CVJ, Nr. 131, Joi 24 mai 2012

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 131 Joi, 24 mai 2012 3 milioane de lei, donaþii cãtre partide P ersoanele fizice mai cu dare de mânã decât cele juridice. Partidele politice din þarã au beneficiat de donaþii în valoare totalã de peste 3 milioane de lei. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Mircea Moloþ, dat câºtigãtor de sondajele de opinie C unoscutul site economic Econtext considerã, pe baza rezultatelor sondajelor de opinie, cã în judeþul Hunedoara candidatul USL Mircea Moloþ va câºtiga alegerile pentru Consiliul Judeþean. Pe locul II se aflã nu Mircia Muntean, ci can- didiatul PP-DD Hunedoara, Haralamabie Vochiþoiu. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Cu ocazia zilei de naºtere a domnului IOAN RUS, candidat la funcþia de primar al municipiului Petroºani, organizaþia municipalã a PSD Petroºani îi ureazã “LA MULÞI ANI”, cu sãnãtate ºi fericire, multe împliniri ºi SUCCESE în viaþã. Fie ca ziua de astãzi, aceastã mare sãrbãtoare creºtinã, sã-l “ ÎNALÞE” pe domnul IOAN RUS în fruntea comunitãþii noastre la alegerile locale din 10 iunie 2012. Organizaþia PSD Petroºani Somnul naþiunii naºte bufoni... U n celebru pictor spaniol, Francisco Goya, lansa, în urmã cu vreo 200 de ani, un avertisment care a marcat istoria umanitãþii: “somnul raþiunii naºte monºtri”. Parafra- zând celebrul citat în “somnul naþiunii naºte bufoni”, citito- rilor noºtri, care sunt mai deºtepþi decât cititorii lor, le oferim niºte imagini surprinse din activi- tatea “marelui” politician Mircia Muntean, celui care mai nou i se spune “ bufonul politic”. PAGINA A 3-A

description

CVJ, Nr. 131, Joi 24 mai 2012

Transcript of CVJ, Nr. 131, Joi 24 mai 2012

Page 1: CVJ, Nr. 131, Joi 24 mai 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 131

Joi, 24 mai 2012

3 milioanede lei,

donaþii cãtrepartide

P ersoanele fizice mai cudare de mânã decât

cele juridice. Partidelepolitice din þarã au beneficiatde donaþii în valoare totalãde peste 3 milioane de lei.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

MirceaMoloþ, dat

câºtigãtor desondajele de

opinieC unoscutul site economic

Econtext considerã, pebaza rezultatelor sondajelorde opinie, cã în judeþulHunedoara candidatul USLMircea Moloþ va câºtigaalegerile pentru ConsiliulJudeþean. Pe locul II se aflãnu Mircia Muntean, ci can-didiatul PP-DD Hunedoara,Haralamabie Vochiþoiu.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cu ocazia zilei de naºtere adomnului IOAN RUS,

candidat la funcþia de primaral municipiului Petroºani,

organizaþia municipalã a PSDPetroºani îi ureazã

“LA MULÞI ANI”, cu sãnãtate ºi fericire, multe

împliniri ºi SUCCESE în viaþã.

Fie ca ziua de astãzi, aceastãmare sãrbãtoare creºtinã, sã-l“ ÎNALÞE” pe domnul IOANRUS în fruntea comunitãþii

noastre la alegerile locale din10 iunie 2012.

Organizaþia PSD Petroºani

SSoommnnuull nnaaþþiiuunniiiinnaaººttee bbuuffoonnii......

U n celebru pictor spaniol,

Francisco Goya,lansa, în urmã cuvreo 200 de ani, unavertisment care amarcat istoriaumanitãþii: “somnulraþiunii naºtemonºtri”. Parafra-zând celebrul citatîn “somnul naþiuniinaºte bufoni”, citito-rilor noºtri, caresunt mai deºtepþidecât cititorii lor, leoferim niºte imaginisurprinse din activi-tatea “marelui”politician MirciaMuntean, celui caremai nou i se spune “bufonul politic”.

PAGINA A 3-A

Page 2: CVJ, Nr. 131, Joi 24 mai 2012

L a români, tot ce-igratuit provoacã

înghesuialã, îmbulzealãsau umplerea sãlilor despectacole. Situaþia nueste diferitã nici încazul actelor culturale.

Astfel, cele câteva specta-cole de teatru dedicateîmplinirii a 20 de ani de la înfi-inþarea Consiliului JudeþeanHunedoara s-au jucat, defiecare datã, cu sala arhiplinã.

Nu de alta, dar, intrarea a fostliberã atât în cazul adulþilor câtºi al copiilor.

“Am fãcut un sondaj în rân-dul celor care veneau la specta-colele noastre pentru a afla înce zi ºi la ce orã ºi-ar dori sãjucãm. Se pare, însã, cã lumeavine în numãr mare doar laspectacolele care au intrarealiberã. Drept mãrturie, în acestsens, stau ultimele douã spec-tacole la care intrarea a fostgratuitã iar sala a fostarhiplinã”, a declarat NicoletaBolcã, directorul TeatruluiDramatic “I. D. Sîrbu” dinPetroºani. Pânã ieri s-au jucatdouã spectacole (gratuite) dedi-cate aniversãrii ConsiliuluiJudeþean. Alte douã spectacolesunt programate pentru miercuri ºi sâmbãtã. Este vorbadespre “D ale carnavalului” ºi“Tata a fost actor… eu, cine ºtie?”.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 mai 201222 Actualitate

VÂNZÃRIVând spaþiu comercial în zonãcentralã str. 1 Decembrie 1818

la parterul blocului 124,suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

În ultimii doiani, vânzãrile

de locuinþe auînregistrat untrend tot maidescendent. Dacãîn urmã cu cevatimp (la debutuldisponibilizãrilorminereºti din anul1997) agenþiile imo-biliare nu mai pri-dideau cu vânzãrilede gersoniere sauapartamente, acumabia mai tranzac-þioneazã câtevalocuinþe într-o lunã.

Aceasta, chiar ºi încondiþiile în care preþurileau scãzut ºi ele cu câtevasute de milioane de leivechi. “În ultimii doi ani

ºi, în special în lunilescurse din acest an,vânzãrile de locuinþe s-ausituat la un nivel neaºtep-tat de mic. Consider cã

puterea decumpãrare apopulaþiei ascãzut cu mult ºiacesta ar fi prin-cipalul motivpentru carelumea nu maiachiziþioneazãcase, garsonieresau aparta-mente. În plus,creditele acor-date de cãtrebancheri sunt, ºiele, tot maigreu de obþinut.În acest timp,

avem la vânzare garso-niere dar ºi apartamentecu doar 200 de milioanede lei vechi care, nici ele,nu se vând. Acestea dinurmã sunt amplasate, înmarea majoritate, înCartierul Aeroport, pestrãzile Saturn sauVenus”, a declarat SorinaMateevici, directorul uneiagenþii imobiliare dinPetroºani.

În timp ce vânzãrile delocuinþe merg din rãuînspre mai rãu, înschimb, închirierea degarsoniere sau aparta-mente se menþine la coteneaºteptat de bune. “Înceea ce priveºte închiri-erea de locuinþe, aici esteo cu totul altã poveste,

þinând cont de faptul cãcererile pentru închirieresunt extreme denumeroase. Cele maisolicitate locuinþe pentruînchiriere sunt cele carebeneficiazã de dotãri,racordarea la reþeaua de

gaz metan fiind una dintre acestea”, a maispus Sorina Mateevici.

În Petroºani, zona ceamai “scumpã” este ceadin centrul localitãþii.Aici, o garsonierã costãîntre 350 ºi 600 de milioane iar un aparta-ment, între 800 ºi 1.200de milioane de lei vechi.Aceasta, în condiþiile încare, în urmã cu 2 ani,aceleaºi locuinþe valoraucu 3-400 de milioane delei vechi mai mult. Înparantezã fie spus, celemai scumpe apartamentedin Petroºani, la bloc, 4camere, în centrul local-itãþii, valoreazã între 50ºi 60 de mii de euro.Acestea, însã, de anibuni, nu au amatori de ale achiziþiona…

MirMircea cea NISTORNISTOR

Nici mãcar apartamentele foarte ieftine nu se mai vând!

Dacã-i gratis, atunci e îmbulzealã!

