CVJ, Nr. 160, Joi 5 iunie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 160

Joi, 5 iulie 2012

Emil Biber nu mai

dã exameneN u mai are voie sã susþinã

examene. ProfesorulEmil Biber de la Universitateadin Petroºani nu mai poate sã-ºi asculte studenþii.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Primarul Uricaniuluiînvestit cu întârziere,

pe motive de… bronz de Grecia

A pus carul înaintea boilor, casã nu piardã reducerea pen-

tru vacanþa în Grecia.>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Au furat cimentul pentru

mormânt?C âþiva angajaþi ai

EM Petrila acuzã conducerea de favorizare a uneitentative de furt. Furt de peurma unui necaz?

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Calendarulscumpirilor

la gaz ºi energieelectricã

P ânã în anul 2017, preþulenergiei electrice va creºte cu

100 la sutã la consumatorii casnici...

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Sex-gate la VulcanFamilia viceprimarului AngelaStoica prinsã într-un scandalddee ccoorruuppeerree sseexxuuaallãã ººii ffuurrtt!!

PAGINILE 8-9

U n tânãr de 22 deani din Boºorod

a simþit pe pielea luice înseamnã sã umblisingur pe stradã, lamiezul nopþii.

Tânãrul, în timp ce seafla în municipiul Orãºtie afost deposedat, prin agre-siune fizicã, de suma de1.900 lei ºi 80 euro de treipersoane de sex masculin,însoþite de douã femei.

“În urma activitãþilordesfãºurate, poliþiºtii aureuºit identificarea prezum-tivilor autori ai faptei ca fiindIOSIF B., de 26 de ani,SORIN B., de 36 de ani,CONSTANTIN B., de 30de ani, MARCELA B., de20 de ani ºi ANA P., de 26de ani, toþi din Orãºtie”,declarã Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara.

Potrivit anchetatorilor,faþã de cei trei bãrbaþi s-a

dispus mãsura reþinerii pentru 24 de ore pentrucomiterea infracþiunii de tâl-hãrie, fiind depuºi în Centrulde Reþinere ºi ArestarePreventivã Deva, urmând caîn cursul zilei de azi sã fieprezentaþi JudecãtorieiOrãºtie cu propunere dearestare preventivã.

Cele douã femei suntcercetate în stare de libertate pentru complicitatela comiterea infracþiunii detâlhãrie.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 iulie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaassãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV12:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r)15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Fosta mea iubire (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 Plasa de stele (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele? 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 La birou (s)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Lois ºi Clark (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Viaþa în Africa 15:00 Viaþa în Africa 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:15 Serviciul Român deComedie 21:15 Fotbal: Athletic Bilbao -Atletico Madrid 0:00 Asasinul mafiei

9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r)11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist -pastila 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor 22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist -pastila 1:00 Focus (r)

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Omul ºi timpul (r) 11:50 Dincolo de celebritate 12:00 Pelerin (r) 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului -Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 România olimpicã 2012 17:40 Legendele palatului -Gyebaek 18:20 Legendele palatului -Gyebaek - Ultimul episod 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live)21:00 Dr. House (s) 21:55 Dr. House (s)22:50 Lumea modei 23:10 Oscar: culoarea destinului 1:00 România olimpicã 2012 (r) 1:40 Al zecelea regat (r) -Ultimul episod

Urmãrit internaþional prins

în Hunedoara

U n urmãrit internaþionala fost reþinut de

poliþiºtii hunedoreni. Bãrbatul, în vârstã de 59 de ani,

din Arad, avea emis de cãtreJudecãtoria Chiºinãu Criº mandat deexecutare a pedepsei cu închisoarea,fiind condamnat la o pedeapsã priva-tivã de libertate de 6 ani pentrucomiterea infracþiunilor de delapidareºi neglijenþã în serviciu.

Bãrbatul a fost depus înPenitenciarul Bârcea Mare în vedereaexecutãrii sentinþei.

Tâlhãrie la drumul mare

D e când ApaServ are un

nou director au fostreluate, în forþã, ºidebranºãrile rãu-platnicilor.

Astfel, dupã debranºarea(sãptãmâna trecutã) a uneiîntregi scãri a blocului ANLdin Petroºani, pentru astãzieste programatãdebranºarea de la reþeauade apã potabilã a întreguluibloc de locuinþe sociale din

CartierulColonie. Înambele cazuri,motivul esteunul ºi acelaºi –cei domiciliaþiîn respectiveleimobile nu ºi-aumai plãtit de obunã bucatã devreme facturile.În cazul„clienþilor” din Colonieaceºtia au acumulat o dato-rie totalã de peste 500 demilioane de lei vechi.

„Întru-cât datornicii dinblocul ANL ºi-au achitatrestanþele sau au încheiatangajamente de platã,rebranºarea acestora a sur-

venit dupã circa 24de ore. În ceea ce-ipriveºte pe locatariiblocului social de pestrada TudorVladimirescu, dinCartierul Colonie, încazul lor a fost emisun ordin dedebranºare pentruziua de joi, 5 iulie,pentru o datorie depeste 500 de mil-ioane de lei vechi.Dacã restanþierii nu-ºi vor achita datoriile

sau dacã nu vor încheiaangajamente de platã con-form procedurilor, dinpãcate, nu vor mai benefi-cia de apã potabilã. Þin sãprecizez cã scopul nostrunu este acela de a sistafurnizarea apei potabile cisã încasãm contravaloareaei”, a declarat GabrielaGomoi, purtãtor de cuvântSC Apa Serv Valea JiuluiSA Petroºani.Debranºarea, o mãsurãextremã, este aplicatã, înaceastã perioadã cu tem-peraturi extrem de ridicate,ºi în cazul altor imobile saulocuinþe din întreaga Valeaa Jiului.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 iulie 2012 Actualitate 3

U n judecãtor dinHunedoara a fost

exclus din magistraturã,pentru abateri discipli-nare repetate.

Decizia a fost luatã deConsiliul Superior alMagistraturii ºi vizat estejudecãtorul Emil Joldiº, de laJudecãtoria Deva, care ar firefuzat în mod nejustificat sã-ºiîndeplineascã atribuþiile, aîntârziat considerabilsoluþionarea unor dosare ºi alipsit nemotivat.

Potrivit CSM, decizia a fostluatã în ºedinþa de miercuri.„Secþia pentru judecãtori înmaterie disciplinarã din cadrul

Consiliului Superior alMagistraturii a hotãrâtadmiterea acþiunii disciplinareformulatã de Comisia de disci-plinã pentru judecãtori împotri-va domnului Joldiº Emil,judecãtor în cadrul JudecãtorieiDeva ºi aplicarea sancþiunii disciplinare constând în excluderea din magistraturã.

Sancþiunea a fost aplicatãpentru sãvârºirea abaterilordisciplinare prevãzute de art.99 lit. e), g), h) teza a II-a, i) ºij) din Legea nr. 303/2004privind statutul judecãtorilor ºiprocurorilor”, precizeazãCSM.

Practic, Comisia de disci-plinã pentru judecãtori dincadrul Inspecþiei Judiciare a

stabilit cã judecãtorul în cauzã,prin modul în care a gestionatactivitatea de judecatã, a ge-nerat întârzieri cu o duratãconsiderabilã în soluþionareaunor cauze, a refuzat - nejusti-ficat - îndeplinirea atribuþiilorde serviciu, ºi-a exercitatfuncþia - inclusiv prin încãl-carea normelor procedurale cugravã neglijenþã, a efectuat cuîntârziere lucrãrile din motiveimputabile ºi a înregistratabsenþe nemotivate în modrepetat.

Hotãrârea poate fi atacatãcu recurs în termen de 15 zilede la comunicare, la Completulde 5 Judecãtori al Înaltei Curþide Casaþie ºi Justiþie.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

N u mai are voie sã susþinãexamene. Profesorul

Emil Biber de la Universitateadin Petroºani nu mai poate sã-ºi asculte studenþii. Toatãactivitatea sa a fost preluatãde o comisie, iar rectorul Aronpoantã spune cã asta se vaîntâmpla pânã la finalizareacercetãrilor.

Profesorul a fost cãlcat de mascaþila biroul sãu de la Universitate, dupãce un student l-a acuzat cã i-ar ficerut mitã. Consiliul deAdministraþie al Universitãþii dinPetroºani s-a reunit marþi, când s-adecis ca profesorul sã nu mai poatãexamina studenþii, pânã la eluci-darea cazului.,

Emil Biber a fost acuzat de unstudent cã i-a cerut 520 de lei, ca sãîl treacã la examen, însã, în momen-

tul în care i s-a pus la cale un fla-grant, profesorul nu a primit banii.

