CVJ, nr. 104, Joi 12 aprilie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 104

Joi, 12 aprilie 2012

PAGINA A 5-A

Cu avortulla psiholog

P DL a iniþiat unproiect de lege prin

care femeile care vor sãfacã un avort trebuie sãtreacã mai întâi pe la psiholog, pentru ºedinþe de consiliere...

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cine e sãracºi ajutã/

Pe Dumnezeuîmprumutã…D ouã cazuri disperate

– douã tinere carese luptã pentru viaþã – se aflã în atenþia BisericiiSfânta Varvara dinPetroºani, care a lansatcredicioºilor un apel laajutorare.

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 6-76-7

Atenþie sã nu vãtreziþi

cu Grivei pepost de miel!G ândiþi-vã de douã ori

înainte de a da cursvreunei „oferte de nerefuzat”atunci când vine vorbadespre mielul de Paºti.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

Nica, între maniapersecuþiei ºi teoria

conspiraþiei

C ând nu spune prostiipentru care mai apoi

îi acþioneazã în judecatãpe jurnaliºtii care-l taxea-zã cu privire la ele, lide-rul-ºef al SindicatuluiMuntele, Petre (Bebe)Nica, suferã de maniapersecuþiei ºi viseazãteorii ale conspiraþiei.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Statulfinanþeazãdoar listaminelordevenite istorie

S tatul român a alocatzeci de milioane de

lei pentru închideri demine, dar în acelaºi timpîn ultimii ani nu a datnici mãcar un leuþ pentrudeschiderea de noi fronturi de lucru. Ca sã-ºidezvolte capacitãþile deproducþie, CompaniaNaþionalã a HuileiPetroºani este nevoitã sãse descurce cu resurselefinanciare proprii.

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 aprilie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

ANUNÞURIVând spaþiu comercial în

zonã centralã str. 1Decembrie 1818 la

parterul blocului 124,suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000m² în Vulcan (Valea

Ungurului). Telefon 0722 448 428

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Desire12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Poama acrã (r) 0:30 Desire (r)1:00 Culoarea fericirii (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Te pui cu blondele? (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Burlacul III 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Lege ºi ordine: Brigadaspecialã

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Iisus din Nazareth (r) 11:00 ªansa dragostei (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Crimele din Midsomer 15:45 Iisus din Nazareth 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi 21:30 Fotbal: Cupa României(live) 23:30 ªtirile Pro TV0:00 Soþia împãratului

9:30 Focus Monden (r)10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist -pastila 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:15 M-a facut mama artist -pastila 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 M-a fãcut mama artist 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist -pastila 1:00 Focus (r)

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:20 Predanii 10:25 Ne vedem la TVR! (r)11:55 Dincolo de celebritate 12:00 Bebe magia 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului -Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Paul VI, un papã înmijlocul furtunii 17:40 Legendele palatului -Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus21:10 Zona Zero 22:40 Exclusiv -Documentarele TeleviziuniiRomâne0:00 Ca la carte 0:30 Bebe magia (r)1:00 Paul VI, un papã înmijlocul furtunii (r)

S ute de mii delei pentru

alegerile locale.Prefectura judeþuluiHunedoara ademarat o licitaþiepentru tipãrireabuletinelor de votcare vor fi folositepentru alegerilelocale din lunaiunie.

Este vorba de1.800.000 de buletine devot împãrþite dupã cumurmeazã. În cadrul con-tractului vor fi achiziþionate- 582.500 buletine cu 12pagini, 207.550 buletinecu 8 pagini, 43.330

buletine cu 6 pagini ºi966.620 buletine cu 4pagini. Valoarea contrac-tului este estimatã la sumade 220 de mii de lei.Totodatã s-au stabilit ºimodelele buletinelor devot. Acestea sunt împãrþitepentru alegerea consiliuluilocal, al primarului. Pentruvotul de la nivel judeþeanse vor tipãri douã buletinede vot, ºi anume pentrualegerea consilierilorjudeþeni ºi a preºedintelui

Consiliului Judeþean. Deprecizat este faptul cãpentru preºedinþiaConsiliului Judeþean ºi-auanunþat, pânã în prezent,candidatura patru per-soane. Acestea sunt actu-alul preºedinte MirceaIoan Moloþ din parteaPNL. Din partea UNPR vacandida Mircia Muntea, dela PRM nominalizat esteCostel Avram. Surprizavine din partea luiHaralambie Vochiþoiu carecandideazã din parteanoului partid PP-DD.Tipãrirea, capsarea, împa-chetarea ºi transportulbuletinelor de vot care vorfi utilizate în judeþulHunedoara pentrualegerea autoritãþiloradministraþiei publicelocale din data de 10 iunie2012 sunt achiziþionate dePrefectura judeþuluiHunedoara.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Prefectura Hunedoarase pregãteºte de alegeri

P ropunerile privindnoua lege a sãnãtãþii

creeazã noi controverse. De data aceasta, nemulþumirile sunt legatede Capitolul 2 al legii,referitor la organizarea ºifuncþionarea spitalelor.

Aliniatul (1) din articolul 5 alcapitolului amintit este cel careaduce neclaritãþi managerilor spi-talelor: ”Spitalele se organizeazãºi funcþioneazã, în funcþie deregimul proprietãþii, în: spitalepublice, organizate ca instituþiipublice sau fundaþii, aflate înadministrarea MinisteruluiSãnãtãþii, a ministerelor cu reþeasanitarã proprie, a universitãþilorde medicinã ºi farmacie ºi aautoritãþilor publice locale”.

Dr. Mariana Mateescu, managerul Spitalului Municipal

Vulcan, se întreabã cum se poatetransforma un spital în fundaþie.

”Fundaþie nu are cum sã fieun spital. O fundaþie poate sã-ºifacã spital, dacã doreºte, dar unspital nu poate fi fundaþie. Acumsuntem la faza de propuneri ºi euaº propune sã facem o fundaþiecu scop unic ºi atunci este altce-va”, a declarat dr. MarianaMateescu.

Dr. Dumitraªtefan, direc-torul Direcþieide SãnãtatePublicã (DSP)Hunedoara, aprecizat cãproiectul delege cu privirela sãnãtate nueste unul bãtutîn cuie.

”De putut sepoate ca un

spital sã fie fundaþie. Problemaeste dacã acest proiect de legeva fi adoptat sau nu. De asta estepublicat, ca sã vinã lumea cuamendamente la el. Dacã din100 de indivizi, 90 considerã cãunele aliniate sunt aberaþii, atuncise schimbã. Nimic nu este bãtutîn cuie”, a declarat dr. Dumitraªtefan.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Telverdepentru

asiguraþiP ersoanele care au

fãcut asigurãripot acum sã se prote-jeze de orice neplãcere.Pentru asiguraþi a fostînfiinþatã o linie tele-fonicã specialã pusã ladispoziþie de Comisiade Supraveghere aAsigurãrilor (CSA)

Linia telefonicã este dede tipul telverde - DialogCSA, iar prin intermediulacestui serviciu, asiguraþiivor beneficia de asistenþãde specialitate în vedereaformulãrii unei petiþiipentru soluþionarea pecale amiabilã a oricãrorprobleme intervenite înrelaþia cu societãþile deasigurare.

Astfel, asiguraþii vor fiîndrumaþi asupra modal-itãþii de formulare a uneipetiþii ºi a elementelorobligatorii pe care aceas-ta trebuie sã le conþinã,

aºa încât identificareacazului prezentat sã serealizeze într-o manierãmai facilã, ceea ce vaconduce la o soluþionareîntr-un timp mai redus adificultãþilor întâmpinate.În plus, petiþionarul va fisigur cã va primi unrãspuns în scris, în termenul prevãzut de legislaþia în vigoare.

Pe de altã parte, informaþiile privinddeschiderea dosarelor dedaunã, precum ºi stadiulde instrumentare a aces-tora pot fi obþinute de la

serviciile similare tiptelverde puse la dispoziþiede cãtre societãþile deasigurare.

Dialog CSA permiteutilizatorilor sã accesezegratuit numãrul unic 0-8008-25627 de laorice post telefonicconectat în reþelele detelefonie fixã sau mobilã,iar noul serviciu telefonicfuncþioneazã în zilelelucrãtoare, de luni pânãjoi, între orele 9.00 –16.30, iar vineri întreorele 9.00 – 14.00.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 aprilie 2012 Actualitate 3

P DL a iniþiat un proiectde lege prin care

femeile care vor sã facã unavort trebuie sã treacã maiîntâi pe la psiholog, pentruºedinþe de consiliere ºi pentru o perioadã degândire de cinci zile înainte de procedura deîntrerupere a sarcinii.

Proiectul a împãrþit ºi deaceastã datã România în douã,fiind persoane care susþin cã ofemeie are nevoie de consiliereînainte de a face o întreruperede sarcinã, în timp ce mai mulþireprezentanþi ai ONG-urilor,dar ºi ai altor partide politice,considerã cã noua lege ar ducela manipularea femeilor.

Deputatul PDL MonicaIacob-Ridzi spune cã mult con-troversatul proiect de lege, lacare este coiniþiator, aliniazãRomânia la standardeleeuropene.

”Legislaþia altor þãri prevedeobligativitatea consilierii psiho-logice în astfel de cazuri. Suntfoarte multe femei tinere care,însãrcinate, nu ºtiu despreriscurile la care se supun atuncicând decid sã avorteze. Defapt, acest proiect de legetreprezintã o aliniere la legislaþiaeuropeanã. Nimeni nu interzice

avortul, ci este vorba doar deconsiliere de specialitate”, adeclarat Monica Iacob-Ridzi.