Page 3: CVJ, Nr. 131, Joi 24 mai 2012

Econtext a realizat o hartãa candidaþilor care au celemai mari ºanse de a câºtigaºefia consiililor judeþene. Laaceste rezultate s-a ajunsdupã ce au fost adunate lao-laltã toate sondajele fãcute în

fiecare judeþ pentru aafla cine va câºtigaconsiliile judeþene.Au fost luate în calculsondaje realizate deCURS, CSOP,GeoPOL, Centrul deStudii ºi CercetãriInfopolitic (CSCI),Asociaþia pentruTransparenþã ºiLibertate de Expresieºi multe publicaþiilocale. Potrivit datelorprezentate, la nivelulºefiilor de consiliijudeþene, USL este peprimul loc, cu un scor

mult mai bun decât la pri-marii. Astfel, dacã mâine s-ar vota, USL ar câºtigaºefiile unui numãr de 26 dejudeþe dintr-un total de 41.Asta înseamnã cã ar obþinecirca 64% dintre totalulvoturilor. Pe locul doi seplaseazã PDL, care arcâºtiga ºefia consiliuluijudeþean în zece judeþe,adicã 24% din voturi. Înjudeþul Hunedoara lucrurilese schimbã doar în ceea cepriveºte poziþia secundã.Astfel, conform rezultatelorpublicate de Econtext, candi-daþii cu cele mai mari ºansecu Haralambie Vochiþoiu –PP-DD, respectiv MirceaMoloþ – USL. Iar câºtigãtorar fi Mircea Moloþ, cu 33%din totalul voturilor valabilexprimate.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 mai 2012 Politic 3

U n celebru pictor spaniol,

Francisco Goya,lansa, în urmã cuvreo 200 de ani, unavertisment care amarcat istoriaumanitãþii: “somnulraþiunii naºtemonºtri”.

Parafrazând celebrulcitat în “somnul naþiuniinaºte bufoni”, cititorilornoºtri, care sunt maideºtepþi decât cititorii lor,le oferim niºte imaginisurprinse din activitatea “marelui” politician MirciaMuntean, celui care mainou i se spune “ bufonulpolitic”.

Deva se pregãteºte debairam! Locuitorii dinDeva sunt extrem de feri-ciþi cã vor scãpa deaceastã “ mãsea stricatã”,recte Mircia Muntean,care în ultimii ani nu afãcut altceva decât sã îºibatã joc de ei, ºi sã îi mintãcã le va fi bine. Evident,mai bine i-a fost doar “

bufonului politic”, iar acumviseazã cã hunedorenii îlvor promova la ºefia

Consiliului Judeþean. Opersoanã cât de cât decen-tã, care ºtie cã timp de

patru ani nu numai cã nua fãcut nimic pentrulocuitorii din Deva, dar aajuns sã-i umileascã profitând de faptul cã,vremelnic, se ocupã deadministrarea oraºului, ºi-ar bãga coada întrepicioare ºi s-ar ascundevreo patru ani. MirciaMuntean însã, alãturi degaºca de trãdãtorii strân-sã în UNPR, vrea caoamenii sã-l felicite, bamai mult, sã-l promoveze.Aiurea! “ Bufonul politic”o fi tras ceva de calitatela lansarea de laPetroºani pe acordurileimnului gay “I will sur-vive” ºi încã nu ºi-arevenit....Locuitorii dinDeva mai au de aºteptatpânã în 10 iunie ca sãscape de Mircia Munteanºi sã se punã pe chefuit.Sã sperãm cã vor scãpatoþi hunedorenii de acest“bufon politic” ºi cã îl vortrimite acolo unde îi elocul, adicã la groapa de gunoi a politicii! Sã

sãrbãtorim toþi nu numaicei devenii....

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Somnul naþiunii naºte bufoni...

Mircea Moloþ, dat câºtigãtor de sondajele de opinieC unoscutul site economic Econtext considerã, pe

baza rezultatelor sondajelor de opinie, cã înjudeþul Hunedoara candidatul USL Mircea Moloþ vacâºtiga alegerile pentru Consiliul Judeþean. Pe loculII se aflã nu Mircia Muntean, ci candidiatul PP-DDHunedoara, Haralamabie Vochiþoiu.

3 milioanede lei, donaþiicãtre partide

P ersoanele fizice mai cu dare demânã decât cele juridice. Partidele

politice din þarã au beneficiat de donaþiiîn valoare totalã de peste 3 milioane delei. Cele mai multe donaþii au ajuns laUniunea Social Liberalã.

Valoarea publicatã de Autoritatea ElectoralPermanentã este de 1.146.470 de lei.Donaþiile persoanelor fizice însumeazã peste unmilion de lei, în timp ce persoanele juridice audonat doar 59 de mii de lei. USL este compusãdin PSD ºi ACD, adicã PNL ºi PC. PartidulSocial Democrat a beneficiat de donaþii în sumade 225 de mii de lei, în timp ce PNL a primitcu puþin mai mult, ºi anume 264 de mii de lei.ªi Partidul Conservator a primit donaþii în sumade 102 mii de lei. La polul opus al donaþiilorse situeazã Uniunea Ucrainienilor din Româniacare a primit doar 251 de lei. Sumele au fostpublicate la data de 17 mai de AutoritateaElectoral Permanentã.

S usþinere hunedoreanã

Partidul Social Democrat a fost susþinut finan-ciar în anul 2011 cu aproape 7 milioane de lei,bani care provin din cuantumul total al veni-turilor din cotizaþii. Din donaþii confidenþiale s-austrâns 5000 de lei, iar din alte surse aproape unmilion de lei. Existã însã ºi persoane fizice careau susþinut Partidul Social Democrat cu diferitesume de bani. Membrii de partid care au plãtitcotizaþii în anul 2011 a cãror valoare cumulatãdepãºeºte 10 salarii minime brute pe þara a fostpublicatã în Monitorul Oficial. La nivelul judeþului Hunedoara douã persoane au susþinutfinanciar partidul.

G heorghe Bobar, finanþatorprincipal

Preºedintele PSD Petrila, Gheorghe Bobar,este unul dintre cei doi social-democraþi care aucotizat cu diferite sume de bani pentrususþinerea partidului. În cursul anului trecut el acotizat cu 14.500 de lei.

Cotizaþiile au fost fãcute în trei tranºe, adicãîn luna mai, iulie ºi august. Un alt social demo-crat hunedorean care a cotizat cu sume caredepãºesc 10 salarii minime brute pe þara esteIoan Vãlean. El a oferit partidului suma de7.200 de lei. Acesta este directorul ColegiuluiTehnic Agricol Gheorghe Borza din Geoagiu.Câmpul politic nu-i este strãin lui Vãlean, acestafiind membru-fondator al organizaþiei cu treitrandafiri, din Geoagiu.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Page 4: CVJ, Nr. 131, Joi 24 mai 2012

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 mai 201244 Actualitate

C ãuta pringunoaie pen-

tru a-ºi asiguratraiul de pe o zi pealta.

Nu toþi oamenii seplimbã în maºini de luxsau mãnâncã doarmâncãruri sofisticate.Existã persoane care nuau avut ºansã în viaþã dea avea astfel de privi-leghii sau poate cã nicinu au fãcut mare lucrupentru a avea o viaþãdecentã.

M âncare pringunoaie

Se mulþumesc cu cearuncã alþii. În timp ceunii îºi permit sã

mãnânce la un restau-rant, pentru alþii masa oreprezintã câtevafãrâmituri care alþii le-auaruncat la gunoi. Aºa seface cã în municipiulPetroºani ºi nu numai,în fiecare zi câteva zecide persoane scor-monesc prin gunoaiepentru a-ºi asigura exis-tenþa.

“Ce unii aruncã noiluãm de bun. Ce sãfacem dacã nu avem cesã le punem copiilor pemasã. Mai gãsim ºimâncare la gunoi.Oamenii cu suflet semai gândesc ºi la ceinevoiaºi ºi pun mânca-rea în pungi separate casã o putem mânca”,spune o petroºãneancãînsoþitã de un copil.

P et-urile,afacere de

ambele pãrþiColectarea pet-urilor

a devenit o afacereprofitabilã, în primulrând pentru reprezen-tanþii centrelor decolectare. Astfel, unkilogram de sticle deplastic sau de doze dealuminiu este vândut cu60 de bani. Pentru unom care cautã aºa ceva

în gunoaie este oafacere.

“Nu se meritã, dar cesã fac dacã nu am bani.Aºa fac de o pâine înfiecare zi”, spune unbãrbat.

Aºa se face caaceastã colectã apeturilor a devenit unmod de viaþã sau maibine zis lupta pentrusupravieþuire pentrumulþi petroºãneni.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

F amilia copiluluioperat la mâna

sãnãtoasã de mediculSorin Brãtilã va fisusþinutã financiar deadministraþia publicãlocalã din Petroºani.