Senatul Universitãþii din Petroºanise va întâlni joi, sãptãmâna viitoare,când se vor decide ºi mãsurile care îivor fi impuse profesorului.

Descinderi fãrã precedent au avutloc în 26 iunie la Universitatea dinPetroºani, unde procurorii ºi poliþiºtiiau rãscolit domiciliile, garajele saubirourile a doi reprezentanþi aiUniversitãþii. Unul dintre ei este pro-fesorul Emil Biber, de la catedra deManagement, Ingineria Mediului ºiGeologie, care este suspectat cã arfi pretins de la un student din anulterminal suma de 520 de lei ca sãpromoveze examenul la materia„Eficienþa investiþiilor” pe care aces-ta o predã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Au furat cimentulpentru mormânt?C âþiva angajaþi ai EM Petrila

acuzã conducerea de favorizarea unei tentative de furt. Furt de peurma unui necaz?

Reprezentanþii Poliþiei Petrila au primit osesizare din partea unor angajaþi ai ExploatãriiMiniere Petrila potrivit cãreia mai multe per-soane sunt acuzate de furt de ciment ºi de altemateriale care au fost necesare pentrurealizarea mormântului ºefului de brigadã carea decedat în urma acciedentului din 18 iunie.Reprezentanþii instituþiei de lege infirmã acesteacuzaþii.

“Nu a fost furt. A fost o sesizare din parteaunor mineri. Cimentul a fost depozitat în curtela unul dintre cei care lucrau la mormânt pen-tru cã acesta sã nu fie furat. Dacã îl lãsau lacimitir în douã ore dispãreau sacii de ciment. Evorba de 8 saci de ciment ºi ce alte materialenecesare amenajãrii mormântului. Nu a fostvorba de niciun furt”, declarã Ovidiu Zaharie,commandant Polia Petrila.

ª i surse din cadrul ExploatãriiMiniere Petrila infirmã zvonurile.

“ªtiu cã a existat o problemã în acest sens.E vorba de niºte muncitori care lucrau la mor-mântul lui Danut Codreanu ºi care au dus cuºoferul de pe camion câþiva saci de ciment launul în curte pentru a nu se furã. Doi bãieþi(angajati-n.r.) au sesizat Poliþia”, declarã sursedin cadrul EM Petrila.

Potrivit unor surse pentru realizarea loculuide veci al lui Dãnuþ Codreanu s-au folositaproape 100 de saci de ciment, însã majori-tatea dintre aceºtia au ajuns în curtea unuiangajat al Minei Petrila. Totul pare a fi o tenta-tivã pentru a schimba anumite persoane dinfruntea întreprinderii miniere.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

Judecãtor hunedorean, exclus din magistraturã de CSM

Emil Biber nu mai dã examene

„Socialii” rãmânn aazzii,, îînn pplliinnããcaniculã, ppee sseecc

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 iulie 201244 Actualitate

S erviciile degospodãrire a

celor douã oraºeînfrãþite, Petroºani ºiVarpalota (Ungaria)au fãcut un schimb deexperienþã, iar dele-gaþia maghiarã care avizitat localitateanoastrã la începutullunii trecute, îi vaprimi acum pe ediliidin Petroºani pentrua le arãta cum segospodãresc ei.

În luna iunie ServiciulPublic de Administrare alDomeniului municipiuluiPetroºani a primit vizita

omologilor lor maghiari,iar concluzia a fost cã ºiîn Ungaria sunt cam ace-leaºi probleme ca ºi lanoi. „Este un oraº maimare ca la noi, dar

vedem cã avem aceleaºiprobleme. ªi la noi avemhoþi de capace de canalºi am ajuns la concluziasã le facem din beton.Avem, însã, mai puþini

angajaþi cu care facemmai multe lucrãri. Amvãzut o diferenþe în ceeace priveºte folosireacomunitãþii la munca vo-luntarã, pentru cã la noi

se practicã asta mai multca aici”, spunea laPetroºani, seful birougospodãrie dinVarpalota.

Acum, ai noºtri au ple-cat sã înveþe de la colegiilor din Ungaria. „Este unschimb de experienþã ºinoi ne vom afla câtevazile în Varpalota. Vremsã vedem cum acþioneazãei, sunt lucruri intere-sante pe care ni le-aupovestit când au fost învizitã la Petroºani.

De altfel ºi ei au preluat lucrurile bune dela noi pentru a le aplicaîn cadrul serviciului degospodãrie din localitatea

lor”, a declarat ieri,Lucian Dragomir, direc-tor executiv SPADPP dincadrul PrimãrieiMunicipiului Petroºani.„De la colegii de laVarpalota am înþeles cãam putea lua în calculsistemul de control alspaþiilor publice. Defiecare datã când cinevaaruncã pe stradã ceva,sau distruge o bancã,este identificat decetãþeni, ori de oameniipuºi sã verifice asta. Eidau amenzi ºi sunt amen-zi mari, iar asta i-a civi-lizat pe oameni, dar amaflat cã au avut nevoie de15 ani”, au concluzionatreprezentanþii SPADPP.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

“Gospodarii” în schimb de experienþã la Varpalota

C anicula face dinnou victime.

Cãldura puternicã afãcut ca un tânãr sã-ºipiardã azi cunoºtinþaîn trafic.

Doar o minune a fãcutca omul sã nu fie strivit întrafic. Norocul lui au fostpoliþiºtii, care s-au sesizatimediat ºi au dirijat traficulpânã la sosirea ambu-lanþei. Totul s-a petrecut înplin centrul municipiuluiPetroºani, în imediataapropiere a sediului Poliþieidin localitate, iar omul afost transportat imediat laSpitalul de urgenþã, unde aprimit îngrijirile necesare.

„Am chemat chiar acumambulanþa ºi e pe drum.Noi ne asigurãm cã nu dãvreo maºinã peste el. Nu l-am miºcat pentru cãse vede cã e lovit tare lacap ºi nu am consideratcã ar fi bine sã îl miºcãmdin locul în care acãzut”, au spus poliþiºtiicare l-au vãzut când acãzut.

Din primele datereiese faptul cã acestacobora panta spre piaþaagroalimentarã în vitezãºi ºi-a pierdut cunoºtinþaîn mers. Acesta a cãzutºi ºi-a spart capul ºi esteposibil ca omul sã fi ameþitdin cauza caniculei.


P arlamentulEuropean (PE)

este singura instituþiecare poate soluþionadeficitul de democraþieal construcþieieuropene, acest lucrufiind demonstrat ºi prinrespingereade cãtrelegislativul european aAcordului Comercial deCombatere aContrafacerii - ACTA,considerã deputatuleuropean Iuliu Winkler(UDMR, PPE).

“O învãþãturã foarteimportantã se degajã dinrefuzul categoric al PE dea ratifica ACTA, iaraceasta învãþãturã aratãcã Parlamentul este singura instituþie euro-peanã care poatesoluþiona deficitul dedemocraþie al construcþieieuropene.

De aceea, în viitorulevoluþiei construcþieieuropene, PE este acelacare va avea rolul primor-dial”, a afirmat parlamen-tarul european al UDMR,dupã respingerea rati-ficãrii ACTA de cãtreplenul reunit laStrasbourg.

Iuliu Winkler considerãcã singurul mod legitim în

care se pot promovainterese economice, comerciale sau de oricealtã naturã este acela carerespectã mecanismeledemocratice.

“Vremea în care eraposibil ca guvernele sãnegocieze acordurisecrete sau sã participela procese multilateralelipsite de transparenþã ºicare sã ocoleascã con-trolul democratic parla-mentar a trecut”, este depãrere parlamentaruleuropean.

Deputatul european aarãtat cã PE s-a aflatîntr-o situaþie foarte greape tot parcursul dezba-terii ACTA. “Pe de-oparte, PE în întregul sãu,noi, parlamentariieuropeni suntem pedeplin conºtienþi de fap-tul cã cea mai marebogãþie a UE este capa-citatea de inovare aeuropenilor, capacitatematerializatã prin instru-mentul proprietãþii int-electuale.