De aceeaºi pãrere sunt ºimedicii, care spun cã o aseme-nea lege este binevenitã.

”O asemenea lege mi separe corectã ºi binevenitã, pen-tru cã sunt foarte multe femeicare într-un moment dedisperare fac o asemeneagreºealã ºi dupã aceea regretã.Dar de obicei femeile ar trebuiconsiliate înainte de a rãmâneînsãrcinate. Femeilor gravidetrebuie sã li se spunã cã oricineare dreptul la viaþã. Aceastãconsiliere ar trebui totuºi sã se

facã pe douã laturi: cea medi-calã, pentru ca mama sã afledacã existã riscul unei boli congenitale în primele luni desarcinã ºi cea prin care sã i seaducã la cunoºtinþã riscurileunui avort ºi faptul cã oricineare dreptul la viaþã”, a declarat,pentru Cronica Vãii Jiului, dr.Mariana Mateescu, managerulSpitalului Municipal Vulcan.

Anul trecut, în judeþulHunedoara, aproximativ 800de femei au decis cã ar fi maibine sã nu aducã pe lume uncopil. ”În mod categoric trebuieconsiliere psihologicã, pentru

cã nu de puþine ori se întâmplãca femeile sã regrete dupãaceea. Nu este uºor sã suporþiun avort spontan, care nudepinde de tine, ºi lasã urme.Nu vreau sã mã gândesc ceurme poate lãsa un avort pecare îl decizi tu la un momentdat. Aceastã problemã estefoarte complicatã”, a precizat ºidr. Dumitra ªtefan, director alDirecþiei de Sãnãtate Publicã(DSP) Hunedoara.

Totuºi, reprezentanþii a 22de ONG-uri nu sunt de acordcu proiectul de lege al PDL:“Vã supunem atenþiei faptul cã,aceastã propunere legislativã

numeºte consiliere (ce poate fioferitã de un medic, de un psi-holog sau de un asistent social)printre altele, vizionarea demateriale foto ºi video ºi par-curgerea unui set de informaþiicare aratã “cã avortul înseamnãîncetarea unei vieþi, deoarecefãtul este o fiinþã vie chiar dinmomentul concepþiei sale.

Organizaþiile semnatare con-siderã cã acest tip de consilierenu face decât sã inducã senti-mente de vinã ºi sã manipulezeluarea unei decizii. De aseme-nea, perioada de gândire de 5zile creeazã întârzieri nejustifi-cate ce cresc riscurile pentrusãnãtatea pacientei”.

Deputatul PNL MarianaCâmpean susþine însã cãproiectul menþionat este oaberaþie, pentru simplul fapt cãa fost conceput de un... bãrbat.

”Este un proiect fãcut de unbãrbat ºi asta spune totul. Estetotal greºit un asemeneaproiect. Nu am citit proiectul,dar am auzit destule despre elºi, indiferent ce ar conþine, estebine sã fie fãcut de o femeie,cã este foarte uºor sã vorbeºtiîn numele altuia, având ºi altsex. Fãrã o dezbatere publicã,acest proiect este de neadmis”,declarã deputatul naþional liberal.


Cu avortul la psiholog

Spitalele se pot transforma în fundaþii

A fost alespreºedintele

BEC nr. 22 dinjudeþul

Hunedoara La sediul Tribunalului

Hunedoara, în ºedinþã publicã, aavut loc ieri, la ora 13.00,desemnarea prin tragere la

sorþi a preºedinþilor ºi locþiito-rilor birourilor electorale decircumscripþie judeþeanã,municipalã, orãºeneascã ºicomunalã, dintre magistraþii ºiceilalþi juriºti, care vor face partedin Birourile electorale aleCircumscripþiei electorale nr.22Hunedoara, pentru alegereaautoritãþilor administraþiei publicelocale din data de 10 iunie 2012.Alegerea preºedinþilor ºi locþiito-rilor s-a fãcut în conformitate cuart. 24 al.5 din Legea nr.67/2004, pentru alegerea

autoritãþilor administraþiei publicelocale, republicatã ºi actualizatã.

În urma tragerii la sorþi,Preºedintele TribunaluluiHunedoara – judecãtorSturza Livia Daniela, adesemnat pentru Biroul Electoral alCircumscripþiei Electorale nr. 22judeþul Hunedoara urmãtoriijudecãtori:

- preºedinte -SABÃU DORINA,preºedinte Secþia a II a civilã ºi decontencios administrativ ºi fiscal ;

- locþiitor -IOJA IOANEUGEN, Secþia I civilã;

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 aprilie 201244 Actualitate

A nul ºcolar 2012 –2013 poate aduce

uniforme în ºcoli.Guvernul susþineiniþiativa legislativã amai multor parlamen-tari de introducere aþinutei ºcolare obliga-torii în ºcoli.

Aceastã propunere afost formulatã de un grupde parlamentari ai PDL,UDMR ºi ai minoritãþilornaþionale. Potrivit politi-cienilor, introducerea uneiþinutei obligatorii areavantaje legate de sigu-ranþa elevilor, iar decizia

asupra cum va arãtaaceasta, se va lua decomitetul fiecãrei ºcoli înparte, împreunã cuConsiliile Locale. “Nueste vorba de o þinutãobligatorie aºa cum ºtiamnoi þinutã dinainte de1989 , ci de o þinutã carepoate fi un însemn, nuneapãrat un sarafan ºi unsacou. Acest lucru trebuiesã existe din punctul spe-cialiºtilor de vedere, iarnoi am preluat aceastãsugestie pentru a nuexista diferenþe întreelevi, pentru cã dacã auacelaºi însemn, nu se maipune problema ca uniicopii sã se simtã frustraþipentru cã nu-ºi pot permite lucruri la fel descumpe ca alþii, dar ºipentru a nu permite sãmai intre în ºcoli cei carenu au acea þinutã”, a

declarat Monica IacobRidzi, deputat în colegiulde est Valea Jiului.

Elevii care provin dinfamilii modeste ºi carenu-ºi permit achiziþi-onarea þinutei, vor fi sprijiniþi financiar deprimãrie. “Nu trebuie sãfie o þinutã scumpã, iaracei copii care nu au

posibilitãþi, vor fi ajutaþidin punct de vederefinanciar sã le achizi-þioneze de cãtre primãrii,de cãtre MinisterulEducaþiei prin Inspec-toratul ªcolar.

În aceste zile Guvernultocmai ne-a dat apro-barea pentru aceastãpropunere legislativã care

se pare cã este doritã,însã nu putem spune cãîn unanimitate. Elevii nudoresc introducerea aces-tei þinute, este mai multdorinþa unor pãrinþi sau aprofesorilor, care pre-supune o oarecare disci-plinã ºi unitate pentrufiecare ºcoalã în parte”, amai spus Monica IacobRidzi.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

A bsolvenþii de liceuºi gimnaziu nu

trebuie sã se culce pe oureche, pentru cãBacalaureatul dinacest an, dar ºiEvaluarea Naþionalãpentru elevii care ter-minã clasa a VIII-a,vor fi examene imposi-bil de trecut, dacã nuse pun cu burta pecarte cât încã mai autimp.

Condiþiile dedesfãºurare vor fi celpuþin la fel de dure caanul trecut, a avertizatinclusiv MinistrulEducaþiei, Cãtãlin Baba.“O responsabilitate pecare mi-o asum este caBacalaureatul sa fie la felde corect ca cel de anultrecut”, a precizat acesta.

Cât priveºte judeþulHunedoara, dupã anul cucele mai slabe rezultatedin istorie ºi cei mai mulþielevi picaþi, în 2012,condiþiile nu doar cã sevor respecta întocmai caîn 2011, ba chiar se vorînãspri. “Vom avea din

nou, conform metodolo-giei, supraveghere video ºi selectarea resurselorumane care vor fi implicate în examenul deBacalaureat, astfel încât sã fie unul extrem deobiectiv.

Nu numaiBacalaureatul se vadesfãºura sub aceste aus-picii, ci ºi EvaluareaNaþionalã a absolvenþilorclasei a VIII-a. În acestmoment încercãm sãfacem un mic screening lanivel de judeþ sã vedemcâte centre vom organiza,

pentru cã faþã de ceiaproape 5000 de absol-venþi de-a XII-a de anulacesta, vom mai aveaîncã aproape 3000, carenu au promovat exam-enul în 2011. Acestea vorfi douã examene care voraºeza ºi arãta valoarea ºicunoºtinþele fiecãrui elev”,a declarat AlexandruLãutaru, inspectorul ºef alInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara.

Bineînþeles, conduce-rea Inspectoratului a maiîntãrit faptul cã ºi în2012, elevii vor fi moni-

torizaþi în sãlile de exam-en prin camere video.Examenul de Bacalaureatva începe în acest an îndata de 11 iunie cu probade evaluare a compe-tenþelor lingvistice decomunicare orala la limbãromânã ºi se va încheia îndata de 6 iulie cu proba laalegere a profilului ºi specializãrii. În data de 13 iulie se vor afiºa rezultatele finale dupãsoluþionarea contestaþiilor.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Populaþia României ascãzut în februarie

P opulaþia României a înregistrat spornatural negativ în februarie, în condiþi-

ile în care numãrul deceselor l-a depãºit pecel al naºterilor.