Familia copilului de nici 4ani operat de dr. Sorin Brãtilãexact la mâna la care nu aveanicio problemã va primi unajutor de urgenþã din parteaPrimãriei Petroºani. Bãieþelul,Alexandru Danciu, este inter-nat la o clinicã de specialitatedin Timiºoara, iar lângã el stãîn permanenþã mama lui, careeste nevoitã sã plãteascã spi-talizarea. „Vom acorda un aju-tor de urgenþã familiei acestuicopil, sau mai bine spus copilu-

lui, mai ales cã mama stã înpermanenþã cu el în spital”, adeclarat primarul municipiului

Petroºani, Tiberiu Iacob –Ridzi. Reamintim cã acest cazºocant s-a petrecut la începutul

sãptãmânii trecute când, în locsã fie operat la mâna dreaptãunde avea o problemã, micuþul

Alexandru a fost operat lamâna stângã. Pãrinþii micuþuluispun cã medicul a greºit grav,mai ales cã existau toate docu-mentele medicale ºi chiar ºi oradiografie, care indicau faptulcã la mâna dreaptã era proble-ma. Mai mult, afecþiunea eravizibilã chiar ºi fãrã un consultde specialitate. În plus,medicul Sorin Brãtilã, de laSecþia de Chirurgie Plasticã ºiReparatorie, mai este acuzat ºide faptul cã l-a operat defimozã pe Alexandru, inter-venþie pentru care pãrinþii nuºi-au dat acordul.

O comisie formatã dinreprezentanþi ai ColegiuluiMedicilor Hunedoara ºiDirecþiei de Sãnãtate Publicãau declanºat cercetãrile înacest caz.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

C oºuri degunoi van-

dalizate în centrulmunicipiuluiPetroºani. Maimulte tomberoanedin zona PrimãrieimunicipiuluiPetroºani audevenit atracþiavandalilor.

Sunt persoane pentrucare noþiunea de spiritcivic nu înseamnã nimic,cum de altfel nu repre-zintã nimic nici bunulcomun. Aºa se face camai multe tomberoaneau fost distruse.Reprezentanþii adminis-traþiei publice spun cãnimeni nu poate fi

sancþionat, pentru cãautorul este necunoscut.

“Nu putem sancþionape nimeni pentru cã nuºtim cine a distrus acestebunuri. În momentul în

care îi vom identificavom trece la amendarealor”, spun reprezentanþiiprimãriei Petroºani.

ReprezentanþiiPrimãriei Petroºani au

înlocuit de mai multe oriaceste bunuri publice,însã se pare cã existã ºipersoane care nu þin laaspectul oraºului.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Ajutor financiar pentru copilul operatla mâna greºitã de doctorul Brãtilã

Acte de vandalism la Petroºani

Lupta pentru supravieþuire

Page 5: CVJ, Nr. 131, Joi 24 mai 2012

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 mai 2012 Dezvãluiri 5

J urnalista AngellaDumitraºcu, de la

sãptãmânalul ”ValeaJiului”, a fost ameninþatãcu moartea de fiul unuipreot din municipiulLupeni, care s-a arãtatderanjat de articolele carearãtau neregulile din parohia Lupeni I, cu hramul ”DuminicaMironosiþelor”.

”Din douã tonomate... unuls-a defectat! În rest, De mortis aut bene, aut nihil! Îldoneazã alianþa acum în pragde campanie electoralã.:))Dumnezeu nu uitã depoziþiilemincinoase, agresivitatea verbalã ºi minciunile publi-cate pe hârtii igienice (fiþuicielectorale)! Ai grijã sã nuurmezi tu... pe catafalc.Ochiul magic... te priveºte!”,scrie Felix Dumitru Ciocan, fiulpreotului Traian Ciocan, într-unmesaj pe Facebook adresatAngellei Dumitraºcu.

Colega noastrã precizeazã cãea a fãcut o plângere laParchet, susþinând cã îºi simteviaþa ameninþatã.

”Eu am scris articole despreceea ce se întâmplã în parohiapreotului Ciocan ºi lui i s-aupãrut denigratoare. Din pãcate,”tonomatul” despre carevorbeºte el este o colegã care amurit, iar mesajul deameninþare l-am primit chiar înziua în care jurnalista în cauzã

a fost îngropatã. Cum poþi sãvorbeºti aºa despre un om carea murit, mai ales când eºti fiude preot?

ªi cum poþi sã trimiþiameninþãri cu moartea în modpublic, când ai absolvit facul-tatea de Drept ºi ar trebui sãºtii ce înseamnã toate acestelucruri? I-am fãcut plângere laParchet ºi aºtept ca organeleabilitate sã-ºi facã treaba”, adeclarat Angella Dumitraºcu.

Preotul Traian Ciocandeclarã, cu nonºalanþã, cã nuºtie despre ameninþãrile pecare fiul sãu i le-a trimis jurna-listei, dar crede cã probabilacesteia i s-a dat ”temã demeditaþie”. Cât despre referireala moartea ei, acelaºi preotspune cã ”oricum trebuie sãmurim din ceva”.

”Probabil o fi dat temã demeditaþie cui i-a trimisameninþarea. Toþi avem teme

de meditaþie. Nu toþi fugim demoarte ºi ea ne înþeapã?”, maispune Traian Ciocan.

Preotul paroh PetracheCreþu precizeazã cã astfel delucruri nu-i onoreazã pe preoþi,dar cã noi, jurnaliºtii, ”poate”ar trebui sã scriem ”dacã bãiatul preotului Ciocan maiface o datã”.

”Nu cred cã onoreazã penimeni ce s-a întâmplat. Nu înfelul acesta trebuie fãcutelucrurile, dar nu sunt eu înmãsurã sã mã erijez în critic.Nu ar fi trebuit sã ameninþe, nuaºa. Un viitor jurist (facereferire la meseria lui FelixDimitrie Ciocan – n.r.), un omal dreptãþii, nu trebuie sã facãasta. Dar eu cred cã esteimportant sã nu fim cârcotaºi,eu v-aº ruga sã nu scrieþi, sãaºteptãm sã vedem dacã se mairepetã ameninþarea lui”, a pre-cizat preotul paroh PetracheCreþu, dorind astfel sã previnãun scandal pe cale de a izbucniîn rândul Bisericii Ortodoxe.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Jurnalistã ameninþatã cu moartea

S unetele ciu-date care au

stârnit controverseîn întreaga lumeau fost semnalateºi în judeþulHunedoara.

Un bãrbat a înregis-trat aceste sunete înapropierea municipiuluiHunedoara ºi a postatfilmarea pe site-urileteleviziunilor centrale, aºa încâtîntreaga þarã sã poatã fi martor alacestui neobiºnuit fenomen care astârnit numeroase controverse.

Sunetele par sã vinã de nicãieri,într-o zonã în care nu se aflã nimic

ce ar putea sã le producã.Discuþiile aprinse despre acestneobiºnuit fenomen au apãrut laînceputul lunii martie 2012, cândnumeroase persoane din SUA,Canada, Rusia sau Europa au auzit

sunetele misterioase, uneleatât de puternice încât nuputeau dormi.

S-au gãsit persoane careau asociat zgomotele cuapropierea Apocalipsei saucu întoarcerea lui Isus, iaralþii l-au asemãnat cu „plân-sul” planetei, care ar vrea sãne atenþioneze asupra rãuluipe care i-l face omenirea.

Oamenii de ºtiinþã au,însã, explicaþii mult maiplauzibile. Profesorul de fizicãJean-Pierre St. Maurice, de

la Universitatea Saskatchewan aspus cã ar fi vorba de zgomot elec-tromagnetic emis de aurore sau decenturile de radiaþii.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Fraudã financiarã cu materiale reciclabileU n bãrbat de numai 28 de ani, din Brad,

a reuºit sã înºele statul român aproape5 milioane de lei.

Activitatea financiarã a acestuia s-a oprit, însã, când afost prins de poliþiºtii hunedoreni.

Poliþiºtii Serviciului de Investigare a FraudelorHunedoara efectueazã cercetãri faþã de o persoanã învârstã de 28 de ani, administrator al unei societãþi comer-ciale din municipiul Brad. Bãrbatul este suspectat cã, înperioada ianuarie - decembrie 2011, a înregistrat în evi-denþele contabile ale societãþii achiziþii fictive de materialede construcþii ºi reciclabile în valoare de peste 13.800.000lei. „Acþionând în acest fel s-a sustras de la plata taxelor ºiimpozitelor datorate statului cu peste 4.450.000 de lei”,au precizat anchetatorii. (Car(Carmen men COSMANCOSMAN))

Sunetele ciudate, înregistrate ºi în Hunedoara

Page 6: CVJ, Nr. 131, Joi 24 mai 2012

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 mai 2012 Actualitate 76 Actualitate

Ideea proiectului a fost preluatã cu entuziasm, caracte-ristic membrilor ºi voluntarilorAsociaþiei, care s-au ºi apucat de treabã. PrimãriaPetroºani a rãspuns promtcererii VeteranMont, ºi toþicautã soluþia amplasamen-tului care se preteazã unuiasemenea obiectiv.