De aceea, instituþiileUE, Comisia Europeanãºi PE trebuie sã gãseascãcele mai eficientemecanisme multilateralepentru a apãra propri-etatea intelectualã euro-peanã. Pe de altã parte,cea mai importantã va-

loare europeanã, ceacare stã la temeiul UEsunt drepturile omului.PE nu este numai garan-tul drepturilor ºi lib-ertãþilor individuale alecetãþenilor UE, legisla-tivul european dovedind,de nenumãrate ori, cãeste sensibil la încãlcareadrepturilor omului oriunde în lume”, a maispus Iuliu Winkler.

Parlamentarul euro-pean a mai explicat cãdin cauza faptului cã nua avut competenþe înmodificarea textuluiAcordului ACTA, negoci-at de Comisie, PE a fostpus în situaþia de a alegeîntre a apãra un interesmaterial ºi a apãra o valoare fundamentalã aconstrucþiei europene.

“Va trebui sã gãsimalte instrumente desti-nate protecþiei intelec-tuale ºi luptei împotrivacontrafacerilor, dar nuputem ratifica un acordcare ar putea duce, înforma lui actualã, laîncãlcarea drepturilorconsfinþite în CartaEuropeanã a DrepturilorOmului.

UE este cel mai mareexportator de tehnologieºi servicii cu valoareadãugatã al pieþei globa-le. În acelaºi timp însã,

UE dispune de o bogãþienepreþuitã, este acel softpower prin care Europaeste cu adevãrat unexportator de democraþieºi de cele mai bune prac-tici în domeniul apãrãriidrepturilor omului.Decizia PE de a alegeîntre un interes materialºi o valoare moralã pecea din urmã este odecizie corectã ºi consti-tuie un pas pe drumulcãtre Uniunea PoliticãEuropeanã care trebuiesã fie o uniune a valo-rilor”, susþine IuliuWinkler.

Potrivit acestuia, cincicomisii de specialitate alePE, incluzând aici ºiComisia pentru ComerþInternaþional - INTA,sesizatã în fond, au pro-pus respingerea ACTA.

Grupul PartiduluiPopular European (PPE),într-o ºedinþã tensionatãmarþi seara, a decis camembrii PPE sã votezecum le va dicta conºtiinþa(free vote), aceasta dincauza diferenþelor deopinie dintre membriigrupului care nu au pututfi conciliate.

Ratificarea ACTA afost respinsã cu 478 devoturi, 39 de deputaþi auvotat pentru ratificare,iar 165 s-au abþinut.

A leºinat în stradã

RReessppiinnggeerreeaa AACCTTAA aarraattãã ccãã PPEE eessttee ssiinngguurraa iinnssttiittuuþþiieecare poate soluþiona deficitul de democraþie

D oar 5 elevide clasa

a VIII-a au obþinutnota 10 la evalua-rea naþionalã. Mii de „corijenþi”

Învãþãmântul româ-nesc, încotro? Pe site-ulInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara aufost afiºate rezultatelefinale ale absolvenþilor declasa a VIII-a. Acesterezultate sunt cele dinurmã rezolvãrii contes-taþiilor. Situaþia este unaîngrijorãtoare. În materi-alul urmãtor vã vomprezenta câteva date statistice în urma rezultatelor.

1 327 de elevi cunote între 1 ºi 4.99

Conform datelor depe site-ul Inspectoratului,la evaluarea naþionalã s-au înscris 3612 absol-venþi ai claselor a VIII-a.Situaþia este una dramat-icã. Aproape jumãtatedintre cei care s-auprezentat la examenul deevaluare naþionalã auobþinut note cuprinseîntre 1 ºi 1.99. Dintreaceºtia 115 elevi evaluaþiau obþinut note cuprinseîntre 1 ºi 1.99.

Dramatismul continuã.Ajungem la elevii care auobþinut un punctaj între 2ºi 2.99. Cei care aureuºit performanþa de ascrie ceva mai mult suntîn numãr de 247. Amputea spune cã numãrulcelor cu nota doi estedublul celor care auobþinut nota 1. Pemãsurã ce avansãm înscara notelor mici, situa-þia îºi amplificã drama-tismul. Astfel, notecuprinse între 3 ºi 3.99au obþinut 425 de elevi.Tot o notã care nu leasigura un loc eligibil laliceele din judeþ, adicãîntre 5 ºi 5.99 au obþinut540 de elevi care s-auprezentat la evaluareanaþionalã.

N ota 5

Mulþi se bucurã cândobþin nota cinci. De celemai multe ori aceastãnotã le oferã o medie detrecere. Acest lucru nueste valabil ºi în cazulcelor care au susþinutevaluarea naþionalã, pen-tru cã orice medie esteluatã în considerare.Numãrul elevilor care auobþinut un punctajcuprins între 5 ºi 5.99 depuncte este de 650.

Viitorii dascãli aielevilor, cei de la liceu,apreciazã situaþia ca fiinduna îngrijorãtoare.

“Este inadmisibil ca unelev de clasa a VIII-a sãobþinã nota 1 la toatedisciplinele. Înseamnã cãacel elev nu are nicimãcar cunoºtinþele debazã. Situaþia va fi multmai complicate pentruaceºtia în cei patru ani deliceu. Nu vor putea acu-mula cunoºtinþele ele-mentare (þin sã subliniez)în timpul celor 4 ani degimnaziu. Mã îngrijoreazãsituaþia de faþã”, spuneun professor al unui liceudin Petroºani.

Un alt dascãl, conside-ra cã în aceste situaþii artrebui demarata oanchetã, iar profesorul dela clasa sancþionat.

“Nu sepoate cã unelev sã obþinãastfel de note.Este inaccep-tabil. Aici credcã nu e doarvina elevului,ci ºi a profe-sorului. Nutoþi copiiiînvaþã, dar ºidascãlii îºi punamprenta

asupra educaþiei unuielev. Ar fi o idée ca ºiprofesorii care au elevi cunote mici sã fie sancþio-naþi”, spune un alt dascãl.

2133 de elevi care s-au prezentat la probeleevaluãrii naþionale auobþinut note cuprinseîntre 6 ºi 8.99.

E levi de top

În marea aceasta derezultate slabe avem ºielevi cu care ne mân-drim. 216 elevi au obþi-nut note cuprinse între 9ºi 9.99. Ajungem ºi laprima treaptã de pepodimul cu rezultateexcepþionale. Din pãcate,acest elevi sunt puþini.Conform datelor de laISJ Hunedoara doar cincielevi au obþinut nota 10.

Este un 10 curat, obþinutla cele douã materii deexamen. Dascãlii au oaltã percepþie despreaceºti elevi.

„Ne mândrim cuaceºti elevi. Ei sunt ceicare ne reprezintã.Meritul este al lor înprimul rând, dar ºi adascãlilor care i-au îndru-mat. Bineînþeles ei au celmai mare aport înobþinerea acestor rezul-tate. Îi felicit ºi pe pãrinþiicare le sunt aproape”,spune un dascãlpetroºãnean.

La evaluarea naþionalãs-au înscris 3612 elevi aiclaselor a VIII-a din întregjudeþul. 69 dintre ei nu s-au prezentat la una saula cele douã probe aleevaluãrii naþionale.



A pus carul înainteaboilor, ca sã nu

piardã reducerea pen-tru vacanþa în Grecia.

Este cazul primarului dinoraºul Uricani, DãnuþBuhãescu, care mai întâi aconvocat ºedinþa de constituirea Consiliului Local ºi abiamiercuri a ajuns pe laJudecãtoria Petroºani sã îºiridice hotãrârea judecãtoreascãprivind validarea sa în funcþie.

Bronzat ºi relaxat, primarulreales al oraºului Uricani,Dãnuþ Buhãescu, s-a prezentatmiercuri la JudecãtoriaPetroºani pentru a fi validat înfuncþie. Este, probabil, ultimuledil din Hunedoara care va

depune jurãmântul în faþaConsiliului Local Uricani.Acelaºi consiliu care a fost dejaconstituit, în termenul legal, în

cadrul unei ºedinþe festive con-vocate tot de Buhãescu, dar încalitate de… fost primar.

„Aveam luat un bilet în

staþiune. Am luat de anul tre-cut, din decembrie, pentru aprofita de un discount Ce-idrept, n-am ºtiut exact care vafi perioada alegerilor, am luatla risc ºi atunci a fost vorbadespre câteva zile diferenþã”, adeclarat Dãnuþ Buhãescu, carea ales în acest an sã se relaxe-ze în Grecia. A venit, însã, cuplanuri mari ºi decis sã seapuce de treabã. „Pentru mineurmeazã o perioadã destul deimportantã. Dacã mi-amasumat aceastã calitate ºi amprimit încrederea electoratuluicu un scor covârºitor. Pe mineacest mandat mã obligã ºivreau sã nu dezamãgesc”, adeclarat primarul cu acte înregulã al oraºului Uricani.


