1. 1. U.

1307 CONGRESUL LIGE! CULTURALE

CUVANTAREAPRESEDINTELUI COMITETULUI

CENTRAL EXECUTIV

1932

-0--reiLI TADEMIEI

"401 VIM

BUCURE$T1

,

(=a=o2c:7 cz4.=3 OZo L=0:01=C0=0:==oltoc:,:oc=,Zocno c.ZocM:=1c=1,01=4.=

.

,

4(g

CONGRESUL LIGEI CULTURALEo:oo:,..=,==,:oo:oc>:ooltocz,Zoo:=0:oo:ocs:p=no:.co:oc=ac.o:=u=tao

CUVANTAREAPRESEDINTELUI COMITETULUI

CENTRAL EXECUTIV

1113,13-:ECA

isvenlar

IONA

1932

" AC ADEMIEI44

PeruLatO

BUCURESTI

5.

S. uvosaARAT I

SENATE:.ata

N.

031-10TE0

I

(;<5ACAOEhilfi, 4

0*-8".

Domnilor i doamnelor,

Congresul Ligei Culturale trebuia sa se tie la Botosani, i einutil sa va spun ce sentimente putea sa trezeasca in minelocul nasterii mele in momentul cand i-as fi adus solia culturiinationale, pentru a Orli intemeiare si raspandire am trait.

Un congres al Ligei Culturale acolo ar fi avut un indoit folos.Intaiu acela de a zgudui, in orasul pe strazile caruia, din ceid'intaiu ani de copilarie Oita la zilele grozave ale instrainariilui de lume, a trecut Eminescu, acel indiferentism fata de oricenu e interesul personal care, unit in grupe, se chiama partidpolitic, indiferentism prin care se deosebesc prea adese ori orasemenite a fi centre de iradiare a luminii pentru satele incunjurMoaresi lacasurile unde trebuie sa sporeasca averea morala a poparuluiintreg. Poate cA tot ce ma leaga totusi de acest oras, care m'a

uitat de mult, ar fi trezit in suflete ceia ce de atatia ani ma stra-duiesc sa provoc, fard a fi ajuns pe departe la ce aveam dreptulsA sperez, nu atat dupa ostenelile mele, cat dupa insusirile carese irosesc, din nenorocire, generatie de generatie, ale acestuinobil si asa de rill condus popor.

fi avut prilejul sa ma indrept si catre populatia de altareligie si chiar, din pacate, si de alta limba un dialect ger.man, nici macar limba lor nationala , care formeaza o asade mare parte din locuitorii Botosanilor si care poate, prinintelectualii ei, nu s'ar fi tinut cu totul la o parte de o ma-nifestare culturala pe care n'a f1 inteles s'o tin reservata numaipentru cei ce au intemeiat tara i o sprijina in rancid intaiu.Li-as fi spus ca drepturile politice incep sa alba o adevaratdvaloare numai atunci and la spatele lor este o intreaga muncasi bogate sacrificii pentru inaltarea patriei comune si ca a

venit ceasul and se poate cere ca aceastA munca porneascd

-.7

,

F.>

,

. As

.

'epos

-i-ff_it

4

a se cheltui si din partea lor alaturi cu a Romani lor de sange,pentru ca progrese prea mult intarziate sa ne puie in acelasirand cu popoare mai fericite in desvoltarea civilisatiei lor i lanivelul cuvenit, dupa tot ce am fost noi in trecut, fata devecini, cari, chiar dupa infrangeri si cele mai cumplite neno-rociri, isi incoarda desperat silintile pentru a dovedi ce pot inviata sufleteasca a lumii intregi.

Dar asa de mult santem stapaniti de ceia ce fart dreptatenumim politica, adevarata politica fiind mult mai sus decatagitatiile sterpe pentru o putere remuneratoare, incat ce sepregatise pentru Liga Culturald cand presedinlele ei a avutgreaua sarcina, asa de urat rasplatita apoi de catre o lumeneintelegatoare, de a sta in fruntea unui guvern mai rapedetrecator cleat cele de partid nu mai putea sA se aiba de catre noitoti dupa ce prestigiul van al situatiei oficiale nu ma mai incunjura.Deci, ca sa evit unor oameni de bine, cari i asa voiau sa neaiba intre dansii, toate jignirile ce le-ar fi intalnit de la ceiincapabili de a face distinctiile asa de necesare pentru ca totisA putem colabora pentru aceleasi inalte scopuri, a trebuit säfixam Capita la Romaniei pentru Congresul din acest an.