Cifrele aratã cã numãrul celor care au murit estemai mare cu aproape 9.500 decât cel al naºterilor.Astfel, în luna februarie s-au nãscut 15034, cu1.146 mai puþini decât în luna ianuarie. În tot acesttimp, numãrul deceselor a fost de 24.516 (cu 1.647decedaþi mai mulþi decât în luna precedentã.

În cea de-a doua lunã din 2012, numãrul copiilorcu vârstã sub un an care au decedat a fost de 148,rata fiind în creºtere faþã de luna ianuarie, când afost de 9,3 copii sub un an la 1.000 nãscuþi-vii.

Examene dure ºi în 2012

Uniforme pentru siguranþã ºi egalitate

Z eci de oamenisãraci din Valea

Jiului trãiesc dincolectarea PET-urilor ºiniciun proiect europeannu s-a dovedit mai eficient decât ei.

Primãria din Petroºani, spreexemplu a investit un milion deeuro într-un program deselectare, dar singurii care facselecþia adevãratã,sunt sãracii.

Dis de dimineaþã, zeci deoameni, cu cãrucioare, cu saciimenºi în spate, ori cu cãruþe

trase de cai, trec din orã în orãpe la ghenele de gunoi. Ei suntcei care cautã carton, plastic ºialte deºeuri reciclabile, din carereuºesc sã trãiascã.

“Vin zilnic cu cãruþa ºi cautplastic. Câºtig cât sã îmi întreþinfamilia, dar oamenii încã nuselecteazã în containere, aºacum ar trebui. Noi cãutãm, leluãmºi trãim din vânzarea lor”,spune un bãrbat, care ºi-aumplut cãruþa cu PET-uri.

ªi în acest domeniu esteconcurenþã ºi câºtigã cei careau diferite ponturi. Eu primescmarfã mai multã de la diferitemagazine ºi atunci se considerãnorocoºi. “Am luat carton azi.Sunt vânzãri acum la magazineºi rãmân multe cartoane. Eu leadun ºi le duc la centru. Baniiîmi ajung azi, mâine o iau de lacapãt”, spune o femeie, carecãra un maldãr de carton cu un

cãrucior vechi de butelie.Proiectul administraþiei de la

Petroºani are o valoare totalãde 1.070.775,75 euro ºi estecofinanþat de cãtre UniuneaEuropeanã, Guvernul Românieiºi parþial de bugetul local. Cuaceºti bani au fost construite10 platforme de colectareselectivã a deºeurilor ºi unpunct de colectare a resturilorde hârtie ºi plastic, în careacestea ar trebui balotate pen-

tru a fi preluate de industria dereciclare. Staþia de sortareamplasatã în zona fostei mineDâlja nu prea funcþioneazã ºiacolo ajung puþine deºeuri sor-tate. Practic, nici ghenele numai sunt amplasate pe culori ºinimeni nu þine cont de cearuncã în ele. ªi asta încondiþiile în care au fost ade-vãrate campanii de conºtienti-zare a populaþiei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 aprilie 2012 Actualitate 5

S tatul român a alocatzeci de milioane de

lei pentru închideri demine, dar în acelaºi timpîn ultimii ani nu a datnici mãcar un leuþ pentrudeschiderea de noi fronturi de lucru.

Ca sã-ºi dezvolte capacitãþilede producþie, CompaniaNaþionalã a Huilei Petroºanieste nevoitã sã se descurce curesursele financiare proprii.Statul Român nu alocã nici unleu pentru deschiderea de noifronturi de lucru, deºi se „îngri-jeºte” atent de închidereaminelor din Valea Jiului.Potrivit datelor oficiale, în anul2010 s-au realizat 1659 demetri liniari, în sumã totalã de14 milioane de lei. În 2011,

lucrãrile de investiþii se întindpe o lungime de 907 metruliniari, iar suma cheltuitã înacest sens este de 760.000 delei, iar în primele douã luni aleacestui an s-au executat 140 demetri, în valoare totalã de750.000 de lei.

Directorul general al CNH

Petroºani, Constantin Jujan aprecizat cã acest lucrãri repre-zintã în special galerii ºi planuriînclinate. De precizat cã, deanul trecut banii s-au investitnumai pentru minele viabile ºiabsolut toþi banii au venit sinsursele proprii ale Companiei,adicã din veniturile realizate

prin vânzarea huilei.De remarcat este faptul cã

se deschid doar noi fronturi delucru ºi nu vorbim despreexploarãri miniere complexe.Pe acestea are grijã statul sã leînchidã, pe motiv cã suntnerentabile.

Pânã în 2018, alte trei

unitãþi miniere din Valea Jiului– respectiv Petrila, Paroºeni ºiUricani se vor adãuga listei cuunitãþile miniere devenite isto-rie. Pentru închiderea celor treiunitãþi miniere se va acorda unajutor în valoare totalã de 1,17miliarde de lei, din care pentruacest an au fost alocate 213milioane de lei. Cifrele oficialearatã cã pânã acum în ValeaJiului au fost închise de-a lungul timpului 20 de unitãþiminiere, dar asta pe parcursul a65 de ani. Ultima minã închisãa fost cea de al Aninoasa, iarîn urmã cu 6 ani a fost sus-pendatã ºi activitatea MineiBãrbãteni din Lupeni. Pentruînchiderea ºi conservarea aces-tor perimetre miniere pânãacum statul român a cheltuitpeste 70 de milioane de lei.


Statul finanþeazã doar lista minelor devenite istorie

Nica, între maniapersecuþiei ºi teoria

conspiraþieiC ând nu spune prostii pentru care mai

apoi îi acþioneazã în judecatã pe jurnaliºtii care-l taxeazã cu privire la ele,liderul-ºef al Sindicatului Muntele, Petre(Bebe) Nica, suferã de mania persecuþiei ºi viseazã teorii ale conspiraþiei.

Astfel, de câteva sãptãmâni, prin Lupeni circulãpixuri galbene, cu sigla PNL, pe care scrie ”BebeNica, primar la Lupeni”, deºi singurul candidatanunþat al USL la Primãria municipiului Lupenieste Cornel Resmeriþã.

Chiar dacã pixurile existã ºi au fost distribuitede oameni, nu de forþe oculte, cum tinde Nica sãcreadã, acesta neagã faptul cã ar face parte dinvreo formaþiune politicã.

”O fi fãcut cineva o glumã. Sunt neînregimen-tat politic. Se pare cã adversarii mei m-au trecutla toate partidele politice. Poate cã e din cauzã cãam candidat acum patru ani. Nu am nici mãcarintenþia de a candida”, a declarat, pentru CronicaVãii Jiului, Bebe Nica.


Selecþia deºeurilor se face direct la ghenã

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 aprilie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

D ouã cazuri dispe-rate – douã tinere

care se luptã pentruviaþã – se aflã în atenþiaBisericii Sfânta Varvaradin Petroºani, care alansat credicioºilor unapel la ajutorare.

Biserica cu hramul SfinteiMuceniþe Varvara din Petroºanis-a implicat de ani de zile în aju-torarea persoanelor cu problemesociale, Centrul social al Bisericiifiind unul bine organizat ºi demare folos. Mai mult, preoþii,sub coordonarea decanului devârstã ºi iniþiator al multor

proiecte de profil, preotOctavian Pãtraºcu, s-au implicatîn conservarea tradiþiilor momâr-lanilor din zonã, au atras copii,tineri, profesori în activitãþile bi-sericii, iar acum în perioada pre-

mergãtoare Paºtelui, au initiat oacþiune de într-ajutorare a douãtinere aflate în situaþii disperate.

”Am iniþiat o campanie destrângere de fonduri la Bisericanoastrã pentru douã cazuri dis-

perate. Este vorba de o fetiþã de14 ani care are nevoie de trata-ment în strãinãtate. A fost diag-nosticatã cu o tumoare care îipune viaþa în pericol. Al doileacaz este cel al unei studente de

23 de ani, care are la rândul eio tumoare cancerigenã ºi de doiani este nevoitã sã meargã latratament în Germania, laHamburg, lucru ce a secãtuitfamilia.

Rog ca din puþinul nostru sãajutãm aceste tinere, pentru cãse ºtie ”Cine este sãrac ºiajutã/pe Dumnezeu împru-mutã”. Donaþiile se fac laBiserica Sf. Varvara. De aseme-nea vã invitãm la slujbele ºi ac-þiunile prilejuite de marea sãrbã-toare a Învierii Domnului” – alansat chemarea, la ajutorareasemenilor aflaþi în mare nevoie,preot Octavian Pãtraºcu.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cine e sãrac ºi ajutã/Pe Dumnezeu împrumutã…

P entru a participa lafestivalul “Rio +20

Global Youth MusicContest” Milena ºi Radu aunevoie de cât mai multevoturi. Ieri, printre cei carele-au acordat votul s-anumãrat ºi primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob - Ridzi fiindcel de-al 4.195 – lea votantal piesei compuse ºi inter-pretate de cei doi tineri.

“Am ascultat ºi chiar mi-aplãcut piesa lor, de aceea i-amºi votat. Le urez mult succes ºile doresc sã ne reprezinte cucinste”, a spus Tiberiu Iacob –Ridzi.