Primarul Uricaniului învestit cu întârziere,pe motive de … bronz de Grecia

Sursa foto: facebook.com

A leºinat laBacalaureat,de bucurie cãeste reprimitã

în examenO elevã din Petrila,

exclusã din examenul debacalaureat pe o suspiciune defraudã, a leºinat în momentulîn care a fost anunþatãcã…este reprimitã în examen.

Proba de miercuri a examenuluide Bacalaureat a adus nu mai puþinde 10 eliminãri din examen, pentrutot atâþia elevi care au fost prinºi cãau încercat sã copieze. Potrivitdatelor oficiale, cei mai mulþi elimi-naþi - respectiv 4, sunt de la Liceuldin Petrila. De asemenea, câte oeliminare s-a înregistrat la Vulcan,„Grigore Moisil” Deva, Liceul deTelecomunicaþii Hunedoara ºiLiceul „Mihai Eminescu” dinPetroºani, în timp ce la Lupeni aufost doi elevi eliminaþi.

O situaþie specialã s-a înregistratla Petrila, unde o absolventã deliceu a leºinat ºi a fost dusã cu salvarea la spitalul din Petroºani.Fata a leºinat…de bucurie, când afost anunþatã cã este reprimitã înexamen. „A fost gãsit o copiuþã, cuun singur rând scris pe ea, dar nuera scriul acesteia. Am venit împre-unã cu domnul inspector de laMinister, am vizionat caseta video ºinu existã nici un fel de dovadã cã ar fi încercat sãcopieze. Am anunþat-o cã i sevalideazã lucrarea ºi în acelmoment i s-a fãcut rãu”, a declaratinspectorul ºef al ISJ Hunedoara,Alexandru Lãutaru.

În judeþul Hunedoara se aflã treiinspector de la Ministerul Educaþiei,care supravegheazã îndeaproapeexamenul de Bacalaureat.


P roba scrisã la limba ºiliteratura românã de

la Bacalaureat reprezintãºi un bun prilej, pentruunii elevi, de a-ºi demon-stra inventivitatea. Iatã oparte din colecþia de “perle”ale elevilor din 2012.

Întrebat despre importanþaunui jurnal, un elev de la seral,în vârstã de 40 de ani, i-auimit pe toþi cu rãspunsul,noteazã . “Eu nu am jurnalpentru cã jurnalul este pentrufete mici”, a scris acesta.

Un alt elev crede cã un texteste descriptiv deoarece“autorul îmi prezintã ca sã vãdniºte imagini auditive ºi nunumai”. La una dintre cerinþeexistã întrebarea “cine poate fireceptorul acestui text”, iarrãspunsul a fost demn decolecþia de perle. “Receptoruleste o femeie foarte fru-

moasã”, a crezut el. “Încearcãsã mã convingã cu tot felul decuvinte pentru cã aºa este”, ascris un alt absolvent referitorla un text argumentativ.

Un tânãr a compus un textargumentativ bazându-se peideea cã “iubirea este cel maifrumos lucru pentru cã aºa m-a învãþat mama care îliubeºte pe tata”.

Pe Facebook au început sã

aparã ºi alte “perle”, legate demodul în care tinerii care asigurã viitorul României explica prezenþa cratimei într-un cuvânt.

“Cratima erodeazã o vocalã”sau “Cratima uneori apropiesau alteori depãrteazã”, suntnumai douã dintre explicaþiilecratimei, oferite de absolvenþide liceu.


Perlele de la BAC ale absolvenþilor

„Naufragiu” în învãþãmântul hunedorean

D irecþia deSãnãtate Publicã

a primit de la primãri-ile din judeþ comunicãricu locurile deamplasare a punctelorde distribuire a apei ºide prim ajutor, conformadresei DSP nr.4832/03.07.2012.

Judeþul Hunedoara se aflã încod portocaliu de caniculã, iarmedicii recomandã sã se evite,pe cât posibil, expunerea pre-

lungitã la soare între orele 11– 18. Totuºi, dacã vã aflaþi pestradã aveþi posibilitatea sã vãrãcoriþi în urmãtoarele locuriamenajate de autoritãþilelocale:

Deva: Garã – Raiffeisen Bank;

Piaþa Agroalimentarã Astoria;Lido; Casa de culturã; Dacia;Piaþa Unirii. S-a organizat ºi decãtre Compartimentul dePromovare a Sãnãtãþii al DSPjud. Hunedoara la sediul DSPun punct de consiliere ºi dedistribuire a apei potabile con-

dus de psiholog Criºan Ioan ..Hunedoara: Piaþa Obor;

Piaþa Dunãrea, PrimãriaHunedoara; Spitalul municipalAl. Simionescu ; ciºmele publice – 14 bucãþi; cãminulpentru persoane vârstnice;Unitatea medico socialã - str.ªtefan cel Mare, nr. 5.

Petroºani: PrimãriaPetroºani; BibliotecaMunicipalã; Piaþa Centralã;serviciul UPU; Ambulatoriul de

SpecialitateLupeni: Parcul copiilor

(Bãrbãteni); Parcul Tineretului(zona CAP); CinematografulCultural

Petrila: - S.P.L.A.S. – str.8 Martie. bl. 33; PrimãriaPetrila; ASEF str. republicii(Parcul Copiilor); Centrul depermanenþã Petrila , str. T.Vladimirescu nr. 6 a

Aninoasa: Centrul culturalIscroni, Str. Cãtãneºti, nr.

326; în incinta punctului deacces public la informaþii(PAPI) Aninoasa, str. Libertãþii,nr. 106.

Uricani: Casa de culturã ,str. Republicii; ªcoala gen. nr.2, b-dul Muncii

Brad: - Primãria Brad, str.Republicii, nr. 18, toateciºmelele publice din oraº

Haþeg: - Zona centralã-str. T. Vladimirescu; Zona cen-tralã – Str. Piaþa Unirii

Orãºtie: - Spitalulmunicipal; locaºurile de cult (biserici); farmaciile din oraºulHaþeg

Simeria: - PrimãriaSimeria; BCR; Spital generalCF Simeria; ªcoala generalãSimeria, Str. Avram Iancu;Centrul medical de permanen-tã fix, str. Cloºca; CAR pen-sionari; Centrul de zi pentrupersoane vârstnice Simeria;SPAS, str. Libertãþii; cabinetelemedicilor de famile; farmaciile:Viofarm, Grifi, Remedia,Revitalia

Cãlan: - Policlinica onCãlan; cabinet dr. FelserAlfred.

Geoagiu: - PrimãriaGeoagiu; Cabinetul medicalDr. Cazan Sorin, str. romanilor,nr. 212, Colegiul tehnic agricol“Alexandru Borza” Geoagiu;Cãminul cultural din satulAurel Vlaicu ; în fata ºtrandului; farmacie Geoagiu-Bai

Vulcan: - Zona Piaþaagroalimentarã – Filiforie;Zona UNIC; Zona Poºta; ZonaParc – Magazin electrice; înfaþa Primãriei MunicipiuluiVulcan – cu sprijinul CruciiRoºii Vulcan.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 iulie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Cine credea vreodatãcã visul aiuritor al lui IonelZmãu, din Petrila, vadeveni realitate? Puþini,chiar foarte puþini aucrezut într-o asociaþiefrancofonã apreciatã în

toatã Europa, susþinutã deAmbasada Franþei înRomânia, de autoritãþilelocale ºi de voluntari, oasociaþie culturalã cuparteneriate, nu bilaterale,ci multilaterale, cu þãri ale

bãtrânului continent. IonelZmãu a surprins pefracezi, dar ºi autoritãþilelocale prin seriozitate ºi orarã tenacitate de a creaun colþ, cât o lume, deînaltã spiritualitate, în

condiþiile unei sãrãciiacute. Asociaþia nu arebani nici mãcar sã-ºiplãteascã factura de gaz,dar proiectele - europeneºi cele cultural-educative -au fost apreciate dereprezentanþii AmbasadeiFranþei în România, IonelZmãu fiind felicitat pentru”înãlþimea” lor.