Poate ca e in aceasta i un bine. in marele oras unde vuiescnumai de patimi, si din cele mai urate, Wile de adunare, niciaceastA rotonda a Ateneului nefiind cu totul scutita de ase-menea grosolane imbulziri, sa se audA, in numele societatii carea fAcut atat de mult pentru unitatea morala a Romani lor, decare a fost si este nedeslipita cea politica, vorbe care sa seindrepte cAtre mintile amortite de satisfactii sau iritate de nä-cazuri, cAtre inimile in vrAjbite de continua propaganda a urii,care a castigat cea mai mare parte din presa, pentru a li

aminti adevArul greu i amnintator ca prin asemenea moravuriinteo astfel de atmosferA creata de dansele si natii mai marl,

State mai puternice s' au prabusit.Spuse de departe, dinteun fund de Moldova, unde nu merge

informatorul ziarului bucurestean, si interesul cercurilor hotA-ratoare de aici nu poate razbate, ele ar fi trecut tot asa deneobservate ca atatea indemnuri care au rasunat in zadar laalte congrese ale noastre tinute in provincie. Poate insa ca,rostite aid, in mijlocul Metropofei romanqti, ele sa poata re-chema la datoria lor pe aceia cari nu-si dau sama cà n'a trecutde la razboiul de intregire un an, o luna fara sa se fi adausla rAnile acestei teri, a aril vitalitate decade In momentul chiar

----

'

,

-

,

,

si

- 5 -and mai teribila se ridia de jur imprejur urile firesti impo-triva dreptului ei ajuns la realisare.

in asemenea imprejurari ar fi sA mintim dacA am presinta unbilant real de activitate. Nu lipsa mea momentana de la con-ducerea efectivA e vina unei Iânceziri evidente, pe care nu eu,urmAnd exemplul altor societati culturale, unele glorioase, ovoiu ascunde. Nici lipsa de interes a colaboratorilor ce mi-atidat. Nici apatia atAtora dintre conduatorii sectiilor. CI nepu-tinta aproape absoluta de a insufleti o societate a aril saraciematerialA, asa de dureros simtita, nu e decal efectul firesc allipsei de tragere de inima, al 1ncetinirii sistemului vital, al ruperiide solidaritate.

Dar, fatA de o stare de lucruri asa de nenorocitA, and im-prejurul nostru infloreste literatura, arta unor popoare si maiputin favorisate de soarta cleat noi, ce e de facut ?

Pentru unele societati raspunsul, absurd prin neputinta de aatinge un adevarat resultat, e apelul la Stat : subventia unuibudget pe care numai marl economii 1-ar putea echilibra panala invierea, singura de folos, a muncii romanesti.

Statul partidelor politice se si ofera. El propune Senateculturale carora sã Ii impuie presidentli ministeriale schimba-toare fireste de la un regim de cateva luni la altul, pe ecranulvietii politice umbrele ministeriale luneand in dantul van alcontinuei destrAmAri nationale.

De la inceput earn impotrivit, pentru motivele arAtate, laaceasta ideie. Chiar dacA Statul ar avea continuitatea care-ilipseste, el birocratiseazA tot ce se atinge de dansul i prefaceorganisme vii in simple piese ale unei masini de o functionaregreoaie i inceatä, and resultate inferioare acelora pe care le

poate atinge libera initiativA privata, spontaneitatea creatoarea formatiunilor nestampilate §i nenumerotate. N'avem, dupaatAta munca a noastra i cu atata mostenire a altora in urma,nicio dorinta de a ne inchide in odaitile functionarilor unuiMinisteriu si a ne inscrie intre piesele usate ale culturiioficiale. Nu intelegem de loc sA fim randuiti pentru inspectiecu cine stie ce injghebari parasitare sau false formatiuni injurul unor ambitii care nu se pot manifesta fArA un importantconcurs de anonimitate. Peste noi nu putem recunoaste decatinteresele acestui popor subjugat in tarA libera de stä pain care

0

II. '

.

,

A.

I

.. 'I '

Si

6

ajung adesea prin asaltul dat Coroanei si pun in fruntea tre-bilor oameni cari nu sant supt niciun raport chiar cei d'intaiuintre membril luminati ai acestei natiuni. CAM vreme voiu fi eula acest loc, nu voiu aduce o atAt de meritoasa intovara sire lanumitorul comun cu toate improvisatiile si ilusiiie culturale,

pentru ea sA ne luptAm, in alegeri de o noua speta, in vedereaunui loc in comitetul de conducere pe umerii caruia sa sanemin15trii tuturor vicisitudinilor electorale. i nici nu vom cereun program nou sau vom reclama coltisorul nostru de programde la toti binefacatorii natiunii prin intentiile lor de a o invãtacarte si de a-i darui un ideal de care sa nu fi stiut pana atunci.FArA sa mai fie nevoie a adAugi i aceia cä averea noastrA,adunatA cum numai eu stiu 5i aparata clipa de clipa contraamatorilor de a-si insusi lucruri gata facute, avere care, mAni,

la liberarea de datorii a acestui maret local, ctitorie a d-lui

Scraba si a mea, iii va da mijlocul de a interveni puternic in

cultura noastrA, nu poate sa se verse la masa comuna, undeprofitorii, nu vor intarzia sa apara.