Cei doi tineri s-au înscris încompetiþie cu piesa “OpenYour Eyes”, o compoziþie pro-prie, la filmarea ºi montareaclipului fiind ajutaþi de alþi doicolegi. Este vorba despreSebastian Idita ºi VladCiontescu. Toþi cei 4 suntelevi ai Liceului Teoretic

“Mihai Eminescu” dinPetroºani. “Versurile, în limbaenglezã, le-am compus împre-unã cu Radu. Sper sãstrângem suficiente voturipentru cã ne dorim sãajungem în Brazilia. Acolovom reprezenta ºi municipiulPetroºani ºi Valea Jiului ºiRomânia”, a spus MilenaParaschiv. “Eu am compusmuzica iar versurile sunt înenglezã pentru cã ne dorim camesajul piesei noastre sã fieînþeles de cât mai mulþi

oameni. Cei care doresc nepot vota piesa pentru cã avemnevoie de suportul cât maimultor oameni”, a declaratRadu Popescu.

În cazul în care vor obþinenumãrul de voturi necesare,pentru a se numãra printrecâþtigãtorii concursului, liceeniidin Petroºani ar urma sãreprezinte România la Rio deJaneiro, în cea de-a treiadecadã a lunii iunie.

MirMircea cea NISTORNISTOR

C u ocazia ultimei ºedinþe consilierii locali dinPetroºani au validat ºi programul acþiunilor

comune ce urmeazã a se desfãºura, în acest an,între localitãþile înfrãþite Petroºani ºi Varpalota.

Ca o premierã, programul pe 2012 cuprinde ºi o serie de competiþii sportive la care vor participa sportivi din cele douãlocalitãþi. “În premierã, în cadrul acþiunilor comune, a fost inclus ºisportul. 30 de sportivi din Petroºani vor participa la o serie decompetiþii în Varpalota iar cei din oraºul maghiar vor veni în ValeaJiului pentru a fi prezenþi la startul unui turneu de handball”, aprecizat Eduard Werºanski, consilier al primarului din Petroºani.

În afarã de competiþiile sportive programul acþiunilor comunemai cuprinde o serie de tabere reciproce adresate copiilor dinºcolile generale, o ºedinþã comunã ale celor douã consilii locale,ce urmeazã a se derula în Varpalota, sau participarea la zileleoraºelor.


T ichetele valorice des-

tinate categoriilordefavorizate depopulaþie vor fiacordate pânãvineri, inclusiv.

Cei care nu ºi le vorridica pânã atunci lepot obþine ºi dupã trecerea SfintelorSãrbãtori de Paºte.

Mai exact, acþiuneava fi reluatã cuîncepere de marþi, 17aprilie.

Pânã în prezent, laPrimãria din Petroºani,de unde sunt eliberatetichetele pentru pen-sionarii cu venituri de

pânã la 700 de lei(inclusiv) ºi persoanelecu handicap, procentulcelor care au intrat dejaîn posesia acestora estede aproape 80%. Mai

exact, dintre cei 3.800de beneficiari, peste3.000 de oameni ºi-auridicat tichetele în va-loare de câte 50 de lei.

Contra acestora pot

fi achiziþionate alimentede la magazinele care s-au înscris în acestprogram.


A proape tot aparatuladministrativ din

Petroºani a supravegheatîndeaproape felul în caredecurge asflatarea uneiadintre artele aflate în centrul municipiuluiPetroºani.

Primarul, viceprimarul ºi direc-torul serviciului Public deAdministrare a Domeniului Publicºi Privat au verificat, mult dupãorele de program, starea drumu-lui. “Am þinut sã vedem la faþalocului cum merge treaba. Este oarterã centralã ce va fi asfaltatã.

Strada Aleea Poprului a fostcuprinsã în program ºi acum ne-am consultat chiar ºi culocatarii din zonã, pentru a stabilicâteva soluþii comune”, a spusTiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Aceastã arterã nu a fost decâtplombatã, dar lucrãrile începuteluni se desfãºoarã deja în ritmalert.Imediat ce au fost scoasebordurile vechi, acestea au ºi fostînlocuite. Urmeazã asfaltarea pro-priu-zisã ºi amenajarea tortuarelor,care pe o parte vor fi îngustatepentru a permite parcareamaºinilor. În plus, va fi amenajatãºi o nouã parcare la intrarea pearterã.


V a fi sãrbãtoare ºiîn casa celor mai

sãraci din Petroºani,care nu-ºi permit sãaibã bucate alese pemasã. Primãria, prinServiciul de AsistenþãPublicã, va încerca sãfacã sãrbãtorile maibogate pentru acelepersoane care nu aubani pentru mâncãrurispeciale.

“Meniul este stabilitpentru patru zile. Vomavea ciorbã de burtã,

ciorbã de periºoare,fripturã pentrufiecare zi, de porc,de pui, cozonac ºiouã roºii”, a declaratCristian Mraz, ºefServiciul Public deAsistenþã SocialãPetroºani.

Bucatele se vorîmpãrþi vineri, pentru120 de persoanecare beneficiazã înfiecare zi de hranãcaldã.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

O raºele ºi municipiiledin România au

primit, din parteaMinisteruluiComunicaþiilor ºiSocietãþii Informaþionale,

indicaþia de a urgentaintroducerea sistemului deplatã electronicã aimpozitelor ºi taxelorlocale.

Potrivit reprezentanþilor ministerului acest sistem aroferi o soluþie facilã, rapidã ºicomodã pentru achitareadãrilor cãtre bugetul local. ÎnPetroºani, sistemul ar urma sãdevinã operaþional în 2,maxim, 3 sãptãmâni.

Pânã în prezent, doar câtevazeci dintre cele 3.200 deprimãrii de oraºe ºi municipiiromâneºti folosesc sistemul deplatã on-line cu cardul. Dinaacest motiv, reprezentanþiiministerului au în vedere chiarºi introducerea unor sancþiuniîn cazul primãriilor care nu nuvor implementa acest sistemmodern de achitare a taxelor ºiimpozitelor locale.


Program comun Petroºani – Varpalota

Tichetele pot fi ridicate ºi dupã Paºte

Primarul a votat pentru“Open Your Eyes”

Asfaltare supravegheatã încentrul Petroºaniului

Masã bogatã pentru oameni sãraci

Plata electronicã a dãrilor,tot mai aproape

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 aprilie 201288 Traditii

În Joia Mare, cerurilese deschid pânã la

Rusalii. Trândãvia înacestã zi va face ca totanul sã leneviþi, iarcloºca pusã în Joia Mareva scoate doar cocoºi.Fetele îºi ascund salbelepentru a fi jucate deflãcãi...

În Joia Mare nu este indicatsã fii inactiv sau sã-þi petreciziua dormind. Se spune ca vei fileneº tot timpul anului, iarfemeile mai ales îºi vor atrageasupra lor mânia Joimariþei, unpersonaj mitologic justiþiar cepedepseºte trândãvia. În cre-dinþa popularã aceastã zi este

termenul final când femeile tre-buie sã termine de tors cânepa,conform ”Creºtinortodox”.

Cinsteºte în schimb aceastãzi ca pe o zi de sãrbãtoare. Nuspalã rufe pentru cã în aceastãzi lãturile sunt aducãtoare depagubã ºi nici nu se punecloºca pe ouã, ori altfel cloºcava scoate numai cocoºi.

Înroºirea ouãlor de Paºti seface în Joia Mare, spunându-secã ouãle înroºite ºi fierte înaceastã zi nu se stricã un anîntreg. Tot în Joia Mare, fetelecele mari ºi nevestele tinerecare doreau sã fie jucate deflãcãi duceau câte o salbã cubani pe care o ascundeau lângão fântînã, lãsând-o acolo pestenoapte. Aceasta era apoiscoasã în duminica Paºtilor ºi

purtatã la gît, pentru a fermecaflãcãii.

O altã tradiþie este „nuntaurzicilor“, ceea ce înseamnãînflorirea ºi, implicit, încetareaacestora de a mai fi bune demâncat. În decursul SãptãmâniiMari sunt trei privegheri. Ceamai însemnatã e în noaptea deJoia Mare, când se citesc cele12 evanghelii. În unele pãrþifetele care merg la slujba reli-gioasã iau o sfoarã ºi fac câteun nod dupã citirea fiecãreievanghelii. Când se duc acasã ºise culcã, pun aceastã sfoarã subpernã, fiind încredinþate cã îlvor visa pe cel care le este pre-destinat. Din Joia Mare pânã înziua de Paºte, nu se mai tragclopotele la biserici.

In fiecare an, in Joia mare,

se crede ca morþii revin lavechile lor locuinþe pamânteºti.De aceea, în anumite zone aleþãrii, în curþile gospodãriilor seaprind focuri mari pentru ca ceidecedaþi sã se poatã încãlzi ºi sãaibã luminã ºi pe lumeacealaltã. Pentru ca acestesuflete sã-ºi gãseascã linistea, seîmpart celor nevoiaºi colaci ºimâncãruri sfinþite în bisericã.

Sufletele celor morþi trebuieprimite cu bucurie ºi cu respon-sabilitate, pomenindu-i la sluj-bele de la bisericã. Odatã ceSãptãmâna Mare se încheie,sufletele celor dragi trebuie“conduse” la cimitir aprinzând olumânare în ziua de Paºte pen-tru mântuirea lor.

Se crede cã, începînd din

Joia Mare ºi pânã la Rusalii,Raiul ºi iadul au porþiledeschise, iar sufletele morþilorpot circula libere.

Mai mult, în credinþa popu-larã, cei care þin post din JoiaMare ºi pânã în Paºte vor fiînºtiinþaþi, cu trei zile înainte dea trece în lumea cealaltã, demoartea lor.