Pe parcursul a maimult de doi ani, IonelZmãu a susþinut, gândit ºicoordonat un proiecteuropean ºcolar, axat pecunoaºterea tradiþiilorlocale ale partene-rilor europeni -Comenius, laGrupul ªcolar”ConstantinBrâncuºi”.

Astfel, elevi aiPetrilei au plecatspre Grecia,Franþa ºi Italia…

A fost o primã

deschidere a Petrileicãtre lumea largã aculturii. Este primulºi singurul proiect degen aprobat ºi

desfãºurat la Petrila înparteneriat ºcolar multi-

lateral. Asociaþia Culturalã”Les Amis de la France”este copilul de suflet al luiZmãu, cu mari posibilitãþide a crea accesul la cul-turã prin metode diferitede învãþãmântul formal,dar neecluzându-l, ci com-pletându-l cu cel nonfor-mal, care atrage atât demult tinerii de talent.

Asociaþia Les Amis dela France a continuat ºicontinuã aceastãdeschidere a Petrilei prinproiecte proprii ºiparteneriate cu asociaþiiculturale europene.

Unul dintre acesteaeste ºi ”Tineretul în acþi-une”, iar doi reprezen-tanþi ai Asociaþiei vor par-

ticipa în perioada 27august – 2 septembrie2012, la SeminarulInternaþional cu tema“Multiculturalismeet le travailsocial”, care vaavea loc laCognac, Franþa.Asociaþia a maiavut reprezentanþila alte trei aseme-nea reuniuni. Onoutate, la acestSeminar este par-ticiparea tinerilordin Africa deNord, nu doar dinEuropa, dreptpentru care reuni-unea poartã de-numirea de Euro

Med (EuroMediterrannee).

Cu aceastã ocazie,Ionel Zmãu, preºedintelefondator al AsociaþieiCulturale Les Amis de laFrance – Petrila,intenþioneazã sã facãdemersurile premergã-toare unei posibileînfrãþiri a Petrilei cuoraºul Cognac, un oraºmic, dar faimos în întrea-ga lume pentru mãrcilesale de cogniac auto-htone, dar ºi strãine, cumeste legedarul Courvoisier,dar ºi Hennesy care esteprodus tot aici. Zmãu maiare o alternativã deînfrãþire, Libourne, undeîºi are sediul AsociaþiaBibliotecii ºi MediateciiFrancofone, al cãreipreºedinte Paul de

Maillard a vizitat de patruori Valea Jiului ºi a fãcutºi donaþie consistentã decarte de înaltã valoarecelor douã Biblioteci ºiMediateci Francofone dinValea Jiului, al cãror naºspiritual este tot IonelZmãu. Este vorba de ceade la Petrila – JeanMonnet ºi cea de laBiblioteca UniversitãþiiPetroºani – Panait Istrati.

În prezent, Ionel Zmãu,lucreazã la alt proiect,”douã capete de pod”,cum îi place sã-lnumeascã preºedinteleAsoaciaþiei, care dacã vafi aprobat, AmbasadaFranþei îl va finanþa, iarPrimãria Petrila va fi cofi-nanþator.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

P ânã în anul 2017,preþul energiei

electrice va creºte cu100 la sutã la consuma-torii casnici, iar preþulgazului va creºte deanul viitor cu circa 12 lasutã anual, pânã în2018.

De la începutul lunii iulie,preþurile energiei electrilepentru toate categoriile deconsumatori au crescut, înmedie, cu 5%, pentruajustarea costurilor de pro-ducþie, transport ºi dis-tribuþie cu rata inflaþiei ºirespectarea angajamentelorasumate faþã de FMI, aanunþat ANRE.

ANRE a anunþat calen-darul creºterii preþurilor den-umite ”ajustãri” pentru con-sumatorii casnici ºi noncas-nici.

Astfel la consumatoriicasnici, categorie din careface parte ºi populaþia, pro-centul de achiziþie din piaþaconcurenþialã trebuie sãcreascã la 10% în iulie2013, de la 0% în prezent,la 20% în ianuarie 2014, la30% în iulie 2014 ºi la40% în ianuarie 2015. Altetrepte de creºtere de 10puncte au fost stabilite pen-tru iulie 2015, ianuarie ºi

iulie 2016, ianuarie ºi iulie2017, pentru a se ajunge la100% în decembrie 2017,conform ZF.

La consumatorii noncas-nici procentul de achiziþiedin piaþa noncurenþialã estestabilit la 15% încã din sep-tembrie 2012 ºi trebuie sãurce la 30% în ianuarie2013, 45% în aprilie 2013,65% în iulie 2013, 85% înseptembrie 2013, pentru caîn ianuarie 2014 sã seajungã la 100%.

ANRE a anunþat cãpreþurile energiei electricepentru toate categoriile deconsumatori au crescut dela 1 iulie, în medie, cu 5%,pentru ajustarea costurilorde producþie, transport ºidistribuþie cu rata inflaþiei ºirespectarea angajamentelorasumate faþã de FMI.

Tarifele ºi preþurile regle-mentate la energie nu aumai fost modificate de la 1ianuarie 2010.

P reþul gazuluicreºte mai…

potolitPentru anul în curs nu

sunt prevãzute creºteri depreþ în baza calendaruluianunþat de AutoritateaNaþionalã de Reglementareîn domeniul Energiei(ANRE), prima, de 8%,

urmând sã fie efectuatã la 1iulie 2013, iar a doua, de2%, în octombrie 2013.

În 2014 preþurile vorurca în patru trepte de 2-3% fiecare, pentru ca din2015 creºterile sã fie uºormai mari, de 2-4%.

Majorãrile de preþ se facgradual, respectiv în lunileianuarie, aprilie, iulie ºioctombrie, ºi vor continuacu aceeaºi frecvenþã pânã lafinele anului 2018. În 2016ºi 2018 fiecare scumpire vafi de 3%, iar în 2015 ºi2017 de 2-4%, respectiv de2-5%, dar pe ansamblulfiecãrui an rata de creºtererãmâne la 12%.

Pentru consumatoriinoncasnici calendarul estemai scurt, dar prevedescumpiri mai accentuate.Astfel, preþurile vor creºtecu 5% la 1 decembrie2012 ºi cu 18% anul viitor,dar în trei tranºe pânã lafinalul anului.

Tot cu 18% vor fi majo-rate tarifele ºi în 2014, prinajustãri trimestriale, însã vafi ultimul an cu scumpiri,conform calendarului.

Eliminarea preþurilorreglementate a fost solici-tatã autoritãþilor române decãtre Fondul MonetarInternaþional, precizeazã ZF.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Puncte de prim ajutor amenajate în Hunedoara

Calendarul scumpirilor la gaz ºi energie electricã

Culturã europeanã ºi cogniac Courvoisier, la PetrilaP e lângã mulþimea acþiunilor culturale cunoscute în toatã

Europa, Asociaþia Culturalã Les Amis de la France Petrila,prin preºedintele fondator Ionel Zmãu, va face demersuri pentruînfrãþirea micului dar vestitului oraº fracez, Cognac cu Petrila.În perioada 27 august-2 septembrie, doi reprezentanþi aiAsociaþiei vor reprezenta Romînia la Seminarul Internaþional cutema “Multiculturalisme et le travail social”, ce va avea loc laCognac, Franþa.

A mãnunte absoluthalucinante ies

la ivealã în cazulanchetei care îlvizeazã pe poliþistulAdrian Sucilã, dar ºifamilia viceprimaruluidin Vulcan, AngelaStoica. Sucilã a fostpus sub învinuire deprocurori pentru actsexual cu un minor,respectiv cu fiul de 16ani al lui AngelaStoica. În acelaºidosar este cercetatã ºifiica Angelei Stoica, de18 ani, care în acestezile susþine examenulde bacalaureat.

Anchetatorii pretind cãpoliþistul Adrian Sucilã,despre care se spune cã aravea o relaþie mai multdecât apropiatã cu vicepri-marul din Vulcan, AngelaStoica, ar fi întreþinutrelaþii sexuale ºi cu fiulacesteia, în vârstã denumai 16 ani.