M ult peste 100 deani de tradiþii

”Ideea a fost acelor de laVeteranMontCraiova. Chiarînainte de Crãciunne-au contactat ºine-au întrebat dacãne intereseazã unasemenea proiect ºidacã îl susþinemavând în vederebogata tradiþie, depeste 100 de ani, aturismului montanºi a extraordinareibogãþii a materi-alelor adunate ºialtele care vor fidonate. Am contac-tat oameni derenume precumcampiana lacucerirea vulcanilorlumii, Crina CocoPopescu, minunatulTomy Coconea,campioana SorinaSandu ºi mulþi alþiiºi am fost surprins sã vãd dorinþa lor pentru a susþineacest viitor muzeu.

Primarul Petroºaniului,Tiberiu Iacob Ridzi, a promispublic cã ne va sprijini cãutândsoluþii, chiar în formula de public-privat. Adicã un privat sãpunã la dispoziþie un teren, iarPrimãria sã construiascã ºi sãamenajeze. Noi, de laPetroAqua ºi VeteranMont sãvenim cu exponatele. Unele leavem deja ºi nu sunt puþine.Apoi cei de la Salvamont au

adevarate comori ºi cunosc larândul lor oameni de valoare” –a declarat, preºedintelePetroAqua Petroºani, ImreSzuhanek.

P rimii antrenori ºiprima ºcoalã de

schi a armateiCel ce stã alãturi zile la rând

alãturi ce asociaþia dinPetroºani, ºi care cautã, con-

tacteazã ºi adunã febril obiecte,documente rare, înscrisuriistorice, dar ºi ”oameni-exponat” este Nicu Jianu, redac-tor cu state vechi la prestigioasarevistã ”România pitoreascã”,membru al AsocoaþieiVeteranMont din Craiova.

Cum nu ne imaginam ce ar putea cuprinde un muzeu alturismului ºi de ce s-a alesPetroºaniul, Valea Jiului calocaþie, am cerut amãnunte.Avalanºa de informaþii puse ladispoziþie de Nicu Jianu aproapene-a copleºit creându-ne prob-leme în a le sintetiza logic ºi cur-siv. ªi ceea ce ne-a relatat a fostdoar o infimã parte…

”Dupã moartea domnuluiªtefãnescu, cel care avea ocolecþie impresionantã de trofeeturistice, ne-a venit aceastã ideea muzeului. Asta pentru cãurmaºii, familia dumnealui, nuau cunoscut valoarea obiectelorºi le-au risipit, iar când au vân-dut casa, le-au bãgat în saci ºi

le-au aruncat. O marepierdere… Apoi colecþiile dom-nilor Dura, Tomiþã Haþegan,Moraru, sunt remarcabile.

Este o tradiþie veche, încã deprin anii 1870-1880 exista omiºcare turisticã importantã.Dupã înfiinþarea unor societãþiîn Elveþia, Austria, imediat s-au

nãscut ºi la noi. Tradiþiadrumeþiilor ºi activitãþilor mon-tane au adus-o coloniºtii. DupãCluburile din Sibiu ºi Braºov, auapãrut filiale ale SocietãþiiCarpatine Ardelene ºi la Lupeniºi Petroºani. Au construitrefugiul din Cârja, care a purtatnumele preºedintelui acesteia.

În perioada interbelicã ºichiar în comunism, acestãtradiþie s-a pãstrat. De exemplu,primii antrenori de alpinism aiciau existat, primul fiindAlexandru Zolotaru, în perioada1949-1050, pânã prin anul1965. Apoi a existat o ºcoalãimportantã de schi, în perioadapemergãtoare rãzboiului, înorganizarea armatei. Doi istruc-tori ai Vânãtorilor de Munte aiarmatei, din Predeal, au pregãtitaici generaþii întregi”- povesteºteredactorul care ºtie þara pederost.

A rhive-comori ºioameni-exponat

”Noi, veteranii, adunãm decâþiva ani obiecte pentru muzeu.Am o casã la þarã al cãrei podeste plin: cãrþi, hãrþi, docu-mente... Am arhiva lui Nae

Popescu, mare autor de ghidurituristice al anilor 60-90. Apoi,mare parte din arhiva luiLudovic Marincaº, (montaniardînrãit, care a umplut cu min-unãþii paginile revistei RomâniaPitoreascã – n.n.), se aflã la uniubitor al muntelui. Dl. Pârva, altscriitor de gen, a donat douãmanuscrise. S-au contactatoameni pentru a dona obiectecare þin de tot ceea ce înseamnãturism.

Vom încerca sã obþinem ºipublicaþii vechi, cum este cea aSocietãþii Judeþene de Turism,unde activa nobilimea ºi intelec-tualitatea, din anul 1894. Laacea vreme, s-a fãcut un studiufoarte serios în vederea dez-voltãrii turismului de cãtreImperiul austro-ungar. Câmpullui Neag prezenta interes pentru

Imperiu. Douã localitãþi îndepli-neau condiþiile unei asemeneainvestiþii: Innsbruk – Austria ºiCâmpul lui Neag – Valea Jiului.Studiul respectiv s-a publicat lavremea respectivã.

Vreau sã vã spun cã vom aveaºi oameni-exponat, o doamnã dinBraºov de 83 de ani, care urcã pemunþi de 70 de ani. Este ocomoarã”- a povestit cu entuzi-asm, redactorul RomânieiPitoreºti, Nicu Jianu, membru alAsociaþiei Veteranilor TurismuluiMontan din România –VeteranMont.

Încercãri de înfiinþare a unuiasemenea muzeu, dar în alte zonedin þarã, au mai fost. La Barumare, veteranMont Club a deschisun centru, prin bunãvoinþa primarului Daniel Rãducanu, carea concesionat asociaþiei o fostãgrãdiniþã.

”Acea locaþie este ca o poartãspre munþii din zonã ºi sprecetãþile dacice. Dar Petroºaniuleste altceva, impactul este foarteimportant”- a mai precizat NicuJianu.

De muzeul turismului suntinteresaþi profesori universitari,pasionaþi ai muntelui ºi cei care auavut direct sau indirect tangenþãcu aceastã activitate, oameni deafaceri ºi firme de turism etc. Toþiºi-au oferit ajutorul constând în”comorile” adunate în ani ºi ani ºicunoºtinþele lor în domeniu.

În prezent, Muzeului TurismuluiMontan are repartizatã o salã încadrul Muzeului Mineritului dinPetroºani.

Ne alãturãm ºi noi, chiar în calitate de ”copii de mingi”,aceastei cauze nobile.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Tradiþia naºte Muzeul Turismului Montan în Valea Jiului

Câmpul lui Neag-Uricani,la fel ca Innsbruk-Austria

I arna care a trecut a adus o iniþiativã, careprinde contur, la Petroºani: înfiinþarea unui

muzeu al turismului montan, unic în þarã. Idea apornit de la Asociaþia Veteranilor TurismuluiMontan din România – VeteranMont, cu sediul înCraiova, care au contactat Asociaþia PetroAquaPetroºani pentru sprijin ºi implicare.

”La

acea

vreme, 1894, s-a fãcut un

studiu foarte serios în vederea

dezvoltãrii turismului de cãtre

Imperiul austro-ungar. Câmpul lui

Neag prezenta interes pentru Imperiu.

Douã localitãþi îndeplineau condiþiile

unei asemenea investiþii: Innsbruk –

Austria ºi Câmpul lui Neag –

Valea Jiului” – Nicu Jianu,

redactor ”România Pitoreascã”,

membru VeteranMont

România.

Congresnaþional de

insignografiela Petroºani

M ii de insigne vor putea fiadmirate de locuitorii din

Petroºani la finalul acestei sãp-tãmâni. Aici are loc cea de a 38-aediþie a Congresul Naþional deInsignografie, unde vin aproape100 de colecþionari.

Colecþionarii de insigne din þarã suntaºteptaþi la Petroºani. Evenimentul areloc sâmbãtã ºi este organizat de secþianumismaticã de la Petroºani, una dintre cele mai mari din þarã, în colaborare cu cea de la Alexandria.

„De 38 de ani ne întâlnim mereu.Pentru noi este un prilej excepþionalcare ne dã posibilitatea sã necunoaºtem ºi sã facem schimb deinsigne. În acest an vin colecþionari din28 de centre cum sunt cele dinTimiºoara, Deva, Bucureºti, Craiova,Tg Jiu, Oraviþa, Constanþa ºi, desigur,partenerii noºtri din Alexandria, careeste condusã de episcopul Alexandrieiºi Teleormanului, Galaction Stângã”, aprecizat Tiberiu Kelemen, ºef al secþiei

numismatice Petroºani.Peste 20.000 de insigne vor putea

fi admirate de cãtre cei care vin laaceastã ediþie de la Petroºani, atracþiaprincipalã a evenimentului fiind tocmaiaceastã parte. „Sigur cã punctul deatracþie îl reprezintã pentru publicexpoziþia colectivã. Peste 20.000 deinsigne vor putea fi vizionate, dar pentru noi, colecþionarii, importantãeste partea în care face schimb întrenoi”, a mai adãugat Tiberiu Kelemen.

