti cam agitat, neliniºtit înaceastã perioadã, iar impulsivi-tatea te poate determina sã ieidecizii care te pot conduce pecãi greºite. Prudenþa se cere a fipusã pe primul plan. Proiectelede petrecere a timpului liber sevor dovedi inspirate.

Este o perioadã bunã pentru a-þipune în practicã proiecte pe careþi le-ai fãcut de mai mult timp.Unele din nemulþumirile talelegate de chestiunile profesionalevor putea fi rezolvate, ceea ce îþiva lua o piatrã de pe inimã.

Este posibil sã ai parte de uncâºtig ce-þi va permite sã-þiechilibrezi pentru un timp situ-aþia financiarã. În cazul în care îþidoreºti sã-þi cumperi un obiectde lux, ocaziile nu se vor lãsaaºteptate. Cãlãtoriile sunt avan-tajoase.

Dacã doreºti sã pleci la drum,atenþie, cãci te poþi confrunta cusituaþii oarecum neaºteptate. Înplan sentimental lucrurileevolueazã bine; vei avea parte deceva surprize, dar, din fericire,vor fi dintre cele plãcute.

Se vor ivi unele neînþelegeri cucolaboratorii, dar pânã la urmãveþi reuºi sã ajungeþi la un numi-tor comun. Traversezi o perioadãagitatã, în care te confrunþi cusituaþii de tot felul ºi nu ai timpnici mãcar sã respiri. De energienu duci lipsã.

În aceastã perioadã va trebui sãfaci unele compromisuri, ceea cenu îþi surâde, dar altfel nu se vaputea. Din fericire comunicareacu cei din jur evolueazã cât sepoate de bine ºi acest lucru te vaajuta în discuþiile pe care le veiavea. a

� DN 7 Deva - Sântuhalm �DN 7 Mintia - Sãcãmaº � DN7 Ilia - Gurasada - Zam � DN68 A Sãcãmaº Dobra � DN7Mintia - Veþel � DN7 Veþel -

Leºnic � DN7 Leºnic -Sãcãmaº � DN7 Ilia -

Gurasada � DN7 Gurasada -Burjuc � DN7 Burjuc-Zam �

Deva, Calea Zarand;Sântuhalm; DN 76 Cãinelul deJos - Bejan � Vulcan pe DN66A ºi B-dul Mihai Viteazu

AAAAmmmmppppllllaaaassssaaaarrrreeeeaaaa RRRRaaaaddddaaaarrrreeeelllloooorrrrîîîînnnn jjjjuuuuddddeeeeþþþþuuuullll HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa

JJJJooooiiii 11118888....11110000....2222000011112222

Carmen COSMAN

Elementul de muniþie afost descoperit în urmaunor sãpãturi executate înscopul realizãrii unei fun-daþii. Este vorba despre oloviturã de aruncãtor decalibrul 45 mm, inactivã,având o lungime deaproximativ 20 de cen-timetri. „Inspectorii de

protecþie civilã au izolatzona, au ridicat elementul

de muniþie în condiþii desiguranþã ºi apoi l-autransportat într-un depozitsecurizat”, a declaratmaior Viorel Demean,ºeful ISU Hunedoara.Lovitura de aruncãtor,alãturi de alte elemente

de muniþiedescoperite pe teri-toriul judeþuluiHunedoara, vor fidistruse, în perioadaurmãtoare, încadrul unei operaþi-uni organizate depirotehniºtiiInspectoratului.

Elemente de muniþie asanate de ISU Hunedoara

M uniþie rãmasã neexplodatã din AlDoilea Rãzboi Mondial a fost

asanatã de lucrãtorii de protecþie civilãdin cadrul I.S.U. Hunedoara.

Mircea NISTOR

De furia locuitorilor dinrespectivele zone sau decea a cãutãtorilor de met-ale ce pot fi valorificate lacentrele de primire alefierului vechi au scãpat,

deocamdatã, doarobiectele confecþionatedin materiale plastice.Asta, pânã când le va figãsitã o întrebuinþare ºiacestora, respectiv celorcâteva tobogane rãmasestinghere prin zonele des-

tinate recreerii cetãþenilorºi progeniturilor acestora.În rest, hintele au fost tãi-ate de la rãdãcinã cu flex-ul, partea metalicã a bãn-cilor a plecat spre fiervechi iar cu ajutorul celeilemnoase au fost încinse,