Mai mult decât atât,omul legii este acuzat ºi cãar fi furat 500 de euro de

la soþul politicianului dinValea Jiului ºi, mai multdecât atât, la scenele desex dintre cei doi ar fi asis-tat ºi fiica Angelei Stoica,o tânãrã de nici 19 ani.Aceasta este cercetatã, deasemenea, în acest dosarinstrumentat de procuroriide la Parchetul de pelângã TribunalulHunedoara, care s-auautosesizat în urma unorinformaþii primite. Iardatele de pânã acum con-duc spre un adevãratdezmãþ care s-ar fi petre-

cut în casa celuide-al doilea omîn administraþiapublicã vul-cãneanã.„Nouã, inculpa-tul ne-a declaratcã este de 10

ani un bun prieten alfamiliei victimei. Nu faceobiectul cercetãrii penalefelul relaþiei dintre mamabãiatului ºi inculpatulagent de poliþie. Acesta,împreunã cu o tânãrã de19 ani, sunt cercetaþi pen-tru corupere sexualã ºi actsexual cu un minor.Bãrbatul este reþinut ºiurmeazã sã fie prezentatîn instanþã cu propunerede arestare preventivã, iartânãra este cercetatã înstare de libertate”, adeclarat procurorul AdinaVelescu, purtãtor decuvânt al Parchetului depe lângã TribunalulHunedoara.

Tânãra despre care sevorbeºte este chiar fataviceprimarului ºi soraminorului. Aceleaºi surse

povestesc despre faptulcã, Adrian Sucilã erapartea „pasivã” în relaþiacu fiul minor al AngeleiStoica, pe care intenþionasã „îl facã bãrbat”. ªi maiºocant, se spune cã toatãscena ar fi fost filmatã desora adolescentului, înpauza în care aceasta nuparticipa la “acþiune”. ªi

ca tacâ-mul

sã fie complet, sunt infor-maþii despre posibilitateaunor scene XXX, cu sex îngrup, petrecute la domicili-ul lui Adrian Sucilã.

Poliþiºtii ºi mascaþii auridicat mai multe calcula-toare ºi suporturi digitalede la domiciliul lui Sucilã,dar ºi din casa vicepri-marului, care sunt folositeca probe în acest dosarcomplicat. De precizat cã,Angela Stoica este cãsã-toritã ºi spune cã nudivorþeazã ºi cã AdrianSucilã îi oferã protecþie,dupã ce a primit maimulte ameninþãri, iar soþulsãu este de acord.

F ilmul evenimentelor

Mascaþii au luat, marþiseara, cu asalt apartamen-tul poliþistului AdrianSucilã ºi casa viceprimaru-lui Angela Stoica. Dupã

ore bune de cercetãri, aufost ridicate mai multeprobe, care, spunprocurorii, vor fi exper-izate. De asemenea,Adrian Sucilã a fost duspe sus de anchetatori laPoliþia MunicipiuluiVulcan, unde a fost audiatore în ºir, iar apoi a fostreþinut pentru 24 de ore,cu propunere de arestarepreventivã pentru 29 dezile.

„În cursul acestei zile s-au efectuat mai multepercheziþii domiciliare lamai multe locaþii. Estevorba despre un agent de poliþie ºi despre o altãpersoanã, din cadrulPrimãriei. Au fost ridicate,ambalate ºi sigilate maimulte bunuri care urmeazãsã fie expertizate. Estevorba despre infracþiuni

privitoare la viaþa sexualã,respectiv act sexual cu unminor, ºi una de furt. Laacest moment nu vã potda mai multe informaþii”,a declarat marþi noapteaAdina Velescu, purtãtor decuvânt al Parchetului depe lângã TribunalulHunedoara.

„L e este ca un tatã”

Pe de altã parte,viceprimarul Angela Stoicaa prezentat în noapteaagitatã petrecutã înprezenþa mascaþilor onouã versiune a cazului,cum cã mascaþii ar fi cãu-tat probe ale unei agresiu-nii fizice. Mai exact ambii

copii ai ei ar fi fost agre-saþi fizic de Adrian Sucilãºi cã asta ar fi cãutatoamenii legii ore în ºir ladomiciliul ei.

„Nu ºtiu ce au cãutat lamine acasã. Mie mi s-aspus doar cã copiii meisunt bãtuþi, deºi nu esteadevãrat. Le este ca un

tatã (n.r. Adrian Sucilã).Nu am nimic sã lereproºez celor care auvenit, s-au comportatcorespunzãtor. Am venitdoar sã-i spun fetei melesã îºi ia un avocat, ºi bãiatului meu care are 16ani… Nu cred cã i-a bãtutnimeni”, a declaratviceprimarul din Vulcan lasosirea în sediul Poliþiei.

Aceasta nu exclude vari-anta unei rãzbunãri înceea ce priveºte familia eiºi spune cã nu ºtie nimicdespre celelalte acuzeprezentate de procurori.Nici Adrian Sucilã nu aoferit mai multe amã-nunte, dar nu exclude niciel varianta unei rãzbunãri.„ªtiu cã se fac niºte veri-ficãri. Deocamdatã nu suntacuzat de nimic. S-arputea sã fie ºi rãzbunare,s-ar putea”, a precizatpoliþistul vulcãnean.

Dupã o noapte petre-cutã la audieri, atât laPoliþia Vulcan, cât ºi laParchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara, ieridupã-amiazã Adrian Sucilãa fost adus la JudecãtoriaPetroºani, unde magistraþiii-au emis mandatul dearestare preventivã pentru29 de zile.

Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 iulie 2012 Reportaj 98 Reportaj

Sex-gate la VulcanFamilia viceprimarului Angela Stoica prinsã într-un scandal de corupere sexualã ºi furt!

F otoreporterul OvidiuPârãianu a fost sin-

gurul ziarist care a asistatla percheziþia pe careofiþerii de la IPJHunedoara ºi procurorii dela Parchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara auefectuat-o în casa vicepri-marului Angela Stoica.

Ovidiu Pârãianu a plecat dinredacþia de la Cronica Vãii Jiuluiînspre locuinþa viceprimarului cuaproximativ douã ore înainte camascaþii sã ia cu asalt Vulcanul.

Martor la percheziþia din casaviceprimarului Angela Stoica,colegul nostru Ovidiu Pârãianupovesteºte în exclusivitate pentruCronica Vãii Jiului modul în care

anchetatorii au acþionat, minutcu minut.

“Mã aflam în locuinþa familieiStoica, eram împreunã cuMihaela, cu Alex, (copiii familieiStoica) cu o veriºoarã de-a celordoi ºi cu bunica. La un momentdat, tocmai când mã pregãteamsã plec, Alex a intrat în casã ºine-a spus cã vin pe stradã douãmaºini cu mascaþi. La scurt timpne-am trezit cu mascaþii la uºã.S-au prezentat ºi au arãtat oînºtiinþare, un mandat depercheziþie cred, în atenþiaMihaelei Stoica, în care se vorbea despre un dosar penalaflat în faza de cercetare.Anchetatorii erau interesaþi sãfacã o percheziþie pentru a colec-ta probe în vederea rezolvãriidosarului. Pânã sã intre în casãa fost nevoie ºi de doi martori,

pe care i-au adus mascaþii. Într-oprimã fazã au venit cu un mar-tor care era bãut ºi chiar eu le-am spus sã caute altã per-soanã deoarece omul acela erabeat ºi cine ºtie ce putea sã facã.Au plecat ºi în scurt timp auvenit cu un tânãr. Am înþeles cãambii erau vecini din zonã. Auintrat prima datã în sufragerie ºiau început sã caute ºi sã întrebeale cui sunt anumite obiecte dincasã, sã facã poze ºi sã filmeze.Le luau ºi le duceau înbucãtãrie. Au intrat apoi, perând în camera bunicii, unde aucãutat printre lenjeria intimã afemeii ºi au gãsit niºte ciocolatãºi sticksuri sau ceva ce mãncafemeia. La etaj, au intrat în camera Mihaelei, unde au gãsitîmbrãcãminte militarã, un chipiude poliþist, o geacã de varã ºi

parcã o ºapcã. S-au interesat deaceste lucruri, iar fata le-a spuscã le-a primit de la un prieten defamilie pentru cã îi place hainamilitarã ºi cã vrea sã urmeze cur-surile Academiei de Poliþie. Dincamera Mihaelei, anchetatorii auluat niºte dosare, hârtii, diplomeºi albume cu poze. La etaj auintrat apoi în camera lui Alex ºiau gãsit un instrument muzicalºi niºte partituri cu note muzi-cale ºi s-au interesat dacã bãiatulstudiazã la acel instrument. Aiciau gãsit ºi o bâtã de basseball pecare bãiatul o avea printrelucruri. În casã, la Angela Stoicaîn camerã, s-au mai gãsit un pis-tol cu gaze ºi unul cu aer com-primat, deþinut de aceasta înmod legal pentru autoapãrare,un spray paralizant, ºi niºtefotografii de familie. Nimeni nu

a spus ce cautã anume . Auintrat ºi în podul casei ºi nu augãsit nimic. Au ieºit mai apoidin casa principalã ºi au mersîntr-o altã încãpere unde deasemenea nu au gãsit nimic. Auîntocmit un proces verbal cu cebunuri au gãsit prin casã, au ple-cat la sediul Poliþiei Vulcan sãlisteze hârtiile, au revenit pentrua le semna cei prezenþi, iar apoii-au solicitat Mihaelei sã îiînsoþeascã la Poliþie sã deadeclaraþii ”, ne-a povestit OvidiuPârãianu.