Patru lucruri sunt prãznuiteîn Joia Mare: spãlareapicioarelor apostolilor de cãtreHristos, Cina Domneascã lacare s-a instituit TainaÎmpãrtãºaniei (Euharistia), rugã-ciunea din grãdinã Ghetsimaniºi prinderea Domnului de cãtrecei ce voiau sã-l ucidã.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Joia Mare, fãrã lene, fãrã cloºcã, fãrã lãturi…

Î n SãptãmânaPatimilor

tradiþii deosebitesunt legate de ziuade joi, (joia dedinaintea Paºtelui),numitã Joia Mare.

De la numele de JoiaMare au fost numiteJoimãriþe, aºa cumexplicã Petzre Gh. Fãgaº,„niºte zâne rele, demo-nice, care pedepsesc pefemeile leneºe ºi ajutãvrãjitoarele în farmecelede luare a laptelui. Acestezâne sunt neputincioaseîn seara de Joi mari (Joiîn sâmbãta patimilor),atunci vrãjitoarele sedemascã dacã suntadmonestate de flãcãiistrigãtori în Joi mari.”(Petre Gh. Fãgaº,Localitatea Uricani dinValea Jiului – vatrã detrãire româneascã).

Tot el ºi în aceeaºicarte vorbeºte despreunele obiceiuri legate deziua de Joia Mare: „Îndimineaþa de Joi Mari seaduce de la un locmlãºtinos o brazdã cu cal-cie înfloritã ºi se aºeazãpe pragul casei unde stãpânã dimineaþa de Paºticând este înlocuitã cu oaltã brazdã cu iarbã verde(poate tot o reminiscenþãisiacã). Bãtrânii zic cãcolþul ierbii dã (învie)odatã cu învierea luiHristos. În dimineaþa dePaºti toþi membrii familieiies afarã, iar capul familiei(pater familias) stând înpragul uºii cu un picior pebrazda verde,împãrtãºeºte pe fiecaremembru al familiei,dându-i în gurã trei linguripaºti (pâine ºi vin sfinþit)la Joi Mari, rostindu-se detrei ori: -Hristos a înviat!– Adevãrat, a înviat!

Aceasta este singura

datã când, întocmai ca lastrãmoºii noºtri romani,pater familias îndeplineºteºi o funcþie de sacerdoþiu.La greci ºi romani asoci-aþia de credincioºi aiZeiþei Isis, care se ocupaude întreþinerea ceremoni-alului cultic al zeiþei senumeau Pantofori. La fella Uricani o asociaþie decredincioºi mai înstãriþi,numiþi Pãºticari, suportãcheltuielile ocazionate deceremonialul Învierii(Paºtelor).”

De ziua de Joia Maresunt legate nu numaitradiþii creºtine, ci ºiprecreºtine:

„Patru lucruri suntprãznuite în Joia Mare:spãlarea picioarelor apos-tolilor de cãtre Hristos,Cina Domneascã la cares-a instituit TainaÎmpãrtãºaniei (Euharistia),rugãciunea din grãdinaGhetsimani ºi prindereaDomnului de cãtre cei cevoiau sã-l ucidã.

Existã ºi câteva super-stiþii referitoare la aceastãzi:

- nu este bine sã dormiîn Joia Mare, cãci cinedoarme în aceastã zi varãmâne leneº un anîntreg;

- dacã doarme ofemeie, va veni Joimãriþacare o va face incapabilã

de lucru tot anul;- morþii vin în fiecare

an în aceastã zi la vechilelor locuinþe, unde staupânã în sâmbata dinaintede Rusalii;

- în credinta popularãaceastã zi este termenulfinal când femeile trebuiesã termine de torscânepa.

Dintre obiceiurile dinJoia Mare amintim:

- (…) În unele locuri seduc la bisericã bãuturi ºimâncãruri, care sesfinþesc ºi se dau depomanã, pentru sufletulmorþilor. În alte pãrþi seîmpart la bisericã colivã ºicolaci;

- o altã tradiþie estenunta (mãritarea) urzicilor,ceea ce înseamnãînflorirea ºi, implicit, în-cetarea acestora de a maifi bune de mâncat”. (AlinaT., Saptamana-mare-sau-saptamana-patimilor).Acestea sunt credinþe ºitradiþii rãspândite pe zonemai largi din þarã.

Despre tradiþii specificemomârlanilor, legate deziua de Joia Marevorbeºte însã Ioan Lascu:

„Joia Mare, (…) îndimineaþa cãreia vacilor lise dãdea sã mãnânce laiesle tãrâþe ºi sare ameste-cate cu furnicar,conþinând un pic de

pãmânt ºi resturi de lemndin muºuroaiele de furnicimari, în credinþa cã vara,când vitele erau lãsate slo-bode în munte, ele sã seþinã laolaltã, sã nu sepiardã unele de altele,precum furnicile! Denoaptea dinaintea JoiiMari se leagã ºi credinþaîn Joimãriþe, acele femeiurâte care le pedepseaupe fetele leneºe la tors ºidãrãcit, dar, dacã ea o fifost activã în urmã cumult timp, este astãzicomplet necunoscutã înzona pastoralã a VãiiJiului.” (Ioan Lascu,Primãvara în satele de submunþi).

Deºi sãrbãtoareaSângiorzul vacilor la 22aprilie, este consideratãziua când prin excelenþãielele, strigoaicele sauvrãjitoarele iau mana va-cilor, ziua fiind patronatãde Mânecãtoarea, sorã cuSângiorzul, existã lamomârlani credinþa cã,totuºi, „cel mai prielnicmoment pentruacþionarea vrãjilor pentruluatul laptelui ar finoaptea de miercuri sprejoi, în Sãptãmâna Maredinaintea sãrbãtorilor dePaºti (Joi Mari). Atunci arumbla aceste vrãjitoare cuiþele de la rãzboiul deþesut legate de gât, în

pielea goalã, pe la graj-duri. Este cel mai prielnicmoment, când nici nu arputea fi prinse. ( MoianAnica, nãscutã în anul1952 în satul Jieþ,relatare din 04.09.2005).O interlocutoare în vârstãsusþine sus ºi tare cã înnoaptea zilei de JoiaMare pãrinþii ei s-au trezitcu o femeie în pieleagoalã în grajdul vacilor, cuiþele atârnate de gât.Aceºtia au rãmas aproapefãrã replicã, iar femeia,profitând de acest lucru,s-a fãcut nevãzutã.(Gãlãþan Nemeº Maria,nãscutã Negoi în anul1931 în satul Cimpa.Relatare din04.09.2005). Pentru a leîmpiedica pe vrãjitoaresã-ºi facã meseria înaceastã noapte, se fãceaufocuri în faþa casei ºi agrajdurilor, mai ales întreorele 24-04, fãcându-se,totodatã, de strajã. (…)Când, totuºi, inevitabilul s-a produs, pentru a-ºirecãpãta animalelelaptele, (…) marea majori-tate a þãranilor, ataºaþicredinþei creºtin ortodoxedin moºi-strãmoºi, auapelat la ajutorul „celui desus” prin mijlocirea pre-oþilor. Se fac slujbe pentrudezlegarea farmecelor, pefãinã, sare, care apoi sunt

administrate animalelor încauzã. Se stropesc, deasemenea, animalele ºigrajdul cu apã sfinþitã,preparatã în acest scop laaceeaºi slujbã. În cazurirebele, în care rezultatelepozitive se lasã aºteptate,se aduce preotul acasã,când se face slujba dedezlegare direct pe ani-male. (…) Cei ce cunoscvrãjitoarea care a „ope-rat”, merg direct la aceas-ta ºi sub ameninþare oforþeazã sã desfacã vraja.”(Dumitru Gãlãþan-Jieþ,Credinþe, datini ºi super-stiþii în satele din estul VãiiJiului).

Momârlanii incearcaunele metode de pre-venire a luãrii manei, sepune pentru aceastausturoi, sare, piper,tamaie, sub pragul grajdu-lui sau in grajd, chiar lagâtul animalelor.

Vedem deci ca focuriledin noaptea de Joia Mareaveau rol multiplu, atât dealungare a vrãjitoarelor,cît ºi de cinstire a strã-moºilor, dupã cum afirmãJulia Maria Cristea, „TotJoia Mare este ziua decinstire a memoriei strã-moºilor. Credinþa este cãatunci morþii se întorc pela casele lor. Oamenii dinsat aprind focuri mari încurþile caselor, denumite„focurile morþilor”, atuncise coc colacii ºi sevopsesc ouãle”.

La început, la acestefocuri se aºezau pomeni,dar încetul cu încetulpomenile au fost asociatecu nedeile de paºti ºiacestor focuri le-a rãmasrolul purificator ºi aurãmas ca focuri de AuºMare, sau Auº Mãri, carenu se mai aprindeau încurþi, ci într-un loc din satunde puteau participa cutoþii.

Ioan Ioan DAN BÃLANDAN BÃLAN ºiºiElisabeta Elisabeta BOGÃBOGÃÞÞANAN

JJooiiaa MMaarree

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 aprilie 2012 Traditii 9

N umit ºi Auº-Mãri,Auº-Mãre,

Auºmãri, sau Strigatulpeste sat, obiceiul a exis-tat în întreaga Vale aJiului ºi la fraþii de pestemunte, practicat înnoaptea de miercuricãtre Joia Mare. Azi însãnu se mai practicã întoate satele (cãci oraºelenu intrã în discuþie aici,neavând nici condiþii depracticare).