Congresul Naþional de insignografieadunã an de an tot mai mulþicolecþionari, care recunosc cã aceastãpasiune este scumpã, dar o fac pentruplãcerea de a colecþiona.

Diana MITRACHE

Page 7: CVJ, Nr. 131, Joi 24 mai 2012

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 mai 2012 Actualitate 76 Actualitate

Ideea proiectului a fost preluatã cu entuziasm, caracte-ristic membrilor ºi voluntarilorAsociaþiei, care s-au ºi apucat de treabã. PrimãriaPetroºani a rãspuns promtcererii VeteranMont, ºi toþicautã soluþia amplasamen-tului care se preteazã unuiasemenea obiectiv.

M ult peste 100 deani de tradiþii

”Ideea a fost acelor de laVeteranMontCraiova. Chiarînainte de Crãciunne-au contactat ºine-au întrebat dacãne intereseazã unasemenea proiect ºidacã îl susþinemavând în vederebogata tradiþie, depeste 100 de ani, aturismului montanºi a extraordinareibogãþii a materi-alelor adunate ºialtele care vor fidonate. Am contac-tat oameni derenume precumcampiana lacucerirea vulcanilorlumii, Crina CocoPopescu, minunatulTomy Coconea,campioana SorinaSandu ºi mulþi alþiiºi am fost surprins sã vãd dorinþa lor pentru a susþineacest viitor muzeu.

Primarul Petroºaniului,Tiberiu Iacob Ridzi, a promispublic cã ne va sprijini cãutândsoluþii, chiar în formula de public-privat. Adicã un privat sãpunã la dispoziþie un teren, iarPrimãria sã construiascã ºi sãamenajeze. Noi, de laPetroAqua ºi VeteranMont sãvenim cu exponatele. Unele leavem deja ºi nu sunt puþine.Apoi cei de la Salvamont au

adevarate comori ºi cunosc larândul lor oameni de valoare” –a declarat, preºedintelePetroAqua Petroºani, ImreSzuhanek.

P rimii antrenori ºiprima ºcoalã de

schi a armateiCel ce stã alãturi zile la rând

alãturi ce asociaþia dinPetroºani, ºi care cautã, con-

tacteazã ºi adunã febril obiecte,documente rare, înscrisuriistorice, dar ºi ”oameni-exponat” este Nicu Jianu, redac-tor cu state vechi la prestigioasarevistã ”România pitoreascã”,membru al AsocoaþieiVeteranMont din Craiova.

Cum nu ne imaginam ce ar putea cuprinde un muzeu alturismului ºi de ce s-a alesPetroºaniul, Valea Jiului calocaþie, am cerut amãnunte.Avalanºa de informaþii puse ladispoziþie de Nicu Jianu aproapene-a copleºit creându-ne prob-leme în a le sintetiza logic ºi cur-siv. ªi ceea ce ne-a relatat a fostdoar o infimã parte…

”Dupã moartea domnuluiªtefãnescu, cel care avea ocolecþie impresionantã de trofeeturistice, ne-a venit aceastã ideea muzeului. Asta pentru cãurmaºii, familia dumnealui, nuau cunoscut valoarea obiectelorºi le-au risipit, iar când au vân-dut casa, le-au bãgat în saci ºi

le-au aruncat. O marepierdere… Apoi colecþiile dom-nilor Dura, Tomiþã Haþegan,Moraru, sunt remarcabile.

Este o tradiþie veche, încã deprin anii 1870-1880 exista omiºcare turisticã importantã.Dupã înfiinþarea unor societãþiîn Elveþia, Austria, imediat s-au

nãscut ºi la noi. Tradiþiadrumeþiilor ºi activitãþilor mon-tane au adus-o coloniºtii. DupãCluburile din Sibiu ºi Braºov, auapãrut filiale ale SocietãþiiCarpatine Ardelene ºi la Lupeniºi Petroºani. Au construitrefugiul din Cârja, care a purtatnumele preºedintelui acesteia.

În perioada interbelicã ºichiar în comunism, acestãtradiþie s-a pãstrat. De exemplu,primii antrenori de alpinism aiciau existat, primul fiindAlexandru Zolotaru, în perioada1949-1050, pânã prin anul1965. Apoi a existat o ºcoalãimportantã de schi, în perioadapemergãtoare rãzboiului, înorganizarea armatei. Doi istruc-tori ai Vânãtorilor de Munte aiarmatei, din Predeal, au pregãtitaici generaþii întregi”- povesteºteredactorul care ºtie þara pederost.

A rhive-comori ºioameni-exponat

”Noi, veteranii, adunãm decâþiva ani obiecte pentru muzeu.Am o casã la þarã al cãrei podeste plin: cãrþi, hãrþi, docu-mente... Am arhiva lui Nae

Popescu, mare autor de ghidurituristice al anilor 60-90. Apoi,mare parte din arhiva luiLudovic Marincaº, (montaniardînrãit, care a umplut cu min-unãþii paginile revistei RomâniaPitoreascã – n.n.), se aflã la uniubitor al muntelui. Dl. Pârva, altscriitor de gen, a donat douãmanuscrise. S-au contactatoameni pentru a dona obiectecare þin de tot ceea ce înseamnãturism.

Vom încerca sã obþinem ºipublicaþii vechi, cum este cea aSocietãþii Judeþene de Turism,unde activa nobilimea ºi intelec-tualitatea, din anul 1894. Laacea vreme, s-a fãcut un studiufoarte serios în vederea dez-voltãrii turismului de cãtreImperiul austro-ungar. Câmpullui Neag prezenta interes pentru

Imperiu. Douã localitãþi îndepli-neau condiþiile unei asemeneainvestiþii: Innsbruk – Austria ºiCâmpul lui Neag – Valea Jiului.Studiul respectiv s-a publicat lavremea respectivã.

Vreau sã vã spun cã vom aveaºi oameni-exponat, o doamnã dinBraºov de 83 de ani, care urcã pemunþi de 70 de ani. Este ocomoarã”- a povestit cu entuzi-asm, redactorul RomânieiPitoreºti, Nicu Jianu, membru alAsociaþiei Veteranilor TurismuluiMontan din România –VeteranMont.

Încercãri de înfiinþare a unuiasemenea muzeu, dar în alte zonedin þarã, au mai fost. La Barumare, veteranMont Club a deschisun centru, prin bunãvoinþa primarului Daniel Rãducanu, carea concesionat asociaþiei o fostãgrãdiniþã.

”Acea locaþie este ca o poartãspre munþii din zonã ºi sprecetãþile dacice. Dar Petroºaniuleste altceva, impactul este foarteimportant”- a mai precizat NicuJianu.

De muzeul turismului suntinteresaþi profesori universitari,pasionaþi ai muntelui ºi cei care auavut direct sau indirect tangenþãcu aceastã activitate, oameni deafaceri ºi firme de turism etc. Toþiºi-au oferit ajutorul constând în”comorile” adunate în ani ºi ani ºicunoºtinþele lor în domeniu.

În prezent, Muzeului TurismuluiMontan are repartizatã o salã încadrul Muzeului Mineritului dinPetroºani.

Ne alãturãm ºi noi, chiar în calitate de ”copii de mingi”,aceastei cauze nobile.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Tradiþia naºte Muzeul Turismului Montan în Valea Jiului

Câmpul lui Neag-Uricani,la fel ca Innsbruk-Austria

I arna care a trecut a adus o iniþiativã, careprinde contur, la Petroºani: înfiinþarea unui

muzeu al turismului montan, unic în þarã. Idea apornit de la Asociaþia Veteranilor TurismuluiMontan din România – VeteranMont, cu sediul înCraiova, care au contactat Asociaþia PetroAquaPetroºani pentru sprijin ºi implicare.

”La

acea

vreme, 1894, s-a fãcut un

studiu foarte serios în vederea

dezvoltãrii turismului de cãtre

Imperiul austro-ungar. Câmpul lui

Neag prezenta interes pentru Imperiu.

Douã localitãþi îndeplineau condiþiile

unei asemenea investiþii: Innsbruk –

Austria ºi Câmpul lui Neag –

Valea Jiului” – Nicu Jianu,

redactor ”România Pitoreascã”,

membru VeteranMont

România.

Congresnaþional de

insignografiela Petroºani

M ii de insigne vor putea fiadmirate de locuitorii din

Petroºani la finalul acestei sãp-tãmâni. Aici are loc cea de a 38-aediþie a Congresul Naþional deInsignografie, unde vin aproape100 de colecþionari.

Colecþionarii de insigne din þarã suntaºteptaþi la Petroºani. Evenimentul areloc sâmbãtã ºi este organizat de secþianumismaticã de la Petroºani, una dintre cele mai mari din þarã, în colaborare cu cea de la Alexandria.