ad-hoc, câteva focuri detabãrã sau grãtare. Înacelaºi timp, pomii plan-taþi, printre care se aflauºi câteva magnolii, au fostpãscuþi de caii, veºnicflãmânzi, ai celor dinzonele limitrofe spaþiilordestinate destiderii dupãorele de serviciu sauºcoalã. Parcurile cele maiafectate de asaltul celorcare se considerã„cetãþeni europeni” sunt

cele din CartiereleColonie ºi Aeroport,douã dintre zonele

cele maisãrace alemunicipiu-lui. ÎnColonie,dintre cele3 parcuriamenajateaici, unula fostcomplet„ras” iarcelelaltedouã se maibazeazã peniºte ruine aletoboganelorsau hintelor. Înparantezã fiespus, amena-jarea acestoraa costat cevabani, fondurile

fiind alocate, în marea lormajoritate, de cãtreUniunea Europeanã.Banii, însã, s-au dus peapa Sâmbetei, la fel ºibãncile, hintele, pomii deesenþã rarã sau cãluþii cuarcuri, în urma lorrãmânând un peisaj apoc-aliptic...

Mircea NISTOR

„Îmi este cam greu sãstau în cârje la coadãdar nu sunt prea mulþioameni ºi, în plus, am

nevoie de aceste ali-

mente pe care nu aºfi avut altfel cum sã lecumpãr. Mã bucur cãse mai gândesc unii ºila noi, cei nãpãstuiþide soartã”, a spus un

bãrbat. „Pe mine m-a

ajutat o vecinã sã vinpânã aici sã-mi ridicraþia de alimente. Îmiprind foarte bine ºiam auzit cã vomprimi ºi ulei, ceea ceeste foarte bine, pen-tru cã am marenevoie de acest pro-dus. Nici mazãrea,mãlaiul sau fãina nusunt de lepã-dat”, a precizato femeie.„Anul acestavom primi maimulte sorti-mente de pro-duse, compara-tiv cu anii ante-

riori, am auzit cã nuavem voie sã le vin-dem dar nici nuaveam de gând sã facacest lucru. Nu dealta dar, din pensie,

nu-mi permiteam sãcumpãr atâtea pro-duse”, a declarat oaltã femeie. Astãzi, joi, 18octombrie, urmeazãa intra în posesiaajutorului alimentar

europeanbeneficiariivenituluiminim garan-tat. În ceeace-i priveºtepe ºomeri ºipensionariaceºtia suntprogramaþipentru sãp-tãmânaviitoare.

Mircea NISTOR

Pe de altã parte, la soli-citarea unora dintre proprietariimormintelor, urmeazã a fi tãiaþiºi 10 arbori uscaþi sau careafectau locurile de veci. „Amdemarat dejat lucrãrile decurãþenie pentru cã ne dorimca pânã în data de 1 noiembriesã fie ºi finalizate acestea iarcimitirul sã arate foarte bine.Deocamdatã cosim iarba,mãturãm aleile ºi tãiem copaciide care mai mulþi cetãþeni s-auplâns cã le distrug locurile de

veci în care le sunt înhumaterudele. Pânã pe 1 noiembriecimitirul va arãta foarte binedin punct de vedere al curãþe-niei”, a precizat Istvan Hodoº,

reprezentantul administraþieicimitirului.

În ceea ce priveºte arboriicare au fost sau urmeazã a fitãiaþi, administratorii cimitirului,cu greu, au gãsit pe cineva

care sã se ocupede aceastã activi-tate. Tãiereapomilor stufoºi ºiînalþi de câþiva zecide metri, consider-atã drept unaextrem de pericu-loasã, a fostrefuzatã chiar ºi decãtre salvamontiºti.Materialul lemnos

rezultat din tãierea copacilorurmeazã a fi repartizat per-soanelor nevoiaºe care audepuse cereri, în acest sens, laprimãrie.


Mircea NISTOR

În acest scop, mai multeunitãþi ºcolare sau parcuri dinzonã au fost dotate cupanouri ºi mingi ale sportuluibazat pe azvârlirea „balonului”

cãtre (sau în) coº. Ce s-a alesdin intenþia (de altfel lãudabilã)a doamnei Carmen Tocalã,actualul preºedinte al AgenþieiNaþionale pentru Sport ºiTineret) se poate vedea,astãzi, cu ochiul liber în

Petroºani. Parcurile în care aufost amplasate panourile suntniºte ruine, la fel ºi materialul

„didactic” sportiv, iar eventu-alii baschetbaliºti sunt, defapt, niºte demolatori.