Pârãianu spune cã percheziþia s-a desfãºurat legal,fãrã intimidãri din parteaanchetatorilor.

Ovidiu Pârãianu spune cã s-adeplasat la Poliþia Vulcan ºi acoloa aflat cã ºi locuinþa poliþistuluiAdrian Sucilã a fost percheziþio-natã ºi mai apoi a aflat, dupã cea vãzut o filmare a coleguluiRobert Wagner, acuzaþiile denaturã sexualã care sunt în dosar.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Percheziþia de la casa viceprimarului AngelaStoica urmãritã live de fotoreporterul nostru

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 iulie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1100 Diverse

5 i u l i e 2 0 1 2

Energia ºi perseverenþa vã ajutã sãfinalizaþi un proiect început cu maimult timp în urmã. În prima parte azilei, un prieten vã propune o colab-orare avantajoasã, care vã va aducesatisfacþii materiale nesperate.Evitaþi discuþiile în contradictoriu cupartenerul de viaþã!

Dimineaþa faceþi o scurtã cãlãtorie încare îmbinaþi interesele profesionalecu cele personale. Sunteþi foarteîncrezãtor în capacitãþile dumneav-oastrã ºi aveþi tendinþa sã vã asumaþiprea multe riscuri. În relaþiile cucolaboratorii, fiþi mai flexibil ºi nuîncercaþi sã vã impuneþi.

Vã simþiþi în formã ºi faceþi planuriîndrãzneþe de viitor. Este un momentprielnic pentru investiþii pe termenlung, pentru a începe noi afaceri ºipentru cãlãtorii în interes personal.Profitaþi de moralul ridicat pe care îlaveþi astãzi! Aveþi mari ºanse dereuºitã.

Datoritã dificultãþilor financiare, s-arputea sã se declanºeze o ceartã înfamilie. Sunteþi plin de energie ºiputeþi sã finalizaþi o lucrare începutãcu mai mult timp în urmã. Nupierdeþi ocazia! Cheltuiþi cu mãsurãºi aveþi în vedere ºi necesitãþile familiei.

Sunteþi plin de elan ºi aveþi iniþiativeinspirate. Puteþi avea mari satisfacþiipe plan profesional ºi intelectual,dacã daþi dovadã de perseverenþã.Pe plan sentimental, nu aveþi de cesã vã plângeþi. Fiþi modest în relaþiile cu prietenii. O sã aveþi numaide câºtigat.

Sunteþi tensionat datoritã programu-lui încãrcat de la locul de muncã. Nuvã manifestaþi nemulþumirea în faþaºefului. Aveþi încredere ºi nu vã lãsaþicopleºit! Veþi rezolva cu bine toatesarcinile. Totul este sã aveþi rãbdareºi sã vã pãstraþi echilibrul în tot ceeace faceþi.

Aveþi mari ºanse de reuºitã în tot cefaceþi la locul de muncã ºi în interespersonal. Voinþa ºi încrederea în sinevã ajutã sã depãºiþi toate dificultãþile.Este un moment foarte bun pentru asusþine examene, lucrãri ºi proiecte.Nu neglijaþi problemele persoaneiiubite.

Situaþia financiarã nu este satisfãcã-toare, dar nu reuºeºte sã vã descura-jeze sau sã vã determine sã vãpierdeþi încrederea în forþele proprii.Chiar dacã vã simþiþi în formã,gândiþi-vã bine înainte de a acþiona ºifiþi prudent. Dupã-amiazã s-ar puteasã primiþi o veste neplãcutã.

Începeþi ziua cu o bucurie. Primiþi osumã mare de bani dintr-o afaceredemaratã cu mai multe zile în urmãîmpreunã cu un prieten. Acumputeþi sã vã faceþi planuri îndrãzneþede viitor ºi sã cumpãraþi un obiect devaloare pe care vi-l doriþi de mult.Bazaþi-vã pe intuiþie.

În prima parte a zilei vã ocupaþi de oproblemã financiarã mai veche. Dacãvi se propune o colaborare, nu orefuzaþi. Ar putea sã producã oschimbare favorabilã în viaþa dum-neavoastrã. Þineþi cont de sfaturilepartenerului de viaþã! Lucrurile începsã meargã mai bine.

Un bãrbat mai în vârstã vã propuneo afacere din care puteþi câºtiga înscurt timp o sumã importantã debani. În cursul dupã-amiezii sunteþinevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie îninteres de serviciu. Cu acest prilej, s-ar putea sã cunoasteþi un viitorpartener de afaceri.

Începeþi ziua cu elan ºi încredere,care vã sporesc randamentul. Nuaveþi nici un fel de probleme decomunicare. S-ar putea sã plecaþiîntr-o cãlãtorie de afaceri. Acordaþimai mult timp odihnei, altfel riscaþisã aveþi probleme de sãnãtate.Trebuie sã vã mai menajaþi.

H O R O S C O P

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANIANUNÞ

Pe perioada de cod portocaliu, persoanele care sunt într-o situaþie de urgenþã pot apela numãrul

de telefon 0254.541.114 din cadrul Primãriei municipiului Petroºani pentru a fi ajutate.

Primar, Întocmit,Tiberiu Iacob-Ridzi Mãlina Neluþu


Î ncepând din datade 25 iunie 2012,

Agenþia NaþionalãAntidrog a postat pesite-ul propriu,http://www.ana.gov.ro, în subpagina”TRATAMENT”, apli-caþia “Baza de date ainstituþiilor de asis-tenþã în domeniuldependenþei”.

Utilizatorii aplicaþieipot fi consumatori dedroguri sau alcool încãutarea unor servicii deasistenþã cãrora sã seadreseze, aparþinãtori aiconsumatorilor dedroguri sau alcool intere-saþi de servicii de asis-

tenþã pentru dependenþãºi instituþii sau specialiºticare doresc sã refere uncaz pentru un tip deintervenþie care nu seregãseºte în atribuþiileproprii.

Aplicaþia este disponi-bilã în limba românã ºicuprinde datele de con-tact ale furnizorilor deservicii de asistenþã aconsumatorilor dedroguri ºi alcool ºi infor-maþii de interes, desprecapacitatea de cazare,costuri, tip de servicii, tipde beneficiari cãrora seadreseazã, caracteristicispeciale precum posibili-tatea de a furniza serviciipersoanelor cu nevoispeciale De asemenea,aceasta indicã cu uºurinþã

ºi precizie ridicatã insti-tuþia asupra cãreia sedoreºte informarea, princãutare personalizatãdupã criteriile:Localizare; tip de servicii;beneficiari; cost/zi; facil-itãþi de acces.

Plecând de lamomentul ”0” al lansãriiaplicaþiei cu date minime,informaþiile conþinute înaplicaþie se vor îmbogãþipermanent, prin adãu-garea de noi furnizori deservicii din toate regiunileþãrii, acest lucru fiindposibil prin gestionarea ºimonitorizarea continuã.

Noutatea aplicaþieiconstã în faptul cã, pelângã funcþia de infor-mare a populaþiei cuprivire la serviciile deasistenþã adresate con-sumatorilor de drogurisau alcool, permite furni-zorilor de servicii sã seînregistreze, printr-o pro-cedurã online foarte sim-plã, în mod gratuit ºi vol-untar. Agenþia NaþionalãAntidrog a dorit astfel sãcentralizeze informaþiile

disparate, disponibile lamomentul actual on-line,pe paginile diverselorinstituþii publice, privatesau organizaþii non-profitde profil.

Agenþia NaþionalãAntidrog îºi dã acordulpentru ca linkuri cãtreaceastã aplicaþie sã fiepostate pe site-urile insti-tuþiilor care îºi vor mani-festa, printr-o simplãsolicitare scrisã, dorinþaîn acest sens.

