Cuvantul "filosofie" provenit din limba greaca antica s-ar traduce prin iubire de intelepciune

Cuvantul "filosofie" provenit din limba greaca antica s-ar traduce prin iubire de intelepciune.Insa in termenii moderni cuvantul pare a se folosi in diverse afirmatii complet iesite din sfera de semnificatiei a cuvatului de origine.Nu se stie exact cine a folosit pentru prima data cuvantul(dupa unii Pitagora iar dupa altii Heraclit)insa cu singuranta folosirea lui intr-o convorbire avea a semnificatie putin modificata.Astazi spunem ca vorbim de filosofia limbajului,filosofia unui joc de fotbal etc,deci cuvantul este folosit pentru a descrie de fapt o conceptie despre un anumit domeniu. Putem spune, aadar, c filosofia este deopotriv o activitate a gndirii umane i produsul acesteia, o propensiune uman de a iscodi dincolo de aparene, ntru desluirea lucrurilor i aflarea de adevruri fundamentale i o ndeletnicire privilegiat a unui numr de oameni elevai (filosofii). Ea este oatitudine fa de lume i via, fa de univers i gndirea ce se gndete pe sine, dar i construcia nlat pe un eafodaj de idei, unsistem de concepte, propoziii, teze, demonstraii ce-i are propria sa raiune de a fi, care i este siei suficient.

Scriitorul,filosoful si profesorul Lucian Blaga a fost una dintre cele mai importante figuri ale culturii romanesti contemporane. Autor al unei opere literare si filosofice impunatoare, creator al unui sistem original de gandire, Lucian Blaga (1895-1961) este cea mai complexa si fecunda personalitate a culturii romane din perioada interbelica. Blaga si-a definitivat studiile la Viena, unde a obtinut si titlul de doctor in filosofie, afirmandu-se apoi cu eseuri si studii de filosofia culturii publicate in revista Gandirea si in alte reviste din tara. Pana in 1938 a lucrat in diplomatie, fiind atasat de presa, consul si ambasador la Varsovia, Berna si Lisabona. Din 1938 este profesor de filosofia culturii la Cluj, pana in 1947, cand este scos din invatamant si trecut pe un post de simplu bibliotecar, apoi de cercetator la filiala din Cluj a Academiei Romane. Sistemul sau filosofic, comparabil ca anvergura si ca arhitectura a ideilor cu acela lui Hegel, iar ca expresie literara cu opera lui Nietzsche sau Bergson, este cuprins intr-o suita de trilogii:Trilogia cunoasterii (Eonul dogmatic, 1931; Cunoasterea luciferica, 1933; Cenzura transcendenta, 1937), Trilogia culturii (Orizont si stil ,1935 Geneza metaforei si sensul culturii), Trilogia valorilor (Arta si valoare, 1939; Despre gandirea magica; Religie si spirit, Stiinta si creatie 1942). O a patra trilogie, "cosmologica", ar fi urmat sa grupeze Diferentialele divine (1940), Aspecte antropologice (1948) si Fiinta istorica (lucrare editata postum, 1977). In Experimentul si spiritul matematic (editare postuma, 1969), Blaga analizeaza evolutia stiintelor exacte de-a lungul a trei mari etape: aristotelica,galileo-newtoniana si einsteiniana, reliefand implicatiile metafizice ale acestora.

In esenta sa, filosofia lui Blaga este o reflectie inspirata asupra conditiei omului in univers, in fata asa-zisului Mare Anonim, care in conceptia filosofului este un "produs mitic-filosofic" al imaginatiei cautatoare de sensuri ultime, caruia I se atribuie atat calitati divine cat si calitati demonice.

In conceptia Blaga, modul de existenta in lume data si pentru autoconservare constituie baza vietii umane, dar omul isi cucereste plenititudinea si demnitatea printr-un al doilea mod de existenta in orizontul misterului, unde din "preom" devine "om deplin" prin incercari perpetue de a-si releva siesi misterul, in pofida "cenzurii transcendente" impuse de Marele Anonim.Oricum, miturile, viziunile religioase, conceptii metafizice, teoriile stiintifice operele de arta si de civilizatie sunt rezultatul aspiratiei omului de a se ridica la un mod de fiintare mult superior celui al animalului, trezindu-I mandria si satisfactia singularitatii

Bibliografie "Dictionar de filosofie"