Spun lucrurile acestea. nu numai ca un om cu lunga expe-rienta, dar, astazi, i ca unul care a manevrat acea masina aStatului, ajunsa au schimba asa de des ingrijitorul, i care-mipot da samA cat e de mare deosebirea intre ce se poate realisaaiei intre prieteni si cu orizont inainte i ce se trudeste a faceStatul, trecAnd de la o mentalitate ministerialA la alta 5i schim-

bAnduli metodele dupa temperamentul celor cari, succedAndu-se,

nu fac decAt sa distrugA unul opera celuilalt 5i, cand totu5in'o pot face, sa ignoreze macar tot ce datoresc inainta5ului.

Vom merge Meet, poate, dar complect liberi de orice patro-

nare 5i supraueghere strainA capabila de a ne departa de la

drumul vechiu 5i bun i, pastrAndu-ni o individualitate care de

mult s'a impus respectului general, nu vom contribui la un

haos babilonic de bunavointi culturale care nu se pot termina

decAt prin ridiculul unui faliment total.

Dar, pentru a ni face datoria, care ni se va impune cu atAtmai mult, cu cat economiile ce se cer Statului it vor im-piedeca de a-si indeplini functiuni culturale de cele mai multeori strAine de esenta si nepotrivite cu mijloacele sale, trebuies'o mArgenim de aproape, ca sa nu cadem in confusia de caresufAr atAtea societati similare, ci sa recurgem la noi metode pe

I/

x.

I -

_

4

II

111.

.

----

- 7 -care ni le cere o vreme atat de anormala. Asa de vrednicaAsociatie" ardeleana, fata de care Basarabia are sentimentepe care nu ni le-a aratat noua, are departamente de agronomiesi de igiena sociala, de eugenie §i, puind temeiu pe aceastaactivitate, era natural sa intre azi supt obladuirea medicilor,ale0 intdiu la vre-o presicienlie i apoi la conducerea suprema,mane poate a zootehnicienilor. Noi n'am avut niciodata o ase-menea chemare, i nu ne putem gandi sa ni-o insu0m de acumainainte. Intemelata pentru a ImbarbAta lupta nationalã a Ro-manilor de peste hotare 0 mai avem inca, la Sud si chiar

la Nord de dânsa, multe sute de mii inglobate in State careurmeaza adesea o nemiloasa tendinta de desnationalisare , eas'a gasit adusa, inaintea marelui razboiu de Unire, sa sprijine

pe acei Romani din insa0 RomAnia libera cad sant in stall demandra, trufasa cultura a colilor inalte §i a Academiei Romane.Caci nu cu cateva strAlucitoare talente, in jurul carora nu e o

intelegere si un indemn in multimile ramase dureros neluminate,un popor se poate tinea, clandu-0 toata masura puterilor dinlauntru.

Dar sa ne intelegem. Cultura de alfabet, predica de ingra5a-minte chimice si de tratament al diet, oricat ar fi de folosi-toare, nu ne privesc. Aici, da, Statul, numai Statul, cu ce so-cietati, fara o tinta mai Malta, 11 pot ajuta la decrasarea celorce zac in totalul intunerec, are un rol de indeplinit. ,Noua nirevine sensul acestei culturi fn acele manifestdri care sant InJuncliune de ideal. Noi nu invatam, ci indreptam. Activitateanoastra are sa arate un drum, iar nu sa incalte smeritele pi-cioare ale cui vor avea sd mearga pe dansul, incepand prin aspala pe cele mai necurAtite. E i ceva aristocratic in rostulnostru, care nu tinde a spori eruditele productii academice,dar nici a intinde bucoavna ne0intorilor de cetire, operatie asade utila, pe care ni-am face pacat daca am despretui-o, dar pecare nu o recunoastem ca un punct esential de program.Avand de orientat, dupA puteri §i dupa imprejurari, o societatetotal bezmetica, ni dam samd de greutatea unei astfel de poveri

nu intelegem a ne risipi in alte domenii, care ni sant preasus sau se afla mai jos decat programul caruia intelegem a-i

rdmanea credinciosi.Predicatori ai unitatii culturale, moda de imprumut, care ni

rid azi o literatura bizara i desmdtata, venita din deosebitecentre marl ale Europei apusene, upde sanatatea morald nu

.

si

40,r.