Informaþiile cuprinse înaplicaþie sunt de utilitatepublicã ºi nu vor fifolosite în alte scopuridecât cele de informare.Toate drepturile de uti-lizare a bazei de dateaparþin AgenþieiNaþionale Antidrog.

Prin crearea acestuisistem, ne propunem cademersurile noastre sãvinã în întâmpinareanevoilor de informare autilizatorilor de internetîn ceea ce priveºte posi-bilitãþile de tratamentadresat dependenþei dedroguri sau alcool.

N u mai este timp sã analizãm cine a câºtigat

sau a pierdut la Summit-uleuropean din 28-29 iunie a.c.,acesta a fost mesajul pe caredeputatul european IuliuWinkler (UDMR, PPE) l-atransmis, marþi, printr-odeclaraþie scrisã remisã încadrul dezbaterilor plenuluiPE reunit la Strasbourg.

“Cred cã cel mai neproductivlucru este sã cãutãm câºtigãtoriisau perdanþii summit-ului de sãp-tãmâna trecutã, sã analizãm oipoteticã victorie franco - hispano -italianã asupra mult-hulitei rigiditãþigermane”, a afirmat Iuliu Winkler.

Parlamentarul european alUDMR a arãtat cã decidenþiieuropeni trebuie sã-ºi concentrezeeforturile pentru ieºirea rapidã aUE din crizã, dar ºi pentru fãurireaviitorului Uniunii.

“Aceste douã procese mergmânã în mânã. Nu putem fi

arhitecþii viitoarei Europe câtãvreme ne zbatem în ghearele crizeiºi nu putem ieºi din crizã dacã nustabilim cu claritate drumul pe carevrem sã avansãm. Importanþadeciziilor luate la ultimul summiteuropean va putea fi cu adevãrat

evaluatã doar la sfârºitul acestui andupã întâlnirile decidenþiloreuropeni din lunile octombrie ºidecembrie. În octombrie vom avearaportul interimar al realizãriimãsurilor convenite sãptãmâna trecutã, iar, în decembrie, ºefii destate ºi de guverne, pe baza rapor-tului final, vor adopta calendarulconcret cu termene fixe pentru stabilizarea UEM”, a precizat Iuliu Winkler.

Deputatul european al UDMRcrede cã solidaritatea europeanãtrebuie sã meargã mânã în mânãcu responsabilitatea tuturor mem-brilor UE, iar calea diminuãriideficitului democratic este apli-carea metodei comunitare în detri-mentul eternei rivalitãþi interguver-namentale, PE fiind instituþia caretrebuie sã aibã rolul de lider înacest proces.

Parlamentarii europeni audezbãtut, marþi, deciziile luate încadrul Consiliului European care aavut loc, sãptãmâna trecutã, laBruxelles.

Iuliu Winkler: “Nu mai este timp sã analizãm cinea câºtigat sau a pierdut la Summit-ul european“

Asistenþã online în domeniul dependenþei de droguri Telefon

pentrucaniculã înPetroºani

C resc tempera-turile simþitor,

iar prognoza pentruurmãtoarele zile i-afãcut pe cei de laPetroºani sã iamãsuri care-i vizeazãpe bãtrâni, în special.

ªi dacã în iarnã, cândzãpada era mare,autoritãþile au ajutat sã seaprovizioneze mai multefamilii care locuiesc înzonele izolate, la fel vorproceda ºi acum.

Locuitorii dinPetroºani sunt ajutaþi deautoritãþile locale pe tim-pul caniculei. În judeþulHunedoara este, de mier-curi, cod portocaliu decaniculã, iar cei care aunevoie de ajutor, îlprimesc de la primãrie,aºa cum s-a întâmplat ºi

pe timpul iernii geroase.„Aºa cum am fãcut defiecare datã, în perioadade caniculã asigurãm ºiacum punctele de primajutor ºi unde se poateservi un pahar de apãrece, iar în perioada careurmeazã, pentru cã va fidestul de cald, vom încer-ca sã ne organizãm însensul în care sã poatã sãexiste ºi un telefon lacare sã poatã suna per-soanele în vârstã, ori ceiaflaþi în dificultatea de ase deplasa, ca noi sãacþionãm ºi sã interve-nim”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarul dinPetroºani.

Telefonul de caniculãva fi funcþional laprimãrie ºi poliþia localã,ajutatã de cei de la servi-ciul de asistenþã socialãvor avea în vedere toatefamiliile cu probleme,bãtrânii,oamenii cu probleme, care nu se potdeplasa ºi toþi cei care îºiriscã viaþa dacã ies pestradã, la temperaturilede afarã.


Cabanele ºi pensiuniledin masiv sunt în beznã,unele de zeci de ani, iaraltele care au avut curentelectric ºi-au pierdut acestserviciu dupã ce o soci-etate care a efectuatlucrãri la poalele masivu-lui, odatã ce a finalizatlucrarea ºi-a dezafectatºantierul ºi a luat ºi trans-formatorul care aducealuminã în cabaneleturiºtilor.

Pentru cã proprietariide pensiuni nu-ºi permitluxul de a achiziþiona untransformator, cabaneleau rãmas cufundate înîntuneric ºi vor mairãmâne ani buni.Parângul ar putea profitade acest lucru dupã ce s-ar finaliza proiectul dedezvoltare ºi ar deveni odestinaþie atractivã pentruturiºtii dispuºi la maipuþine concesii în ceea cepriveºte confortul.

Astfel, staþiunea de

deasupra Petroºaniului arputea sã scape de sezonulmort cum este vara ºi sãaibã profit pe tot par-cursul anului. Totuldepinde de proiectul demodernizare finanþat dela bugetul de stat.

P arângul –opþiunea pentru

turistul comodÎn zona Cârnic este

întâlnit exact acest tip deturist care ajunge pânã înmasiv cu maºina ºirãmâne la cabanã pentrua se destinde ºi se

mulþumeºte doar cu aerulcurat de munte. Astfel, înfiecare sezon de varã,sute de turiºti iau cu asaltstaþiunea de la poaleleParcului Naþional Retezat,în ciuda faptului cã suntcondiþii oferite sunt ca laînceputul secolului XVIII.Turiºtii nu sunt dezarmaþiînsã, majoritatea sunt deacord cã un simplu bec încabanã ar face vacanþamai confortabilã.Problemele investitorilorîn turism au apãrut susþinaceºtia, dupã ce firmacare a terminat lucrãrile

în zona Cârnic -ValeaMare, la plecare, ºi a luattransformatorul de curentelectric, deºi cabanieriiplãteau energia electricã.Cei mai mulþi turiºti spunînsã cã Retezatul trebuiesã rãmânã în loc pentrucã o datã cu infrastruc-tura apar ºi problemeleiar rezervaþia este în peri-col. Aºa cã, pentru turiºtiicare cautã doar aer tarede munte ºi drumeþiiscurte, Parângul estelocaþia perfectã ºi petimp de varã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 iulie 201212 Turism

Retezatul atrage turiºti, Parângul ar putea face la fel ºi pe timp de varãT uriºtii care aleg sã-ºi petreacã vacanþa în masivul Retezat,

în zona turisticã de la Cârnic unde este poarta de intrare înParcul Naþional, sunt nevoiþi sã înnopteze la lumina felinarelor alumânãrilor sau a luminii focurilor de tabãrã.

O sutã de nemþi

dau nãvalã înPetroºani

O sutã de pensionaridin Germania vor

sosi la Petroºani într-unschimb de experienþã deru-lat de Liga PensionarilorMinieri Valea Jiului cu oorganizaþie similarã dinþara lui Beethoven.

Vârstnicii germani vorvizita locurile ºi vor aveadiscuþii cu pensionarii din

Valea Jiului pe diferite pro-bleme atât economice cât ºiculturale. „Noi suntem înpregãtiri pentru a primi delegaþia germanã. Este unschimb de experienþã ºifiind vorba de 100 de per-soane trebuie sã ne pregã-tim cum se cuvine. Deaceea cãutãm sprijin ºi la

autoritãþi pentru cã invitaþiitrebuie cazaþi undeva ºi apoitrebuie sã-i ducem sã neviziteze aceste locuri foartefrumoase. Vrem sã plece cuo impresie bunã de la noi”,a precizat, secretarul LigiiPensionarilor Minieri ValeaJiului, Paul David.

M. M. GÂNJUGÂNJU

CVJ, Nr. 160, Joi 5 iunie 2012

Documents

Transcript of CVJ, Nr. 160, Joi 5 iunie 2012