Despre acest obicei IoanLascu afirmã: „Desigur cã înValea Jiului se mai perpetueazãºi alte obiceiuri legate de Paºti.Dintre ele se cade sã amintimaºa numitul Auºmãrii din searade miercuri a SãptãmâniiPatimilor, când în ogrãzi seaprind focuri mari ºi se strigãpeste sat (mai ales copiii):auºmãrii, auºmãrii! (…) invocaþiapare a avea un substratprecreºtin, fiind o adresare cãtrestrãmoºi. (…) auº provine de lalatinescul avus, i = bunic, strã-moº, mãri (interjecþie), cu vari-anta mare, înseamnã mãi, bre(…). Aºadar, auºmãrii ar însem-na mãi, (strã)moºule!” (IoanLascu, Tradiþii care dispar).

Existã ºi alte variante deexplicare a termenului: „Auº”este o versiune modificatã aformei verbale de imperativ„auzi”, iar cuvântul „mãri” îºi areetimologia în interjecþia „mãi”.Este formula introductivã a unuiobicei practicat din trecut pânãîn zilele noastre în Vulcan,Paroºeni, Dealu Babii ºi ValeaUngurului, în SãptãmânaPatimilor Mântuitorului.

În sãptãmâna ultimã dinPostul Mare oamenii, pe lângãprimenirea caselor, (…) încearcãsã se purifice ºi pe plan spiritu-al. (…) Astfel cã ziua de mier-curi, aflatã în mijloculSãptãmânii Mari, era destinatãacestui obicei a cãrui vechime sepierde în negura timpurilor.

Dis-de dimineaþã grupuri decopii ºi tineri strâng grãmezi delemne (Dealu Babii ºi Paroºeni);în Vulcan ºi Valea Ungurului sescot ºi cocenii de porumb ce aurãmas dupã strângerea porum-bului toamna, se scuturã depãmânt ºi se fac grãmezi înmijlocul holdelor.

În Dealu Babii ºi Paroºenigrãmezile de vreascuri ºi lemne

se adunã pe zonele mai înalteale satului, astfel încât sã sepoatã vedea când vor fi aprinseseara. Când se înnopta acestegrãmezi de lemne sau cocenierau aprinse în bucuria generalãa tinerilor adunaþi în jurul lor.Când flãcãrile luminau întune-ricul nopþii, începeau aºa-numitele „strigãturi peste sat”,adicã de la un foc la altul.

Aceste strigãturi urmãreaucriticarea ºi îndreptarea unordefecte (…). De asemenea, cândexista ºi atracþie între doi tinericare nu-ºi mãrturisiserã încã sen-timentele, exista o strigãturãspecialã (…). De multe ori criti-cile la adresa strigoaicelor sauvâlvelor care furau laptelevitelor sau interveneau în relaþi-ile dintre doi tineri, despãrþindu-isau determinându-i sã facãalegeri nepotrivite deveneauadevãrate imprecaþii: „Cine-ofura mana vacilor / Sã-lmãnânce mama dracilor”.Bãtrânii povesteau cã deseoriaceste rãufãcãtoare vizateapãreau în jurul focuriloraducându-le injurii celor prezenþiºi stingându-le focul. (…)

Dupã miezul nopþii, cândfocurile, unul dupã altul, sestingeau, în Vulcan copiii ºitinerii împrãºtiau cenuºa caldãîncã peste holdã pentru capãmântul sã fie roditor în anulrespectiv, apoi grupuri-grupurise îndreptau spre casele lor, maiveseli ºi mai bogaþi sufleteºte.”(Olivia Tepfenhart, Ion Haþegan,Obiceiuri ºi datini, în Vulcan.Schiþe monografice).

Acest rol purificator al foculuide Auº-Mãri este perceput pre-tutindeni unde se practica obi-

ceiul: „În seara dinaintea JoiiMari în unele sate (mai ales însatele Maleia ºi Lunca) se fãceastrigatul peste sat. Acesta esteun ritual cu largã rãspândire,face parte din practicile legatede foc, de purificare, de alun-gare a spiritelor malefice. Câþivaflãcãi se adunau pe un deal dinvecinãtatea satului, alþii pedealul opus ºi strigau: „Auzimãre auzi? Iar ceilalþi rãspun-deau: „Ce þi-i mãre?. Cei dintâiîncepeau atunci a depãnaîntâmplãri din sat, dând în vileagunele lucruri (…). Apoi rosto-goleau la vale roþi aprinse for-mate din baloþi rotunzi din paie,aprinºi.” (Dumitru Gãlãþan-Jieþ,Tradiþii ºi obiceiuri în satele dinEstul Vãii Jiului).

Aceeaºi rostogolire finalã aunor „roþi de foc”, cum a fostatestatã pe Jiul de Est, o gãsimatestatã ºi la fraþii de pestemunte, în zona Pui: „Pedealurile din apropierea satelor,în locuri considerate sacre, înnoaptea de miercuri spre joi, însãptãmâna Paºtilor, focuri dincrengi, zmoioage, anvelope,rotile vechi de care ºi cãruþe ardîn noapte pânã spre dimineaþã,când încet-încet, rând pe rând,se sting.

În jurul focurilor, pregãtite dintimp, tinerii povestesc, deapãnãamintiri, spun minciuni (strigã-turi). Aproape de miezul nopþiiare loc „strigarea peste sat” (…).În zori roþile îmbrãcate în paie,anvelope, sunt rostogolite învãi.” (Virgil Butaº, Joi Mari).

O foarte bunã trecere înrevistã a obiceiului strigatuluipeste sat pe Valea Jiului de Esto face Dumitru Gãlãþan-Jieþ încartea „Momârlanii, ieri ºi azi”.„În estul Vãii Jiului, în satultradiþional, ritualul era întâlnitpeste tot, în satele Jieþ, Cimpa,Lunca, Maleia, Dobreºti. La oraactualã acesta se mai întâlneºtedoar în satul Maleia, având datade desfãºurare tot la Joi Mari. Înzonã fenomenul mai este cunos-cut ºi sub denumirea de AuºMãre, care poate proveni dintr-odeformare a primelor cuvinte alestrigãtului „Auzi, mãre!” (…)

Revenind la „strigatul pestesat” în satele din estul VãiiJiului, reamintesc faptul cã aces-

ta avea loc întotdeauna înnoaptea de miercuri spre joi,în Sãptãmâna Patimilor, ºi nicio-datã la altã datã. Spre deosebirede alte zone ale þãrii, unde secredea cã laptele vacilor sepoate lua de cãtre vrãjitoare deSângiorz (23 aprilie) sau la altesãrbãtori, aici se crede cãacest lucru poate fi fãcut celmai uºor ºi cel mai frecvent laJoi Mari, înainte de Paºti (sãrbã-toare cu datã mobilã) când vrãji-toarea umblã goalã cu iþelerãzboiului de þesut legate degât. Ca atare, focurile de JoiMari nu se aprind în principiunumai pentru moºi ºi strãmoºi,ca în Oltenia, ci mai mult caprotecþie împotriva luãriilaptelui. (…)

În satul Cimpa a fost poatecel mai agresiv strigat din estulVãii Jiului. A dispãrut în urmãcu aproape 10 ani, acumfãcându-se în noaptea respec-tivã doar focuri de la care nulipsesc puºcãturile cu carbid. ªi

aici se striga din mai multelocuri de cãtre mai multe tabere,situate pe dealurile din vecinã-tate, de care satul nu ducelipsã.”

Legarea focului de Auº-Mãride sufletele celor morþi era,totuºi, pe alocuri, mai puternicã:„În zonele în care exista obiceiulaprinderii focurilor (dispãrut camcu treizeci de ani în urmã),pomana era aºezatã ºi distribuitãîn apropierea lor, ca ºi cummorþii ar fi fost de faþã. Foculavea nu numai funcþia de a-iîncãlzi pe cei veniþi din lumea de„dincolo”, ci ºi pe aceea de apurifica spaþiul, de a îndepãrtaduhurile malefice, care puteau sãperturbe comuniunea creatãîntre cei vii ºi spiritele beneficeale morþilor. În acelaºi timp, prinvaloarea sa ascensionalã, prinputerea de a se înãlþa, foculservea ca mesager în transcen-derea pomenirii de „aici”, de pepãmânt, „dincolo”, în lumeamorþilor.” (A.M. ºi G.Haidãu,apud Petricã Birãu, Auº Mare).

Acest fapt, al aºezãrii pome-nilor în apropierea focurilor,(mai rar întâlnit azi la momâr-lani, întrucât accentul s-a mutatpe pomenile de dupã Paºti,asociate cu nedeile), corelat cuobiceiul împodobirii crucilor înSãptãmâna Mare ºi cu cel alaprinderii lumânãrilor lamorminte în noaptea învieriiconstituie o dovadã a roluluipurificator al focului de Auº-Mãri. Chiar ºi strigarea pestesat, satirizând unele defecte,punctând unele lucruri ascunse,avea rol de purificare moralã.Cu vremea, accentul s-a pus totmai mult pe aceastã strigarepeste sat.

Ioan Ioan DAN BÃLANDAN BÃLAN ºiºiElisabeta Elisabeta BOGÃBOGÃÞÞANAN

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccãmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

Auº-Mãri (Strigatul peste sat)

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 aprilie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

1 2 a p r i l i e 2 0 1 2

Eºti cam nemulþumit de tot ce seîntâmplã la serviciu. Ai dori o schim-bare ºi n-ar fi exclus sã vi se facã opropunere în acest sens.Deocamdatã ar fi de preferat sãrãmâi în stadiul de a face planuri.Dacã vei fi mai conciliant, vei aveamulte de câºtigat.