Î n urmã cu câþiva ani de zile, un deputatde Valea Jiului ºi preºedintele (de pe

atunci) al Federaþiei Române de Baschet audemarat un proiect prin implementareacãruia se dorea dezvoltarea baschetului (ºi îngeneral a sportului) în capitala Vãii Jiului.

PPPPaaaannnnoooouuuurrrr iiii llll eeee ddddeeee bbbbaaaasssscccchhhheeeetttt aaaauuuu ffffoooosssstttt „„„„ttttooooccccaaaatttteeee””””

Cimitirul se „scuturã” de buruieni ºi copaci

D eºi pânã la „Ziua Morþilor” mai sunt douãsãptãmâni, administratorii Cimitirului

Central din Petroºani au demarat lucrãrile decurãþenie generalã. Pentru început au intrat înacþiune cosaºii ºi mãturãtorii.

Primii „serviþi”, persoanele cu dizabilitãþi

P ersoanele cu handicap grav ºi accentuat din Petroºanis-au aliniat ieri la coadã pentru a intra în posesia ali-

mentelor europene care le-au fost repartizate. În cârje sauajutaþi de rude ºi vecini, cu plase, geamantane sau taxiul,oamenii s-au întors acasã, târâº – grãpiº, cu câte 14 kilo-grame de fãinã, 7 kilograme de orez, 2 pungi de paste fãi-noase, 2 cutii de roºii în bulion ºi tot 2 cutii de mazãre.

Banii europeni s-au „disipat” în peisajÎ ncet – încet, parcurile „mãrginaºe” din municipiul Petroºani

s-au integrat în peisajul local. Mai exact, ceea ce a mai rãmasdin ele, dupã trecerea armatelor de vandali autohtoni, a fostnãpãdit de ierburi ºi buruieni, la fel de autohtone.

“Scãderea preþurilorse explicã prin faptul cãzona de turism montaneste singura parte a tu-rismului intern care nu aînregistrat creºteri înaceastã varã. Au fosthotelieri care au investitîn promovare ºi auînregistrat creºteri, dar îngeneral numãrul deturiºti din acest an nu l-adepãºit pe cel de anultrecut”, a spus Rãducan,prezent la Bursa deTurism Montan de la

Predeal, organi-zatã de FPTR.

El a adãugatcã tarifele pentrupachetele deCrãciun ºiRevelion de lamunte vorrãmâne la nivelulanului trecut.

Principalulmotiv al stag-nãrii numãruluide turiºti înhotelurile de lamunte a fost

lipsa promovãrii internea turismului montan.

Reprezentanþii FPTRspun cã statul nu a con-tribuit în acest an cu banipentru promovarea turis-mului intern, în general,

pe piaþainternã, iar tur-ismul montan afost neglijat înultimii ani.

“Turismulmontan s-abazat foartemult în ultimulan pe organi-zarea de con-ferinþe ºi maipuþin pe seju-ruri. ªi restau-

rantele au avut în acestan încasãri sub aºteptãri.Pentru a atrage maimulþi turiºti, vrem sãsprijinim dezvoltareaagrementului ºi acluburilor în staþiunile

montane”, a adãugatreprezentantul FPTR.

Federaþia a anunþat înseptembrie cã tarifele lacazare pe litoral vorcreºte anul viitor înmedie cu 7%, dupã treiani de stagnare ºi unsezon foarte bun în acestan, hotelierii invocândscumpirea utilitãþilor ºi acombustibilului în 2012ºi 2013.

Peste 1,5 milioane de

turiºti români au mers înaceastã varã pe litoralulromânesc, în creºtere cupeste 15% faþã de anultrecut.

Statistica româneascãaratã cã anul trecutRomânia a avut 7 mil-ioane de turiºti (sosiri înhoteluri), din care 78,4%(aproape 5,5 milioane)români, ºi 21,6% (1,5milioane) turiºti strãini,ponderi apropiate decele din anul 2010.

Cu o ratã de 14,7% anerezidenþilor în totalulturiºtilor, România ocupãdetaºat ultimul loc în

Europa. Penultima po-ziþie este ocupatã deGermania, cu 21,3%,înaintea cãreia sesitueazã Suedia, cu27,2%.