„De 38 de ani ne întâlnim mereu.Pentru noi este un prilej excepþionalcare ne dã posibilitatea sã necunoaºtem ºi sã facem schimb deinsigne. În acest an vin colecþionari din28 de centre cum sunt cele dinTimiºoara, Deva, Bucureºti, Craiova,Tg Jiu, Oraviþa, Constanþa ºi, desigur,partenerii noºtri din Alexandria, careeste condusã de episcopul Alexandrieiºi Teleormanului, Galaction Stângã”, aprecizat Tiberiu Kelemen, ºef al secþiei

numismatice Petroºani.Peste 20.000 de insigne vor putea

fi admirate de cãtre cei care vin laaceastã ediþie de la Petroºani, atracþiaprincipalã a evenimentului fiind tocmaiaceastã parte. „Sigur cã punctul deatracþie îl reprezintã pentru publicexpoziþia colectivã. Peste 20.000 deinsigne vor putea fi vizionate, dar pentru noi, colecþionarii, importantãeste partea în care face schimb întrenoi”, a mai adãugat Tiberiu Kelemen.

Congresul Naþional de insignografieadunã an de an tot mai mulþicolecþionari, care recunosc cã aceastãpasiune este scumpã, dar o fac pentruplãcerea de a colecþiona.

Diana MITRACHE

Page 8: CVJ, Nr. 131, Joi 24 mai 2012

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 mai 201288 Actualitate

I nspectoratul pentru Situaþii

de Urgenþã “Iancu deHunedoara” alJudeþului Hunedoaraa demarat acþiuneade verificare a spaþiilor unde vor fiamenajate cele 526secþii de votare. Dejaau fost gãsite nere-guli, care au fostremediate din mers.

Acþiunea de verificarea secþiilor de vot are cascop preîntâmpinarea,reducerea sau eliminareariscurilor de producere asituaþiilor de urgenþã ºi aconsecinþelor acestora,protecþia populaþiei,mediului, bunurilor

ºi valorilor. InspectoriiISU verificã dacã suntrespectate: condiþiile desecuritate la incendiuºi/sau protecþie civilã,dotarea cu mijloace deprimã intervenþie pentrustingerea incendiilor(stingãtoare, accesorii lapanourile de incendiu) ºistarea acestora, stareacãilor de acces ºi evac-uare (interioare ºi exte-rioare), precum ºi exis-tenþa rezervoarelor deapã pentru incendiu.

Totodatã, se verificã ºimodul de întreþinere ºiexploatare a instalaþiilorelectrice, gaze, încãlzire,climatizare, etc. „Pânãacum au fost verificate71 de secþii de votare.Pe timpul acþiunilor

desfãºurate, inspectoriidin cadrul Inspecþiei dePrevenire au identificatmai multe deficienþe,care au fost înlãturate petimpul controalelor”, adeclarat Claudiu Achim,inspector ºef ISUHunedoara.

Cele mai frecventenereguli se referã laexploatarea instalaþiilorelectrice cu defecþiunisau improvizaþii, dotareaincompletã a panourilorde incendiu cu accesoriilep.s.i specifice (gãleþi,lopeþi, târnãcoape,cãngi), neîntocmirea ºineafiºarea planului deevacuare în caz deincendiu, nemarcareacãilor de evacuare cuindicatoare de orientare

astfel încât traseul aces-tora sã poatã fi recunos-cut cu uºurinþã de cãtreutilizatori ºi lipsa stingã-toarelor. Totodatã, lucrã-torii inspecþiei de pre-venire, din cadrul I.S.U.Hunedoara, vor verificarespectarea mãsurilor deprevenire ºi stingere aincendiilor atât la loculde depozitare abuletinelor de vot cât ºila circumscripþiile elec-torale de unde buletinelevor fi distribuite cãtresecþiile de votare. Astadupã ce sãptãmâna trecutã a avut loc un puternic incendiu la otipografie unde setipãreau buletinele devot.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Perioadãde foc pentru

jandarmiJ andarmii hune-

doreni suntprezenþi mai multca oricând în stradãîn aceastã perioadã.

Sãptãmânal, ei au peste20 de evenimente ºiadunãri publice la care trebuie sã asigure perma-nenþa ºi ordinea publicã.„Noi vom asigura ordineapublicã la toate mani-festãrile care se desfãºoarãîn pieþe, în spaþiul public

sau în aer liber ºi vom fiprezenþi în apropiereacelor care ne solicitã acestlucru pentru bunadesfãºurare a adunãriipublice.

Pentru a putea sã aibãjandarmi în apropiere,orice organizator trebuie sãne solicite în mod expresacest lucru, sã obþinã oautorizaþie de la adminis-traþia publicã localã, iar înacest fel vom putea fiacolo. Neinformându-neasupra unei adunãri publi-ce, ei îºi asumã rigorilelegii”, ne-a declarat NicolaeRãducu, purtãtor de cuvântI.J.J. Hunedoara.

Cu toate acestea, însã,numãrul forþelor de inter-venþie nu a fost încã suplimentat.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Pompierii verificã secþiile de votare

Page 9: CVJ, Nr. 131, Joi 24 mai 2012

Deputatul PDLViorel Arion conti-nuã sã foloseascã înfolosul propriudatele personale alepensionarilor dinjudeþul Hunedoara, iar pentru aopri scurgerea de informaþii, depu-tatul Bogdan Þîmpãu cere inter-venþia actualului ministru al Muncii,Mariana Câmpeanu. Anul trecut,acesta a mai semnalat problemafostului ministru, SebastianLãzãroiu, dupã ce peste 9.000 depensionari hunedoreni cu grupelede muncã I ºi II au primit acasãscrisori personalizate, semnate deViorel Arion, prin care se anunþacreºterea pensiilor “datoritã pre-ocupãrii permanente aGuvernului”.

Þîmpãu l-a întrebat atunci peministrul Muncii cum a fost posibilca datele ce se presupune a fi con-fidenþiale sã ajungã în mâna cole-gului sãu de la PDL, dar Lãzãroiunu a gãsit nicio neregulã la Casade Pensii Hunedoara, deºi deputa-tul Arion a folosit informaþii ofi-ciale, fapt confirmat ºi de faptul cã,în respectivele scrisori se regãsescdatele privind categoriile de

încadrare alepensionarilor, precum ºi alte infor-maþii cu caracter confidenþialdeþinute doar de casele judeþene depensii. „Rãspunsul primit dinpartea fostului ministru SebastianLãzãroiu a fost cã nu se cunoaºtesursa informaþiilor utilizate, nu s-areuºit identificarea modalitãþilor ºicondiþiilor în care acestea au ajunsîn posesia deputatului Viorel Arion.(…) În condiþiile în care în decla-raþia de avere a parlamentaruluiPDL Viorel Arion acesta apare caacþionar la Comser, firmã care arerelaþii contratuale cu CasaJudeþeanã de Pensii Hunedoara,vã rog doamnã ministru sã reluaþiancheta ºi sã lãmuriþi aceastã situ-aþie privind scurgerea de informaþiice conþin date confidenþiale de lacasa de Pensii cãtre persoaneneautorizuate”, se aratã în inter-pelarea depusã la Camera de-putaþilor de parlamentarul PNL.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 mai 2012 Actualitate 9

O rganizareaalegerilor

locale din 10 iuniepune probleme pri-marilor din ValeaJiului. Cei maimulþi se plâng cãnu au primit bani,iar acum trebuie sãfacã rost de ei dinaltã parte.

La Uricani, primarulDãnuþ Buhãescu a alocato sumã din bugetul localde peste 1 miliard de leivechi, însã are o proble-mã cu primarii PDL,despre care spune cã auprimit mai mulþi banidecât el. El face referirela primarul Botgros,despre care afirmã cã la

ultima rectificare debuget de la Guvern aprimit 13 miliarde de leivechi, de trei ori maimult decât Uricaniul de laConsiliul Judeþean. “Eranormal sã alocãm aceºtibani din bugetul local.

Dar, ca exemplu,Aninoasa primit 13 mili-arde de lei, iar mie laalegeri îmi trebuia a 10 aparte din cât a primitBotgros. ªi-acum îl maiaud þipând cã dã în jude-catã, cã... Eu dacã

primeam banii pe care i-a primit Botgros laAninoasa, poleiamUricaniul cu aur, impro-priu spus...”, a declaratDãnuþ Buhãescu, pri-marul Oraºului Uricani.

La Lupeni, acelaºilucru, primarul Resmeriþãspune cã nu a primit nici-un ban de niciunde pen-tru alegeri, iar acum tre-buie sã gãseascã osoluþie.

“Pânã la urmã va tre-bui sã ne descurcãm , cã

vom primi de la Guvern,cã nu vom primi,alegerile trebuie þinute ”,a spus CornelResmeriþã, primarulMunicipiului Lupeni.

La Vulcan, însã, situ-aþia se schimbã. PrimarulGheorghe Ile spune cãare bani pentru alegeri,alocaþi din timp, sumã pecare, spune el, nu aprimit-o de niciunde.