Reuºitele pe care le aºteptaþi arputea veni nu chiar imediat, dar nutrebuie sã te impacientezi. O cereremai veche ar putea fi aprobatã.starea. Starea fizicã se va îmbunãtãþiconsiderabil. La serviciu vei aveaparte de multã agitaþie. Vor fi uneleschimbãri.

La serviciu lucrurile vor evolua celpuþin mulþumitor. Este posibil sãdemarezi o lucrare care þi-a fostrepartizatã de mai mult timp, dar decare nu te-ai putut ocupa pânãacum. De alergãturã nu vei scãpanici în aceastã zi. Vei avea de rezol-vat o mulþime de situaþii

Þi se pare cã nu îþi sunt recunoscutemeritele, ceea ce te neliniºteºte pro-fund. Dialogul cu superiorii ierarhicimai mult te va irita. Ai putea avea unmic succes, ceea ce te va face sã vezilucrurile altfel. Pentru petrecerea tim-pului liber ar fi bine sã dai curs iniþia-tivelor partenerului de suflet.

Este posibil sã þi se dea noiînsãrcinãri la serviciu, semn cã îþisunt apreciate meritele. O activitatear putea fi finalizatã înainte de ter-men. Profitã de timpul liber pentrua-l petrece în compania partenerului.Evitã pe cât posibil cãlãtoriile petrasee dificile.

Nu dispui de suficientã energie pen-tru tot ce þi-ai pus în plan. Nu esteexclus nici ca o suferinþã mai vechesã fie rãscolitã, dar nu va fi nimicdeosebit. Cheltuielile pe care le veiface în aceastã perioadã îþi vorîmbunãtãþi starea de spirit. Veþi aveaun dialog cu partenerul de viaþã.

Cineva din anturajul de la serviciu îþiva face o propunere de petrecere atimpului liber. N-ar fi exclus, însã,nici ca o lucrare de la serviciu sã teoblige sã rãmâi peste program.Colaborãrile iniþiate astãzi þi-ar puteaaduce o îmbunãtãþire a situaþiei talefinanciare.

Prudenþa se cere a fi pusã pe primulplan. Energia fizicã va fi mare ºidacã veþi reuºi sã îþi organizaþi timpulveþi fi cât se poate de eficient ºi veiface o mulþime de activitãþi.Impulsivitatea te-ar putea conduce pecãi greºite, aºa încât gândeºte-teînainte de a face ceva.

În ciuda unei stãri de agitaþie, careînsã se va ameliora pe parcursul zilei,starea ta de sãnãtate va fi bunã.Unele din problemele cu care te-aiconfruntat pânã acum se vor rezolvasau mãcar, se vor atenua. Practicareaunui sport sau o plimbare în aer liberte va ajuta sã te menþii în formã.

Vei munci mult pe tot parcursul zilei.Nu vei avea nici mãcar un minut deodihnã, dar, eforturile îþi vor fi rãs-plãtite. ªefii nu se vor arãta preaindulgenþi în ceea ce te priveºte, dar,sprijinul colegilor îþi va fi de un realfolos. Ar fi bine dacã ai asculta sfa-turile celor apropiaþi.

Ai dori sã faci ceva mai deosebit, iaroportunitãþile nu se vor lãsa preamult aºteptate. Relaþia cu superioriiierarhici este destul de tensionatã,dar dacã te vei feri din calea lor,nimic neplãcut nu se va întâmpla.Mare atenþie în cazul în care doreºtisã îþi asumi unele riscuri.

De energie nu duci lipsã, dar ar tre-bui sã þi-o canalizezi spre un singurscop, altfel nu vei reºi decît sã tedisipi în chestiuni minore. Cineva dinanturajul tãu apropiat ar putea dasemne cã te simpatizeazã. Dacã veireuºi sã îþi stãpâneºti impulsivitatea,dialogul se va demonstra constructiv.

H O R O S C O P

S e apropie – cu paºineînchipuit de repezi –

Paºtele. Uitãm de tot ºi detoate, singurele preocupãrisunt unde se gãsesc ouãmai ieftine ºi de unde sãluãm miel „mai lesne”.

Pe frunþile bãrbaþilor s-auînmulþit cutele, sub ochiifemeilor au (re)apãrut ridurile.„Ce mâncãm de Paºte?”,aceasta e întrebarea, care bate,de departe, pe aceea „Dacãmâine ar fi alegeri pentru..., pecine aþi vota?”. Suntem, parcã,predestinaþi. Noi, românii,trãim sã mâncãm, nu mâncãmca sã trãim...

Iatã de ce, mã mãnâncãburicele degetelor sã scriu„Povestea mielului”. Probabilvã amintiþi celebrul cântec.Dacã nu, nu...

Zice: „Un’ te duci tu,

mielule?/ La pãºune, domnule!” Care pãºune, bã,mielule, cã astea au fost…despãºunate?

Mai zice: “Ce sã faci, tu,mielule/ Sã pasc iarbã, dom-nule” Care iarbã, bã, mielule, nu

ºtii cã e interzisã?Mã rog, povestea poate con-

tinua. Pe miel îl “mânã” ciobã-naºul, dar ciobãnaºul de azi arelaptop, mielul nu mai ascultãfluieraºul, acum se delecteazã cumuzicã disco, rap, hip – hop,

house, pânã ºi rock-ul e depãºit,iar la auzul manelelor bãºtinoaseare erecþii de berbecuþ ºiorgasme de berbec.

Apoi, intervine, în cânteculcu pricina întrebarea “cheie”.Adicã, “Ce se-aude, mielule?”La care, mielul, orientat politic,rãspunde sec: “Coasa-n iarbã,domnule!”. Parcã revãd, aievea,imaginea de la televizor cu fostulpremier Emil Boc, dând cucoasa… Mielul ãsta ºtieee…

În continuare, sã n-avem discuþii, cântecul curge lin:“Plângi de fricã, mielule?/ Nuplâng, nu plâng, domnule/ Cãn-am lacrimi, domnule/ Amcorniþe, domnule/ Plângciobanii, latrã câinii, domnule”.Asta, cu plânsul, “din punct devedere, cât ºi”, aprofundândhermeneutic, semantic ºi, maiales psihanalitic, mi se parecorect. Numai fiinþele supe-rioare, înzestrate genetic cu maimulte circumvoluþiuni pã creierpot (sau poate?) sã plângã (sau,sã plânge?) la comandã, saucând trebuie sã candideze.

Spre finalul cântecului, situ-

aþia devine, cu adevãrat dramaticã.

Auzi: “Cin’ te taie, mielule?/Mãcelarul, domnule”. Naºpa!De unde mãcelari, când noiluãm carne doar la caserolã?

Intriga creºte: „Cin’ te mâncã,mielule?/ Dumneavoastrã, dom-nule!” Ceea ce, sã recunoaºtem,ne aduce cu picioarele pepãmânt ºi cu nasu’n bãlegar.Cine mai mãnâncã miel? Doardomnii, care-ºi permit sã dea 25de lei pe kilul de miel...

Ca în orice creaþie popularãromâneascã, nu putea lipsimotivul morþii. Aºa cã „Cinemoare, mielule/ ªi noi, mieii,domnule/ ªi voi, domnii, dom-nule/ Noi, cu toþii, domnule!”.Na, sã vedem cu toþii cã, la noi,românii, pânã ºi mieii au ogândire ontologicã, mult deasupra concepþiilor retrogradeale celor care propovãduiescnemurirea.

Pãi, dacã mieii, pânã ºi mieii,ºtiu cã s-au nãscut pentru a fimâncaþi, noi, care suntem înzestraþi cu gândire, de ce sãne mâncãm între noi?

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 aprilie 2012 Opinie 11

VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

POVESTEA MIELULUI(analizã literarã, social – politicã ºi economicã)

B utonând zilnicpe la televizor,

pentru cã nu maiexistã niciun pro-gram care sã te þinã“legat” de el veºnic,dai de aceleaºi ºiaceleaºi figuri ºifãpturi, care se dauîn stambã crezându-se „cei mai cei” dintre „cei mai cei”.

Fie cã este vorbadespre politicã, sport,economie, agriculturã,creºterea mor-molocilor, înmulþireaberzelor sau, cine maiºtie ce domeniu, invi-taþii sunt mereu aceiaºi.În rândul acestora seînscriu un europarla-mentar dar ºi un depu-tat auto-transformatîntr-un fel de purtãtorde cuvânt al unei etnii(care tocmai ºi-a cele-brat ziua eliberãrii) dincare susþine sus ºi tarecã face parte. Dinveºnica lui calitate deinvitat pe la toate pos-turile omul a scãpat ºi omicã perlã spunând cã„Îmi vine sã vomit cândvãd cine ºi ce se dis-cutã pe la TV”. Pãi,bine, maestre (omuleste ºi cantautor) latãþi ni-i greu ºi nevine sã expectorãm,sã regurgitãm ºi sãvomitãm când vedemcine apare ºi ceturuieºte pe laTeleVizor. De fapt, nu

greu, ci, foarte greu,pentru cã sloganul cele-bru în anul 1990 „Cutelevizorul aþi minþitpoporul” s-a transfor-mat între timp în „Cutelevizorul aþi îndobito-cit poporul”.