8

merge totdeauna alAturi cu naintarea intelectualitAtii, trebuie sane intAlneasca oricAnd ca dusmani hotarati, opunand acesteiproductii de copie temeinicul nostru scris secular si unei artecare creiaza dincolo de om si impotriva omului, dincolo denaturA si impotriva naturii, cerintile permanente ale mintii

normale.indreptand catre un trecut care, ramanand ca bask el insusi

nefiind deck rodul necontenit lAmurit si =scut al muncii Ina-intasilor, peste granitul cAreia se astern apoi straturile adusede apele noi, indeplinim chemarea noastrA cea mai fireascA.Ori unitatea nu presupune si continuitate, pastrarea legMurilorcare nu impiedecA niciodatA, dar, and trebuie, pot sa Infra-neze? $i cAnd oare a fost mai multA nevoie de continuitatedecat azi, Inteo viata politica de continue surprise, si pentrucei ce folosesc de pe urma ei, si Inteo viata culturald In caresuperficialitatea unor baietani Increzuti neagA furios inainte de

a fi cunoscut macar ce indraznesc a tAgadui ?

IV.

Va veni vremea and nu vom avea nevoie de banul nimanuia,care si asa s'a capatat totdeauna atat de greu i la care nu

mai putem spera inteo vreme and mai toti, In loc sa ajute,se cer ei ajutati. Dar ni-am putea i spori venitul (land lumiinoastre .distractii oneste, spectacole inaltAtoare, care, in vremeasuveranitAtii cinematografelor de banalitati sau de grozavii,sant o adevAratA necesitate nationala. StAruiesc asupra creAriiunor trupe de diletanti, pentru care, va Instiintez, voiu cere laanul socoteala sectiunilor.

Dar ce ni trebuie, nu e pomana aruncita cu plictisealadesgust Intr'un timp and de la un capat al terii altul sunAtobele fiscului. Ci concursul moral.

Aceasta InseamnA Inrolarea bunavointilor inteligente, incepandcu tinerimea, care trebuie ferita de o conruptie ce lucreazadupa un plan diabolic, cjiegnijloace perfect studiate cu oadmirabilä, dar fat* concertaiie intre factorii desfrAului, in-rolarea lor supt un steag care, la noi, sa cotespundA acelorcare, aiurea, prin 'nest tineret ferit de primejdia ispitelor aregenerat natiunIeOmuI Ligii Culturale trebuie sA fie pretu-tindeni in preajma tQliL si la iesirea In viata a tinerPor, aducand,cu tot curajul mustrArilipktoagl blAndeta iubirii.

Un program amanuntit se va elabora i vi se va trimete. A

-la

,

l

. -

-L-

si

- 9 -scApa generatiile care se ridica inseamna a scapa tara, maiamenintata azi in granitele ei largi cleat oricand in acelea in-guste ale vechii Romanii, care era Stat cinstit si demn, sigur desine si mandru. Starpirea influentelor straine de la stapanirile careau murit trebuie unita cu impiedecarea modelor unei mentalitatide5uchiate j unei sentimentalitAti perverse, care fac ravagiiintre adolescentli no5tri. E 51 aici o sarcina de unitate cultu-rale, pe care Liga o poate lua asuprd-5i atunci and organeleministeriale culese prin cluburi au grija adeptilor ca5tigati 5i asufletelor tinere de ispitit. 0 sectie studenteascA a Ligil arsmulge pe atatia tineri de la ispititoarea propaganda a slugar-niciei guvernannntale, ca 5i de la aceia, tot atat de seducA-toare, a conspiratiei 51 a violentei.

Generatia de azi e stoarsa de lupta grea pe care a dus-o, edesilusionatA de tot ce s'a intamplat dupa victorie, zApacita demiseria materiala cAzuta naprasnic asupra ei, profund umilitade tutela strainatAtii care ne mana cu biciu de foc la scadenteleplAtilor i adauge la nemilostivirea bancherului despretul filan-tropului international bine nutrit. Cand se mica', ea se munch,strain de orice disciplina 5i oarba fata de orice merit real, Inactiuni de nihilism anarhic ca acelea pe care le-am vazut acumacateva luni cu invatatori, profesori, preoti in frunte.

Numai pe un tineret bun, cel care se ridicA acuma chiar intoate provinciile romane5ti, se poate sprijini viitorul nostrunational. A salva acest tineret, a-I cre5te, peste scoala mecanica5i impotriva mediului social, e datoria cea mare.

Va chem la dansa in interesul terii 51 al natei, care nu secuvine sa moara a doua zi dupa ce s'a indeplinit minuneadorita de veacuri.

,io TE

* AL Au tm.1c1*..

'Agit

4001-

' .

Oi

I

1^

4

r ,

/

G.

epo,

1116..

),