Hotelurile din Româniasunt pe penultimul loc înEuropa dupã gradul deocupare în timpul verii ºideþine detaºat ultima po-ziþie în clasamentulprivind pondereastrãinilor în totalulturiºtilor, cauzele fiindfluxul slab de turiºti deafaceri, imaginea externãproastã, tarifele mari ºievaziunea.

Maximilian GÂNJU

Una dintre cele mai vechistaþiuni turistice de schi dinRomânia riscã sã rãmânã doarcu investiþiile realizate pânãacum. Deºi cam toatã lumea amarºat pe ideea cã turismuleste alternativa la minerit,actualii guvernanþi închid ºiminele dar ºi turismul.Proiectul privind dezvoltareadomeniului schiabil înStaþiunea Parâng, aflat în deru-lare, a fost oprit de la

finanþare. Autoritãþile locale de la

Petroºani n-au primit nicimãcar o explicaþie de ce numai primesc tranºa de bani de2 milioane de lei pentru ultimultrimestru din 2012. „A venit oadresã de la minister prin caresuntem anunþaþi cã se sisteazãfinanþarea.

Nu se dã nici o explicaþie”,recunoaºte primarul municipiu-lui Petroºani, Tiberiu IacobRidzi. Proiectul este finanþatdin fonduri guvernamentale ºi

pânã acum s-au realizatinvestiþii importante în infra-structura staþiunii.

Odatã cu venirea guvernuluiUSL la putere, proiectul a fostverificat de inspectorii guverna-mentali în repetate rânduri ºi s-a constatat cã toate lucrãrilefãcute în staþiune sunt decon-tate justificat.

„N-a fost descoperitã nici oneregulã, totul este conformproiectului ºi în deplinã legali-tate”, precizeazã edilul ºef alPetroºaniului.

M ii de ºomeri dincauza sistãrii

finanþãrilor

Proiectele oprite în ValeaJiului de USL se contabilizeazã

în numãrul celor care rãmânfãrã loc de muncã. „Am discu-tat ºi cu oameni din PSD, decinu numai mie mi-a lãsataceastã impresie, dar acestguvern este criminal în planeconomic. Þara este distrusãdin punct de vedere economic.Am datele de pe piaþa munciiºi numai în ultima perioadãavem 1800 de oamenidisponibilizaþi.

Aceºti oameni au rãmas fãrãloc de muncã din cauza sistãriifinanþãrii la proiectele derulateîn Valea Jiului. Hidrocentralade pe Jiu care era gata în pro-porþie de 90 la sutã a rãmasfãrã finanþare.

La 1 septembrie s-au alocat180 demilioane

de lei, s-a fãcut licitaþie ºi s-asemnat contractul. Acum tre-buiau începute lucrãrile lareabilitarea Defileului Jiului,dar s-a sistat finanþarea”,declarã, preºedintele PP-DDHunedoara, HaralambieVochiþoiu.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 18 octombrie 201212 Turism

USL a tãiat banii pentru dezvoltarea Staþiunii Parâng

D upã sistarea finanþãrii pentru anvelopare ablocurilor din municipiul Petroºani, a fost

opritã ºi finanþarea pentru proiectul privind dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng.Administraþia localã n-a primit nici o explicaþie.

VVVVeeeesssstttteeee bbbbuuuunnnnãããã ppppeeeennnnttttrrrruuuu ttttuuuurrrr iiiiººººtttt iiii :::: HHHHooootttteeeelllluuuurrrr iiii lllleeee ddddeeee llllaaaa mmmmuuuunnnntttteeeevvvvoooorrrr ssssccccããããddddeeeeaaaa ttttaaaarrrr iiii ffffeeeelllleeee ccccuuuu ppppâââânnnnãããã llllaaaa 5555%%%% aaaannnnuuuullll vvvviiii iiii ttttoooorrrr

H otelurile din staþiunile montane vorscãdea tarifele cu pânã la 5%

începând de anul viitor, iar preþurilepachetelor în perioada sãrbãtorilor de iarnãvor rãmâne la nivelul anului trecut, adeclarat agenþiei MEDIAFAX DragoºRãducan, vicepreºedintele FederaþieiPatronatelor din Turism (FPTR).

CVJ, NR. 234, JOI 18 OCTOMBRIE 2012

Documents

Transcript of CVJ, NR. 234, JOI 18 OCTOMBRIE 2012