De dimineaþa ºi pânãnoaptea târziu, invitaþiide profesie dezbat,bãtând apa în piuã,toate subiectele lamodã, adicã(non)noutãþile ºi raha-turile de ultimã orã.Bla-bla-bla încolo, bla-bla-bla încoace, gura nule mai tace ºi asta încondiþiile în care nuprea au nimic de spussau de transmis. Dejatelespectatorul s-aobiºnuit pe ce canaleste înjurat sau lãudatpreºedintele, premierul,ministrul sau cine maiºtie care primar. Asta,la politicã! Tot la capi-tolul politicã estedemn de sem-nalat ºi faptulcã una dintreteleviziuni,

în fapt o Oglindã, s-atransformat în partiddupã ce patronul aces-teia a fãcut ºi el oscurtã escalã pe la„rãcoare”. În plus,respectivul partid sauun fel de televiziunepoporalã a ajuns, îndoar câteva luni, sãocupe locul al II-lea înpreferinþele boborului.Cel puþin, conform son-dajelor care, niciodatã,nu au reprezentat ade-vãrul. Deh, trãim înRomânia...

Pentru cã politicaeste ºi ea tot un sport,în care funcþioneazã, ºinu prea, regulile de fair-play, televiziunile desport gãzduiesc ºi invitãmereu ºi mereu aceleaºitriste figuri. Dintre toþiinvitaþii pereni, cel maides apare un europarla-mentar de prin Pipera,

un pic cam anagra-mat, dar care poatefi vãzut ºi auzit, în

cadrul aceluiaºibuletin deºtiri, devreo 10ori. Fie cãeste vorbadespresport,creºtereaani-malelor,agricul-turã,

momente festive,înmulþirea melcilor decasã, fecundarea lacefalopode, problemeeuropene sau modã,omul îºi dã cu pãrereaîn dreapta ºi-n stânga.Cã dã cu bâta în baltã,asta este însã, o cutotul altã problemã...Noi suntem români…

Rubricile de mondenîºi au ºi ele invitaþii lorpermanenþi. Cum faceun ou câte o Nikita,Liana-iguana, Adelina,Moculeasca,Nãpârstocul de peRahova, Super cre-atorul de chiloþi cucristale Swarovski sauvreo douã „vedete” nãscute prin Petroºani,aceºtia, hip-hop cã,apar la TV.

În schimb, un elevcare a câºtigat o medaliede aur pe la o olimpiadãinternaþionalã, unsportiv din alt domeniudecât fotbalul, un inven-tator, un artist plasticsau un scriitor, aceºtianu prezintã niciun interes aºa cã nusunt deloc mediatizaþi.Astfel, încet-încet, înurmã cu câþiva ani ºirepejor-repejor în ultimul timp, subculturaºi îngãlaþii au ajuns sãstãpâneascã eterulromânesc dar ºi presascrisã, cuceritã de aºazisele tabloide ºi subºti-rile lor. Aºa cã (aproape)la tãþi ni-i greu...


La tãþi ni-i greu! La unii, însã, mai mult decât la ãilalþi…

G ândiþi-vã dedouã ori înainte

de a da curs vreunei„oferte de nerefuzat”atunci când vinevorba despre mielulde Paºti. S-ar puteasã vã treziþi cu uncâine în farfurie, înloc de friptura de mielpe care v-aþi dorit-o.

Mielul de crizã este micºi scump. Cei mai mulþioameni vin în pieþe, seuitã, dar puþini cumpãrã.La preþuri de 25, 26 sauchiar 28 de lei pe kilo-gram, mielul de Paºtipoate fi prohibitiv pentrumulþi oameni sãrãciþi derecesiunea economicãîndelungatã. Ciobaniispun cã preþurile nu suntneapãrat mari, dar nu arelumea bani. „Noi numaiastãzi am venit de la Puiºi sperãm sã meargã binevânzãrile, dar nu prea auoamenii bani. Din punctulnostru de vedere, mielulnu e scump, dar pentrudânºii, din cauzã cã nu aubani, s-ar putea sã fiescump”, a declaratAndrei Ghileac, unul dintre ciobanii veniþi cumiei în Piaþa dinPetroºani. Unii cumpãrã-tori au venit doar sã ia„pulsul” pieþei ºi sperã ca,pânã de Paºti, preþurile sãmai scadã. Comercianþiispun, încã, cã slabeºanse. Din cauza seceteiºi iernii grele, mieii suntmai puþini ºi mici.

În aceste condiþii, esteposibil sã aparã „oferte

de nerefuzat”, dar în locde miel s-ar putea sã vãtreziþi cu Grivei sauAzorel pe masa de Paºti.

Medicii veterinari atragatenþia asupra unordeosebiri majore de caretrebuie sã þinem seamaatunci când decidem sãcumpãrãm mielul.Octavian Popescu, ºefDirecþia Sanitar-Veterinarã ºi pentruSiguranþa AlimentelorPetroºani a declarat cã„noi îi monitorizãm înpermanenþã pe cei carecomercializeazã carne demiel, ºi nu numai, înpieþe, magazine alimenta-re sau supermarketuri ºi,din statistica celorlalþi ani,putem sã-i asigurãm pecetãþeni cã nu a fostniciodatã o situaþie încare carnea de miel sã fiesubstituitã cu carcasã decâine”. Oricum, acestaspune cã trebuie sã fiematenþi la culoare, care lamiel trebuie sã fie alb palori roºiaticã, în timp ce lacâine este roºu închis, ºi

la miros, care la carcasade câine este puternicînþepãtor, specific raseicanine, iar la miel esteacel miros specific.

Deosebiri sunt ºi la capsau, mai ales la dentiþie,dar ºi la partea de jos apiciorului, care la miel seterminã cu copitã ºi sevinde cu aceastã bucatã.În plus, câinele are con-figuraþia corpului ºi mus-culatura mai lungi ºi maisubþiri, pe când carcasade oaie este mai scurtã.Oricum, cel mai bine estesã evitaþi sã cumpãraþimiel de pe marginea dru-mului, cum se spune.

„Dacã se cumpãrã depe marginea drumului,aºa cum se spune, atunciriscul este mare ºi suntconvins cã pot exista ºicomercianþi care au abil-itãþi deosebite în a înºelaoamenii. Aº recomandaca mielul pentru masa depaºte ºi, în general, toateprodusele pe care leachiziþioneazã numai dinlocurile autorizate”, a sub-

liniat Ioan Pristavu, ºefulAdministraþiei PieþelorPetroºani.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 aprilie 201212 Actualitate

C.A.R. A PENSIONARILOR PETRILA

VÃ INVITÃ :

La ADUNAREA GENERALÃ dinLa ADUNAREA GENERALÃ dindata de 26 aprilie 2012, ORAdata de 26 aprilie 2012, ORA10,00.10,00.

ADUNAREA GENERALÃ a memADUNAREA GENERALÃ a mem--brilor C.A.R.Pbrilor C.A.R.P. PETRILA, DARE DE. PETRILA, DARE DESEAMÃ ANUALÃ ªI ALEGERI vaSEAMÃ ANUALÃ ªI ALEGERI vaavea loc în sala de ºedinþe de laavea loc în sala de ºedinþe de lasediul din Petrila, sediul din Petrila, StrStr. N.Bãlcescu nr. N.Bãlcescu nr.4. .4.

Accesul în salã a membrilor se vaAccesul în salã a membrilor se vaface pe baza DELEGAface pe baza DELEGAÞIEI ºi BI/CI.ÞIEI ºi BI/CI.

CONSILIUL DIRECTORCONSILIUL DIRECTOR

Ouã confiscateîn Valea Jiului

A cum, când toatã lumea cumpãrãouã, inspectorii sanitar-veterinari ºi

pentru siguranþa alimentelor au intensifi-cat controalele în pieþele din Valea Jiului,iar rezultatele nu au întârziat sã aparã.Peste 1.000 de ouã au fost confiscate înurma unei razii care a avut loc într-unlanþ de magazine în zona Vãii Jiului.

Cel puþin 1.000 de ouã au fost con-fiscate de inspectorii sanitari în urmaunui control în magazine ºi pieþe.Marfa era scoasã la vânzare în ValeaJiului în magazine ºi nu corespundeadatelor din documente. DoctorulGheorghe Cristea, ºeful CircumscripþieiSanitar Veterinare din Valea Jiului,spune cã au fost scoase pe piaþã ouãde o calitate inferioarã, la preþuri multmai mari sau ouã care nu aveauºtampile corespunzãtoare. „Practic, amdescoperit neconcordanþe între docu-mentele de provenienþã a oului ºi cali-tatea acestuia. ªtampilele aplicate nucorespundeau ºi din acest motiv am

retras de la comercializare întreagacantitate neconformã”, a precizat dr.Gheorghe Cristea.

În aceste zile, inspectorii sanitar-ve-terinari din Valea Jiului vor fi în toatepieþele ºi centrele de comercializare aouãlor, cãrnii de miel ºi la abatoare,care toate vor fi supravegheate. Astapentru ca nici un comerciant sã nu vinãcu marfã de calitate inferioarã, ori caresã nu corespundã din punct de vederecalitativ. „Vom avea echipe de controlpeste tot, de la abatoare, la pieþe ºichiar ºi supermerket-urile vor fi verifi-cate priodic”, a mai precizat dr.Cristea.


Atenþie sã nu vã treziþi cu Grivei pe post de miel!

CVJ, nr. 104, Joi 12 aprilie 2012

Documents

Transcript of CVJ, nr. 104, Joi 12 aprilie 2012