De altfel, acest estesingurul primar, în afarãde cel de la Petroºani,

care nu se plânge dinaceastã cauzã.

“Adicã, ce înseamnãasta, sã nu fie bani?! Înbugetul local s-au alocatbani din timp pentrualegerile locale, pentru cãse ºtia cã sunt anul aces-ta în luna iunie. Cum sãnu fie prevãzuþi bani înbugetul local bani pentruasta?

Nu se primesc banipentru alegerile locale dela Guvern, ci se alocã dinbugetul local. Doar la

alegerile parlamentare ºiprezidenþiale se dau de laGuvern”, a afirmatGheorghe Ile, primarulMunicipiului Vulcan.

La Aninoasa, IlieBotgros spune în conti-nuare cã nu are niciunleu pentru alegeri ºi cãavea pus deoparte unmiliard de lei vechi, spe-cial pentru asta, dar cã il-a luat Ponta inapoi, iaracum nu are nicio soluþie.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Scurgerea de informaþiide la Casa de Pensii

Hunedoara, reclamatãministrului Mariana

Câmpeanu

D eputatul PNL de Hunedoara BogdanÞîmpãu solicitã noului ministru al

Muncii, Mariana Câmpean, reluareaanchetei în ceea ce priveºte modul în carebaza de date de la Casa de Pensii a ajuns ladeputatul PDL Viorel Arion, care se foloseºtedin plin de ea.Arion esteacþionar lafirma Comser,firmã care arerelaþii contrac-tuale cu CJPHunedoara.

Banii pentru alegeri, mãrul discordiei între primarii din Valea Jiului

Page 10: CVJ, Nr. 131, Joi 24 mai 2012

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 mai 20121100 Actualitate

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

H O R O S C O P 2 4 m a i 2 0 1 2

Zi favorabilã studiului ºi comu-nicãrii. Puteþi obþine câºtiguriimportante din tranzacþii financia-re. În partea a doua a zilei, sunteþianunþat cã trebuie sã plecaþi într-ocãlãtorie în interes de afaceri, iarpartenerul de viaþã este nemulþu-mit. Intuiþia vã ajutã!

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o prob-lemã mai veche a familiei. În cur-sul dimineþii, descoperiþi o ofertãavantajoasã pentru cumpãrareaunei case sau pentru un schimbde locuinþã. O persoanã mai învârstã din familie, se opune cufermitate acestei iniþiative.

Nervozitate vã poate pune într-osituaþie neplãcutã în cãmin.Pãstraþi-vã calmul ºi dedicaþi-vãunor activitãþi de rutinã. N-arstrica sã fiþi mai tandru cupartenerul de viaþã. Preocupaþi-vã mai mult de viaþa de cuplupentru a evita disesiunile.

S-ar putea sã plecaþi într-odeplasare neaºteptatã. Nu estecazul sã regretaþi schimbarea pro-gramului: aceastã cãlãtorie poatereprezenta pentru dumneavoastrãun nou început. Aveþi succes peplan social ºi financiar. Profitaþide acest context favorabil!

Puteþi obþine cu uºurinþã micicâºtiguri financiare, însã fiþi pru-dent ºi evitaþi speculaþiile de oricefel. În partea a doua a zilei,reuºiþi sã tensionaþi relaþia cupartenerul de viaþã. Se pare cãaveþi o idee fixã în legãturã cuschimbarea stilului de viaþã.

Reuºiþi sã faceþi schimbãri majoreîn viaþa dumneavoastrã, mai alespe plan profesional ºi în privinþarelaþiilor sentimentale. Azi suntfavorizate întâlnirile cu persoaneimportante, relaþiile de parteneri-at ºi cãlãtoriile în interes person-al. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

În cursul dimineþii sunteþianunþat cã aþi moºtenit o sumãmare de bani. Sunteþi nevoitsã faceþi mai multe drumuriscurte, iar seara vã pregãtiþipentru o cãlãtorie, împreunãcu partenerul de viaþã. Ar fibine sã amânaþi întâlnirile.

Este momentul sã puneþi în prac-ticã planurile în legãturã cu oafacere foarte promiþãtoare.Relaþiile cu partenerul de viaþã potavea de suferit din cauza cã negli-jaþi rezolvarea unor problemefamiliale care depind exclusiv dedumneavoastrã.

În prima parte a zilei, este posibilsã aveþi mici dificultãþi în cãmin.Cu o vorbã bunã sau un miccadou, puteþi dezamorsa o situ-aþie tensionatã. O vizitã la pri-eteni, în cursul serii, readucearmonia ºi buna dispoziþie înrelaþiile parteneriale.

Talentul creativ este la cote ridicateºi vã poate ajuta sã rezolvaþi prob-lemele profesionale într-un modoriginal. Relaþiile sentimentale suntîn general bune, dar aveþi tendinþade a-i face reproºuri nejustificatepersoanei iubite. Nu forþaþi nota îndetrimentul persoanei iubite.

Preocupat de problemele person-ale, aveþi tendinþa sã neglijaþicãminul. Pentru rezolvarea prob-lemelor importante, vã puteþi bazape intuiþie, dar ºi pe sfaturilepartenerului de viaþã. Dupã-ami-azã, un prieten vã solicitã ajutorulîntr-o problemã financiarã.

Sunteþi în formã, iar relaþiile cuanturajul sunt excelente. Ziua deastãzi este favorabilã investiþiilor,demarãrii unei afaceri ºi cãlãtori-ilor în interes personal. Înpartea a doua a zilei vi se prop-une o colaborare. Nu vã grãbiþiîn luarea unei decizii.

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii ccoollaa--bboorraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

Z iua Eroilor va fisãrbãtoritã în

toatã Valea Jiului. Dela est la vest, eveni-mentul va fi marcatprin depunere decoroane ºi ceremoniireligioase.

La Petroºani, ceremoni-alul are loc, începând cuora 12,00 în CimitirulEroilor. “Ca în fiecare an,organizãm un ceremonialîn cimitirul eroilor. Acolovom depune coroane deflori, iar la final, va avealoc un spectacol dedicatacestei zile ºi susþinut deelevii de la mai multe ºcolidin oraº. Desigur, alãturi denoi îi vom avea ºi pe veteranii de rãzboi”, adeclarat Tiberiu Iacob

Ridzi, primarul dinPetroºani

ªi la Vulcan sunt cere-monii, iar pentru cã deÎnãlþare se vopsesc ouãroºii, momârlanii dinParoºeni vor împãrþi ouã ºifelii de cozonac.

„La Vulcan ºi laParoºeni au loc douã cere-monii: una la cimitirul dinCoroieºti ºi alta laParoºeni. Totul începe la12,00 – orã la care preoþiiterminã ceremonialul reli-gios de la biserici. InParoºeni, pentru cã esteÎnãlþarea, vor veni momâr-lanii cu ouã roþii ºi felii decozonac pe care le vorîmpãrþi celor prezenþi”, aspus Angela Stoica,viceprimarul oraºuluiVulcan.

La Lupeni, Ziua Eroilor

va fi marcatã în ParculEroilor, unde vor avea locceremonii, la care participãºi veteranii în viaþã. „Laceremonia religioasã vor fiinvitaþi veteranii în viaþã ºiun sobor de preoþi. Înfinal,dupã depunerea decoroane, veteranii vor fiinvitaþi la o masã organiza-tã în cinstea lor. În plus,fiecare dintre cei rãmaºi înviaþã dupã cel de al DoileaRãzboi Mondial vor primicâte o sumã de bani caomagiu adus lor cu acestprilej”,a spus GabrielLungu, City managerLupeni.

În fiecare localitate, ceremoniile încep la 12,00ºi cu acest prilej toþi vet-eranii în viaþã vor aveaprilejul sã fie în centrulatenþiei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Ceremonii de Înãlþare în Valea Jiului

Page 11: CVJ, Nr. 131, Joi 24 mai 2012

Consiliul Petroºaniaprobã hotãrârile

din UngariaM ai multe proiecte care s-au

derulat între Petroºani ºioraºul înfrãþit Varpalota se încheieîn câteva zile. Pânã atunci, joi,Consiliul local din Petroºani supuneaprobãrii în plen trei hotãrâri luateîn ºedinþa comunã din Varpalota.

Joi, în ºedinþa de consiliu, aleºii dinPetroºani vor aproba proiectele ce au fostconsemnate în urma ºedinþei ce a avut locîn oraºul înfrãþit Varpalota din Ungaria.Aceasta constituie ultima parte a proiectu-lui intitulat „Înfrãþire, Voluntariat,Cooperare”, care s-a desfãºurat în paralella Petroºani ºi în oraºul Varpalota dinUngaria.

Practic, cele douã consilii s-au întâlnit

pe rând la Petroºani ºi Varpalota ºi au ºiavut acþiuni comune.

Joi, consilierii supun la vot 3 proiectece au fost deja adoptate de executivul dinUngaria. Este vorba despre cel ce vizeazãevaluarea programului „Europa pentrucetãþeni”, despre cel ce vizeazã dis-tribuirea reciprocã a publicaþiilor turisticedin cele douã regiuni ºi, la final, va fisupus aprobãrii un proiect ce vizeazã

schimbul de experienþã între funcþionariipublici ºi personalul instituþiilor publice dinsubordinea celor doi primari.

O delegaþie a serviciului care adminis-treazã domeniul public din oraºul ungar vaveni mai apoi la Petroºani, pentru a faceschimb de experienþã cu omologii lor dela Petroºani,

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 mai 2012 Actualitate 11

D ouã manifestãri-spectacol, în

aceeaºi zi ºi aproxima-tiv la aceeaºi orã, voravea loc la Petroºani,sâmbãtã: marcarea a 20de ani de la constituireaConsiliului Judeþean, alcãrui preºedinte estecandidat USL ºi MissUSL 2012. Care pe caresaboteazã?

Douã manifestãri ale USL îºifac concurenþã, fiind fixate aavea loc în aceeaºi zi ºi cam laaceeaºi orã. Sigur cã unii vorspune cã una aparþineConsiliului Judeþean, laîmplinirea a 20 de ani de laconstituire – spectacol jubiliarla Petroºani - ºi deci nu sepune a fi legat de politicã. Sãfim serioºi!

Cealaltã, este spectacolultineretului USL, MISS USL,care a angrenat tineri din toatelocalitãþile Vãii Jiului ºi care are

loc tot sâmbãtã, ºi care vaîncepe doar cu o orã maidevreme decât primul. Se parecã nu existã comunicare,fiecare organizator susþinând cãacþiunea sa a fost stabilitã dintimp, cu scop precis.

”Avem spectacole în aerliber în trei localitãþi, una dintreele fiind Petroºaniul, în 26 mai,a doua – Haþegul, a treia –Bradul. Considerãm cã toþi

cetãþenii judeþului fiind con-tribuabili, trebuie sã se bucurede acest eveniment.L-am fãcutpentru cã nu ne este ruºine deactivitatea desfãºuratã pe par-cursul anilor. Avem ºi o ºedinþãomagialã, vineri dimineaþa, lacare participã toþi foºtiipreºedinþi de ConsiliuJudeþean, toþi consilieriijudeþeni, prefecþi ºi subprefecþi,unde vom depãna amintiri,

realizãri, împliniri sau nem-pliniri, care s-au produs înjudeþul Hunedoara” – adeclarat preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, candidatla aceeaºi funcþie, Mircea IoanMoloþ.

”Miss USL va avea loc pedata de 26 mai, la Casa deCulturã din Petroºani, ºi are cascop promovarea tinerelor dintoatã Valea Jiului, indiferentdacã fac politicã sau nu, ºiaccentul nu se pune doar peaspectul fizic. Avem invitaþi sur-prizã pe lângã cei anunþaþi, iardupã spectacol va avea loc unbal la care are acces oricinedoreºte sã participe” – adeclarat Lavinia Elena Grigoriu,preºedinte Organizaþia deTineret PSD Petroºani, adicãUSL-ul tânãr.

Ca urmare, USL se va scin-da pentru a acoperi cele douãmanifestãri, scindare care vaproduce supãrãri. Ce-ºi faceomul cu mâna lui…

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

USL-aºii îºi dau peste picioare Jandarmirãniþi înmisiune

U n bãrbat a murit, iar doi jandarmi au

fost rãniþi într-un accidentrutier produs pe raza localitãþii Ohaba de subPiatrã. Unul dintre jandarmi se aflã în stareextrem de gravã laSpitalul de UrgenþãPetroºani.

Cei doi jandarmi se aflau înmisiune ºia sigurau paza unuitransport special când s-aîntâmplat cumplitul accident. Înautoturismul acestora se afla ºibãrbatul care a murit, angajat alfirmei care efectua transportul.Potrivit cercetãrilor efectuate depoliþiºtii hunedoreni, vinovat deproducerea tragediei este ºofe-rul unei autoutilitare care a vrutsã intre pe DN66 de pe undrum secundar fãrã sã acordeprioritate.

Bãrbatul care a decedat, învârstã de 51 de ani, se afla pebancheta din spate a maºiniicelor doi jandarmi, iar în urmaimpactului ºi-a rupt coloana ºi amurit pe loc. Jandarmul hune-dorean aflat la volanul autotu-rismului a suferit un traumatismcranio- cerebral, o fracturã degambã ºi o luxaþie de antebraþºi încã nu ºi-a recãpãtatcunoºtinþa, fiind internat laNeurochirurgie. Cel de-al doileajandarm rãnit a suferit un trau-matism la nivelul bazinului, darstarea sa de sãnãtate este sta-bilã, fiind internat la spitalul dinHaþeg. ªoferul este cercetatpentru ucidere din culpã ºivãtãmare corporalã din culpã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Page 12: CVJ, Nr. 131, Joi 24 mai 2012

Primarul TiberiuIacob Ridzi

vrea pompieri înParâng

E dilul de la Petroºani, Tiberiu IacobRidzi, nu renunþã la ideea înfiinþãrii

unui post de pompieri voluntari înStaþiunea Parâng, pentru ca intervenþia încazul unui incendiu, sã fie promptã.

Însã, acest lucru se dovedeºte a fi mai dificildecât s-ar fi crezut. “Eu am susþinut ºi susþin încontinuare crearea unui post de pompieri sus, înParâng. Este necesar aºa ceva, însã sã vedemcum ne va permite legislaþia sã ºi înfiinþãm acestlucru. În colaborare cu cei care sunt proprietari decabane acolo, vom stabili exact cum vom face”, adeclarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul MunicipiuluiPetroºani.

Reprezentanþii Inspectoratului pentru Situaþii deUrgenþã Hunedoara vãd acest lucru ca unul carear contribui enorm la promptitudinea în cazulunei intervenþii. “Iniþiativa de a crea chiar ºi unpunct voluntar de urgenþã în zona Parâng poate fide folos atât turiºtilor, cât ºi cabanierilor. ªtimfoarte bine cã ºi iarna ºi vara, accesul la cabaneeste destul de dificil ºi, dupã cum vã amintiþi, înStaþiunea Parâng a ºi fost distrusã de un incendiu

o cabanã bine cunoscutã. La acelmoment, fiind iarnã, drumul eraimpracticabil, colegii mei au urcatcu telescaunul ºi au trebuit sãintervinã cu zãpadã ºi cu gãleþi deapã. Deci, un serviciu pe situaþiide urgenþã în Parâng, este maimult decât binevenit”, a declaratAnemona Doda, purtãtor decuvânt ISU Hunedoara.

Cabana Cãsuþa din Poveºti,cea mai veche ºi cunoscutãcabanã din Parâng, aflatã la cota1800 m altitudine, a ars în totali-tate în noaptea de 16 spre 17ianuarie 2006.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

P rimii stâlpi desusþinere a insta-

laþiei de tip telegondolãcare vor fi montaþi înStraja au ajuns în zonamontanã. Acolo au începutdeja lucrãrile dedemontare a instalaþieivechi de zeci de ani ºi ceidin administraþia localãspun cã deja se lucreazã ºila bazinele de apã.

Vechea construcþie care aadãpostit zeci de ani capul depornire al telescaunului din

Straja a fost aproape demolatã,iar în aceste zile au sosit înmunte 3 TIR-uri cu piesele pentru montarea stâlpilor de laviitoarea telegondolã.

Proiectul este deja început ºiurmeazã sã fie montaþi în scurttimp. „În aceste zile ne-au sositpãrþile componente ale stâlpilorde susþinere.

În acel loc se lucreazã ladezafectarea vechii instalaþii ºi înmunte se fac lucrãri pentru baz-inul de 75.000 de metri cubi,care va alimenta tunurile dezãpadã. Totul costã aproximativ45 de milioane de euro, dar la

final vom vorbi despre Straja cadespre una dintre cele maiimportante staþiuni din þarã”, adeclarat Gabriel Lungu, citymanager al municipiului Lupeni.

Lucrãrile de demontare avechii instalaþii de transport pecablu au demarat la finalulsezonului de schi ºi s-a fãcutorganizarea de ºantier pentruconstrucþia gondolei.

Aceasta va avea46 de cabine, cu ocapacitate de optpersoane fiecare.Ultima zi in caretelescaunul dinStraja a maifuncþionat a fost in13 aprilie, iar pen-tru noul sezon deschi, turiºtii vor urca la munte cu o telegondola modernã.

Investiþia faceparte dintr-un ampluproiect finanþat deMinisterulTurismului pentrudezvoltarea turisticãa Vãii Jiului.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 24 mai 201212 Actualitate

Telegondola din Straja a sosit